Suport de Curs LR - SL PIPP 2015-2016

LIMBAROMN.
SISTEMULLINGVISTIC
Obiectivegenerale
Lafinalulcursuluistudeniivorproba:
apropriereaconceptelorfundamentaleoperantenstudiulLRC;
nelegerearaportuluidintreformaisubstanarostirii;
surprindereacaracteruluisistematicalLRC.
UnitateadenvareI
Tematic:
Curs1.Limbaj,limb,vorbire;actdecomunicare.
Curs2.Conceptuldelimbromncontemporan.
Curs3.Foneticaconcepticaracteristici;semnedetranscriere.
Obiective:
studeniivorasimilamodelulbinarallimbajului;
studeniiivorconturaimagineaLRCcaentitatesupraindividual iintersubiectiv;
sincronic,sinstratic,sinfazic,sintopic isinmezic;
studeniivorenunacriteriiivorclasificapreocuprileasupracomunicriivocale;
studeniivortranscrieadecvatunitileminimalenonsemnificative;
Timpalocat:5ore
Bibliografieminimal:
***Tratatdelingvisticgeneral,Bucureti,EdituraAcademiei,1971.
BIDUVRNCEANU,ANGELA,CLRAU,CRISTINA,IONESCURUXNDOIU,
LILIANA,MANCA,MIHAELA,PANDINDELEGAN,GABRIELA,Dicionar
generaldetiine.tiinealelimbii,Bucureti,E,1997.
BOULAKIA,GEORGES,UnitinesemnificativenOswaldDucrot,JeanMarieSchaeffer,
Nouldicionarenciclopedicaltiinelorlimbajului,Bucureti,EdituraBabel,1996,p.250
263.
CIOBANU,FULVIA,SFRLEA,LIDIA,Cumscriem,cumpronunmcorect,Bucureti,
Edituratiinific,1970.
COSERIU,EUGENIO,Introducerenlingvistic,Cluj,EdituraEchinox,1995.
COTEANU,ION(coord.),Limbaromncontemporan,Fonetica,Fonologia,Morfologia,
Bucureti,EDP,1985.
DASCLUJINGA,LAURENIA,Melodiavorbiriinlimbaromn,Bucureti,Univers
Enciclopedic,2001.
DOMINTE,CONSTANTIN,MIHAIL,ZAMFIRA,OSIAC,MARIA,Lingvisticgeneral,
Bucureti,EdituraFundaieiRomniadeMine,Bucureti,2000.
DRGHICI,OVIDIU,Fonetic iortografie,Craiova,Universitaria,2007.GRAUR,AL.
(coord.),Introducerenlingvistic,ed.aIIIa,Bucureti,E,1972.
HRISTEA,THEODOR(coord.)Sintezedelimbaromn,ediiaaIIIarevzut idinnou
mbogit,Bucureti,EdituraAlbatros,1984.
IONESCU,EMIL,Manualdelingvisticgeneral,Bucureti,EdituraALL,1992.
IORDAN,IORGU,ROBU,VLADIMIR,Limbaromncontemporan,Bucureti,EDP,
1978.
NEGOMIREANU,DOINA,Limbaromncontemporan.Fonetic ifonologie.Noiuni
generale,Craiova,EdituraUniversitaria,2003.
PUCARIU,SEXTIL,LimbaromnI.Priviregeneral,Bucureti,EdituraMinerva,1976.
ROSETTI,AL.,LZROIU,AURELIAN,Introducerenfonetic,Bucureti,EE,1982.
TTARU,ANA,Limbaromn.Specificulpronunriincontrastcugermanaiengleza,
ClujNapoca,EdituraDacia,1997.
TTARU,ANA,DicionardepronunarealimbiiromneRomanianPronouncing
DictionaryRumnichesAussprachewrtebuch,ed.aIIa,ClujNapoca,EdituraClusium,
1999.
TOMA,ION,LimbaRomnContemporan,Foneticfonologie,lexicologie,Bucureti,
EdituraFundaiei"RomniadeMine",2000.
VASILIU,EMANUEL,Fonologialimbiiromne,Bucureti,E,1965.
VASILIU,EMANUEL,Introducerenteorialimbii,Bucureti,EdituraAcademieiRomne,
1992.
***
Limbaromn,princaracteristicilesalelegatedeorigine,structur,sistem,variante
funcionale,raporturicualtelimbietc.(manifestatesincronicidiacronic)aparine,ca
studiu,uneitiinecomplexeprinobiectiveimetodedecercetare,lingvistica.
Varietateaunorastfeldeobiectiveserecunoateindisciplinelelingvisticecuprinsen
studiuluniversitarcuprofilfilologic(limbaromncontemporan,istorialimbiiromne,
limbaromnliterar,dialectologia,stilisticafuncional .a.).
nvirtuteauneilogicitiinificodidactice,primelecunotineprivitoarelalimbaromn
contemporanseleagdeodescrieresincronicasistemuluifoneticofonologicspecific
acesteifazedinistorialimbiiromne,darnelegereai,implicit,nsuireaunorastfelde
cunotine,precumiatuturorcelorlaltedinarialingvisticii,presupunexistenauneibaze
alctuitedinnoiunigenerale,ncare,alturidecelepropriilingvisticiigenerale,se
recunoscconcepteeterogene,aparinndunortiinetangente(semiotic,logic,psihologie,
sociologie,istorie,pragmatic,filozofie,fiziologieuman .a.).
nsuireacunotinelordespresistemulfoneticofonologicicellexicalconstituieocondiie
sinequanonpentrunelegereaiinterpretareadinperspectivfuncional,aoricrorfapte
delimbprincaresereprezintlimbaromncontemporan.
Pentrurealizareaacestuidezideratseimpuneiocorelarelogicanoiunilor,cumarficele
privitoarela:
limbaj,actdecomunicare;
conceptuldelimbromncontemporan,defonetic,fonologie,lexicologie;
caracteristiciacusticofiziologicealesunetelorarticulatespecificelimbiiromne(isemnele
diacriticefolositentranscriereafonetic);
sistemulfonematicallimbiiromnecontemporane;
unitisuprasegmentale(intensiveiextensive);
modificrifoneticecondiionate;
raportuldintresunetfonemliter;principiialeortografieiactuale;
structuracuvntului;vocabularulcaansamblu;
relaiilexicosemantice(sinonimia,antonimia,omonimiaetc.);familialexical;
structuraetimologicavocabularuluiromnesccontemporan;mijloacedembogirea
vocabularului;
lexicografiaromneasccontemporan;caracteristiciitipuridelucrri.
Limbaj,limb,vorbire;actdecomunicare.Conceptuldelimbromncontemporan
Limba,camijlocdecomunicare,nupoatefistudiat iinterpretatrealiobiectiv(ca
entitatefuncional)numainsensstrictlingvistic(ceeacepresupuneorestrngerea
domeniuluilaunitileeidereferin).
Lingvisticacatiinalimbiiseraporteaz,princomplexitateaobiectivelorcercetate,lao
diversitatedetiine(faptceexplicdecenaintedeaseconstituicatiinindependent,
nsecolulalXIXlea,cercetrilevizndlimbileeraulegatedefilozofie,logicsau
psihologie).
Astzi,alturidestudiulnsinealfaptelordelimb(absolutnecesarpentrucunoaterealor
detaliat),seacordimportanacuvenitabordriiunitilorlingvisticedinperspectiva
actuluidecomunicareprincareijustificdefaptfuncionalitatea,act,caren
complexitateamanifestrii,luipresupuneodiversitatedefactoriicomponente
(constituind,larndullor,obiectulunortiinesaudisciplinedistincte).
Actuldecomunicare(numitiactdelimbaj,actlingvisticsauactdevorbire),nsituaia
limbilornaturale,presupuneosituaiedecomunicaredefinitprinloc,timp,condiii,tip
decomunicare(legatdeconinut,persoanelecroraseadreseazetc.).
Pedealtparte,actuldevorbire,dupJ.L.Austin,includenunitatealui:actul
locuionar,actulilocuionariactulperlocuionar,fiecaredintreacestecomponente
marcndoanumeetapcorelatpracticcutoatecelelalte.
Serecunoscnacestea:emitorul,receptorul,emitereamesajului,combinaiadesemne
lingvistice,inteniadecomunicarei,implicit,realizareaunuianumitefectasupra
receptorului.
Diversitateaacestorlaturitrimiteastzilatiine(saudiscipline)desinestttoare,
individualizatetotmaipregnantprinobiectiveimetodedeabordare,chiardac
funcionalitatealorleasociaz,frdreptdetgad.
nactuldecomunicareserecunoscaspectecareaziconstituieobiectul:semioticii,al
sociolingvisticii,alpsihologiei(ipsiholingvisticii),alpragmaticii,allogicii,alfiziologiei
umane,altiineicomunicrii.a.(vezi,BL,CL,PMC,LLF,PP,IRC,RFS,MI,DC).
Limbaseimpuneobiectivvorbitoriloruneicomuniti(caundatacceptat
convenional).
Definit,delaFerdinanddeSaussure(1916),caunsistem,ncareserecunosc:sistemul
foneticofonologic,sistemulmorfologic,sistemulsintactic,sistemullexical,limbai
relevnunumainiveleleconstitutive(caniveleintegrateiintegrante),ciitipologia
unitilorraportate,nesen,laceledouplanuridefinitoriipentrusemnullingvistic:
planulexpresieiicelalconinutului.
nrelaiaemitorreceptor,transmitereamesajuluialctuitdinunitibiplane(=cuvintele)
presupunecodarea,canalulidecodarea(careperefundamentalealeactuluide
comunicare).
nterminologialingvistic,dinperspectivastatutuluilexicosemantic,sepotdistinge,n
general:
cuvinte(monosaupolisemantice)aparinnd(deocamdat)numaiinventaruluilingvistic
(deex.fonem,morfem);
cuvintedinsferaterminologieidespecialitatecareprinpolisemantismaparinunor
inventaretiinificediferite(deex.propoziiefolositnlingvistic,logic imatematic);
cuvinteutilizatenvorbireacurentcareauunulsaumaimultenelesurispecifice
lingvisticiii,uneori,altortiine(deex.limb,cmp).
1.Termeninterdisciplinar,depsiholingvistic,limbajuldenumeteunaspecteterogenal
comunicrii,care,aacumartaF.deSaussure,implicdomeniulfonetic,fiziologic,psihic,
celsocialetc.Esenalimbajului,caprocescomplexcareasigurnsuireaiutilizarea
corectauneilimbiesteoproblemndelungcomentat idiversinterpretatpnastzi
inclusiv,tocmaidincauzadiversitiielementelorlacareapeleazndefinireilacarese
adaugorientareafilozoficateoreticienilor(lingviti,logicieni,psihologi,sociologi;vezi
i DL).
Punndaccentulpelaturapsihic ipeactuldegndire,TatianaSlamaCazacuaratc
limbajulreprezintposibilitateadeacreasemneidealefolosiintenionatpentru
comunicare(TL56).
2.Limbajulcasistemdesemnefolositpentruintercomunicare(=cod),vizeazdou
aspecte,cuinterpretridistincte:unansenslarg,conformcreiaprinlimbajsenelege
oricetipdecomunicarentrefiinecapabilesseexprime,fieeleoamenisauanimale
(CLG21)iointerpretarensensrestrns,princaresearenvederedoarcomunicarea
uman,casistemdesemnecareservetepentruaexprimaicomunicaideiisentimente
sauconinuturialecontiinei(CLG17).Lingvitii,nmajoritatealor,nuconsiderc
manifestrilesonorealeanimalelorpotfisocotitelimbaje,adicsistemedesemne,ci,mai
degrab,pseudolimbaje,deoareceacesteacorespundunorreaciivitalecucaracter
elementarinupresupunosimbolizare,adicnuauvaloaresimbolic iconvenional.
Aadar,limbajulanimalnuarecaracteristicilelimbajuluiumanielnureprezinto
expresielingvisticpropriuzis.
Deasemenea,nutrebuieconfundateaanumitelestrigtealediferitelorvieuitoarecus
trigteleomeneti,transpusenceeacecurentnumiminterjeciiionomatopee.
Acesteaauuncaracterconvenionaliunanumeaspectsimboliccareineideotradiie
lingvistic.Faptulesteconfirmatdeimitareadiferitaunorsuneteemisedepsrisaude
animaledectrediversepopoarecarevorbesclimbidistincte.
Setiecoamenii,pelnglimbajularticulat(calimbajnatural),folosesc,ndiverse
mprejurri,ialtesistemedesemneconvenionale,nelingvistice,createspecial,adicalte
tipuridelimbaje,calimbajeartificiale(deex.sistemulmorse,semnelerutiere,gesturile,
mimica,artantoatevariantelesalei,nmodfrecventiconstant,sistemul(saucodul)
grafic,numitilimbajscris).nmajoritatealimbilor,scrisulconstituieunsistemdesemne
grafice(=litere)convenionaleprincaresuntreprezentatesunetele(saucuvintele)unei
limbi,fiind,astfel,unsistemcorelatiparalelculimbajularticulat(calimbajoral).
ncelelaltesituaiiamintite,ncareavemdeafacetotcuaanumitelimbaje(limbaj
muzical,limbajcoloristic,limbajgestualetc.),dardeunalttipdectcellingvistic,
semnelefiecruia(gesturi,micridedans,semnaleluminoaseetc.)suntdefapt
interpretateinuredateprinlimbajularticulat.
Termenullimbaj,princoncretizareiindividualizare,areinelesuldelimbaunei
comunitilingvistice,fiindastfelfolositcasinonimpentrulimb,ntruncontextdefelul:
vorbetefrumosromnete,areunlimbajmodern.
Cuunsensspecial,derivatdincelanterior(delimb),limbaj(calimbajarticulat)
denumeteunmodspecificdeexprimareagndirii,sentimenteloretc.,nlimiteleuneilimbi
date;folosireauneilimbicuanumiteparticularitiaferenteunuidomeniudespecialitatesaude
ctreanumitegrupuriprofesionale,socialesauteritoriale.Varietateaidenumireaaspectelor
vizatesuntredateprinsintagmealctuitedintermenullimbajiundeterminantcareindic
specificitateamenionat,inclusivdinperspectivasituaieidecomunicare(participani,tem
abordat,loc,timpetc.).nconsecin,nusepoatevorbideuninventarnchisalunor
asemeneasintagme,chiardacnumaiunelesuntfolositeconstant.Depild,privitorlamodul
deexprimaresedistinge:limbajliterar,limbajpopular,limbajlivresc,
limbajartistic,limbajpoetic,limbajfamiliar,limbajfigurat,limbajstandard,limbaj
uzual,limbajoficialetc.
Cndseactualizeazunanumedomeniusaufolosireadectreanumitecategorii
profesionalesausocialeetc.,sevorbetede:limbajprofesional,limbajtiinific,limbaj
tehnic,limbajadministrativ,limbajjuridic,limbajcomercial,limbajsportiv,limbaj
publicistic,limbajpolitic,limbajmedical,limbajargoticetc.Dinexempleleenumerate,
apareevidentfaptulcnunelesituaii,limbajdevinesinonimcustilfuncional(deex.stil
publicistic,stiltiinific.a.m.d.).
Limbaromncontemporan
Limbaromn,inndseamamaialesdeorigineaifuncionalitateaei,estelimbalatin
vorbitnentreruptnRomaniaOriental(parteaorientalaImperiuluiRoman),cuprinznd
provinciiledunreneromanizate,dezvoltatncondiiisocioeconomiceiculturale
specifice.Aceastapresupuneclatinadunreanaevoluatpeciproprii,cavariant
teritorialalatinei.
nmomentuldefa,subaspectgenealogic,serecunosczecelimbiromanice:portugheza,
spaniola,catalana,franceza,provensala,italiana,sarda,retoromana,dalmata,romna.n
acestcontext,romna,dupcumspuneaiacademicianulIonCoteanu,esteunidiom
neolatincareseamncelmaimultcuitaliana,apoinordinedescresctoarecusarda,
spaniola,catalana,retoromanaicelmaipuincufranceza(CS:9).
inndseamadeevoluialimbiiromne,conceptulde limb romn contemporan aren

vedereoetapdinistorialimbiiromne,caracterizatcaceamairecentfazaacestei
evoluii,iar,ntimp,seaproximeazoperioaddecircaosut,osut icevadeani.n
consecin,termenuldecontemporannuacoperoperioadmarcatstrict,faptexplicabil
deoareceestetiutclimba,caprincipalmijlocdecomunicare,nuesteunfenomenstatic,ci
dimpotriv,dinamic.Aadar,abordareasincronicaunorfaptedelimbserealizeazdin
necesitateadecercetaresaunscopdidactic.Chiarisubaspectsincronicnusepoatevorbi
despreolimbidenticnsituaiidecomunicarediferite(exemplu:domeniultiinei,
administraiei,sportului).
Indiferentdevarianteleteritoriale(graiuri)idealtevarietistilisticofuncionale,n
spaiulromnescsevorbeteolimbcarepermitecomunicareafrdificultintretoi
membriisocietii.Aceastvariantcarepresupunecaracteristicilegeneralentlniten
toateacteledevorbireiaceleaireferinedenorm(deordinfonetic,gramatical,lexical)
reprezintovariantstandard(literar).
Supusnormei(convenieprincareseinstituieregulideexprimarecultivat)ntoate
compartimentele,romnacontemporan,cavariantstandardliterar,estelimbafolosit
curentnscrissauverbaldeunvorbitorinstruit,caovariantnespecializat.
Descriereaacesteivariantecasistemlingvisticpropriuzispresupuneaspectulsincronic,dar
dinperspectivdiacronic,variantadeazifiindunprodusistoric,cuacumulriimodificri
intervenitentimp.Studiulsistematicalacesteivariantedateaz din1950, iniiativa
aparinndacademicianuluiIorguIordan.
nlingvisticaromneasc,studiullimbiiromnecaaspectsincronic,aintratnatenia
cercettorilornsecolulXX.Aadar,studiullimbiiromnecontemporanearenvedere
descriereasistemuluifuncionalalvarianteiliterarestandardsistemunitar,cuostructur
specific,i,totodat,cunoaterea,interpretareaprincipiilorluifuncionale(anormelorcu
celemaifrecventeabateri),precumievideniereaprincipalelortendinemanifestatela
fiecarenivelnparte(fonetic,fonologic,lexicosemantic.a.m.d.).
Foneticaconcepticaracteristici;semnediacritice.Sunetularticulati
caracteristicilelui;articulareiaudiie
Fonetica,cadisciplinlingvistic,studiazunitilefonicesegmentale(isuprasegmentale)
caproducere,recepie,caracteristicifiziologice,acustice,modificriproduseprininfluen
nsegmentulfonicicombinaiiledeunitifonice.Caunitimateriale,acesteuniti
fonicesuntcomponentelevorbirii,adicaleactuluilingvistic,caoconcretizarea
elementelorsistematicespecificelimbiiromne.
Studiulcumijloacetehnicealeacestoraspectereprezintobiectulfoneticiiexperimentale
(foneticinstrumental).
Consideraiifoneticepropriuziseasuprafenomenuluilingvisticsuntprezententiina
romneasc ncepndcusecolulalXIXlea,chiardac nacestsensistorialingvisticii
consemneaz,pedreptcuvnt,icontribuiaunoroamenideculturdinperioadeanterioare.n
celemaimultecazuri,pnla1780,potfiidentificateinterpretrisausimplenregistrriale
unorfaptedelimbmotivatemaialesdeunbunsimlingvisticispiritdeobservaie.
Interesulpentrucunoatereasunetelorlimbiiromnecunoateuncursascendent.Exceptnd
unelepreocuprisporadicelegatedeunaspectsaualtul(tipuridepronunie,particulariti
zonale,asociericusuneteledinlatinetc.),primaetapncercetareapropriuzisa
sunetelordinperspectivauneimetodologiitiinificeseplaseaznaintede1921ise
leagdeceamaivechedescrieredetaliatasunetelorlimbiiromne,careeste,separe,
gramaticaluiC.DiaconoviciLogadin1822.
PentrunceputurilefoneticiiifonologieiromnetiimportantestensactivitatealuiIosif
Popovici.Acestapublicn1902ocercetaredefoneticexperimental,nlimbafrancez
(Cercetriexperimentaleasuprauneipronunriromneti),iarn1903,studiul
Pronunie,fonetic iscrierencarefoneticaestedefinitcaotiindespreformarea
sunetelorlimbii.Semarcheazastfeldoutrsturieseniale:(1)caracteruldetiin i(2)
sunetullimbiicaobiectdestudiu,meninutentiinalimbiipnastzindiversevariante
icudiversecompliniri,dupcumleatestlucrriteoreticedestrictspecialitatesaude
intereslingvisticmailarg,precumilucrrilexicograficeromneti.
Celemaiconcisedefiniiialefoneticiilentlnim,cumeifiresc,ndicionareienciclopedii
(exceptndpeceledestinatespecialterminologieilingvistice,cumeste,depild,
Dicionargeneraldetiine.tiinealelimbii,careofercelemaiampleinformaii).n
dicionareaprutenultimuldeceniualsecoluluialXXleaapare,nprimulrnd,meniunea
deramuralingvisticii(DG,DEP,DEX)sau,maisimplu,darechivoc,disciplin(DE).
Urmeazprecizriasupraobiectuluidestudiuprinformulriconcise(studiazsunetele
limbii,DEP)saudetalieriprivindaspectelestudiate:producerea,transmiterea,audiiai
evoluiasunetelorlimbajuluiarticulat(DG,DEP,DEX).Oinformaienplusaparedoarn
DEundesefacereferireilastructuraacusticasunetelorarticulate.Practic,nnicio
lucrare,dinceledemaisus,nuseamintescicaracteristicile(specifice)sunetuluiarticulat
datorateproduceriiiaudiiei(adiccelearticulatoriiiacustice),cutoatecsunetul,ca
unitatematerial,constituiereperulfoneticii.
Lucrrilecuunprofilteoretic,nfunciedetemaabordat ideopiunileautorului,ofer
posibilitateauneiinformaiimaibogate,navantajulevidentallectorului,inacestcazexist
ns,maiaproapedeceeaceneintereseaz,diferenelegatedesoluiaredacionaladoptat.
Astfel,oaccepieconcentrat(isumarformulat)poatefidezvoltatapoipeparcursulmai
multorpagini(RF)sau,dimpotriv,ntreagainformaieaferentconceptuluipoatesfiepusn
limiteleuneidefiniii(maimultsaumaipuinrestrnse).Diferenele,delaunautorlaaltul,sunt
date,pedeoparte,denumrulivarietateacriteriilor,iar,pedealtparte,dearianoiunilor
asociatenconturareaacestuidomeniulingvistic,cumarfi:
caracteruldetiinalfoneticii(PS:20,CL:94)
foneticacadisciplinsauramuralingvisticii(VL:136,IL:51,ML:12)
foneticacadomeniusaustudiu(fralteprecizri)(PL:60,RF:23)
fonetica,cadefinit,fralteraportri(BL:13,IM:116,IVL:76,TL:5,HS:161)Sunetele,
caelementefundamentalenconstiuireaconceptuluidefonetic,sunt
caracterizatedinperspectivediferite,uneoricorelate,ncaresedetaeaz:producerea,prin
actuldevorbire,apartenenalauncodanume,caracteristicile(detipfizic,acustici
fiziologic),tipologia(vocale,consoaneisemivocale),regimul,ncalitatedecomponente
aleunorunitispecificenivelelorintegrante(cuvnt,propoziieetc.)i,nunultimulrnd,
raportarealafazeleprocesuluidecomunicare(ceaarticulatorie,acustic ineuroceptiv).
Refeririconstante,darinegalecainformaii,vizeazrelaiafoneticfonologie,
precizndusediferenelesauceeaceauncomunimotivnduseasociereaacestoradin
perspectivaprimuluiniveldeintegrareallimbii(IVL:71),numitinivelprimar(TL:5).
Oproieciemaiamplasuprafoneticiinseamn ioexpuneremaiconsistent,chiarin
formulelapidare,ncareseregsesc:caracteristicifiziologiceifiziceprincarese
individualizeazsunetulcaunitatematerial,nivelulunitilorfoneticeraportatelanivelul
generalallimbii,asociereasegmentaluluicusuprasegmentalul(IVL:72,TL:5),influene
reciprocedintresunetenenun,valorifuncionalespecificefonologieisauplanulsocialde
manifestare(GL:50)etc.
Definireaconceptuluidefoneticreflectsimilitudini,daridiferene,nceeaceprivete
cantitateaidiversitateainformaiiloroferite.nprincipiu,asemnrileseleagdeo
accepiemairestrns ivizeazsunetulinterpretatprinprismaproducerii,transmiteriiia
recepieiacestuia,iardeosebirileacoperoariemailargncare,delacazlacaz,sepot
distinge:
marcareavaloriidefonem(cavaloarefuncional);
combinaiinsegment(cuvnt,enun)imodificrifonetice;
asociericucelelaltesistemealelimbii(gramatical,lexicosemantic);
determinareastatutuluilingvistic,cadomeniu,disciplin,ramuretc.;
corelareacelordoucodurispecificecomunicriicuajutorullimbii(codulorali
celgrafic);
interferenalingvisticiicusferaextralingvisticii(comunicareaavnd,prinexcelen,un
caractersocial);
proiectareapecoordonatatemporal,individualizndusenmodexpresdiacronia,aspectul
sincronicfiind,probabil,delasineneles;
evideniereamodalitilortehnicedeanaliz(cafoneticexperimental).Varietateaunor
astfeldeabordrindefinireafoneticiireflect,practic,liniaurmat
decercetrileasuprasunetuluiarticulat,liniesurprinssuccintdeAndreiAvram:ramura
lingvisticiinumit,ngeneral,foneticpoateficonsideratastziunansambludediscipline.
Studiulsunetuluiarticulatpoatefirealizatdinmaimultepunctedevedere.Deexemplu:
dacsearenvederemodulderealizareiposibilitiledeevideniereasunetelorsedistingeo
foneticfiziologic(articulatorie),respectivofoneticexperimental(instrumental).
dacavemnvederefazeledinistorialimbii,sedistingeofoneticdiacronic,una
sincronic,iarnfunciedeconinutulinformaieiidenumruldelimbilacareseface
apel,sedistingeofoneticspecialiofoneticgeneral.
dacsearenvederescopulurmrit,sedistingeofoneticteoretic,iardacsevizeazun
aspectconcret,sedistingeofoneticpractic(vezilogopedia=educaiavorbirii).
dacavemnvederenivelurilelimbii,sedistingeofoneticlexical(numaistudiul
sunetelorlanivelulcuvntului),ofoneticaenunului,cuvariantafoneticsintactic.
Prinspecificulei,foneticaaretangenecualtetiine,precumpsihologia,fizica,anatomia,
acusticaetc.Larndulei,fonetica,dupcumsavzut,estenecesarndomenii
nelingvistice(actorie,teatru,cantoetc.).
Foneticapoateficaracterizatnfunciededomeniileimplicatenobinereasunetului
articulat.Astfel,dacsearenvedereaparatularticulatoriunansamblullui,sevorbetede
ofoneticarticulatorie.Dacseurmreteefectulauditiv,sedistingeofoneticacustic,
iardacsearenvederepercepereamesajuluitransmis(adicconcretizareasunetelorn
impulsurinervoaseirecunoatereapropriuzisamesajului)sevorbetedeofonetic
neuroceptiv.
Semnediacritice(pentrutranscriereafonetic)
#indicpauzainterlexical(intermorfematicsauintersilabic);[]noteaztranscrierea
fonetic;
//
noteazvaloareafonematic(fonologic);
deasuprauneilitere,carenoteazovocal,marcheazpalatalizareaacesteia,deex.
.
[a];
deasuprauneilitere,carenoteazovocal,marcheazlabializareaacesteia,deex.[a]
ilaumruluneiliterecarenoteaz oconsoan indic labializareaacesteia,deex.[l]

suboliter,carenoteazovocalsauoconsoan,indicasurzirea(totalsauparial)
aacestuisunet,deex.[,l,m,n];
'laumruluneilitere,carenoteazoconsoan,indicpalatalizareaacesteia,deex.[p',t'];
subliterelecarenoteazoconsoannazal,indicocluziunealorincomplet,deex.
[m,n];
Rezumat
PlecnddeladistincialuiSaussurentreform isubstanputemvedeaclimba
este
codul,sistemuldesemnepecarelposedmcutoiilanivelmintal,iarvorbireaeste
planulmaterial,concret,actualallimbajului,procesuldecomunicarenlimbavizat.
Limbaromncontemporanesteounitatendiversitate.Eapermitecomunicareantretoi
vorbitoriiei,indiferentdevariaiadiatopic,diacronic,diastratic,diafazic idiamezic.
Eanuesteunconstructteoretic,cioentitaterealdenatrurideal.
Numimfoneticoseriedepreocupriasupradomeniuluifonoaudiopurtatedin
perspectivsubstanial.
Perspectivaformalaparinefonologiei.
Setdentrebri,temedereflecie,exerciiipentrunvareindependent i
completareacritic iactivacunotinelordinsuportuldecurs
Carecrezicesteceamaiimportantactivitateuman?Dincepunctdevedere?
Cumeposibilcacevadinminteatasajungnminteaceluilalt?
Poistabiliodiferenntrecomunicareitransferdeinformaie?
Caresuntceledouciprincarelumactderealitate?Exemplific.Caredinele
estemaiimportantpentrucunoatere?Careprezintuninteresmaimaredin
punctuldevederealcomunicrii?Ceraportexistntreceledouci?
Teaiaflatvreodatnpreajmaunuiornitorinc?Daraunuidinozaur?Uninorog?De
undetiicumarat?Aivzutsistemulsolar?Darunatomdecarbon?Cedeosebiri
i,maiales,ceasemnareexistntrerespectivelesituaii?
ComparobiectelediscutatemaisuscucldireacentralaUniversitiidin
Craiovadinpunctuldevederealexperieneitale.
Cumsenumeteobiectulprinintermediulcruiaoanumitpartedinrealitate(aflat
nafaraarieideacoperireasimurilortale)idevinecunoscut?
ntroaccepiegeneral,delucru,cumpoatefidefinitsemnul?
Decteelementeestenevoiepentruaformulaodefiniie?
Porninddelaopoziiaconcretabstract,obiectulsubstituitcecaracteristictrebuie
saib?Poateaparineoricreiadintreceledouclase?Exemplific.Gndindutec
acestatrebuiesubstituit,reprezentatetc.pentruaajungencontiinacuiva,ce
poispunedesprecaracteristicaluipreponderent?Cndesteconcret,deceartrebui
sfiesubstituit?
Obiectulcaresubstituieesteconcretsauabstract?Explic.Exemplific.
Gseteontrebuinareurmtoareischematizriiexplico:
O1O2
Cecrezicnseamnsemioz?
Explicurmtoareacoresponden:
O1
semnificant
SL=
O2
semnificat
Censeamncsemnullingvistic(SL)estebiplan?
Afllaceserefer iexplicmetaforafoiidehrtie.
Porninddelastructuralorncearcsgsetiomotivare(relativ)atermenilorsemnificant
isemnificat.
Cecrezicnseamnplanulexpresieiiplanulconinutului?Stabileteocorespondencu
termeniisemnificatisemnificant.Celedouperechidetermenisuntechivalente,se
suprapunperfectcasemnificaie?ncearcsstabiletiunraportntreele,nfunciede
graduldegeneralitate.
Fixeazdouaccepiialetermenuluiexpresie.
Fieuncubdinlemn,altuldinpiatr,dinplastic,unulculaturade10cm.,altulculaturade
0,5m,golpedinuntru,dinsticlmasivsaudoarculaturiledesrm.Sunttoateaceste
obiectecuburi?Ceraportexistntreeleicub?Ceestedefinitoriupentrucubicare
caracteristici,dinceledemaisus,suntirelevante?
Cumcomenteziafirmaia:limbaesteform inusubstan?
Celedouplanuri,expresiaiconinutul,suntizomorfe?Explic.
Presupunecaiauzitalaltierivreocincipersoanediferiterostind,ndiversesituaii,[kas].
Ieriaiauzitdemaimulteorirostinduse[kas].Probabilveiauziimineetc.Dupcume
uordesesizat,vorbitoriirespectivinurostesclafel:unuleracopil,altuladultcuovoce
maigroas,ofemeiecuovocesubire,cinevaeraobositiabiaseauzea,altdatabia
aiauzitcuvntullatelevizorundevorbeaumaimulinacelaitimp,latelefonetc.Dece
toateacesterostiriiaducnminteacelailucru?
nafardeideeadecas,existcevanminteatacarecorespunderespectivelorrostiri?
Cumpoinumiacelcevainceraportseaflcuoricaredinrostirileparticulare,trecute
iviitoare?
Ceasemnriicedeosebiriexistntreceledouimagini,dinpunctdevederefizicidin
punctdevederefuncional?
Semnificantulestedenaturfizicsaupsihic?Explic.
Putemvorbideunsemnificantgrafic?Dardealtnatur?Exemplific.
Rostirea[kas]iactualizeazoanumitcas?Cumpoinumi(catip)entitateacarei
aparenminte?Aretottimpulonfiare?Esteobligatoriusaparoimagine?
Imaginea,esteeaaceeaicuceeaceaparenminteaoricruiadintrecolegiiti?Explic.
Cuprindeimagineacaracteristicialecaselorvzutedetine?Cumsenumeteea?Dac
existdiferene,decetoivorbitoriidelimbromnnelegacelailucruprin[kas]?
Cumpoatefidefinitsemnificatul?
Stabileteoierarhientretermeniiurmtoriienununcriteriu:reprezentare,concept,
percepie,senzaie.
Ceraportexistntresemnificaticoncept?
10
Conceptuligndireaauuncaractersubiectivsauobiectiv?Fixeazmaintioaccepiede
lucrupentrutermeniisubliniai.
Existconinuturidecontiinnesemnificate?Darvorbegoale?
Reflecteazasupraunorposibilelimitealecomunicabilitiiprinlimb.Careestenaturaa
ceeaceuneorinuputemcomunica?
Aprofundeazproblemaraportuluidintregndireilimb.Explic iexemplific.
Comenteazafirmaia:gndireaesteomasamorfpecarelimbaostructureaz.
Explic iexemplificurmtoareaschematizare:
substanaexpresieiformaexpresiei
formaconinutuluisubstanaconinutului
Cumcomenteziafirmaiacuvntulcinenumuc?
Poispunecfumulestesemnpentrufoc?Darfulgerulpentrutunet?Ceispun
adncituriledeformaunuipantof,alternndstngulcudreptul,ntrunstratdezpad?Ce
sunturmele?
Dinformulareafatadelapagina5nelegicnziarulrespectivveigsiofat?Darce?Cnd
teaflinfaauneiicoaneiifacicruce,sepoatespunectenchinilaicoansauctenchini
laDumnezeu?Teritoriulriinoastreareformaunuibuchetdeflori?Szicemcdesenezio
caspetabl ilantrebareaCeesteaceasta?uncopilrspunde:Ourmdecretpetabl.
Cumiseparerspunsul?Dece?Cesuntfotografiile,desenele?
Tenimeretinmijloculuneipartidedeah.Observicpetablseaflobucicde
cret.Frsvezipieseleluate,veiticepiessubstituie?Ceeste
?Dar
?Dacnutiisaunuaflideundeva,aiputeasidaiseamacesemnific?
Considerceletreicategoriidefaptediscutatemaisusdinurmtorulpunctdevedere:este
saunuestenevoies isespuncenseamnrespectivulobiect.
Explicdiferenantrerelaiasemioticnatural iceaconvenional.
Stabileteocorespondenntreceletreicategoriidesemnediscutatemaisusitermenii:
indice,simbol,icon.ncearcsdefinetifiecaretipdesemn.
Cetipestespecificlimbii?Celelaltecategoriisuntreprezentatelanivelullimbii?
Exemplific.
11
Cediferensepoatestabilintreurmtoareletreisemne:au!,airgit!,vine!?
Censeamnarbitrariulsemnuluilingvistic?Exemplific.
Stabileteodiferenntrearbitrariconvenional.
Dexempludesemnmanifestatnsituaiiizolate:esteutilizatnsituaiidecomunicare
restrnseidectrepuiniutilizatoriiarnelegereaiutilizarealuinudepindedealte
semne.
Fietreisemne:culoarearoucusemnificaianutraversapentrucritisfiiaccidentat,
galbenatenie,seschimbculoareaiverdepoitrece.Reflecteazasupraurmtoarelor
aspecte:
a)roulnseamninterdiciensine,izolat,frraportarelaaltceva?
b)roulsemnificinterdiciedintotdeauna,nmodnatural?Afostnevoiesnvmsau
reacianoastrestennscut?
c)dacroularapreacteodatmaipuinintens,szicemasemntorcuportocaliul,n
situaiadat,ceimportanaraveaacestfapt?
d)cepoispunedespreexistenasemnelordindoupunctedevedere:absoluti
relativ?
Cumpoidefinicuvntultnr?Explicnecesitateauneiraportri,auneirelaii.
Cumpoiexplicafaptulcverdelenetrezeteuneorinminteideeade
permisiune?
Fiedouansambluri(deelemente):mulimeaoamenilordingaraCraiova,pedatade05.02.
2007,ora16.00imulimeajuctorilorF.C.UniversitateaCraiovanmeciulcuDinamo
Bucureti,disputataieriincheiatcuscorulde50.Ceasemnriicedifereneexistntre
celedouansambluri?Cerelaiiexistntreelementelefiecruiansamblu?
Cumpoidefinitermenulsistem?
Afllaceserefer iexplicmetaforatableideah.
Exemplificfaptulcsemneleexist,deobicei,caelementealeunuisistem.
Ceaccepiepoidatermenilorcodilimbaj?
12
UnitateadenvareII
Obiective:
studeniivordefiniicaracterizasunetularticulat;
studeniivorsurprindecaracterulformalalfonologiei;
studeniivorenumeraiexplicatrsturilesunetuluiarticulat;
studeniivorintuiprocesulfonaiei,delaplmnipnlacavitateabucal;
studeniivordifereniavocaleledeconsoane,dinpunctdevederematerial:acustici
fiziologic;
studeniivordescriefonemelelimbiicafasciculedetrsturidistinctive;
studeniivorenumera,definiiexplicitafiecareseriealofonic.
Tematic:
Curs4.Fonologia.Sunet.Sunetarticulat.Caracteristicilesunetuluiarticulat
Curs5.Emitereasunetelorvorbirii.Vocaleiconsoane.Caracteristiciarticulatoriii
acustice.Curs6.Fonemitrsturidistinctive.Alofonevocaliceiconsonantice.
Timpdelucrualocat:5ore
263.
Bucureti,EDP,1985.
DRGHICI,OVIDIU,Fonetic iortografie,Craiova,Universitaria,2007.
1978.
PETROVICI,EMIL,Sistemulfonematicallimbiiromne,nSCLXII,1956,p.118.
PUCARIU,SEXTIL,LimbaromnII.Rostirea,EdiiengrijitdeMagdalenaVulpe,
Bucureti,EdituraAcademieiRomne,1994.
ROSETTI,AL.,LZROIU,AURELIAN,Introducerenfonetic,Bucureti,EE,1982.
13
1999.
TURCULE,A.,Trsturiledistinctivealefonemelorlimbiiromnestandard,nLR
XXXI,1982,nr.6,p.496504.
***
Fonologia
Abordareasunetelorsubaspectfuncionalreprezintobiectulfonologiei.Aceastaesteo
perspectivdeordinlexical(enun),ncaresedistingefiecareparadigmlanivelulclaseide
semnereprezentate.nconsecin,unitateadereferinnumaiestesunetulmaterial,ci
sunetulfuncional,fonemul.
Acestanueidenticcuunsunetanumedinpronunialui,cireprezintansamblultrsturilor
comunealeaceluiaisunetprezententoaterealizrilesaleconcreteposibile,cavariaie
individual icaunitatencontextulaltorsegmente(sunetevecinecarealctuiescun
enun).
inndseamaderaportuldintresunete,lanivelulenunuluisedistingdou mari categorii:
suneteechivalente,carereprezintvariantealeaceleiaiuniti,numiteisunetereale;
suneteneechivalente,carereprezintvariantealeunorunitifonicediferite,sunetetip.
nesen,echivalenanuduceladifereniereaunorcuvinte,ntimpcenonechivalena
realizeazcelpuinodistincie,adicodiferenieresemantic.nconsecin,astabilidac
dousegmentefonicenusuntechivalentetrebuiedemonstratcelenusuntndistribuie
complementar,adiccontrasteaz icomutntoatesituaiilesaunumainunele.Dac
dousegmentefonicesuntvarietialeaceleiaiuniti,elesegsescndistribuie
contrastivfraexistaiunraportdecomutare.
Aadar,prindistribuieicomutaretrebuiedifereniatesunetelecuvalorifuncionale,altfel
spus,situaiancareoschimbarenplanulexpresieicontribuiesaunulaomodificaren
planulconinutului,adicladifereniereaunorcuvintesauformegramaticalealeaceluiai
cuvnt.
Aceastdiversitatenuestenregistratnmodobinuitdevorbitori,caurmare,laacest
niveldediferenenusevorbetedeelementecurezonanfonic.inndseamade
posibilelecontextefonice,sedistingmaimultetipuriderelaii:
raportuldeconjuncie(relaie)indiccoexistenaunorsunetenacelaispaiufonic.
Exemplu:rac(r+a+c).
14
raportuldedisjuncie(corelaie)indicsituaiancare2unitifonicepotaveaalternativ
aceeairelaie.Exemplu:cor/dor(ncazulluic).
Acestetipurideraporturi,larndullor,potfide:
interdependen,cndunulpresupunepecellaltiinvers;
dependen,cndunulpresupunepecellalt,darnuiinvers;
constelaie,cndniciunulnicicellaltnusepresupunreciproc.
Lanivelulsemnuluilingvisticseobserv iunalttipderaport,fundamentalncomunicare,
ianume,decomutare.Cnduneicorelaiidinplanulexpresieiicorespundeunanplanul
coninutului,celedouuniticorelativedinplanulexpresieisuntnraportdecomutare.
nlanulsintagmatic,unitateafonicpoatecontractarelaiicuunitivecine(anterioarei
posterioare).Totalitateaunitilorposibilenvecintateapoziieiuneiunitidatereprezint
distribuiaacesteiasaucontextulei(=contextfonic).
Dinacestpunctdevedere,esteimportantcafiecreiunitifonicecurelevanfuncional
sisedetermineclasadedistribuie,adictotalitateacompatibilitilorcombinatoriii,
simultan,totalitatearestriciilor.
inndseamaderaportulconjuncie idisjuncie,distribuiapoatefi:
distribuiecontrastiv(dousaumaimultesegmentecarepotapreanaceeaipoziie):
cor/dor.
Pentruunsunetdintruncuvntsefolosetetermenuldesegmentfonicsimplu,iarpentru
cuvnt,segmentfoniccomplex.
complementar(dousaumaimultesegmentefonicecareseexcluddintoatepoziiile:n
locullui[a]palatalizatdincuvntulchiar[k'ar],adicdupoconsoanpalatal
nupoateapreaun[a]labializat,[a].
defectivsaulacunar(dousaumaimultesegmentefonicecarenucontrasteazinu
comut ntoatepoziiileposibile):[s,r]contrasteaz naintedevocal,dup pauz,iar
naintedeconsoan,duppauz[r]nupoateaprea,dar[s],da.
Sunet.Sunetarticulat
Sunetul(ngeneralsausunetularticulat)reprezintvibraiaparticulelorunuimediuelastic,
careproduceosenzaieauditiv.Vibraiaserealizeazdupunanumemoddatoratsursei.
Aceastanseamncparticularitilevibraieisuntdependentedirectdeparticularitile
sursei(ex.:mrime,material,form).
Subaspectacustic,ngeneral,sefacedistincientresunetulmuzical,vibraieregulati
periodic, izgomot,cavibraieneregulat ineperiodic.
Subaspectmecanic(fizic),sunetul(=semnalulacustic)seraporteazlaoscilaiileunuicorp
(=sursa)ilaalternanazonelordenseirarefiatedeaerdinjurulsurseicarevibreaz.
Aadar,dinpunctdevederefizic,sunetulreprezintovibraiedeaer,undasonorrezultat
nurmamicriiprogresiveaparticulelordeaer.
Fadeacesttipdesunet,sunetularticulatbeneficiazdeosursparticular(=organele
vorbirii),iarcasunetvorbit,acestaianatereprinvibrareacoardelorvocalelacarese
adaugoanumitpresiunenfunciedemodulncareorganeleproducsunetul,formaundei
rezultatefiindunacomplex.
Undasonorasunetuluiarticulatseprezintcaooscilaiedeformsinusoidal,formatdin
maimultevibraii.Curentuldeaerfolositnarticulare,adicnfonaiune,senumete
curentdeaerfonator(caf).
Fonaiaesteunmijlocalvorbiriiialcntatului.
*Cntecul(casuccesiunedesunete)seproduceprinvariaiiledenlimealevocii(umane)
avnddiverseregistre(specificefemeilor,brbailoricopiilor),deexemplu:alto
15
(ntresopranitenor),bas(=voceabrbteascceamaigrav),bariton(ntretenoribas),
sopran(=ceamainaltvocedefemeiesaudecopil),tenor(=ceamainaltvoce
brbteasc).
Caracteristicilesunetuluiarticulat
Sunetularticulatbeneficiazdecaracteristicifiziologiceicaracteristiciacustice(vezi
producerea).
Frecvenareprezintnumruldevibraiipesecund.Unnumrmaredevibraiiindico
frecvennalt,iarunnumrredusofrecvenjoas.
Vibraiacorpului(surs),nansamblullui,indicaanumitafrecvenfundamental,ca
ceamaidejosfrecvennactuldearticulare.Simultan,prinvibraiaprilorcorpuluiapar
aanumitelearmonice,cafrecvenemainalte.ndistingereasunetelorvorbiriiare
importantocmaideosebireadintrefrecvenafundamental(numit itonfundamental,
supraton)iarmonice.
Timbrul(vocalic)depindesimultandefelulsursei,decavitatearezonatoareidenumrul
iintensitateaarmonicelor(altfelspus,depindedeformavibraiei,deformarezonatorului).
Frecvenauneivibraiicuperioadadeosecundsenumetecicludevibraie(hertz).
Urecheaumanpercepevibraiintre16i20000dehertzi.
Frecvenaestemaimare(tonulmainalt,sunetulmaiacut)cuctcontraciilecoardelor
vocalesuntmaiintense.
Amplitudineavibraieidepindedecantitateadeenergieconsumatlaproducereasunetului
lanivelullaringelui.
Intensitateasunetuluiestemaimarecuctenergiaarticulatorieestemaimare.Rezonana
definetecapacitateaunuiobstacoldeareacionalavibraiileuneisurse,
altfelspus,deaintranvibraiidincauzaundeipropagatedeosurs.Unobstacolpoate
diminuaintensitateavibraiilor,darpoatesleiamplifice,prelundundalacareseadaug
vibraiaproprie.nsituaiaactuluidevorbire(asunetelorarticulate),sursaoreprezint
coardelevocale,iarefectulderezonanseproducepetraiect.
Vibraiadelanivelullaringeluiestepreluatdefaringecaprimrezonatorduplaringe,apoi
estepreluatdecavitateabucal.Alturideaceastadinurmesteirezonatorulnazal,
imobil,fadecavitateabucal,careestemobil.
nromn,cavitateanazalintervinedoarprintrotrsturdearticularencazuladou
sonante,[m,n],inuaducevalorifonematicepropriuzise.nconsecin,timbrul(culoarea
sunetului)carepermitedifereniereasunetelornfunciederezonatorulbucalesteaa
numitultimbruoral.
Timbrulcarepermitedifereniereanfunciederezonatorulnazalestetimbrulnazal.Timbrul
serefercudeosebirelavocale,fiindmarcatdeloculacestoradearticulare.
Deaiciitipologiatimbrului.Depild,sedistingeuntimbrupalatal,velaretc.
Duratasunetuluiesteocaracteristicdependentdirectdetimpuldevibraieasursei;ncazul
sunetelorarticulate,sursaoreprezintcoardelevocale.Cuctvibraiaestemailung,cuatt
duratasunetuluiemisestemaimare.Duratasunetuluiesteindicat inceeacesenumeteritm
=periodicitatedeproducereasunetuluiicareestespecificfiecreilimbi.
Subaspectfuncional,adicfonologic,duratanureprezintocaracteristicpentrulimba
romn,comparativcualtelimbi(cf.latina,engleza),undevocalascurt ivocalalung
suntfonemediferite.
Aadar,principalelecaracteristicialesunetelor,cuimplicaiinactuldevorbiresunt:
nlimea,intensitatea,timbrulidurata.Acesteaseraporteazlafrecvenasunetului,la
periodicitate,laamplitudineirezonan.
16
Astfel,nfunciedenlime,sunetelepoturmagradualoscardelaacutlagrav(naltjos).
nfunciedeintensitate,sunetelesuntintense(puternice),cuamplitudinemarei
nonintense(slabe),cuamplitudinemic.
Intensitateadepindedeamplitudineavibraiilor,carelarnduleiesteinfluenatde
cantitateadeenergiefolositlaproducereasunetuluiidespaiulderezonan.
Valoriledeintensitateaparevidentencazulvocaleloraccentuate.
Emitereasunetelorarticulate
Vorbireaconstituieunprocescomplex,unrezultatalactivitiidecorelareaunorzone
senzorialeizonemotoriicerebralecorticale,aparinndsistemuluinervoscentral.
Articulareaseproducepetraiectulrespiraiei(caexpiraie)delaplmnipnlaieire(penas,
nmodobinuit,carespiraie)pegur(i,uneori,parialipenas).Mecanismulpropriuzisal
fonaieiseproducedoarnporiuneacuprinsntrelaringeicavitateabucal,primulcasurs
iultimapartecalocesenialdearticulare,prindirijareacafuluinanumitepuncte(izone),
ceeaceleconferanumitetrsturifiziologicecareleindividualizeaz.
Presiunearealizatdemuchiirespiratoridetermintrecereaaeruluiexpiratdinplmni
prinbronhiiiapoiprintrahee,ajungndnparteaeisuperioar,laringele.
*Dimensiunilelaringeluisufermodificrinfunciedevrst.Exist idiferenelegatede
sex.
Faringeleesteunorgantubular,cuoformdepiramidtriunghiulartrunchiat icubaza
marenparteasuperioar,fiindocomponentprincipalafonaiei.
*Omulnudispunedeunorganunicispecializatnproducereasunetelorarticulate(precum
ochiulpentruvz,nasulpentrumiros.a.m.d.).
Cavitatealaringeluiestealctuitdintreizoneprincipale:vestibulullaringelui,glotai
cavitateainfraglotic (poriuneainferioar dintreglot itrahee).
Glota,prinformaieanatomic,arerolinrespiraieinfonaie.
Componenteleimportantesuntplicelevocalesaucoardelevocale(dou)ialtedouplice
vestibulare,situatedeasupracoardelorvocale.
Coardelevocaleaumarginilemedialeorientateunelesprecelelalte,spaiulcuprinsntre
celedoucoardevocalefiindaanumitafantglotic.
*Coardelesuntmailungilabrbat;fantagloticdifer ieanfunciedevrst isex.n
timpulrespiraieicoardelevocalesedeprteaz,iarnfonaieseapropie.
Bazamarealaringeluiareunorificiumaimareprincareacestacomuniccufaringele.
nchidereaacestuiorificiuntimpuldeglutiieiserealizeazcuepiglota,carenmod
obinuit,fiindinert,coboarsubgreutateaboluluialimentar.
Laringelereprezintnunumaiprimasursnproducereasunetelorarticulate,ciiprimul
rezonator.
Vibraiilecoardelorsuntprodusedetrecereaaeruluiidestimulinervoicarecomand
modificareafrecveneivibraiilor.Coardelepotfintinsesaurelaxate,apropiatesau
ndeprtate.
Vibraiilesuntmaiamplenplanorizontaldectnplanvertical,iaraerulesteexpulzatprin
lrgireaorificiuluidintreele,nfluxurisuccesive.Trecereacurentuluideaerprinacestpasaj
produceocondensareaaeruluicaresetransmiteascendent.Astfel,nspatesecreeazun
vidcareapropiecoardelevocale.Unnoufluxdeaerproduceonoundeprtareacoardelor
iprocesulserepet.
*Lanivelullaringeluinuexistncsunetearticulate.Acesteasedisting:
printroanumitintensitate,dependentdepresiuneaaeruluiexpirat,adicdefora
acestuia;
17
prinnlime,dependentdegraduldecontracieacoardelor;
printimbru,dependentderezonatoriilaringelui(ceeacepresupunestructuraacestuia);
prindurat,caredepindedetimpuldevibraieacoardelorvocale.
Delanivelullaringelui,cafulajungencavitateafaringian.Faringeleareformauneiplnii
frpereteanterioricubazanparteasuperioar.nacestpunctsentlnetecalea
respiratoriecuceaalimentar.
*ntimpulalimentaiei,trecereasprefoselenazaleisprelaringesenchide.
Faringelearerolderezonatornarticulaieiestelegatdecavitateabucalprinaanumitul
vestibulfaringian(=uncoridormusculomembranosdelimitatdebazalimbii),partealiber
apalatuluimoaleiarcurilepalatinedelabazauvulei(=luet,omuor).
Uvulaesteoprelungiredeformconic(1020mmlungime),avndbazancontinuarea
vluluipalatinivrfulndreptatsprelimb.nstarederepaus,omuorulstculcatpe
muchiullingual.Vlulpalatin(=palatulmoale)formeazparteasuperioaracavitii
bucale.
Curentuldeaerajunsnacestpunctpoatefidirijatsprecavitateanazalprincoborreavlului
perdcinalimbiisau,dimpotriv,poatefidirijatsprecavitateabucal,prinridicare.
Poziiaintermediaravluluiimprimsunetuluiarticulatncavitateabucaluntimbru
nazal.Deasemenea,vlulpoatevibrancazularticulriiunorsunetenzonaposterioara
cavitiibucale,imprimndsunetuluianumitevibraii(depild,consoana[r],oapico
dentalvibrantpoatefiarticulat icaouvularvibrant).
Cavitateabucalesteloculncareseproducearticulareapropriuzisasunetelor.nacest
act,particip,nproporiidiferite:
celedoubuze(labiile)
maxilarele(unmaxilarsuperior,fixiunmaxilarinferior,mobil)
dinii
muchiullingual(=limba),mobildoarparial,nparteadinfa,vrful(=apexul)acestuia
avndunrolimportantndeterminarealoculuidearticulare
boltapalatului(nparteasuperioaramaxilaruluifix);narticularesuntdefinitorii:
regiuneaanterioar(dental ialveolar)
regiuneamedian(palatulpropriuzis)
regiuneaposterioar(=velar)
Cavitateabucal,nansamblulei,reprezintunimportantrezonator,mrimea(iinclusiv
constituiaeianatomic)fiinddeterminantsubaspectacustic.
Articulareasunetuluiconstdintromodelareacurentuluideaer,dirijatdinfaringe,n
cavitateabucal.
Fiecaresunetarticulatreprezintoconsecinaunormicriefectuatedeorganemobile,
numiteiactive(labiile,maxilarulinferior,muchiullingualiuvula)spreanumitepuncte
dinzonacavitiibucale,numitelocdearticulare(=punctdearticulaie).
*nlimbnusuntepuizatetoateposibilitilederealizarealocurilordearticulare.
Vibraiilesonoreemiseprinarticularesepropagnaercamediuelastic,ajungndn
ureche.Fenomenulaudiieipresupunereceptareaundeisonoresubformamesajului.n
urecheainterioar,acesteundetrecncodulsistemuluinervosurmndmomentul
identificrii.Aadaraudiiapresupune:receptareaundelorsonore,transformarealorn
impulsurinervoase,identificareairecunoaterealornvirtuteasistemuluicare
decodeaz(ceeaceafostcodatdectreemitor),suneteleprezentndusecaunitinumite
vocale,consoane,semivocale.
Cuctenergiadeemisieasunetuluiestemaimare,cuattaudiiaestemaiintens.Termeniide
vocaliconsoanaparuneoricuaccepiidiferite,cndsuntfolosii
infonetic infonologie.Dac subaspectfonetic,accentulsepunepetipuldeton,sub
18
aspectfonologic,accentulsepunepefuncialor.Astfel,vocalareprezintcentrulsilabicn
timpceconsoananupoateaveaaceastfuncie,fiindunsatelit.Funciavocaliceste
realizatnanumitelimbiidesonante.
Deasemenea,valoareaunorelementevocaliceiconsonanticedifer ilanivelul
diftongilor(vezi,depild,interpretareasemivocalelorcasemiconsoanesauchiarconsoane).
ngeneral,nfoneticseutilizeaz itermeniivocoid/contoid,iarnfonologie,vocal/
consoan.
inndseamadecaracteristicileacustice ifiziologicealesunetelorarticulate(= sunetele

vorbirii),nlimbaromndistingem:vocale,consoaneisemivocale(numitedeunii
lingvitisemiconsoane).
Vocaleiconsoane(caracteristiciarticulatorii).Vocaleiconsoane(caracteristici
acustice)
Vocalele:
suntsunete(=segmenteacustice)custructurregulat,avndvibraiiperiodice(adicsunt
tonuri);nemiterealornuaparencaleniciunobstacol;fiecarevocalesteostare;
suntsuneteorale,curentuldeaerfonatorfiinddirijatsprecavitateabucal;dirijareaaeruluii
sprefoselenazaleleimprim onazalitatecarenlimbaromn nuarevaloaredistinctiv;
*Toatevocalelelimbiiromnepotfiarticulateinazalfrmodificridistinctive(=cu
valoarefonematic).
auroldecentrusilabicipotprimiaccent;suntmaiaudibiledectconsoanele;
varietateavocalelorsemotiveazprinmodificrilerezonatoruluibucalcaspaiude
rezonanfinal(iinclusivcamrime).
Vocalelelimbiiromnecuvaloridistinctivesuntcaracterizatepringraddeapertur,loc
dearticulareiparticiparesaunualabiilor.
Criteriulaperturiidistingetreiseriidevocale:
deschise:[a]singuravocal i,caurmare,ceamaideschis
medii(semideschisesauseminchise):[e,,o]
nchise:[i,,u];vocala[i]esteceamainchis,articulndusecucelmaimic
spaiudeeliminareacafului.
nfunciedeloculdearticularesedisting,deasemenea,treiserii:
anterioare:[e,i]
centrale:[a,,]
posterioare:[o,u]
Participareasaunualabiilordistingedoucategoriidevocale:
frparticiparealabiilor(acesteafiindmajoritare):[e,i,a,,]
cuparticiparealabiilor:[o,u]
*Termenullabial,folositncaracterizareavocalelor,indicformarotunjitpecareoiau
celedoubuze,ntimpcencaracterizareaconsoanelor,termenulindicfolosirea
buzelornrealizareaobstacolului.
Consoanele:
suntsunete(=segmenteacustice)nproducereacroracurentuldeaerntmpinobstacole
(diferite),ceeaceproduceanumitezgomote;fiecareconsoan,dincauzaobstacolului,
reprezintoschimbare,ceeacepresupuneorealizarentimp;
nupotprimiaccenti,nconsecin,nupotconstituisilabedectalturidevocale.
Ocategoriepuindistinctoreprezintceaasonantelor[l,m,n,r],consoanecare,pelng
caracteristicilespecificedezgomotauitonurintlnitenproducereavocalelor.
19
narticulareaconsoanelorsedistingtreifaze:(a)punereanpoziie,caimplozie,(b)inuta
i(c)eliberareacafuluicaexplozie.
Particularitilefiziologiceiacusticeindividualizeazconsoaneleicarealizricuvalori
fonematice,definitoriipentruconsoanelesistemuluifonematicromnescfiind:
moduldearticulare;
loculdearticulare;
graduldesonoritate.
Moduldearticulareindictipuldeobstacolntmpinatncaledecurentuldeaerfonator:
cuoclusiune(=nchiderecomplet)
cufriciune(catrecereprintruncanalngustat)
cuocluzieiexplozieincomplete
Loculdearticulareindicpunctuldearticulaiencareseplaseazobstacolul(labuze,la
dini,lapalat).nfunciedefelul(ilocul)ncareseproduceacestobstacol,pentru
consoaneleromnetisuntdistinctiveanumitecombinaiidintrecomponenteleactivei
pasivealearticulrii,caredauicaracteristicileconsoanelordinsistemulfonematic:
bilabiale(cuparticipareacelordoulabii)
labiodentale(cuparticiparealabiiloriadinilor)
apicoalveolare(cuparticipareavrfuluilimbii(=apexul)iazoneialveolare)
prepalatale(cuajutorulmuchiuluilingualizonaanterioarapalatului)
palatale(propriuzise)
velare(cuobstacolnzonavluluipalatin)
uvulare(cuobstacolnzonauvulei)
Graduldesonoritate
ntimpcevocalelesuntsonoreprinexcelen,caurmareavibraiilorregulateprodusede
coardelevocale,iarsonanteleauaceeaicaracteristicprinasemnareacuvocalele,
consoaneleprezintosituaieaparte.Astfel,consoaneidenticecamodilocdearticulare
potsdiferenumaipringraddesonoritate(surd/sonor).Distinciasedatoreazprezenei,
pestesursadezgomot,auneisursesuplimentaredeformani,caoconcentraredeenergie
acustic,ncazulconsoanelorsonore.
Nutoateconsoanelerealizeazperechidinacestpunctdevedere(vezisistemulconsonantic
fonematic).
nfunciedemoduldearticulare,consoanelelimbiiromnesepotclasifican:
A.consoanepropriuzise:
O
oclusive[b/p,t/d,k'/g',g/k]
fricative(=spirante,constrictive)[v/f,z/s,/,h]
semioclusive(=africate)[(ts),g(d),c(t)]
B.sonante:
O
nazale[m,n]
lichide
laterale[l]
vibrante[r]
*nuneleinterpretrifonematiceexist ioaltcategorie:
C.semiconsoane[w]i[j]
nfunciedeloculdearticulare,consoanelelimbiiromneseclasificastfel:
20
bilabiale:[p/b,m]i[w]
labiodentale:[v/f]
apicodentale:[d/t,z/s,(ts),n,r]
apicoalveolare:[l]
prepalatale:[/,g/c]
palatale:[k',g']i[j]
velare:[k,g]
uvulare:[h]
nfunciedegraduldesonoritate,consoanelelimbiiromne,cuexcepiasonanteloria
consoanelor[]i[h],alctuiescperechiomorganicedetipsurd/sonor:[p/b,f/v,t/d,s/z,/,
c/g,k'/g',k/g].
Acustic,sunetularticulatestedeterminatdirectdevolumul,mrimeaspaiuluiderezonan,de
felulncareestearticulati,nunultiminstan,defelulncareesteperceputauditiv.
Trsturileacusticenupotfiizolatedetrsturilearticulatorii(datfiindfaptulcarticularease
producechiarncavitateabucalcaspaiuderezonan inlimea,depild,careestedatde
frecvenaoscilaiilorntimpdeosecund,estedependent idemrimearezonatorului;
amplificareasunetuluiestedirectproporionalcuvolumulrezonatorului).
Unrezonatorcuvolummicproducesuneteacute,iarunrezonatorcuvolummareproduce
sunetegrave.
Pedealtparte,nfunciedegraduldeconcentrareidegraduldedifuziunea
formanilorsunetului,sedistingecaracterulcompacticeldifuz.Suntcalitiacustice
determinatedemrimearezonatoruluiicaredifernarticulareadiferitelorconsoanei
vocale(nfunciedespecificulaperturiiialloculuidearticularelavocaleidemoduli
loculdearticularelaconsoane).
Pecoordonataacutgravseorienteazvocaleledelaanterioare(e,i)spreposterioare
(o,u)iconsoanelearticulatenzonapropriuzisacavitiibucale(s,z,d,t,,,
n,c,g,k',g'),iarconsoanelearticulatenceledouzoneextremealecavitiibucale(adic
labialeleivelarele)auonotgrav(p,b,v,f,m,k,g,h).
Pecoordonatacompactdifuzseorienteazvocaleledeladeschise(a)lanchise(i,,u)i
consoanelecareaudistinciantrerupt/continuu,adicoclusivele(p,b,m,t,d,k',g',k,g)
careaublocajncaleacafuluiiconsoanelefricative(f,v,s,z,,,h)caresepronunprin
curgereacontinuacafului,adicprinfriciune.
*Datoritacestuifapt,oconsoanfricativpoatefiprelungit(asemeneavocalelor)pnla
eliminareatotalaaeruluiexpirat.
Consoanele,narticulareacroraaparezgomotulprodusdenchidereaobstacolului,dari
friciune,suntstridente(,c,g).
Fonologia.Fonemitrsturidistinctive.Alofonevocaliceiconsonantice.
Neutralizareiarhifonem
ntimpcefoneticaurmretedescriereasunetelorarticulateinndseamadecaracteristicile
lorfiziologiceiacusticedobnditeprinarticulare(caasemnriideosebiriplecnddela
sunetulizolat),fonologia,prelundacestecaracteristici,studiazcomportamentulsunetelor
dinperspectivaroluluilorncomunicare.Aceastapresupuneo
21
reconsiderareasunetelor,ncalitatealordecomponentealecuvintelorialeenunului
ntlnitnmesaj.
Criteriulnounseamnoraportareasunetuluiarticulatlafuncialingvistic,ceeaceimplic
oevaluarealuicaunitatefuncional.
Astfel,unitateasonor,caunitatedeexpresiesejudecfadeplanulconinutului(ca
relevandistinctividistribuiecontrastiv).
Spusaltfel,prindistribuieicomutareseurmrescsunetelecuvalorifuncionale,adic
situaiancareomodificarenplanulexpresiei(lanivelulsegmentuluifonicalcuvntului)
ducesaunulaoschimbarenplanulconinutului,difereniindusecuvintelentreelei/sau
formegramaticalealeaceluiaicuvnt.
Cuacestobiectivalfonologiei,determinareastructuriifonologicespecificelimbiiromne
nseamninventariereatipurilordecombinaiiposibile,iardefinireasistemuluifonologic
reprezintunrezultataluneireduciiavariantelorsubcareseprezintsunetelen
vorbire,delimitnduseansambluldeuniticainvariante.
Aadar,pnlaobinereaacestorasenregistreazunitilecomutabile,innduseseamade
trsturilelorfonetice,sedeterminpoziiilelordeocuren,influenelereciprocedin
fluxulsonoralenunului.a.m.d.
nfonologiesedistinge:fonematica(=studiulelementelorfuncionalesegmentale)i
prosodia(=studiulunitilorfuncionalesuprasegmentale).
Asemeneafoneticii,fonologiapoateaveaunaspectsincronic,altuldiacronic,unul
contrastiv,altulgeneraletc.
Fonemulreprezintunitateaspecificfonologiei,ntimpcesunetulesteunitateade
referinafoneticii.
Fonemul(vocalicsauconsonantic)nureprezintunsunet,cioclasdesunete,realizndu
seconcretprindousaumaimultevarietinvorbire,respectivvariante,nfunciede
contextulfonicncaresesitueaz.Fonemulesteastfelinvariantulnvariaii.Exist,pedeo
parte,variaiiderostirengraiul(=idiolectul)aceluiaivorbitornmomentediferiteale
actelordecomunicareirealizricuanumitemodificri(maievidentesaunu)raportatela
poziialuinsegmentulfonic(marcatdetipologiavecintilor);acesteareprezint
variantelecombinatorii(=contextuale)aflatendistribuiecomplementar.
*ntimpvarietiledepronunarepotfinenumrate,variantelesuntlimitate,nfunciede
numrulposibilelorcombinaiisegmentaleidentificabilencuvinteleromneti.
Totalitateavariantelorivarietilorunuifonemalctuiescalofoneleacestuia.*Lunduse
nconsideraredoarvariantelepoziionale(=condiionatecontextual),
acesteaputndfiinventariatepeuncorpusdecuvinte,nmodobinuit,alofonelese
identificnumaicuacestea;alofonivariantsuntsinonime.
Varietateacontextelorfonicedincuvinteleromnetiipronunialegatasunetelor(prin
coarticulare)motiveaz,nbunmsur,interpretridiferite,dinunelepunctedevedere,ale
inventaruluidefonemevocaliceiconsonantice.
Coarticulareadefineteorealitateapronunriisunetelor,dincuvinteiadesea,nenun,a
unuisunetfinalcuceliniialalcuvntuluiurmtor(=foneticsintactic).Estevorbade
faptulcunsunetncepesfiearticulatnaintecapronuniaceluidinaintessencheie
(veziimodificrifonetice).
Inventarulalofonelorvocaliceincludemaimulteserii,dincare,sunt,ngeneral,acceptate
realizrica:
alofoneprimare:reprezentatedevariantelevocalicenpoziieiniialdecuvnt,dup
pauz(#),ceeaceindiclipsaunorsuneteanterioarecareslemarchezeprinarticulaii
nespecifice#[a,,,e,i,ou]#.
22
alofonedevocalizate:realizateevidentnpoziiefinal,cauzeleputndfimultiple(sunetul
precedentestesurd,lipsaaccentului,tempoulrapidalvorbirii,lipsaunorvalorifono
morfologiceetc.)[a,,,e,i,o,u]
alofonepalatalizate:motivatedeprezenaunorsunetepalatalenpoziie
...
anterioar[a,o,u]
alofonelabializate:apardup(semi)vocalelabiale[a,,].
Ceamaifrecventrealizareestealui[a]caresentlnetefrecventndiftongul[oa],ntimp
ce[ i]apar,prinpronuniecuunsuportsemivocalic,nparadigme(deexemplu,[luwa].
alofonepalatalolabiale:reprezentatedevocala[a]nsituaiancarevocalaeste
precedatdeunsunetpalataliunullabial[leoark].
*Interpretrifonematicedistincteicuconsecinenconfiguraiasistemuluifonematic
vocalicallimbiiromneactualevizeazpe[i]devocalizat(numitifinal,scurtatsau
optit)istatutulsemivocalelor.
1)Sunetul[i]finalesteconsiderat:
variantdevocalizatavocaleicorespunztoare[i];
[i]aparinealtuifonemdect[i],asemenealui[e],teoriesusinutdeA.Avram;
ceeaceestenumit[i]finalestedoaroarticulaiepalataldinstructuraconsoaneiprecedente
(iastfel,spuneEmilPetrovici,ncuvntulortografiatlupi,existdefaptdoartreisunete
[lup'],corespunztoarelatotatteafoneme;
2)Semivocalale,prinanumiteinterpretri,modificsistemulfonematicalromneiactuale:
considerareasemivocalelorcavarianteasilabicealevocalelorcorespunztoare
(neputndprimiaccent)[e,i,o,u],meninesistemulfonematicalctuitdinsistemulvocalic
icel consonantic;
socotiteoclasdistinctdevocaleiconsoane,semivocaleleprimescstatutfonematic/e,
o,j,w/,ceeaceafecteazfundamentalsistemulfonematic,deladoucategorii
defoneme(vocaliceiconsonantice),ajungnduselatreicategoriidesunetefonematice:
vocale,consoaneisemivocale;
interpretrifonematicedistinctealeunorsemivocaleindic iposibilitateaacceptriiunor
noifonemeconsonantice/j,w/iexistenaunoraltetipuridesunete,independentede
vocaleiconsoane,daravndcaracteristicispecificeacestora,ncazullui[e,
o];nconcepialuiE.Petrovici,acesteadinurmnureprezintdefaptsunetedistincte,ci
articulaiisuplimentarealeconsoanelorprecedente,alctuindcuacesteasegmente
fonematicediferitedeconsoanelecarenuconinastfeldearticulaii;astfel,exist,depild,
fonemul/t/,darifonemul/t'/ifonemul/t/.
Inventarulalofonelorconsonantice
serecunoscseriicorelativecelorvocalice(deex.alofonelabializate,alofonepalatalizate,
alofonedesonantizate),darirealizrialofonicemarcatedeparticularitilepecareleau
consoanelecastructur iarticulaie;
nfunciedepoziiansegmentulcuvnt(cainiial,finalsauninterior),darinfuncie
detrsturilespecificeconsoanei,existsituaiincareuneleaparcumaimulteviden(de
ex.,npoziieiniialdecuvntduppauz,oclusiveleserealizeazcaalofoneprimarecu
<
<
<
explozie#[p ,b ,d etc.],ntimpcenpoziiefinalnaintedepauz,acesteasuntnsoite
h
deomicaspirare[d ,t ,p etc.].
urmatedevocalesausemivocalepalatale[e,i,e,i],consoanele,cuexcepiacelorpalatale,
serealizeazcaalofonepalatalizate,deex.[p',t',d'etc.];
23
urmatedevocalesausemivocalelabiale,consoaneleprimescoarticulaiedeacesttip,
realizndusecavariantelabializate,deex.[t,d,ketc.];
maialesnpoziiefinal,naintedepauz iprecedatedealteconsoane,sonantelese
realizeazcaalofonedesonantizate[l,r,m,n],deex.:[astm,azvrl]#;
nainteaconsoanelorvelare,sonanta[n]imarcheazvelarocluziunea,deex.:[bak],iar
nainteaconsoanelorfricative[s,z,,]sereduceocluziunea,deex.[nv]in
variantadepronunie[mv];
consoanelepalatale[k',g']auodublinterpretarefonematic:unamonofonematic,acceptat
astziprinnormliterar iunabifonematic,susinutntimpdeopartedinlingviti;n
esen,deosebireaconstnregimulacordatelementuluipalatal,considerat
O
caotrsturpropriuzisdinfascicululfonematic/K',G'/;
O casunetindependent,situatimediatdup consoan nsegmentulcuvnt,ceea censeamn
caceastconsoanvelar[K,G]urmatdeovocalsaudeosemivocal
palatal[e,i,i,e],serealizeazcavariantpalatalizat[K',G'];
O cnddup astfeldeconsoaneurmeaz vocala[a],conforminterpretrii monofonematice,
existvarianteprimarealefonemelor[K',G'],ntimpce,conforminterpretriibifonematice,
avemdeafacecufonemelevelare[K,G]cavariantepalatalizate;
O cnddup consoanelediscutatemaisusapareovocal labial (sausemivocal labial),n
interpretareamonofonematic,fonemelepalatale[K',G']serealizeazcavariantelabializate
[K,G],iarninterpretareabifonematic,naceeaipoziie,serealizeazvariantele
labializatealeconsoanelorvelare[K,G].
Suntcontextefonicenstructurasegmentelorcomplexe(=alecuvintelor)cndoanume
opoziie,ceadetipsurd/sonornufuncioneazcaatare,fiindsuprimat,neutralizat.Un
exemplufoartecunoscut(iprinimplicaiilecanormgrafic)lconstituieprefixuldescu
variantadez(ex.desmembra/dezmembra).nrostireopoziiasurd/sonorafonemelor
/s/z/seaflnvariaieliber,deoarecevorbitorul,indiferent,nacestcaz,depronuniacu
[s]saucu[z],nelegeacelaicuvnt.Subaspectfonicserecunoateosingurunitate
foniccarereunetetrsturilepertinentecomunecelordoufoneme,unitatecarepoart
numeledearhifonem.
Rezumat
Fonemul(vocalicsauconsonantic)nureprezintunsunet,cioclasdesunete,realizndu
seconcretprindousaumaimultevarietinvorbire,respectivvariante,nfunciede
contextulfonicncaresesitueaz.Fonemulesteastfelinvariantulnvariaii.Exist,pedeo
parte,variaiiderostirengraiul(=idiolectul)aceluiaivorbitornmomentediferiteale
actelordecomunicareirealizricuanumitemodificri(maievidentesaunu)raportatela
poziialuinsegmentulfonic(marcatdetipologiavecintilor);acesteareprezint
variantelecombinatorii(=contextuale)aflatendistribuiecomplementar.
24
ncearcsseparilanivelulterminologieirealitateastudiatdeteoriaei.Depild,fonetic
fonologie,morfologie,gramaticalimbiiromne,limbaromncontemporan.
Punencorespondentermeniiurmtoripebazaopoziieilimbvorbire:variant,
invariant,fonem,sunet,fonologie,fonetic,unitiechivalente,unitinonechivalente.
Grupeazndouclase,stabileteraporturilecorespunztoareiaaznperechi
termenii:
relaie,paradigm,sistem,combinare,structur,corelaie,contrast,sintagm,selecie,
opoziie.
Peaceastbazfixeazodefiniie.
Precizeaztermeniistructurfonologic,structurfonemic,structursilabic,structur
prozodic.
Censeamncsemnullingvisticestebiplan,bilinearidubluarticulat?
Cumcomenteziafirmaianlimbtotulesterelativ,opozitivinegativ?
Explicafirmaia:realitateafoneticesteuncontinuum.
CaresuntdeosebirilentrealfabetulIPAiceltradiionalromnescnreprezentarea
fonemelorLRC?Argumenteproicontrautilizriiexclusive/preponderenteaunuiasaua
celuilalt.
Cepoideducedinanalizaserieifar,sar,ar,har?
Realizeazunsunetgraviunulacut.
Realizeazunsunetintensiunulnonintens(maipuinintens).
Demonstreazcsonoritateaestetrsturpertinentnsistemulfonologicallimbii
romne.
Cefuncieareduratasunetuluivocalicnlimbaromn?Esteofunciecentralsau
periferic?Argumenteaz.Exemplific.
25
Cepoisspuidesprenazalitatenlimbaromn?
VariantaA
iruriledeelementedemaijoscuprind,fiecare,dou seriidiferitedeuniti,potrivit cuun

anumitcriteriu.Sesizeaz imenioneazcriteriulrespectiv;segmenteaz,rescriei
numetefiecareserie:
/t,d,k,f,h,s,z,v/
/p,b,m,f,v,s,z,t,d,,n,r,l/
/c,g,,j,k',g'/
/a,e,i,o,u/
/e,,o,i,u/
/a,,,u,i/
/a,e,i,o,u,,/
/h,,v,,c/
/r,l,b,d,m,n/
/t,d,k,g,g/
/p,f,t,s,,c,k',h,g,g',g,j,z,d,v,b/
/p,c,g,,z,g,k/.
VariantaB
Fiecareirdemaijoscuprindedouseriidiferitedeelemente,potrivitunuisingurcriteriu.
Menioneazcriteriulrespectiv(nspaiulpunctat),separ(cuobarvertical)inumete
fiecareserie(notnddeasupra):
1).....................................
[t]
[d]
[k]
[f]
[h]
[s]
[z]
[v]
2).......................................
[]
[][o][u]
3)...............................
[p]
[b]
[m]
[s]
[z]
[t]
[d][][n][r]
4.....................................
[][c][j]
[g]
[g']
[k']
5).......................................
[g]
[g']
[g]
[]
[t][s]
[p]
[f]
6).......................................
[a]
[e]
[i]
[o]
[u]
7).......................................
[j]
[h]
[v]
[][][c]
8).......................................
[e]
[]
[o]
[i]
[u]
9).......................................
[]
[a]
[]
[i]
[e]
10).......................................
[]
[]
[e]
[o]
[u]
11).............................
[h]
[p]
[f]
[t]
[s]
[k']
[][c]
[g']
[g]
12).......................................
[][u][][o]
13).......................................
[t]
[g]
[k]
[k']
[g'][g][]
26
Model:
188)Identificelementul
carenuprezinttrsturadefinitoriepentrufiecaredinirurileurmtoare.Explic:
[a,e,i,o,u,,]
[b,r,,d,e,t]
[p,l,a,n,e,t,a,r]
[e,i,,o,]
[e,i,o,]
[b,k,d,f,g]
[k,p,k',t,,b]
[k,l,m,n]
[b,d,f,g,h,j,k,l,s,,t,,v,z]
[p,b,m,t,f,v]
[l,m,n]
[,c,g,k',g,g',j]
[t,f,h,,s,c]
[e,o,,u,i]
[o,i,,]
16.[n,g,k,,v]
[a,,r,,p,t,k,dz,n]
[p,t,c,r,l,ns]
[ts,t,ps,d]
[p,r,k,g,x,t,f]
[w,j,y,,,]
189)Porninddelaexplicaiademaijos,completeaz,verific,analizeaz icomenteaz.
nmatricelepecareleprezentmmaijos,fiecarecoloanverticalreprezintansamblulde
t.d.aleunuifonem,iarrndurileorizontaleindicparticipareapozitiv(+),negativ()
sauredundant(0)afonemelorlaoanumitopoziie[Vasiliu:120].
A.
consonanticnonconsonantic
vocalicnonvocalic
nazalnonnazal
compactnoncompact
difuznondifuz
27
continuunoncontinuu
gravnongrav
bemolatnonbemolat
stridentnonstrident
sonornonsonor
B.
aeioulrmnpbfvtdsz jkgh
1.
consonantic
2345678910
nonconsonantic
compactnoncompact
difuznondifuz
gravnongrav
bemolatnonbemolat
intensnonintens
aeeiioouu
1.
2.
3.
4.
5.
6.
C.
deschisnondeschis
nchisnonnchis
centralnoncentral
anteriornonanterior
aeiou
1.
28
2.
3.
4.
D.
ntreruptnonntrerupt
continuunoncontinuu
anteriornonanterior
posteriornonposterior
palatalnonpalatal
oralnonoral
sonornonsonor
pbfvtdsz
kghlmnr
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Realizeazocorespondenntretrsturileacusticeicelearticulatorii.Explic.
Completeazcufonemelecorespunztoare
[+consonantic]:/.............................................................../
[consonantic]:/.............................................................../
[+vocalic]:/......................................................................./
[vocalic]/........................................................................./
[+nazal]:/.........................................................................../
[nazal]:/............................................................................/
[+compact]:/......................................................................./
[compact]:/......................................................................./
[+continuu]:/......................................................................./
[continuu]:/......................................................................./
29
[+grav]:/..............................................................................
/
[grav]:/..............................................................................
/
Demonstreazc[o]i[u]suntrealizrialeunorfonemediferite.
Explicdiferenantrereprezentareadetipcasireprezentareatriunghiularavocalelor
limbiiromne.
Aazvocalelencavitateabucal.
Existvreodificultatenprivinareprezentriiopoziieideaperturnaceastimagine
uneistriderepaus?Explic.Undeaparevocaladeschis,jossausus?Dece?
Completeaz ireine:
l______z__e
a___
c___
____
___
____
___e
__e
__e
___
______
//
e_
___
___
c__
e
//
//
//
30
_____
e
/i/
//
//
________
____
_e
a__
________t_
Rostetealternativvocalele/e/i/i/peacelaisufludeaer.Cemicrialeorganelor
cavitiibucalesesizezi?
ncearccadupcerostetiun/i/srostetipeacelaisufludeaerun/e/,frsmiti
mandibula.Seaudeun/e/?ncearcacelailucru,ncercndcamuchiullingualsrmn
imobil.
Censeamnapertur?Distanadintremaxilaresaupoziialimbiifadepalat?
Cepoispunedespreparticipareabuzelornrostirealui/o/fade/u/?
Aazconsoanelencavitateabucal(nfunciedeorganulpasiv).
201)Rosteteseriadecuvinteurmtoarepar,tar,chiar,car.Transcriele.Ce
deduci?
Explicdinpunctdevederearticulatoriucareestediferenantre[m]i[n]idemonstraic
suntrealizriadoufonemediferite.
Descriearticularealui[d].
31
Laceserefertermeniiinterpretaremonofonematicibifonematic?
Motiveazdinpunctdevederearticulatoriutrsturilepertinentealefonemului
/l/.
Descriearticulareaconsoanei/z/.
Explictranscrierile/ts/i/t/.Existvreonepotrivire?
Censeamncoloraturvocalic?Rostetealternativ/k,g/ik',g'/.Ceseaude
lasfrit?
Compardinpunctdevederearticulatoriupe/n/i/d/;/m/i/b/.
Sonantelesuntsonore?Sonoritateaestetrsturdistinctivnclasaacestorconsoane?
Explic.
Caresuntceletreifazenarticulareaizolatauneiconsoaneoclusive?
Explic imotiveazurmtoriitermeni:uiertoare,siflante,sibilante,stridente.
Censeamnconsoanecompuse?
Reparuntabelcutrsturilearticulatoriialeconsoanelor:
215)Rosteteurmtoareleseriidecuvinteiexpliccumsemotiveazdinpunctdevedere
articulatordiferenadintreperechileminimale(A)sauperechilecontrastive(B).Transcrie
cuvintele.
A.
a)nounoi
iarboarb
32
2.teactoac
3.biatbeat/aceiaaceea4.zbiarzboar
B.
coardcuaruricoasequasarCoandcuanticscoatescuaruriguanogoangua
gogoaacuarellicoare
Rostetedemaimulteoricuvintelein,iar,rai;un,oaz,nou.ncearcsstabiletiunraport
ntretermeniisemivocal,semiconsoan,consoancureferirela[j]i[w].
Careeultimasilabdincuvntulgeamgiu?Careestesemivocalanaceasilab?Comparo
cuprimasilabdigiuvaer?Deduciunartificiudeidentificareavocalei,ncazulncare
ezitm?
Prezintinterpretrilefonologicealesemivocalelor.Careiseparemaiadecvat?Dece?
Ceraportaiputeastabilintresemivocaleivocalaasilabicpostconsonantic?
Consoanelepalatalesepotrealizanvariantepalatale?Explic.
Explicdececonsoanelelabiale(catoatecelelalteconsoane)sepotrealizacontextualca
variantelabializate.
Demonstreazcfonemul/d/serealizeazcavariantlabializatncuvntul
[dorm].
Demonstreazc/p/serealizeazcavariantlabializatncuvntul[poart].
Gsetecuvintencareconsoanele/l/,/m/,/n/,/r/sserealizezenvariantedesonantizate.
Demonstreazc/p/serealizeazcavariantpalatalizatncuvntul[piatr].
Cearputeasnsemneasurzireparialincesituaiiaraprea?
Dececonsoanenesonantesonorenuaparasurzitenpoziiefinal?
33
Censeamnvariantpalatalizat?
Cumsenoteazvariantaconsonanticpalatalizat?Darceavocalic?
Exemplific.
Caresuntfonemelecaresepotrealizanvariantepalatalizate?
Caresuntfonemelecareserealizeaznvariantepalatalizate?
Careestecontextulncaresuntocurenteacestevariante?
Aratdeceanumitefonemenusepalatalizeaz.
Cummotivezifaptulcanumitesunetecaresepotpalatalizanupalatalizeaz?
Caresuntalofonelelui/n/i/m/?
Explicdiferenelearticulatoriintre[m]i[].
Definetefiecareseriealofonicconsonanntic:primare,labializate,(bemolate),palatalizate
(muiate),asurzite(desonantizate),cuaspiraie,velarizate,implozive.
Consoanelelabialesepotrealizanvariantelabializate?Demonstreaz.
Plecnddelastructuramorfolexicalatermenilor,expliccenseamnlabialitatei
labializare.
Comenteazvariantelecombinatoriincuvntulcercetarea.
Porninddelaurmtoarelefapte,poiexplicaasemnrileideosebirilentrepalatalizarei
muiere?
[kor,kul,gol,gul,kar,gar,ok,ung]
[deal,piatr,opiu,staniu,lupi,ani]
[dal,patr,pkatr]
243)Prezintalofonelefiecruifonem(dinceledemaijos):/p,t,k,g,h,s,,/.
244)Comparndicutermenulmuiere,aiputeafixadouaccepiialepalatalizrii?
34
245),palatalizeaz?Darisepalatalizeaz?Porninddelaaceastproblem,poiformulao
1
distincientrepalatal (cazondearticulare)ipalatal (referitorlarostireapalatal)?
Prepalataleleipalataleledeterminnaceeaimsurorostirepalatalavocalei
urmtoare?Gsetecuvintecuasemeneasegmente,aazlenperechicontrastive.Rostete
idescrieimpresiaauditiv;sesizeaz idescrieinteraciunealimbiicupalatul.
Gsetecuvintencare2sau3fonemediferitesaparnvariantecombinatoriideacelai
tip.
Expliccenseamnoperatordetransformare.
269)Cumpoidescriedinpunctdevederearticulatoriudiferena[](velar)i[n]
obinuit?
Pentrufiecaretransformarepoziionalprecizeazncetipdedistribuieseaflseria
alofonelorrespectivecuseriaalofonelorprimarecorespondente.
Aratcumsemotiveazdinpunctdevederearticulatoriuafirmaia:...ngeneralvocalele
dobndescotrsturarticulatorie(suntalterate)cndsuntprecedate,iarconsoanele
atuncicndsunturmatedeanumitesegmente.
Enumerseriilealofoniceale:
fonemelorvocalice
fonemelorconsonantice.
Cumdifereniezintranscriereafonologicsemivocalele(interpretatecaalofoneasilabice)de
vocale.Darvariantadevocalizatavocalei/i/?Transcrieastfelcuvintele:
coal,team,vioaie,voioas,asiduu,euvenii,popi,orice,bolnvioar.
Defineteseriilealofonelorvocalice:primare,labializate,palatalizate(anteriorizate,
diezate),devocalizate,cuapendice,nazalizate.
Prezintalofonelefiecruifonem(dinceledemaijos):/a,o,e,i,u/.
Gsetetreicontextediferitencare/a/serealizeazcavariantpalatalizat.
Fixeazdouaccepiialefiecruitermen:labialitateilabializare.
35
Gsetetreicontextediferitencare/o/serealizeazcavariantpalatalizat.
Rostetedectevaoricuvntulrealiobservdacvocala/a/esteprecedatdeunelement
asilabicdesprijincuuntimbrunedeterminat,nedefinitdetip[].
Explicaidinpunctdevederefoneticcareestediferenantreceletreirealizriale
cuvntuluiavion:[av'ion],[av'ion]i[av'ion].
Expliccareestediferenantreceletreirealizrialecuvntuluiidee:[id'ee],[id'ee]i
[id'eie].
Considerndfiecareserievocalicnparte(duplocalizare)rostetecuvinteleurmtoare
acordndoateniedeosebitvocaleiiniiale:
a)realizeazovocalpur;
b)realizeazovocalprecedatdeunapendiceasilabic.
Pentruarealizamaipregnantipentruasesizamaibinediferenadintreceledoucategorii
desuneteprelungetepuinduratavocalei:laaudiienceputulpoatefidiferitderestul
emisieivocalice(b)sauemisiaesteomogenpetotparcursuldurateisale(a)
ncepearticulareavocaleicuorganelecarecontroleazaperturantropoziiede
cvasiocluziune.
/an/,/sta/,/n//este/,/in//om/,unt/
[ sta][kas][ la][vd]
[ ntre][fn][ os][bon][ un][bun]
[ eram][peste][ ins][vin]
Rostetesecvenelefoneticenotatemaijos.Existvreodiferennprivinaaperturiintre
variantacuapendiceivariantaprimaravocaleirespective?
263)Lavocale,atributulprecedatepresupunenvecintateimediat?ncuvintele
chioar,leoarc,aripioarcumserostete/aude[a]icefeldevarianteste?Maipoateo
altvocalsserealizezenaceastvariant?Explic.
36
Cetimbru(localizare)areapendicelecareprecedvocaleledinseriaanterioaraflaten
poziiainiial?Darncazulseriilorcentraliposterioar?
npoziieiniial,duppauz,vocaleleuneiseriidezvoltapendicicorespunztorica
localizare,diferiinfunciedeaperturafiecreia?
Poistabiliiexemplificaoposibil(articulatoriu/auditiv)diferenntre:trstur
articulatoriesuplimentar,apendiceasilabic/sunetdetranziie,semivocal.
ncespeciedealofonesepotnscrievocalelecuapendice,aflatenpoziie
iniial?
Descriealofonelevocalicedinpunctdevederearticulatoriuarticulatoriui
acustic.
ncetipderaportseaflrostireacuapendiceirostireafrapendicencazuluneivocale
iniiale?
Rostete,compar iexplicdinpunctdevederefoneticifonologicurmtoarele
structuri:
[eram][om][alb][ eram][ om][ alb][ieram][uom][alb]
Cuminterpreteziapendicii[plo ][ide e]?Fixeazoopoziieposibilimposibiliconsiderle

dinpunctuldevedereal limbiistandard ial modeluluidescrieriiei.
Expliccepresupunedinpunctdevederefiziologicrostireaadouvocalen
hiat.
Expliccenseamn inceraportseafltermenii:sunetdetranziie,elementasilabicde
sprijin,apendiceasilabic.
Cearnsemnavocalpur?Darstopglotal?
Grupeazvocalelenhiatdupurmtorulmodeldestructurfonologic iidentificun
cuvntpentrufiecare:
V+Vpalatal
37
Realizeaznrostire(ncuvinteiizolat)structurilegsite;
Alegeafirmaiapecareoconsideriadecvatrealizriifonetice:
Vocalapalatalserealizeazobligatoriucavariantprimar;
Vocalapalatalserealizeazobligatoriucavariantcuapendiceasilabic;
Celedouseriialofonicesuntnvariaieliber.
Cetimbru(localizare)areapendiceleasilabiccareprecedvocalapalatal?
Sepoatevorbidevocalenazalenlimbaromn?Dardevocalenazalizate?Explic.
Exemplific.
Expliccepresupunedinpunctuldevederealfiziologieiarticulaieiovocalcuapendice
asilabic.
Motiveazrostireacuapendice.
ncespeciedealofonesenscriurealizriledevocalizatealevocalelor?
Considerndobligatorierealizareavocalelorcaalofonedevocalizatencondiiileamintite,
transcriefonologiciapoifoneticurmtoarelecuvinte:
mas,vulpe,fa,soclu,codru,maro,tabu,reou,pui,copil,rege,bab,vac,baltic,
familie,idee,dou,semne,duumea,macara,taxi,coaj,vara,ziua,dimineaa,perle,lupii,
(a)sri,chinezii.
Concretizeazurmtorultipdestructur:
/o/+Vcentral
Rostetesegmentelerespective.Gsete(ignorndortografia)cuvintencaresexiste
acestesegmente.
Bazndutepeexperienarostiriinlimbaromn,alegeafirmaiapecareoconsideri
adecvatrealitiifonetice(ignorndortoepia):
1.nacestcontextvocalacentralserostetetotdeaunacaovocalpur;
2.nacestcontextvocalacentralestetotdeaunaprecedatdeunelementasilabic;
3.nacestcontextvocalacentralpoatefirostitfiecaovocalpur,fiecaovocal
impur.
nfunciedealegereafcut,menioneaznceraportseaflceledouseriialofonicen
contextulrespectiv.
Celocalizare(timbru)areapendicelenacestcaz?
Ignorndortografiaiortoepia,gndetetelacteuncuvntnacruirostiresexisteun
asemeneapseudohiat.Transcrielefonetic.
38
282)Identificsegmenteledetipul
V+Vlabial
realizatenstructurafonologicalimbiiromne.
Rosteteatentsecvenelerespectiveiopteazpentruunadinconcluziile
urmtoare:
1.singurarealizareposibilavocaleilabialenacestcontextestevariantaprimar;2.
variantacuapendiceestesinguraposibilnacestcontext;
3.celedouvariantesuntndistribuiecontrastiv.
Cetimbru(localizare)areapendiceleasilabicncazulfiecruihiat?Gsiicuvintepentru
fiecaresituaieitranscrielefonetic.
283)Creeazunexerciiugsindexempledecuvinteiinndcontdeopoziiaobligatoriu/
faculativmanifestatnrostire:
iniialdecuvnt
iniialdesilab
[a,,/a,,]
[o a, , / a, , /a,,]
[ e, i/e,i]
[u a, , /a,,]
[ o, u/o,u] [eea,e,/ja,j,j/a,,]
j
[i a/a]
w
[a,, o, u/o,u]
w
[o,u o, u/o,u]
w
[e,i o, u/ o, u/o,u]
j
[a,, e, i/e,i]
j
[o,u e, i/e,i]
j
[e,i e, i/e,i]
284)Esteposibilntrorostirefireascsexistevariantelecuapendiceasilabic[ e]sau[ i]
lainiialdesilab,dup
Vlabial?
Rostetecomparativwestern,este,estic,poetic,duel;whisky,iscat,ireal,ndoit,
fortuit.
285)Cumcomentezitranscriereasemivocaleilaumrulvocalei,ntrundiftong
ascendent?
39
Justificaicuexempleurmtoareadefinireacontextuluidevocalizant:npoziie
final;
dupconsoansaugrupdeconsoane(cuexcepiagrupuluinesonant+/r/sau/l/);
nsilabneaccentuat.
Apendiceledeseriedecineestedeterminat?Darceldiferitdeserie?
Censeamnc/o/i/u/suntvocalelabiale:participbuzelelarostirealorsause
rotunjescbuzele?
Careiseparemaiperceptibil?Apendicelainiialdecuvnt(#)sauapendicela
iniialdesilab(V)?
Varianteledevocalizateiceleprimareseaflnvariaieliber(distribuie
contrastiv,noncomutabile)?Corelaiee:i(comutaree/i)?
Esteadevratafirmaia:vocalelesuntlabializatecndsuntprecedatedeconsoane
labiale?Explic idemonstreaz.
Cepoideducedinanalizaserieimi,mei,meri,meci?
Analizndperechiprecumanii[ani]ani[ani]putemspunec[i]i[i]sunt
realizriadoufonemediferite(unitinonechivalente)?
Esteifinalunalofondevocalizatalvocalei/i/?
Definetecontextuldiagnosticalluiifinal.
Rosteteiapoitranscrieurmtoarelecuvinte:lupii,copii,lei,pui,curmali,hoi,
cotropi,rci,codri,arbitrii,buni.
Cumsocotetidenumireadeifinal?
Caredinurmtoareledenumiriviseparemaipotrivit:iafonizat,postconsonantic
nesilabic?
Expliccenseamnjonctursilabicizeroconsonantic.
Compardinpunctdevederearticulatoriuiacusticpe[i]dinplopii,pumniicu[i]
dinplopi,pumni.
40
UnitateadenvareIII
Tematic:
Curs7.Segmentefonicecomplexe(vocaliceiconsonantice).Silaba.Curs8.Modificri
foneticecondiionate
Curs9.Unitisuprasegmentale(intensiveiextensive).Sunetfonemliter
Obiective:
studeniivorsurprindeposibilitilecombinatorii,combinaiilerealizate,celeviabile,
perifericeivirtualelanivelulsemnificantuluisonor;
studeniivorenunacriteriilededefinireilimiteleconceptuluidesilab;
studeniivoridentificaprincipaleletipurideaccidentefoneticenperechidecuvintedate;
studeniivorabstrageschemaaccentual iconturulintonativalunorenunuri.
Timpalocat:4ore
***Dicionarulexplicativallimbiiromne(DEX),ediiaaIIa,Bucureti,Univers
Enciclopedic,1996(DEX2)
***Dicionarulortografic,ortoepicimorfologicallimbiiromne,Bucureti,Editura
Academiei,1982(DOOM).
***Dicionarulortografic,ortoepicimorfologicallimbiiromne,ediiaaIIarevzut i
adugit,Bucureti,EdituraUniversEnciclopedic,2005.
***Tratatdelingvisticgeneral,Bucureti,EdituraAcademiei,1971.
ACADEMIAROMN,INSTITUTULDELINGVISTICIORGUIORDAN,
ndreptarortografic,ortoepicidepunctuaie,ediiaaVa,Bucureti,Univers
Enciclopedic,1995.
263.
BREBAN,VASILE,Limbaromncorect.Problemedeortografie,gramatic,lexic,
Bucureti,E,1973.
CIOBANU,FULVIA,SFRLEA,LIDIA,Cumscriem,cumpronunmcorect,Bucureti,
Edituratiinific,1970.
41
Bucureti,EDP,1985.
DASCLUJINGA,LAURENIA,Melodiavorbiriinlimbaromn,Bucureti,Univers
Enciclopedic,2001.
DOMINTE,CONSTANTIN,MIHAIL,ZAMFIRA,OSIAC,MARIA,Lingvisticgeneral,
Bucureti,EdituraFundaieiRomniadeMine,Bucureti,2000.
DRGHICI,OVIDIU,Fonetic iortografie,Craiova,Universitaria,2007.
DRGHICI,OVIDIU,Fonologiabilinear iaccentulsecundarromnesc,nAnalele
UniversitiidinCraiova,Seriatiinefilologice.Lingvistic,XXVII,nr.12/2005,p.99
111.
DRGHICI,OVIDIU,Existaccentsecundarnromn?nAnaleleUniversitiidin
Craiova,Seriatiinefilologice.Lingvistic,XXVII,nr.12/2005,p.343351.
DRGHICI,OVIDIU,Tranziialegat itranziianelegatnrostirearomneasc,n
AnaleleUniversitiidinCraiova,Seriatiinefilologice.Lingvistic,XXVI,nr.1
2/2004,p.8992.
1978.
PETROVICI,EMIL,Sistemulfonematicallimbiiromne,nSCLXII,1956,p.118.
PUCARIU,SEXTIL,LimbaromnI.Priviregeneral,Bucureti,EdituraMinerva,1976.
PUCARIU,SEXTIL,LimbaromnII.Rostirea,EdiiengrijitdeMagdalenaVulpe,
Bucureti,EdituraAcademieiRomne,1994.
UTEU,FLORA, Dificultileortografieilimbiiromne,Bucureti,EE,1986.
UTEU,FLORA, OA,ELISABETA, Ortografialimbiiromne.Dicionar ireguli,

Bucureti,EdituraFloareaDarurilor/SaeculumI.O.,1996.
1999.
42
TURCULE,A.,Trsturiledistinctivealefonemelorlimbiiromnestandard,nLR
XXXI,1982,nr.6,p.496504.
VASILIU,EMANUEL,Introducerenteorialimbii,Bucureti,EdituraAcademieiRomne,
1992.
VASILIU,EMANUEL,Scrierealimbiiromnenraportcufoneticaifonologia,Editura
UniversitiidinBucureti,1999.
***
Segmentefonicecomplexe(vocaliceiconsonantice).Silaba
Unitilelexicale,ncalitatealordesegmentefonice,sunt,nmarealormajoritate,formate
dindousaumaimultesegmentesimple(deex.da,la,carte,pmnt.a.m.d.).ncadrul
acestora,inndseamadeceledoucategoriimaridesunete,vocaleiconsoane,sepot
identificasegmentevocalicesimpleicomplexe,precumisegmenteconsonantice
simplei complexe.
nregistrrilelexicografice,bazatepeordineaalfabeticacuvintelor,demonstreazcn
limbaromntoatevocaleleitoateconsoanelepotsapar,casegmentesimple,npoziie
iniialdecuvnt.
ntimpceunsegmentvocalicsimplupoateconstituisingurosilab(deex.akum),
segmentulconsonanticsimplu,neprimindaccent,nupoateexistadectmpreuncuo
vocal(deex.teribil).
Grupurilevocalicepotfialctuitededou,trei,patruicincisegmentesimple,ultimele
doutipurifiindmairare.
Succesiunilededousautreisegmentevocalicesuntcelemaifrecvente,nvariantele:
grupvocalicbimembru:
V+V(real)
V+SVsauSV+V(ex.ei,iar)
grupvocalictrimembru:
V+V+SV(ex.luai,soiei)
V+SV+V(ex.poian,lokuia)
SV+SV+V(ex.lcrmioar)
grupvocalicalctuitdinpatrusegmentesimple:
SV+V+SV+V(ex.cafeneaua)
V+SV+SV+V(ex.rioas)
V+SV+V+SV(ex.voiai)
grupvocalicalctuitdintrosuccesiunedecincielementesimple:
43
V+SV+V+SV+V(ex.vioaie)
ncadrulsegmentelorvocalicedublesedistingcelecareaucorelative(ae/ea,ai/ia,oa/ao,
ei/ie,io/oietc.)igrupurilebinareformatedinsecvenevocaliceidentice(deex.ee,ii,oo,
uu,celmaidesntlnitfiindgrupulii).
Grupurilesimetricesunt:iii.
nfunciedenaturasilabic iasilabicacomponentelor,nlimbaromnexistdiftongii
triftongi*.
*nromnnuexistocorespondenperfectntrepronuniaigrafiaacestora.Maimult,
posibilitilevariatedecaracterizateadiftongiloritriftongiloridifereneleninterpretarea
foneticofonologicacomponentelorfacdificilodescrierecomplet iunitaralor;n
principiu,deosebirileseleag(nbunmsur)destatutulelementuluiasilabicide
pronuniaacestorsegmente(deex.oasauua,eosauio.a.).
Semivocalele[o]i[e]seaflntotdeaunanainteavocalei,deex.[oaie],[rea]intinpce
semivocala[e]poatefiurmatde[a]sau[o],semivocala[o]poatefiapreanumai
naintedevocala[a].
inndseamadetipologiavocabularuluiromnescactualsubaspectetimologic,se constat
cncuvinteleaparinndfonduluitradiionalpredominsegmentelealctuitedinelement
asilabicisilabic,ntimpcenneologisme(camprumuturimoderne)sentlnesc
segmenteleformatenumaidinelementesilabice(deex.reostat,realism,neologism.a.).
Grupurilevocalicecareconinosingurvocalsilabic idouasilabicesunttriftongi.n
configuraialor,celedouasilabicepotmarcavocala(SV+V+SV),deex.[iau]saupots
oprecead(SV+SV+V),deex.[lkrmioar].
Asemeneasegmentelorvocalicecomplexe,segmenteleconsonanticepotficonstituitedin
dou,treii,mairar,dinpatruicincisegmentesimple,deex.trai,strin,constrngere,
optsprezece.a.
Combinaiilededou itreiconsoanesuntcelemaifrecvente,cupoziiidiferitefade
elementulvocalicinsegmentulcuvnt(cainiiale,finaleipoziieinterioar).
Fadesegmentulconsonanticsimplu,ntlnitncelemaivariatepoziiiposibilentrun
cuvnt,combinaiileconsonanticecunoscoseriederestricii,depild:
nutoategruprileconsonanticepotsaparnpoziieiniial,deexemplunusuntcuvinte
caresnceapcurd,fpssauprd;
consoanele/l,r/ocupnumaiprimullocntrungrupfinaldedouconsoane,dar
consoana/l/poatestapeloculaldoileadacurmeazdup/r/,deexemplu:azvrlfade
cald,gard,nalt.a.
Segmentulfonicdefinitcasilabafost(imaiestenc)controversatnceeaceprivete
posibilitateadefiniriiluisubaspectfoneticifonologic.
Indiferentdeopinii,silabaesteconsideratcaotranfonicminimcaracterizatprintrun
singuraccent,prezenttotdeaunanacelailoc.
Existenafiziologicasilabeipoatefievideniatdoarncuvintemonosilabice,detipul:da,
nu,eu,iau.a.m.d.
Dificultiledeizolareasilabeinumaistrictfoneticseexplicprincontinuitateamicrilor
organelorcareparticiplaarticulare.
inndseamadeaceast realitatenusepoatesusineoopinie,meninut inmanualele

colare,conformcreiaosilab coincidecuunsinguraerexpirator.Cercetrileau
demonstrat,dimpotriv,cntimpulunuiaerexpiratorpotfiemisemaimultesilabe.
Criteriileavutenvederedefinireasilabeiserefer,nprincipal,la:naturaarticulatorie,
graniadintretensiuneadescresctoareiceacresctoare,distinciadintrevocalei
consoanenstructurasegmentului.a.
44
Silabacasecvenfonicminimalreprezint istructurafonologicdebaznlimba
romn,casintagmfonologicminimal,existndunraportdedependendintreeai
unitilesuprasegmentale(accentuliintonaia).
ncomponenaei,silabadispunedeunnucleu,caelementcentraliunitimarginale,detip
consonantic(consoanepropriuziseiaanumitelesemiconsoanesausemivocale).
*ndelimitarearegimuluiacestoruniti,ointerpretareaparteaparineluiE.Vasiliucarea
introdusconceptuldejonctursilabicprincaresedefineteunzeroconsonantic.
Conceptulafostfolositninterpretareafonologicasemivocalelorialui[i]finalafonizat..
Acestzeroconsonantic,aacumsugereaz idenumirea,esteomarcpentruabsena
consoaneicarecondiioneazrealizareavocalic.
Silabafiziologic(sauacustic)nucorespundecuceapsihic,fiecarelimbdispunndde
unsistempropriudegrupareasunetelornsilabe.Caurmare,silabafonologicvariazde
laolimblaaltainvirtuteafonemelorspecifice.
Prinstructuralor,silabelerelevposibilitilecombinatoriidintrevocaleiconsoane
existentenfiecarelimb.nfunciedepoziiaacestora,sedistingsilabedeschise,
terminatenvocal(deex.care)isilabenchise,terminatenconsoansaunsemivocal
(deex.carte,stai,ard,partea.a.).
nmoddeosebit,acad.A.Rosettisaocupatdeteoriasilabei,expunnduiprerilein
carteaSurlathoriedelasyllabe,ed.aIIa,Haga,1963,dincareredmdefiniiasilabei
bazatpetipologiaunitilorfonicecomponente:Definiiasilabeisebazeazpedistincia
dintrevocaleiconsoane,dupcumamartatanterior,definiielacaresaraliatiHaugen.
Silabaeste,aadar,ocombinaieminimaldefonemealcreinucleuesteovocal,
precedatsauurmatdeoconsoansaudeocombinaiedeconsoane.Frecvenafolosirii
combinaiilordeconsoanelanceputulsaulafinalasilabelorpermitefixarealoculuide
diviziunesilabic,atuncicndaceastanuestevizibilimediat.
Analizasilabeidesprinde,caounitateireductibil,nucleulsilabeiimarginilesale.Vocala
ocupcentrul,consoanelefiindmarginilesilabei.
Modificrifoneticecondiionate
Caracterizareaidelimitareasunetelordinlanulvorbiriicuajutorulmijloacelortehniceau
confirmatexistenafenomenuluinumitcoarticulare,termenprincaresedefinetefaptulc
articulareaunuisunetncepenaintecaarticulareasunetuluiprecedentsfiluatsfrit.
Segmentulfoniccomplexalcomunicriireprezintosuccesiunecontinudevocalei
consoanecareseinflueneazreciproc(nmaimaresaumaimicmsur,nfunciede
trsturilelorpertinente).Astfel,fiecaresunetarticulatdepindedeloculluinsilab ide
tipologiasunetelorvecine,avndunmaximfoniciunminim,interpretatcaunaanumit
sunetdetranziie.Acestanuesteunaltsunet,unsunetindependentdecelelaltedou
sunetentrecareestenregistrat,ciesteformatdinmodificrilesurvenitelasfrituli/sau
nceputulunuisunetdeterminatdecontextulfonicvecin.
Lanivelulacestuisunetdetranziie,dincauzemultiple(fiziologice,psihologice,ritmal
vorbiriietc.)potsaparsunetenoi.
Acesteschimbripotficondiionateiaccidentale.
Modificrileaccidentalepresupuntransformrispontanecaredepinddenaturasunetului
respectivindiferentdemediulfonicnconjurtor(depild,dispariialui[h]iniialdelalat.
homo,inis).
Modificrilecondiionatesuntmotivatedeprezenaalturatsauladistanaunorsunete
careleinflueneaz(iledetermincatip).
*Schimburiledatoratepropriuziscoarticulaieisuntnumiteischimbrifonetice
combinatorii.
45
Influenadintresuneteprincontactdirectsauladistanesteevidentfrecventncazul
alternanelorfonetice,vocalicesauconsonantice(depild,(vb.)port/poart,(adj.)nchis
/nchii,(subst.)mr/meri.a.m.d.),alternanentlnitenflexiuneiderivare.
Modificrilefoneticepotfiurmritediacronici/sausincronic.Deexemplu,rostirea
schimbataunuisunetlaunmomentdat(=sincronic),dacsemeninentimp,poatefi
evaluatapoiidinperspectivdiacronic(faptreflectatsugestivdelegilefonetice).
inndseamadevaloareaposibilelorschimbrilanivelullimbii,sepotdistinge:
Schimbricareafecteazsistemulfonologicallimbii;
Schimbricarenumodificsistemulfonologicallimbii.
Fiecaredinceledoucategorii,larndullor,includmodificricucaractergeneralsau
particulari,respectiv,modificrieliminatentimpimodificricarereprezintdoar
variantenpronuniefrafectareaunitilorfonematicepropriuzise(deex.rostirea
palatal,cealabial,velar .a.).
*Unfactorimportantnapariiaievaluareauneischimbriseleagdeforasunetului,
dependentdemaimulifactori,esenialefiind:poziiasunetuluinsegmentulfonical
cuvntuluiivaloareaacestuiansistemulfonematic(sugerat idefrecvenacucareapare
nstructuracuvintelor).
Pentruoimaginectmaielocventasupramodificrilorntlnitenlimbaromn,inclusiv
dinperspectivaevoluieiei,enumermiastfeldeschimbri,chiardacacesteanu
funcioneaznromnastandardliterardeazi:
O
asimilare(cuvariantaacomodare)
disimilare(cuvariantadifereniere)
anticipare
metatez
epentez
contracie
haplologie
aferez
sincop
protez
eliziune
rotacizare
diftongare(cametafonie)
sinerez(=sinizez)
dierez
apocop
nazalizare(capropagare)
palatalizare(imuiere).a.
*Omodificareanume,nfunciedeparticularitilefoneticealesunetuluiimplicat,de
poziialuinsegment,decondiiilederealizare,efectobinut.a.,poateaveadenumiri
diferite(vezi,asimilare/acomodare,epentez/anaptix.a.).
Asimilarea,considerataccidentfonetic,estentlnitfrecvent,definireafenomenuluiprin
caredousunetealturatesaulamicdistanprimesccaracteristiciacusticofiziologice
comunesauchiaridentice(prinpierdereaunortrsturipropriiiadoptareaaltora,
aparinndsunetuluivecincarerealizeazasimilarea).
Asimilareapoateficaracterizatnfunciede:
a)naturasunetelor:
vocalic(ex.director>derector)
consonantic(ex.subsol>supsol)
46
b)graduldeapropieresaudeprtareasunetelor:
ncontact(=organic)(ex.subsol>supsol)
ladistan(=armonic)(ex.bilet>belet)
c)graduldeasimilare:
total(ex.nmuia>mmuia)
parial(=acomodare)(ex.n+pduri>mpduri)
d)direciaasimilrii:
progresiv(ex.mulmi>mulumi)
regresiv(ex.nbogi>mbogi)
Disimilareaesteunaccidentfoneticopusasimilriiipoateficaracterizatprinaceleai
criterii;prindisimilare,dindousuneteasemntoare,unulpierdedintrsturilearticulatorii
comune,deveninddiferitdecellalt.
Disimilareapoateficaracterizatdup:
naturasunetelor:
vocalic(ex.rostogoli>rstogoli)
consonantic(ex.mnunt>mrunt)
b)
graduldeapropieresaudeprtareasunetelor:
ncontact(=difereniere)(ex.tat'tu>tac'tu)
ladistan(=armonic)(ex.rostogoli>rstogoli)
c)
graduldedisimilare:
total(sunetuldisimilatdispare)(ex.fereastr>fereast)
parial(sunetuldisimilatsemodific,darnudispare)(ex.Grigore>
Gligore)
d)
direciadisimilrii:
progresiv(ex.fereastr>fereast)
regresiv(ex.printre>pintre)
Metateza,prezentazimaialesnvorbireapopular(sauprodusdingrab,dincauzaunui
tempouprearapidalvorbiriietc.),constnschimbarealoculuiunorsunetencuvnt(ex.
sclupturpentrusculptur).
Epentezanromnaactualsentlnetefrecventnevitareahiatului(veziisinereza),de
pildveseliie.
Regional,suntcunoscuteintercalriledevocalesaudeconsoanentredousunete,precum:
sclab(pentruslab),hirean(pentruhrean).nacestultimcaz,cainoptsprezece(sau
optisprezece)fenomenulestenumitanaptix.
Apariiaunornoisuneteserealizeaz iprinprotez(ex.(a)luneca)sau,npoziiefinal,
prinepitez(ex.aice(a),cuvaloaredeictic).
Contracia(semnificativdiacronic,deex.de+nainte>dinainte)aparemaialesn
vorbireapopular iregional(ex.coipentrucaui).
Haplologia,numit idisimilaresilabictotal,indiceliminareauneisilabedindou
silabeidenticesauasemntoareexistententruncuvnt(ex.coanapentrucucoana,eroi
comicpentrueroicocomic).
47
Eliziuneaesteunfenomenntlnitfrecventncazuljonciuniidintreprepoziii,formeatone
alepronumeluipersonalsauauxiliareverbalecudiferitepridevorbire(articol,verb),
fiindmarcatgraficprincratim(npronunieneputndfisesizatcaatare).
Ctevaexemple:
cuun>cunmam>mamnuare>nare
nuaplecat>naplecat
Dierezaesteunfenomencare,ndiacronie,marcheaztransformareaunuidiftongnhiat
(ex.lat.aurum>rom.aur),iarastziaparemaialesnpronuniasubstantivelormasculine
ineutrecndprimescarticolsauseataeazdesinenadeplural(deex.hu/hul,ru/
ruri).
Sinereza,ntlnitfrecventnlimbavorbit,marcheazeliminareahiatului,prin
transformareauneivocale(dinceledou)nsemivocal.
Tendinaesteevident inpronunianeologismelorcareconinhiat,nefiindnsacceptat
denormaliterar(deex.camionetpentrucamionet,cameleonpentrucameleon).
Nazalizarea(capropagareanazalitii)definetefenomenulprincareaparvibraiinazale
ichiarsunetenazalelngovocaldintruncuvntcareconineoconsoannazal.
Simplelevibraiinumodificpracticstructurafonicacuvntului,ntimpcepropagarea
(numit ianticipare,dincauzapoziieiidirecieidemanifestare)introduceunnousunet,
neacceptatdenormaliterar(deex.bulentinpentrubuletin,intinerarpentruitinerar,
indentitatepentruidentitate).
Unitisuprasegmentale(intensiveiextensive)
nrealizareaoricreicomunicrisedistingunitilesegmentale,casunetepropriuzise
(vocale,consoane,semivocale)iunitiprezenteconstantnlanulvorbirii,darnesesizate
nsegmentulsonor.Suntuniticaremarcheazattcuvntulluatnsine,caocomponent
aenunuluii,implicit,amesajului,ctimbinriledecuvintenlimitelepropoziiilori
alefrazelor.
Avndnvedereierarhiaunitilorsintagmaticecarepotcontractarelaiicuunitile
suprasegmentale,primatreaptestereprezentatdesilab,caceamaimictranfonic
carepoateprimiaccent.
nemisiavorbit,receptorulpercepeauditivnunumaisunetecaatare(casunetearticulate
dinalctuireacuvintelor),ciianumitemodelrialevocii,timbruluietc.Practic,
constituireasensuluitransmisprinlanulvorbitpresupuneombinarentresunete(cauniti
dinsegment)iunitisuprasegmentale.Acesteapotfiunitiintensive(=accente),
caracterizndsilabe(icuvinteledincarefacparteacestea)iunitiextensive(=
intonaie)carepresupunmaimultesilabe(cuvinteiansambluridecuvinte).
Accentulnlimbaromnesteliber,adicmobil(ceeaceproducenbunmsur
nerespectrialenormelorliterare,inexistndoregulunicdeaplicatnpronunie).
Poziiilepecarelepoateaveancuprinsulcuvintelordetermin itipologiaaccentuluin
limbaromn:
oxiton(aparepeultimasilab,deex.nord,aragz,perde);
paroxiton(aparepepenultimasilab,deex.mncre,ferestr,hrnice);
48
proparoxiton(aparepeantepenultimasilab,deex.lucrser,crile,mrgine);
aparemairar,ncuvintemailungi,peapatrasauchiaracinceasilab(numratdela
sfritulcuvntuluisprenceput),deex.ptsprezece.
*Mobilitateaaccentuluiesteevidentchiarinformeleflexionarealeaceluiaicuvntsau
ncadrulfamiliilorlexicale(deex.ms/ms/msele;cld/cld/cldicl).
nfunciedenivelullacarefuncioneazcuvaloaredistinctiv,accentuleste:
fonic(nsegment)
grafic(deosebindomonimele)
prozodic(=metric)
Deasemenea,sepoatedistingeunaccentlexicaliunaccentsintactic,iardac,avemn
vederenaturaacestuia,sepotevidenia:
accentuldeintensitate(=dinamic),caaccentprincipal/secundar;
accentultonic(=muzical),determinatdenumrulvibraiilorntimpdeo
secund;
accentulcantitativ,definitprindurataemisieisunetului,criteriulfiindunul
temporal.
Oaltdistincie,nlimbaromn,frvaloarefuncionalnsine(neasociatcuelemente
paraverbaleinonlingvistice)este:
accentascuit(urcareatonului)
accentgrav(coborreatonului)
accentcircumflex(urc iapoicoboar)
Intonaiareprezintounitateextensiv(acoperindocomunicarecaresepoatereducelaun
cuvnt,ex.da?),dar,nmodobinuit,vizeazunirdesilabe(princuvinte,propoziiietc.).
Realitateaactelorlingvisticedemonstreazcvarietateasemanticaenunurilornunumai
cestesusinutsubstanialdeposibilitileoferitedeintonaie,cuipostazefoartediversen
careserecunoscialtemijloace(depild,nonverbale),darexist iodiferen(aproape
substanial)ntreaspectuloralicelgrafic.Acestadinurmacoperdoarparial(inu
deplinniciundeexistsemnesuficiente)ceeacepoatestransmitunmesajvorbit(prin
valorificareaposibilitilorparaverbaleinonlingvistice,nvariantepracticimposibilde
inventariat,inndseamanunumaidemultitudineacombinaiilor,ciidefaptulcnicio
persoannupoatesreproducidenticndousituaiidecomunicare,aceleai
componente(durat,tempo,inflexiunialevocii,privire,gestic .a.m.d.).
Enunurile,caunitateminimalavorbirii(camesajarticulat)beneficiazdeunitialecelor
douarticulri,decuvintembinatenvirtuteaunorregulispecifice,fiecarecuvnt
reprezentndunlandesunete(=segmentfoniccomplex),adicofonie.
*Exist isituaiincareenunul(=fonia)esteformatnumaidintrunsunet(=segment
fonicsimplu),deexemplu,formadepersoanaatreiasingularaverbuluiafi,e.
Intonaia,cavariaieatonuluintimpulrostiriiunuienun,carealizareascendentsau
descendent,estemarcatgraficcatip:declarativ,interogativ,afectiv,imperativ(iunele
combinaiialeacestora,recunoscutencorelareasemnelor,deex.Chiaraa?!).
ngeneral,existopermanentmbinareacelordouuniti,ceeacedposibilitatea
transmiteriiunormesajediferitecuacelailanfonic.
Numit imelodiavorbirii,intonaianlimbaromnareacumoadevratmonografie
(veziDM),chiardacesteocomponentarostiriipectdeuorderealizat(atuncicnd
vorbim)ideperceput(atuncicndiascultmpealii),peattdegreudeanalizattiinific
i,maiales,desugeratnscris(DM:9).
Intonaiaesteocomponentfundamentalacomunicrii,fiindlegatnunumaideunitile
sonoreluatensine,ciidestructurilesintactice(simplesaucomplexe).Astfel,seiexplico
49
interpretare,conformcreiaintonaiaesteoconsecinavariaiilordenlimeavociii,o
alta,carearenvederediversitateafactorilorcareconcur,nfinal,laconstituirea
informaieidorite(durat,pauze,debit,gesturietc.).
Reducndlaesendefiniiaintonaiei,LaureniaDascluJinga(veziDM:12)subliniaz
faptulcintonaiareprezintvariaiilennlimeavocii,carendeplinescunrol
semnificativlanivelulenunului.
nlimeavociiesteocalitatecaredepindedefrecvenafundamental i,implicit,de
vibraiilecoardelorvocale.
Esteunfaptuorobservabilcacelaienunpoatecumulamaimultefunciialeintonaiei.
Osimplntrebare,defelul:Deceaiplecat?!,nvirtuteagrafieiipunctuaiei,relevo
ntrebareexclamativ,dar,realizatverbaliperceputauditiv,aceastaexprim imirare(=
nedumerire),prerederu,curiozitate,surprizetc..
Rezumnd,intonaiacontribuie,pedeopartelaconstituireapropriuzisaenunurilor
(consideratcafuncieprimar)ilaoactualizareainteniilordecomunicareale
emitorului,cafunciemodali/sauexpresiv,cafunciesecundar.
Rolulintonaieipoatefisurprinslanivelultuturorcompartimentelorlimbii(fonetic,morfo
sintactic,lexicosemantic),adeseancorelaie.
Reflexulvarietilorintonaionalenplangraficpresupuneuncumuldefuncii(cavalori
semantice,gramaticaleiprozodice),carenuauuncorespondentnsemneledepunctuaie
specificelimbiiromne.
Practic,semneprecum:punctul,semnulntrebrii,semnulexclamrii,parantezasau
puncteledesuspensienupotsatisfacenicipedepartecerinelecomunicrii,ceeacei
explicpolisemantismulacestora.
Fluxulsonoralvorbirii(catransmitereaunuimesaj)includeunnumrmaimaresaumai
micdeenunuri,ceeacepresupunesegmentecontinuedesunete,daripauze,ntreruperi.
Specificemomentuluincarevorbitorulancheiatmesajul,astfeldepauzesentlnescin
timpulcomunicrii,numrulilungimealorfiinddependentedirectdeceeacesetransmite
idefelulncaresetransmiteunanumitconinut,pentruacorespundeinteniilorcelui
carecomunic ipentruafireceptatecaatare.
*Lipsauneicorelrintremesajultransmisimodalitilencareserealizeazaceast
transmisie,incluzndaiciipauzelecaresarimpune,producadeseanenelegeriale
sensuluidoritsauchiarinterpretareatotaldiferitacelorcomunicate.
nprincipiu,potfisesizate:
pauzafinalcare,dupcumindicdenumirea,marcheazncheiereauneicomunicri,ceea
cefiziologicnseamnpracticncetareamicrilorarticulatorii.Pedealtparte,exist i
altesemnealepauzeifinalecareurmeazsseproduc:modificareatonului,respectiva
intonaiei,dependentdetipulenunului.a.;astfel,duposerieenuniativnaintede
pauzseobservocoborreatonului,iarnfinalulunorenunuriexclamativei/sau
interogativeseidentific ointonaiedetipascendent;
pauzinterioarcarepoateaveaoduratmaimicsaumailung,fiind
determinatdeovarietatedefactori,cufunciidincelemaidiverse:semantice,stilistice,
afectivei,nunultimulrnd,lingvistice(deordinmorfosintactic).
Corelativulgraficalacestorpauze,asemeneasituaieintlnitelaintonaienupotacoperi
practictoatenuanelerealizatenvorbire.
Cutoateacestea,ncazulpauzei,delimitareadintrepauzamaimic ipauzamaimare,fr
alteimplicaiiperturbatoare,esteredatmaisugestivprin:punct,virgul,punctivirgul,
pauz,punctedesuspensiei,bineneles,prinoricaresemncaremarcheazfinalulunui
enun,fieelinterogativ,exclamativ.a.m.d.
50
Fraconstituipropriuzisunsemn,blanculdintrecuvinte,care,nprimulrnd,le
delimiteazpeacestea,esteiunindiciudepauz,darnumaintrooarecaremsur.
Seobserv,suficientdeuor,cnvorbirepauzelesuntrealizatedeopersoannmsuran
careacesteaisuntdefolosntransmitereaunuianumemesaj,ntimpcegrafic,blancurile,
depild,suntabsolutobligatoriipentrudescifrareacorectaunitilorlexicale
componente.Depild,ontrebaredefelul:OareAnaavenit?,scrisastfel,nvorbirese
prezintaproapetotaldiferit:[oareanavenit?].Nunumaictoatecomponentelelexicalesunt
pronunatelegat,darsemodific istatutullorfonetic(chiariparial),lacareseadaug i
eliminarea,dincauzarepetriisuneteloridentice(finalulvocalic[a]delaAnaiauxiliarul
verbuluiveni,[a],practicdevinunsingur[a]).
Consecinalegriicuvintelornfluxulvorbiriinuconduce,uneori,doarlaimposibilitatea
identificriicuvintelor,maialeslaceicarenucunosclimbaromn(saudispunnumaide
cunotineelementare),darnupermitenicisesizareaimediataprilordevorbirei
difereniereanecesardeeventualeleomonime(caomofone)cudistribuielexicalidentic
ncontext,depild:evieiosvieunpredicatnominal,evieiunpredicatverbal,os
vie,primulavndadjectivulvie,iaraldoileafiindexprimatprinverbulavenilauntimp
viitor(cavariantpopular).
*Deosebirea,cunoscutdealtfel,dintregrafieirealizareoral,privindacelaienun,se
observmultmaiuor,nuattnlimbamatern,ctmaialesntrolimbstrin.
i,nacestcaz,exist diferenentreposibilitateadeadistingecuvinteledintruntext scris

iceadealerecunoatentrocomunicareoral.
Imagineavizualsusinefundamentaldepartajareacuvintelorcare,noricelimb,nuse
pronuncaunitiizolate,cicaunfluxcontinuuncarepauzelenusesuprapuncucele
interlexicalentotalitatealor(existententextuldat).Celmaielocventexemplulofer
textelemuzicalecarebeneficiaz ideaanumitelelicene(cafrazare,intonaie,accent,
pauzeetc.).
Sunetfonemliter
Dup1982,prinintroducereaunorlitereprezentendicionareinaintedeacestan(n
grafiaunorneologisme),alfabetullimbiiromneestealctuitdin31delitere
corespunztoarecelor7vocale,22deconsoanei4semivocalecarereprezintsistemul
fonematicactual.
Corespondenadintresuneteilitereindicfaptulc,nmomentuldefa,exist:
suneteredateprintrosingurliter(a,,b,d,e,f,g,h,j,l,m,n,o,p,r,s,,t,,u,
z);
suneteredateprinliterediferite(/,i/y,c/k/q,v/w);
literecareredauunsingursunet(a,,b,c*,d,f,g*,h,j,l,m,n,p,r,s,,t,,v,z)*literele
cigsingureredauunsingursunet,daralturidealtelitereredausunetediferite;
literecareredausunetediferite:
ered:
O
vocala[e]
semivocala[e]
semivocala[i]
diftongul[ie]
ired:
O
51
vocala[i]
semivocala[i]
asilabiculfinal[i]
ored:
O
vocala[o]
semivocala[o]
semivocala[u]
ured:
O
vocala[u]
semivocala[u]
suneteredatepringrupuridelitere(literelee,iihavndaicivaloarediacritic):
[]ce/ci[g]ge/gi
[k']che/chi[g']ghe/ghi
literecareredaugrupuridesunete:xred:
O
grupuldeconsoane[ks]
grupuldeconsoane[gz]
Rezumat
Articulareasemnificantuluisonorurmeazlegiproprii,independentedearticularea
semnelor,subformauneitensiunintreconstrngereilatitudinelingvistic.Modelele
silabeiomogenesauparazitatedezgomotereflectacestraporti,maiales,limitele
structuriifonologice.Schemaaccentual iconturulintonativse manifestmaimultca
alegere,caposibilitateaconfigurriiunorsemnificanidistinci.Modificrilefonetice
reveleaz,deasemenea,obinuinearticulatoriineetimologice,raportatlaanumitecuvinte.
Cepresupuneproblemaunulsaudoufoneme?
Discutdistribuiadiftongilor/ua/i/oa/.
Caredinacestesegmentevocalicesimplesaucomplexe([]/[eo]sau[]/[iu]/
[eu])aparncuvinteurmtoare?Explicopiunea.Cepoisspuidespreunitile[]i[]?
deodat,vreodat,deopalm,prindeo,rupeondou,capeopan,micte
odat,vreodou,deoparte.
52
vreun,peun,deun,prindeunpui,speliunmr,creziunamic,straniu,litiu,Ovidiu,
bariu,dmiunfoc,laiumbr
Bazndutepeexperienarostirii,analizeazdistribuialui/i/dupconsoaneledentale.
VerificcorectitudineaformelornDOOM2.Ceobservi?
Fiecele2seriidecuvinte:
leoarc,leoarb,pleoap;
aripioar,lcrimioar,bolnvioar,blioar,ploioas,Ioana,mulioameni.Rostete.
Compar.Cestructurifonologiceaparnrespectivelecuvinte:
diftongul/a/pentruambeleserii;
triftongul/eoa/pentruseria(1)itriftongul/ioa/pentruseria(2).Argumenteaz.
306)Rostetecutndtrsturacomuncuvintelordincoloana(1).Lafelpentrucuvintele
dincoloana(2).Apoirostetealternativcuvinteleperechedinceledoucoloane:
(1)(2)sncetezeodatdizeuz
bleojdibleu
leorpiloessvreorntgen
pasteolandezepasteuriza.
Opteaz(inndcontderostireapropriei,eventualdememoriaauditivaunorfaptede
rostire)iexplicopiunea:
cuvinteledinceledoucoloaneconinacelaisegmentvocalicsimplu:vocala//;
cuvinteledinceledoucoloaneconinacelaisegmentvocaliccomplex:diftongul
/eo/;
c)/eo/pentrucoloana(1)i//pentrucoloana(2).
Rosteteweekend,uitareichemare.Cumcomentezi?
Explicraportuldintreceledouformulri:structurafonologic/#str/istructura
fonologicalimbiiromne.
ncuvintedetipulinforma,conveniavem[m]sau[n]?Cualtecuvinteestevorbadeo
modificarefonetic(asimilare)sauolegeastructuriifonologiceaLRC:m/*n+f/v?
nenumerareaobinuit,diftong,triftong,hiat,estecevanepotrivit?
53
Analizeaz idiscutatdistribuiaunitilor/o/i/u/nstructurafonologicalimbii
romne.
Identificpoziiilepecarelepoateocupaconsoana/s/ntrungrupprevocalicistabileteo
ierarhientreacestetreifunciidinpunctdevederealfrecvenei.
Discutdistribuiaunitilor//i/j/.
Compartermeniisunetdetranziie,apendiceielementdesprijin.
Cepoispunedespre[ts]segmentmonosaubifonematic?
ncemsur,nvorbireaobinuit,contientizmstructurasilabicacuvintelor
(enunului)?
Defineteexpresiajonctursilabic.
NotndcuIoriceconsoanaunuisegmentprevocalic(iniial)iarcuForicaredintre
consoaneleunuigrupconsonanticpostvocalic(final),descrienacetitermenisegmentele
intervocalicepentrufiecaredinseriiledecuvintedela4),5)i6).Stabiletelocultieturii
silabicepentrufiecareserienparte.
Exemplu:ncuvntul/jertf/segmentulinteriorCCCpoatefidescriscaFFI(/rt#/i/#f/)
pentrucexistcuvintedetipulcart,port,raportetc.i,respectiv,cuvintedetipulft,foc,
furatetc.
Nupoatefidescrisialtfel,depildcaFII,ntruct,deiexistsegmentulpostvocalic/r#/
(car),nuexistsegmentuliniial*/#tf/.Implicit,tieturasilabicncazulunuiasemenea
grupestenumaiVCCCV:/jertf/.
ncuvntulbismut/sm/este:
FI:pas;mut
II:smoal
FF:spasm
Undeseafltieturasilabicncincisprezece/VnsprV/?
Darntungsten,mixtur,anxios,promptitudine,lingvist,exclama,exhaustiv?
Cumisepartermenii:silab(orto)grafic,hiatgrafic,diftonggrafic?
Transcrieurmtoarelesecvene(presupuseafirostitentruntemporapid)dezarticulnd
structurasilabic:vinnparc,codriaprini,vinencas,afostodatunmo,cineo
ntreab,poatearnelege,numaituetidevinacum,doipetiaurii,ieiiafar,
54
veniinapoi,veziuntren,lcreziomdecuvnt,niciunban(nicidoi),tacim!,cndduci
dorul,ceriimposibilul,etioache,amascunsoprinislaz,cianiai,rupiormurea,muli
elevi,numiiertasta,iminchipuicmerginapoi,maiaiexamene,daiunclic.Sesizeaz
icomenteaz eventualetransformri ineconcordane.
Dinpunctuldevederealfoneticiiacustice,ncuvinteleromnetiplurisilabicevocala
accentuatesterostit:
a)cuointensitatemaimare;b)cuoduratmaimare;
c)cuuntimbrumaiacut.
Intensitateasonordepindede:
a)amplitudineaifrecvenavibraiei;b)amplitudineavibraiei;
c)frecvenavibraiei.
Sepoatevorbidecuvintemonosilabiceaccentuate?Dece?
ncesituaiivocalamonosilabelorestemarcatdeaccent?
Cedemonstreazfaptulc,uneori,uniidintrenointmpindificultinoperaiade
identificareasilabeiaccentuate?
ncesituaiidecomunicareeticontientdeexistenaaccentuluinlimba
romn?
Rosteteperndfiecareposibilformacuvntuluiurmtor:
/karakati/
/karakati/
/karakati/
/karakati/
/karakati/.
Caredinelesunromnete?Poideduceunartificiudeanalizaschemeiaccentualea
cuvintelor?
Existvreolegturntresemnificaiiletermeniloraccentiaccentstrin?
Explic.
Cumsemarcheazntranscriereafonologicsilabaaccentuat?
Cumsemotiveazdinpunctdevederefiziologicintensitateasonorasunetelor
vorbite?
55
Ceraportexistntreaccentuldeintensitateiintensitateasonor?Aminteteice
nseamnsuperlativabsolutisuperlativrelativ.
Rostetesintagmeleurmtoare:
lumeavesel/lumeavesel/
veselspart/veselspart/.
Extragetranelesonoreidenticeimarcheazaccentulfiecreia.Diferenadintreceidoi
semnificanisemotiveaznsistemullimbiiromneprin:
a)existenauneiopoziiibinaredetrsturidistinctive
([+intens]/[intens])caremarcheazdiferitdouvocalealtfelidentice;
existenaunuisubsistemdeunitidistinctive(accent//vsnonaccent//)careconstituien
moddiferitsilabe;
existenauneischeme(structuri)accentualeceserealizeazdiferitncuvintealtfel
identice.
Reflecteazasuprapertineneifiecreiadintreceletreiafirmaii.Adopt/combate.
Argumenteaz.
Cureferirelalimbaromn,explic istabiletediferiteraporturi(deechivalen,de
opoziie,deincluziuneetc.)ntretermenii:
accent,intonaie,accentdinamic,accentexpirator,accentenergetic,accentdeintensitate,
accenttonic,accentmuzical,accentsintactic,accentlexical,accentmorfologictradiional,
cuvinteaccentogene,cuvintenonaccentogene,unitateaccentual,unitateaccentuabil,
accentvariabil,accentovielnic,accentlogic,accentascuit,accentgrav,accent
circumflex,accentdeinsisten,accentfix,accentmobil,accentliber,accentstabil.
Explicsensulpecarelaretermenulsubliniatnsintagmele:
accentintensivunitateintensiv.
Sepoatevorbideocorelaiedeaccentuarenlimbaromn?Explic.
Cecrezicpoatesnsemneunitateaccentualiunitateaccentuabil?
Poatefidescrisaccentulcasubsistem(paradigm)deuniticomutabile?
Explic.
Aflexempledelimbicuaccentfix.Dincepunctdevederesepotdistingeunele
dealtele?
Precizeazsensultermenilorrelaiehomosintagmaticirelaieheterosintagmatic.
56
Menioneazctevalimbicuaccentliber.
Porninddelacuvinteleurmtoare:melas,pecas,odile,idile,lamas,lapas,
studiazdac,ncazulaccentuluidinamic,termeniicuvntiunitateaccentual
desemneazaceeairealitatelingvistic?Cetermenaiprefera?
Reflecteazasupraurmtoareiafirmaiiiexplico:Osuccesiunedesilabeconstituieun
cuvntnumaidacacesteunitistructuralesegmentalesntcoarticulatenrelaii
heterosilabicentrostructursimultansegmentalisuprasegmental,situaiencareuna
dintresilabedevinenucleusaucentru,fiindmarcatsuprasegmentalprinaccent,iar
celelaltesntdependentedesilabacentral,neputndfimarcatecuaccent[...].(Iorgu
Iordan,VladimirRobu,LRC,1978).
Avndnvedereconfiguraiabilinearasemnificanilorcelpuinbisilabici,cefunciecrezi
careaccentulintensiv(attnlimbilecuaccentfix,ctincelecuaccentliber)?
PrezintAccentulnlimbaromnporninddelaurmtoarelepunctedevedere:
accentulcarealitatefonetic
accentulpentruvorbitor
niveluri/planurilingvisticedemanifestare
funcii.
aspectenormative
Existofunciedistinctivatuncicndinventarulestenchisaccentullexicaliexist o
funciesemnificativ atuncicndinventaruleste deschis:accentullogic?
Compartermeniistructurfonologicistructurfonetic.Cedesemneazfiecare?
Explic.Exemplific.
a)Rosteteenunurileurmtoare;
Transcrielestructuraprozodic,notndcuoliniuorizontal(_)fiecaresilab
imarcndaccentulcu():
Astfelpatimabanilormacinsufletuloamenilor.
Remarcndlunetiticamuflainaintprevztor.
Emisiuneatrebuierealizatconformprogramului.
Analizndrostireareal imodeleledatestructurilorprozodicerealizateaccidentaln
romndarobligatoriunaltelimbi(1.i2.)saucucaractergeneralnromn ialtelimbi
(3.)iavndnvedereraportulculimitelecuvntuluiinumruldecuvintedinenun,
explicinumetece tipuri specificerealizeaz funciaaccentuluiintensiv.
57
Precizeaztipuriledesituaiincareaccentulintensivcontracteazofuncie
distinctiv.
Poateaccentulintensivsfiesocotitunitatesemnificativ(morfemsuprasegmental)?
Argumenteaz.
Porninddelaexerciiul55,studiazcerelevanaunoiuniledeculmedesonoritate,
depresiunedesonoritate,gradmaximdeapertur,gradminimdeaperturnraport
cunoiuneadesilab.
Transcrieidezarticuleazstructurasilabic:
Hai!
Haiacum!
Ceobservi?Esteposibil ioaltrostire?Cumcomentezi?
Crezicnivelulsilabeiestesuficientpentrustabilireaiclasareaunitilorsistemuluii
pentrumodelareastructuriifonologicearomnei?
Rosteteenunuriledemaijos:
Desfacasta.Desfacasta.
Ardealulnostru.Ardealulnostru.
Sesizezivreodiferenntreenunuriledinfiecarepereche?Creaiaceastdiferen.
Numete,defineteinoteazfenomenulfoneticresponsabilderespectivadiferen.
Gsetenctreiperechi(eventual,serii)deenunuridifereniateastfel.
Exemplificprincipaleletipurisintacticealeintonaiei:asertiv,interogativ,exclamativ,
imperativ.
Intonaiaeste,ntradevr,dependentdeorelaieheterosintagmatic?Poateeasse
manifestencadrulrestrnsaluneisilabe?Reflecteazlaposibilelerostiri,cusemnificaii
diferite,aleadverbuluideafirmaie.
Accentulestealsilabeisaualvocaleidinsilabarespectiv?
Compar,rostindalternativ,formeletrgoritrguor.Cumcomentezi?
Cumserostete(ntotdeauna/maifrecvent/mairar/ntrorostireatent/neglijent/
etc.)cuvntuloptzeci?Explic.
Asimilarea.Definiie.Tipuri.Exemple.
58
Disimilarea.Definiie.Tipuri.Exemple.
Modificrifoneticecarepresupunapariiaunuisunetnsegment.
Modificrifoneticecarepresupundispariiaunuisunetdinsegment.
Modificrifoneticecarepresupunsubstituireaunorsunete.
Modificrifoneticecarepresupunschimbarealoculuisunetelor.
Alegeformanouaprut imotiveazopecealaltdinpunctuldevedereal
accidentelorfonetice:
ntreprindere/inteprinderede+napoi/dinapoide+naintea/dinainteavreodat/
vreodattirbuon/tiribuon
anin/arinconiac/coniac
primenit/premenitpantaloni/paltalonifotbal/fodbalpasien/pasenmaiou/
maieureeu/reouvagabont/vagabondekskava/eskavaekstinktor/estinktor
poansona/poansona
poansona/pansonapogrom/progromkinezi/kineji
acopunktur/acupuncturculoare/coloare
osete/sosete kebap/kebab
reensmnt/reesmntjumtate/jumate
59
morfofonologie/morfonologieskulptur/skluptur
idee/ideiekrem/kreempern/perin
gogoerie/gogoriedeskide/dekideerbivor/ierbivor
msalin/maslinuitte/uitete
unban/umbanpereptor/preeptorpetik/petekintinerar/itinerarfiasko/fiasko
simptom/simtomdesear/disear
toalet/toaletslbatek/slbatik
Selecteazmodificrilefoneticentlnitemaifrecventnromnaactual.
Gseteosituaiedeasimilarevocalic,regresiv,parial,ladistan.
Ceraportsarputeastabilintrelegefoneticiaccidentfonetic?
Cuceseamnconceptuldearmonievocalic?
Cemodificriaparinfoneticalexical inceasintactic?Exemplific.
Censeamnreferinfonologicaliterelor(grafemelor)?
Censeamnvaloarediacritic?
ncuvntulchiarliterelec,hiindeplinesclaolaltaceeaifuncie?
Explictermeniigrupdelitere,grafemcomplex,digraf,trigraf,literajuttoare,
zerofonetic,litermut,indicedeafricatizare.
Exemplificreferinelefonologicealelitereie.
60
Gseteuncuvntncareliteraearevaloarediacriticfrreferinfonologic iunuln
careaceastaediacriticcureferinfonologic.
NumepropriiprecumQuintescu,Negruzzisaucuvintestrineprecumpizza,job,punksunt
relevantepentruortografialimbiiromnecontemporane?Explic.
Prezintsituaialiterelorq,yiwnortografiaromneasc.
Princelitereseredsemivocala/u/nortografialimbiiromne?
Celiteredinalfabetullimbiiromnepotfuncionacadiacritice?
Cumaiputeadefinivaloareadiacritic?
Sepoateformulauncriteriupoziionalpentrurecunoatereavaloriidiacriticealiterelor
respective?Darunulfuncional?
Transcriefonologic,fonetic,analizeazfonematicimotiveazortografic
cuvintele:
poart
chiul
piatr
chiabur
chiar
ghear
piatr
cin
incipient
ncetineal
cheag
ochioas
recipient
ageamiu
chiar
leoarc
ghid
geamgiu
oricare
ghea
ghiul
mioar
chiuvet
tciune
ochioas
vioar
eczem
oaie
cheza
toamn
douzeci
poart
cearcn
giulgiu
ecvestru
giulgiu
gingie
social
societate
ghicit
nceat
ciob
cioar
alergic
geometrie
maghiar
chicinet
ghiveci
geografie
chiuvet
ciulin
unghi
licean
unchi
ceart
unchi
ghiulea
chioar
blci
medicinal
funciar
ceart
fecior
ghiul
ceart
ceat
ghiveci
ochios
chiciur
pudoare
toamn
ghiol
ceap
tciune
vioaie
chicinet
chip
chioc
ciorb
serioas
ghind
cioar
61
ciur
lichior
ceart
chiciur
furioas
cheam
ghear
cinegetic
cicoare
aripioar
ciudat
cheam
maghiar
inimioar
geant
ciudat
caiet
lcrimioar
cium
ceart
pleoap
chiciur
toamn
geometrie
chip
social
lichid
ghiozdan
ciorn
ciorn
ghioag
ncheag
ceart
ciorb
chioar
cianur
meci
exact
plecare
ceat
ghioag
tocit
pudoare
giulgiu
giuvaer
ghiol
ageamiu
ghioag
chezie
culeas
ciud
ceaf
ciubuc
ceart
toac
chiuvet
arpagic
gndac
poart
ghiul
cea
geologie
cuantum
urecheat
chiabur
chior
chiabur
chiulangiu
chioar
chioar
fecior
chioc
societate
chicinet
ghiveci
giuvaer
coal
oarecare
ciudat
chior
oameni
cianur
consoan
social
giurgiuvea
coam
ciubuc
chirilic
chiar
cearaf
geografie
cianin
ciud
ghea
geant
ceai
urecheat
caraghios
agent
pleoap
ochios
poart
nchegat
cianur
biciuit
ghind
cianotic
chezie
giurgiuvea
geant
ciubucciu
ciubuc
geologie
geam
cheag
ciucure
pudoare
cheam
geografie
mioar
chiciur
ghear
ghiul
vioaie
ceainic
cicatrice
geant
ciubuc
cheam
cear
gheat
cicoare
ciorb
rceal
ghear
ghiulea
ghionoaie
urecheat
gean
ghiont
pocal
ciread
ciubucciu
chiul
chiulangiu
chicinet
ciorn
cicoare
ghiulea
62
Exemplu(Modelpentruexerciiuldeevaluarelaexamenulscris:
Transcrieifonetic,analizaidinpunctdevederearticulatoriuimotivaiortografic
cuvntul:coal.ncadrulacestuiexerciiusesolicittranscriereafoneticasunetelor,cu
marcareavariantelor(1.),analizadinpunctdevederearticulatoriuasunetelordincareeste
alctuitcuvntul(2.)imotivareaortografic,adicexplicarea,cuexemple,araportului
dintresunetiliter (3.),dup modelulurmtor):
chiabur
I.Transcriere
fonematic:/kabur/
fonetic:[k abur]
II.Analizfonematic:
[k]=variantprimaraconsoaneipropriuzise,oclusive,palatale,surde,/k/;
[ a]=variantpalatalizatavocaleicentrale,deschise,nonlabiale,/a/;
[b]=variantlabializataconsoaneipropriuzise,oclusive,bilabiale,sonore,/b/;[u]=
variantprimaravocaleiposterioare,nchise,labiale,/u/;
[r]=variantprimaraconsoaneisonanteorale,vibrante,apicodentale,/r/.
III.Motivareortografic:1.
Fonemul/k/esteredatdeliteracurmatdediacriticelehii;Fonemul/a/esteredat
deliteraa;
Fonemul/b/esteredatdeliterab;Fonemul/u/esteredatdeliterau;Fonemulreste
redatdeliterar.2.
Fonemul/k/maipoatefiredatprin:
literacurmatdediacriticelehie:chenar/kenar/
literak:kilogram/kilogram/
literaq:quetzal/keal/;
Fonemul/a/numaipoatefiredatprinaltliter;
Fonemul/b/numaipoatefiredatprinaltliter;
63
Fonemul/u/numaipoatefiredatprinaltliter;
Fonemul/r/numaipoatefiredatprinaltliter.
3.
Literacmaipoatereda:
fonemul/k/:cas[kas]
fonemul//,urmatdediacriticeleesaui:cer,circ[er],[irk]
fonemul/g/:cvart[gvart].
Literahmaipoatereda:
fonemul/h/:harp[harp]Literaimaipoatereda:
fonemul/i/:inim[inim]
fonemul/i/:iarn[iarn]
variantaasilabicpostconsonantic,[i]:pomi[pomi];Literaanumaipoateredaalte
foneme;
Literabmaipoatereda:
fonemul/p/:absent[apsent];
Literaumaipoatereda:
fonemul/u/:nou[nou];
Literarnumaipoateredaaltefoneme.4.
Literacnuarevaloarediacritic;Literaharevaloarediacritic;
Literaiarevaloarediacriticfrreferinfonologic.Eapoatesnuaibvaloare
diacritic:inimipoatesaibvaloarediacriticcureferinfonologic:chip[kip].
Literaanuarevaloarediacritic;Literabnuarevaloarediacritic;Literaunuare
valoarediacritic;Literarnuarevaloarediacritic.
386)Rostetentemponormalapoiunpicsacadat,insistndasuprastructuriisilabice,
urmtoarelecuvinte:familie,poezie,ie.
Careestestructuraultimeisilabe?
Alegeimotiveazunadinceledouinterpretriposibile:
literaereddiftongul/ie/;
literaeredvocala/e/iarsemivocala/i/.
c)Rostetenacelaifelcuvntulpieton.Careestestructuraceleideadouasilabe?
64
d)Sepoatespunecvorbitorulfaceodiferen,dinpunctuldevederealcelordoustructuri
(/e/vs/ie/),ntrecuvintelevechiineologisme?
387)Porninddelaceleanalizatemaisus,cuminterpretezisituaialitereiuncuvintede
tipulluat,aluatetc.?
388)Rostetecomparativcuvintelealuatievaluat.Cepoiafirma?
Temedecontrol:
PrezintuntabloualfonemelorLRCcafasciculedetrsturidistinctive;
Enumer idefineteprincipaleleseriialofonice;
Realizeazotipologieasilabeineomogenenfunciedesegmentulconsonantic;
ExemplificschemeleaccentualeicontururileintonativerealizatenLRC.
UnitateadenvareIVTematic:
Curs10.Structuraetimologicavocabularuluiromnesc.Principaleletipurideetimologii.
Cuvintemotenite.
Curs11.Cidennoirelexical.Cuvintemprumutate.Principaleleinfluene.
Curs12.Cuvinteformatenlimbaromn.Mijloacedeformare.Derivareaprogresiv.
Obiective:
studeniivorasimilaprincipaleletipurideetimologii;
studeniivordifereniaintensionaliextensionalntremotenitimprumutat;
studeniivorenumera,defini,difereniantreciledennoirelexical;
studeniivordiscriminaceledouperspectivenanalizacuvntului:lexicologic i
morfologic.
Timpalocat:5ore
Dicionarulexplicativallimbiiromne(DEX),ed.aIIa,Bucureti,EdituraUnivers
Enciclopedic,1996.
Dicionarullimbiiromne(DLR),Bucureti,EdituraAcademiei,1965iurm.
***Dicionarulortografic,ortoepicimorfologicallimbiiromne(DOOM),Bucureti,
EdituraAcademiei,1982.
***Formareacuvintelornlimbaromn,vol.IIII,Bucureti,EdituraAcademiei,1970
1989.
BIDUVRNCEANU,ANGELA,FORSCU,NARCISA,Modeledestructurare
semantic,Timioara,EdituraFacla,1984.
65
III.CUVINTEFORMATEPETERENROMNESCMijloace:principalederivare
proprie
BIDUVRNCEANU,ANGELA,Lexiccomun,lexicspecializat,Bucureti,Editura
UniversitiidinBucureti,1986.
BIDUVRNCEANU,ANGELA,Structuravocabularuluilimbiiromnecontemporane,
Bucureti,Edituratiinific,1986.
BRNCU,GR.,Vocabularulautohtonallimbiiromne,Edituratiinific,1983.BUC,M.,
EVSEEV,I.,Problemedesemasiologie,Timioara,EdituraFacla,1976.
COTEANU,I.(coord.),Limbaromncontemporan,Bucureti,EdituraDidactic i
Pedagogic,1985.
COTEANU,ION,SALA,MARIUS,Etimologiailimbaromn,Bucureti,Editura
Academiei,1987.
DRGHICI,OVIDIU,Cacosemie.Conceptitermen,nAnaleleUniversitiidin
Craiova,Seriatiinefilologice.Lingvistic,XXV,nr.12/2003,p.5762.
DRGHICI,OVIDIU,Eufemismulparofonic,Studiidelimbaromnnmemoria
profesoruluiRaduSp.Popescu,Craiova,EdituraUniversitaria,2008,p.8185.
DRGHICI,OVIDIU,Unmodelsimetricalsemnuluilingvisticsaudesprenatura
conceptualasemnificantului,nAnaleletiinificealeUniversitiiAlexandruIoan
CuzadinIai(Serienou),SeciuneaIIIeLingvistic,Studialinguisticaetphilologicain
honoremConstantinFncu,TomulLI,2005,p.153159.
ERBAN,V.,EVSEEV,I., Vocabularulromnesccontemporan,Timioara,EdituraFacla,
1978.
GROZA,Liviu,Elementedelexicologie,HumanitasEducational,Bucuresti,2004.
HRISTEA,TH.(coord.),Sintezedelimbaromn,ed.a3a,EdituraAlbatros,1984.
STOICHIOIUICHIM,ADRIANA,Vocabularullimbiiromneactuale.Dinamic,
influene,creativitate,ALLEducational,2001.
ZUGUN,PETRU,Lexicologialimbiiromne,Iai,Tehnopres,2000.
I.STRUCTURAETIMOLOGIC
AVOCABULARULUIROMNESCCONTEMPORAN
A.Cuvintemoteniteicuvintemprumutate
I.CUVINTEMOTENITEdinlatin
autohtone
CUVINTEMPRUMUTATEdin:slav(vechiimoderne)
maghiar
greac
turc
german(vechiimoderne)
limbilatinoromanice
englez ienglezamerican
altelimbi
cuprefixecusufixe
derivareimproprie(=derivareregresiv)
compunere
conversiune
secundare
contaminare
reduplicare
66
trunchiere
mixte parasintetice
calclingvistic(mbinelementeexternecu
elementeinterne)
IV.CUVINTECUETIMOLOGIENECUNOSCUT
V.CUVINTESTRINENLIMBAROMN(neadaptatesistemuluilingvisticromnesc)
I.Cuvintemotenite
Cuvintelatineti
Reprezintaproximativ20%dinansamblulvocabularului,constituindfonduldebazallimbii
romne,cuolargcirculaie(inclusivprinlocuiuniiexpresii),cumultederivateicompuse,
custructurisemanticevariateibogate.Suntcuvintecaresereferlarealitidincelemai
diversedomeniideactivitate,caredefinescviaasocioeconomic ispiritualaromnilor
(omul,viaamaterial,afectiv idefamilie,agricultura,cretereaviteloretc.).Ex.:arde,auzi,
avea,barb,bea,bate,carne,cap,creier,cot,cnta,cunoate,crede,dinte,deget,dormi,
deschide,duce,ficat,fat,fa,face,fi,fugi,fierbe,frige,gur,gusta,genunchi,gean,inim,
intra,iei,ierta,nchina,ntreba,nsura,nghii,nelege,nva,limb,lucra,luda,lsa,lua,
msea,mn,musta,mam,mrita,minte,muchi,merge,muri,mnca,nas,nate,nunt,os,
ochi,picior,piele,palm,piept,plmni,pumn,pr,plnge,rde,roade,rupe,rsri,snge,
sri,scrie,sparge,spune,sta,suflet,somn,ti,edea,tcea,tia,umbla,uita,vedea,vrea,zice
.a.;btrn,bun,detept,orb,mut,surd,flmnd,stul,tnr,trist;brbat,femeie,fat,fecior,
fiic,fiu,frate,sor,mam,tat,nor,nepot,socru,so,unchi,vretc.;ac,a,ca,crnat,
ceap,cas,cheie,cui,curte,cuit,fin,friptur,fereastr,fntn,lingur,ln,legum,
mas,miere,oal,ou,piper,pine,plcint,prnz,sare,sap,scaun,untur,vin,vas,zeam
etc.;aer,ap,albin,ari,brum,berbec,bou,cldur,cald,cea,cer,capr,cel,cine,
cire,foc,frig,fulger,fum,furnic,floare,ger,ghe,gin,gru,iepure,iarb,ntuneric,
lemn,lumin,lac,lup,munte,mr,nea,negur,nor,pmnt,piatr,ploaie,pdure,pasre,
pete,porc,pui,purice,pom,raz,ru,rndunic,secet,soare,stea,arpe,oarece,tuna,
taur,urs,vnt,vac,vierme,viper,viel,varzetc.;an,lun,sptmn,azi,ieri,diminea,
sear,luni,mari,miercuri,joi,vineri,smbt,duminic,zi,noapte,primvar,var,toamn,
iarnetc.
Cuvinteautohtone
Numrullornuestestabilitcuprecizientimpdectrelingviti.Ultimelecercetride
amploareaparinprof.Gr.Brncu(vezi,Vocabularulautohtonallimbiiromne,Bucureti,
1983).Sedistingdoucategorii:
cuvinteautohtoneexistenteinalbanez(cca70),deex.:abur,baci,balaur,barz,
bucura,bunget,buz,balt,bru,brad,copac,copil,drma,groap,grumaz,gu,
mgur,mal,mtur,mazre,mnz,mo,pru,smbure,oprl,arc,ap,viezure,
vatr,zgria;
cuvinteautohtoneinexistentenalbanez,deex.:aprig,biat,bordei,burt,genune,
ghear,mce,melc,mica,nieletc.Esteocategoriedecuvintecuinterpretrietimologice
diferite.Pentruuniilingviti,opartedinacestecuvintesuntconsideratecuetimologie
necunoscutsausuntasociatecuposibileetimoanelatinetineatestate.Autohtonesunt
considerateioseriedetoponime,antroponimeihidronime(deex.Ampoi,Arge,Jiu,
Lotru,Bucur,Mo,Bradetc.).
67
II.Cuvintemprumutate.Principaleinfluene
Influenaslavsamanifestatdiferitinperioadedistincte,fiindevidentdinsecolulal
IXlea,ncelemaivariatedomenii:natur,faun,flor,corpuluman,familie,locuin,
hran,agricultur,religie,armat,timp,toponime,antroponimeetc.Influeneledinbulgar,
ucrainean,polonsausrbocroatsuntmaievidentelanivelulgraiurilor(faptexplicabil
geografic).Exemple:deal,iaz,izvor,lunc,mlatin,nisip,omt,peter,coco,ra,
gsc,rac,tiuc,vrabie,hrean,morcov,gt,glezn,obraz,stomac,trup,glas,vreme,
veac,ceas,bab,nene,maic,nevast,blid,ciocan,clete,coas,co,lopat,topor,zid,
cojoc,ruf,colac,hran,icre,ulei,oet,brazd,plug,ogor,rzboisabie,suli,sfnt,
poman,groap,lene,mil,necaz,noroc,poft,basm,diavol,zmeu;citi,cldi,gri,hrni,
iubi,munci,odihni,omor,sfri,topi,tri,trebui;bogat,drag,lacom,mndru,prost,
srac,scump,slab,vesel,vinovat.a.
InfluenamaghiarsemanifestncepndcusecolulalXleaivizeazviaaoreneasc,de
curte,comerul,industriaetc.Majoritateacuvintelormprumutatedinmaghiarcirculnzone
locuiteidepopulaiamaghiar.nlimbaliterarsaupstratmaipuine,deex.:dijm,hotar,
ora,tlhar,viteaz,ban,cheltui,meter,lact,bnui,chibzui.a.
Influenagreacsamanifestatnperioadediferite,directsauprinintermediullatineidunrene
(carte,cretin,farmecetc.)iaslavei(busuioc,hrtie,cmil,corabie,dascl,catastif,
trandafir,zahretc.).Dinepocafanariotaurmastermenidecancelarie,deafaceri,
administraieetc.,deex.:economisi,lefter,magazie,plictisi,cangren,silabisi,teatru.a.
Influenaturcaparineunorstraturidistinctentimpicaimportan(dinperioada
protootoman,apoidinsecolulalXVleai,cuintermitene,pnnsecolulalXIXlea).
Cuvinteleacoperoariefoartedivers(viamaterial,faun,flor,comer,toponimeetc.),
deex.:acaret,ciorap,cearaf,chibrit,chirie,divan,odaie,tavan,cafea,cacaval,ciulama,
ciorb,chiftea,ghiveci,iahnie,iaurt,sarma,telemea,tutun,basma,maram,alvari,
dovleac,ptlgea,zambil,filde,sidef,bcan,cntar,chilipir,ciubuc,bucluc,huzur,
maidan.a.
Influenagermansemanifestcuevidenmaialesprindialectulssesc,princel
srbescipecalelivresc(tehnic,sportetc.),deex.:stof,cartof,chifl,parizer,niel,
unc, ut .a.
mprumuturilatinoromanice.PrimeleatestridinsecolulalXVleaialXVIleasunt
sporadiceiseleagdoardeanumitetexte(documentedecancelarie,traduceridecri
bisericetietc.).Existmprumuturidirecteiindirecte(prinlimbieuropenedincaresau
efectuattraduceri:german,neogreac,maghiar,rus .a.).Cronicariialioamenide
culturdinsecolulalXVIIleaialXVIIIleaaucontribuitsubstanialprinlucrrilelorla
introducereairspndireaunortermenilatinoromanicidincelemaivariatesferetematice
(tiine,religie,armat,viaeconomic ispiritualetc.),depild:epistol,democraie,
orator,autoritate,cauz,fabul,proprietate,bibliotec,ocazie,situaie,formaie,maistru,
colonel,pot,flot.a.
mprumutullatinoromanicdevinemainumerosdupsecolulalXVIIIlea,unlocaparte
revenindmprumutuluilexicaldinfrancez.Lanceput(adouajumtateasecoluluialXVIII
lea),influenafrancezesteindirect(pringerman,rus,polonez),iarceadirectse
68
manifestputernicmaialesncepndcusecolulalXIXlea(pelngtraduceri,unrolnsemnat
revenindrelaiilorsocioeconomiceiculturalecuFrana)iesteevidentpracticntoate
domeniile,darnproporiidiferite(depild,suntmulteneologismedeoriginefrancez
sauifranceznsferatiinelor,anoiunilorabstracteetc.).
Aceleaicuvinte,mprumutatesimultansauntimpdinlimbidiferite(nruditesaunu),au
determinatocreteresimitoareamprumuturilormotivatemultiplu,ceeacejustific i
conceptuldeetimologiemultipl(ncazuldefadeetimologiemultiplextern),alturide
etimologiasimpl(=unic).Ctevaexemple:abces(<fr.,lat.),abis(<fr.,lat.,gr.),
accident(<fr.,it.,lat.),campanie(<fr.,rus.),caraf(<ngr.,fr.,it.),compensa(<fr.,lat.),
disponibil(<fr.,lat.).a.m.d.
ngeneral,exceptndetimologiileunice,dinfrancez(deex.:dispozitiv,disproporie,
embargo.a.),obunpartedinmprumuturisemotiveaz,pelngfrancez,dinlatin i
apoidinitalian,englezetc.,deex.acomoda(<fr.,lat.),antirezonan(<fr.,engl.),
completamente(<fr.,it.),emisiune(<fr.,lat.),escadron(<rus.,fr.).a.
mprumuturidinenglez iamerican.Acesteasuntmprumuturidirecteiprinaltelimbi
decultur(cuprecderelimbafrancez,germanasaurusa),aparinndtiinei,tehnicii,
vieiieconomicofinanciare,sportuluietc.
Obunpartedinacestemprumuturiauocirculaieinetrnaional(fiindrecunoscutein
altelimbi,cuformeidenticesauadaptatesistemuluilingvisticrespectiv).Depild:boiler,
buldozer,smoching,bridge,outsider,ring,blugi,boss,campus,weekend,marketing,
hamburger,supermarket.a.
CUVINTEFORMATENLIMBAROMN.MIJLOACEDEFORMARE
(PRINCIPALE,SECUNDARE,MIXTE;CALCLINGVISTIC)
A.PRINCIPALE
DERIVAREAPROGRESIV(=~PROPRIE)
Componente:cuvntbaz
formant(=formativ,lexiform)
*afixformativ;areiunsensmailarg,incluzndmorfemeleauxiliare
Criteriigeneraledecaracterizarepentrubaziformative:etimologie,partedevorbire
(bazirezultat),caracteristicilexicosemantice,repartiiifuncionale iteritoriale.
1.Derivareacuprefixe(iprefixoide)
Prefixeafixe*(=particule)adugatenainteaunuicuvnt(simplu,derivatsaucompus)
existentnlimb,nainteardciniiunuiasemeneacuvntsaunainteaunortemeinexistente
ncalitatedecuvinteindependente,pentruaformaunnoucuvnt.
Structurmorfematic:simple(peste80)
complexe(ex.pres<pre+(r)s)*Exist iprefixenvariantefoneticesaugrafice
Ex.anti(ant,an,andi),rs(rz,res)c)Valorisemantice:
nbunpartesuntpolisemantice(ex.:n,des,pre,ne,rs,extra.a.)Semarcheaz,de
pild:
superioritatea(extrafin),supra,arhi,hiper
inferioritatea(subintitula),de,hipo,infrainterioritatea(nnopta),intra
exterioritatea(expatria),extra,dis
69
anterioritatea(antebra),re,retroposterioritatea(postdata),supra,en,trans
opoziia(antisimetrie),contra,o(b)intensificarea(rsciti),re
absenaunorcaracteristici(anormal),des,ivar.dez,detransformareansensnegativ
(neadevr),in(im,i)trecereadelaostarelaalta(ncruni)
dobndireauneinsuiri(mbujora)asemnareacuobiectuldenumit(nvpia).a.
Exempleledemaisusindic iexistenaunorseriisinonimiceiantonimice,seriicarepotfi
recunoscuteilanivelulsufixelor.
Principaletipuri:
negative(ne,in)
privative(des,de)absena
iterative(rs,re)repetarea
delocutiven(m),in(im),an(am)
*Provindinlocuiuni,deex.:apunenfapt=anfptui.
Origineaprefixelor(principalelesurse)
motenitedinlatin(maipuine,cca12)(ex.a,cu,de,des,netc.);
mprumutate:
dinslav(ex.iz,ne,rs.a.)
dingreac(prinslavsaulatinoromanice)(ex.anti,arhi,hiper,hipo)
latinoromanice(celemaimulte)(ex.ab,ante,contra,ex,extra,retro,super.a.)
aprutepeterenromnesc(dinalteprefixesaudinprepoziiiprincalcuriisemicalcuri)(de
ex.scofal).
Cuoriginecomun,existdublete,tripleteichiarcvadruplete:(striextra),(super,
spre,sur),(tr,trans,tra,tre).Unulestemotenit,iarcelelaltesuntmprumuturi
latinoromanice.
*Celscriscualdineestemotenit.f)Repartiiepepridevorbire:
Derivatelecuprefixesuntlatoatepriledevorbire,cuexcepiaarticoluluiiaprepoziiei.
Celemaimulteapar,nacelaitimp,laverbesubstantiveiadjective.
g)Productivitate(nfunciedenumrulformaiilor,cafor productiv ifrecv

en dentrebuinare).
Celemaiproductive,dinceletradiionale:n,ne,des,rs,reimaimultedincele
latinoromanice,adicneologice(ex.a,anti,con,contra,de,ex,super,supra.a.)
h)Supraprefixare:defineteprezenasimultanadousaumaimulteprefixelaaceeai
baz,deex.
strstrnepot(acelaiprefix);supranclzi(prefixediferite)*Prefixoide(=falseprefixe)
Suntinterpretatediferit:caprefixe,fiindcfuncionalsecomportcaacesteaicaelemente
decompunere,fiindclaoriginesuntcuvinte.Provinmaialesdingreac,intrateprin
neologismeiaucaracterinternaional(ex.aero,auto,bio,hidro,micro,mini,orto,
pseudo.a.).
2.Derivareacusufixe(isufixoide)
Sufixe=afixe(=particule)adugatelaotem,formndcuaceastaunnoucuvnt.
*Existsufixelexicaleisufixegramaticale,valoricaresesuprapunnsufixelemoionale
(ex.vulpe/vulpoi,iepure/iepuroaic).
70
Criteriidedescriere:
clasalexicogramatical:
acuvintelorbaz;
aformaiei(substantive,verbe,adjectiveetc.);
structuramorfematic:
simple(ex.ar,tor);
dezvoltate(sufix+interfix),ex.ule;
compuse(dindousufixe),ex.reas<ar+eas;
*Interfix:partedinderivatcarenuaparinenicitemeinicisufixuluipropriuzis(ex.ul)
nlingvisticaromneasc,interfixulesteconsideratadeseapartedinsufix.Deci,ntrun
exempluprecumcornule,uleesteunsufixdezvoltat.
structurasemantic:
Valoareasemanticaderivatuluirezultdinraportarealabaz,iarvaloareasemantica
sufixuluidepindedesemanticaderivatului.
tipurisemantice:
sufixedeagent(ex.ar,a,eas,tor,giu,ist);
sufixeaugmentative(ex.an,andru,ean,oi,oaic,raie);
sufixediminutivale(ex.a,el,ic,i,u,u,uc,e);
sufixepentrudenumireansuiriidinobiecte(ex.ist,al,bil,esc,at);
sufixepentrudenumireainstrumentelor(ex.ar,ni,tor,toare);
*toareesteialtsufix(ex.rztoare,cf.storctor)decttor,toare;
sufixepentrudenumiriabstracte(ex.re(are,ere,ire),t,eal,ime,
sufixepentruindicareacolectivitii(ex.rie,et,ime,i,ite,raie);
sufixepentruindicareaideiideloc(ex.rie,ean,ar);
ism);
sufixepentruindicareaaciunii(verbe)(ex.a,i,iza,ifica,u);
sufixepentruindicareamodalitii(ex.i,mente);
sufixepentrudenumireapersoanelor,animalelor,psriloriplantelor
ic,
(ex.ar,el,
ean,ior,tor,i,u,u,os,ari);
Exist isufixepolisemantice.Depild,sufixulapoateindicaagentul,nuana
diminutivalncazulsubstantivelor(deex.pota,copila)ipoateformanoiadjective(de
ex.coda,ptima);
origineasufixelor
motenite(maialeslatineti)(ex.ar,tor,el,ic(),ime,tate.a.);
considerateautohtone(esc,andru);
mprumutate:
dinslav(nic,i,ite,eal,ean.a.);
dinturc(giu,lc);
latinoromanice((i)er,ism,al,ant,bil,ist,iza,ifica);
repartiiapepridevorbire:derivatelecusufixesuntlasubstantive,adjective,verbe,
adverbeimaipuinlapronume,numeraleiinterjecii(ex.mtlu,treime,aolic,ofule)
productivitatea:
Azisuntproductivemaialescelemotenitedinlatin i,nspecial,celentriteprin
mprumuturineologice(latinoromanice).
Maipuinsaudelocproductivesuntmaiales:oaie,ache,ament,ciune,re,icesc,
ard.
Neologicencretere,caproductivitate:ism,ist,iza,iv,bil,itateetc.
Suprasufixareaestemaipuinevidentcalaprefixe(printransformrilesuferitedeprimul
sufixlegatdetem),deex.bdicu.
*Sufixoide(=falsesufixe)
71
Esteaceeaiinterpretarecalaprefixeiau,prinexcelen,originegreac,ptrunseprin
neologisme.
Ex.filiubitor,fobcarenusuport,forcarepoart,fugcareelimin,gram
schem,logspecialist.a.
Rezumat:
Structuraetimologicalexiculuireveleazciledennoirelexical ievoluiaacestui
subsistem.Oriceunitatelexical,caelementalunuisistem,contracteazdiferiteraporturin
planulconinutului,maiales.nsensrestrns,relaiileinterlexicaledesemneazraporturide
identitatenplanulsemnificantului(omonimia),similaritatecreatoaredeconfuzii
(paronimia),cvasiidentitateasemnificatului(sinonimia),contrarietatesaucontradiciea
coninutului(antonimia).
ncontiinavorbitoruluisaunexistenaobiectivalimbii,familialexicaleste
subansamblullexicalncaretoateunitileauaceeairdcin.
ncodulnumitsemaforelectricavemceledousemnecusemnificaiilecunoscute:roul
iverdele.Fientrunaltlimbaj,slnumimaritmetic,semnele+adunare,2numrul
2,5,3,=egalitate.Reflecteazasupracelordousituaii:
a)Notareaalturii,implicit,opercepereoarecumsimultanasemnelorurmtoare:2+3=
5.
b)Aprindereanacelaitimpabecurilori,implicit,operceperesimultanasemnelor
urmtoare:verdeirou.
Caredinceledoucombinaiidesemnesemnificcevaidece?Ceputemdeducedeaici?
Fieolimbimaginar(asemntoarecuromna)cuurmtoareacaracteristic:posedcte
un(singur)cuvntpentruoriceideepecaredorimsovehiculm.Deexemplu:pentru
ideeadebiatsaufatnprimiianiaivieiiavemcopil,canlimbaromn;pentruideea
deperioadavieiiomenetidelanaterepnlaadolescenavemteremeton(inu
copilrie,canlimbaromn);pentruplantanumitnlimbaromniarbadatuluiia
faptuluiavemmeterenac;pentruideeademotorcuformareexterioaraamesteculuide
carburantavemremetepan;pentruideeadecredcnumainingeanulsta,deipela
meteoauziscosserceascvremeanzileleurmtoareavemcataramanetc.
Arfipututexistaoasemenealimb?Dece?Censeamnlimbajarticulat?
Fixeazdouaccepiialetermenilorarticulat/articulare,porninddelaurmtoarele
contexte:articulareasunetelor,sunetearticulate,articulareaconsoanei[p];limbajarticulat,
oechipbinearticulat,durerialearticulaiiloretc..
1)Fiedousistemedesemne:
unulconstituitdinpatrusemne:,, i;
altulncareavemsemnele:12345,54321,21345,3145,41235,51234...
Ctesemnepotfuncionancadrulsistemului(b)?Asumnduilipsasituaiilordepolisemie/
omonimieisinonimie,ctesemnificaiisepotvehiculacusistemul(a)?Darcu(b)?
Cuminterpretezidiferenadintreceledousisteme?Cepoispunedespresemnificaniidin
sistemul(b)fadeceidinprimul?Ce(mai)nseamnarticulare?
72
Cearputeasnsemnedublaarticularealimbii?
Cepresupuneprimaarticularealimbii?ineeadedomeniulcontientului?ncemsur
esteeasesizabilpentruvorbitorulobinuit?Gndetetedacpoirspundeuorla
ntrebrile:ctecuvintearepropoziiaAnaaremere?Desprecinesevorbete?Cesespune
despreAna?
Lacesereferadouaarticularealimbii?ineeamaimultdeutilizarealimbii(vorbirea
obinuit)saudeanalizalingvistic?Rosteteinteroperabilitate.Fraineseamade
necunoscuteleterminologice,gndetetectdeuor/repedepoirspundelantrebrile:
existunulsaudougrupuriaccentuale(unnumrdesilabereunitesubacelaiaccent,adic
lngosilabrostitmaitare)?Careestegrupulproeminent(celncareexistaccentul
principalmaiputernic).Ctesilabearefiecaregrupsauntregcuvntul?
Cndrostetiuncuvntprecumcprioartrebuiesfiicontientdesilabaaccentuat,oa?
Dardefaptulcestevorbadespreunsingurobiect,?
ncearcsgsetiomotivaieadesemnriicelordouarticulri,legndordinea(I,II/
prima,adoua)lordeaspecteleobservatemaisus.
Punencorespondenarticulareasemneloriarticulareasemnificantuluicuconceptelede
producereireproducere.Gndetetelarostireauneifrazefaderostireaunuicuvnt.n
cazulcreiunititrebuiesfiicontientdestructur.ncemsuriaparinefiecaredin
ele?Undeapare(mairardectneamatepta,totui!)ineditul?
Fiecuvntulcas.Daclsegmentezincias,careestesemnificaiacelordou
segmente?Suntelesemne?Segmenteazcuvntulcutndsemnificaiicldiredestinat
pentruaservidelocuinomuluiiunsingurobiect.
Compar isegmenteazformelecas,casa,case,casei.nparteadreaptavemoaa
zisterminaiesau,maidegrab,unlocgolundeaparsemnelepecarenoileselectm
nfunciedeceeacevremscomunicm?Explic.
Peaxaconcretabstractundeplasezisemnificaiasegmentelordetipulcasfaacelorde
tip?Ctesegmentepotapreanloculluicasictenlocullui?
Censeamnomnlimbaromn?Censeamnnlimbaromn?Explicfaptulc(din
cas,masetc.)nseamnceeacenseamnnumaidatoritopoziieicualtesegmentecare
potapreanloculsu.Caresuntacestesegmente,cesemnificeleicumaiputeadenumi
clasaacestorsemnificaii?Cumaimaiputeadefini/denumisemnificaiaunsingur
obiect?
Fiecuvntulcsu.Cutndsemnificaiilecldiredestinatpentruaservidelocuin
omului,obiectmaimiciunsingurobiect,segmenteazcuvntulnmaimultesemne.
Peaxaconcretabstractundeplasezisemnificaiasegmentelordetipulcas/csfaa
celordetipu?
Cearputeasnsemnesemnificaierelaional?
73
Censeamncategoriegramatical?Exemplific.
Sesizezidoutipuridiferitedearticulareacuvntului?Estetermenulcuvntsuficientpentru
celedouperspectivediferite?
Stabileteunraportntretermeniiunitatelexicalipartedevorbire.Punein
corespondencucompartimentelelimbiicorespunztoare,cusubsistemelelingvisticepe
careleconstituie.
Cumsenumescsemneledenivelinferiorcuvntului,dincareaproapeoricecuvntse
articuleaz?
ncearcsexplicifolosireaadverbuluiaproapencontextuldemaisus.
Porninddelasemnificaiileluidincas(opusluicase,casa,casei)ncearcsexplicice
nseamnmorfcuier.
Explicdefinireamorfemuluicachoix(alegere,fr.).
Stabileteunraportntretermeniimorf,fon,fonem,morfemiexplicipebazaacestuia.
Cautelementulcarenusepotrivetenseria:cas,mas,cap,cal,las,lad.Ce
observi?
Caresuntmorfemelegramaticale(catipuri)nlimbaromn?Gndetetelacategoriile
gramaticalecunoscute.
Segmenteazcuvntul/formacreeazcutndsemnificaiilegramaticale.Caresunt
morfemelegramaticaleicecategoriisemnific?
Ctecuvinteavemnseria:cas,casa,cscioar,casele,csoi,case,csnicie?
Explic iexemplificfaptulcuncuvntesteoclasdeformaflexionare.
Cumsenumeteloculdincuvntpecarelocupunulsaumaimultemorfemeflexionare.
Cumsenumeteprocesulprincareuncuvntischimbforma?
Morfemelecareconstituieflectivulpotaparineaceleiaiclase?
Atuncicnd,cutndsemnificaiilegramaticale,izolmflectivul,ncecategorieplasm
parteacarermneicecaracteristiciareea?Declinsubstantivelepoartiom,conjug
laindicativverbeleatceaiafi.Ceobservinprivinasegmentuluirmas?
Cumnumimparteacarermnerelativconstantnprocesulflexiunii?Explicacest
relativ,discernemaimultetipurideasemeneasituaiiiexemplific.
Cearnsemnaanalizgramaticalacuvntului?
74
Deundetiucsmbureesteunulsingur?Darncazulluilup?Careesteflectivulcelui
dealdoileacuvnt?Aminteteiclimbaesteunsistemicounitateareoanumit
funciedatoritopoziiilorpecarelecontracteazcucelelalteunitideacelaitip.
Cumcomenteziafirmaia:oriceunitatealimbiiesteceeacenusunttoatecelelalte?
Censeamnfaptulcmorfemelegramaticaleaparinunuiinventarnchis?
Porninddelaanalizagramaticalaurmtoarelorcuvinte:showuri,sticksuri,chipsuri,
snacksuri,spaghete,reflecteazasuprapemisivitiisistemuluimorfematic(morfologia)la
influenelingvistice.
Careesteorigineasistemuluimorfematicromnesc?ncemsuresteposibilsapar,s
disparsausfienlocuiteunitiaparinndacestuisistem?Esteprobabilca,ncontextul
unorinfluenelingvisticerecente,smprumutmasemeneamorfeme?Explic.
Argumenteaz.
Fieunitateacas.Porninddelaseriamas,pas,rasetc;teras,copit,grdinetc;
elocven,reticenetc,cepoispunedespreinventarulsegmentelorcarepotaprean
stngalui?
Segmentelecas,mas,pas,rassuntcuvinte?Dacsegmentulsemnificunsingurobiect,
inndseamadesensulunitiicas,careestesemnificaialuicas?Cumestesemnificaia
segmentelordeacesttipfadeceaasemnelor,a,ei(dincas,casa,casei,respectiv)?
Explicfaptulcmorfemelelexicaleaparinunuiinventardeschis.
Comparunitilebine,lupicasnprivinastructuriigramaticale.ncemsurunitatea
esteindependent (poateapreasingur nenun)?Dar lup?
Comparnprivinagraduluideindependenunitilecsiu()dincsu.
Expliccenseamn ienumermorfemeledependente(legate)ipeceleindependente
(nelegate).Sepoatevorbi,maidegrab,demorfemesemidependente?Dacarfi
independente,cefeldeunitiardeveni?Explic.Exemplific.
Analizeaz icomparurmtoareleseriideuniti:
om,pom,omlet,omt,omonim,domol,omnivor,ombilic
omenesc,uman,antropic,personal,individual,raional
omenie,omenire,neomenos,omenesc,aomeni,supraomenesc,neom.
Existvreuncriteriulabazafiecreiserii?Explic.Caredineleesteofamilielexical?
102)Fieunitatearempmntenire.
Cepoispunedesprestructuralexicalaacesteiuniti?Gsetectmaimulteunitidin
aceeaifamilielexical.Cepoziieocupunitateapmntfadetoatecelelalte?Cumaaprut
cuvntulpmntnlimbaromn?
Cumsaformatnlimbaromncuvntulrempmntenire?Censeamnetimologie?
75
Sesizeazuncriteriuipunenordineacorespunztoarecuvintele:mpmnteni,
pmntean,rempmntenire,pmnt,mpmntenire.
Cumaiputeadefinifamilialexical(dintrunpunctdevedereuordesesizat).
Cumsenumetesegmentulcarermnerelativconstant?Cepresupunetermenulrelativ
dinpropoziiaprecedent?Exemplific.
Poistabiliodiferenntretermeniicuvntbazicuvntdebaz?
Ceraportpoistabilintrecuvntulprimitivsauprimarirdcin?
Cumsenumetesegmentullacareseataeazafixele?
Surprinderaportulntreceledoucategorii,pedeoparte,iar,pedealtparte,relaiilentre
conceptelefiecreiclaseiaazntabelurmtoareleconcepte/termeni:
formtip
formaredecuvintepartedevorbire
paradigm (clasdeformeflexionare)rdcin
baz
cuvntprimar(primitiv)flectiv
afixe
familielexicalflexiuneradical
unitatelexicaltem
lexicologie
morfologie
76
Peaceastbazformuleazodefiniiedelucrupentrufiecaretermen.
Ceesteunitateaadintelefona?
Poicaracterizacomparativceledoudiscipline:morfologiailexicologia?
Explictermenulmorfonologie.
77
UnitateadenvareV
Tematic:
Curs13.Compunerea.Conversiunea.
Curs14.Derivarearegresiv.Cisecundare.Calcullingvistic.
Curs15.Relaiiinterlexicale.Sinonimia.
Obiective:
studeniivorsurprindetipologiacompuselorromneti;
studeniivorenumera,definiivordifereniantreciledennoirelexical;
studeniivorexplicaiexemplificarelaiileinterlexicalenplanulconinutuluiinplanul
expresiei.
Timpalocat:5ore
COMPUNEREA
Procedeudeformareacuvintelornoidindou(saumaimulte)cuvinteexistentei
independentnlimb.Aparlatoatepriledevorbire,cuexcepiaarticolului.
*nafaracuvintelor,potfifolositeabrevierialeunorcuvintesau/i,conformunor
interpretri,elementedecompunere(numitedeuniilingvitiprefixoide/sufixoide).
Fadeungrupsintactic(ex.zoridezi)compuseleseraporteazla:unitatemorfologic,
unitatesemantic icomportamentsintactic.Compuselepotficlasificatedinmaimulte
punctedevedere,legatemaialesdeprocedeulformriiioriginealor.
Principalelecriteriiitipuri:
Sintactic:
paratax(=juxtapunere)(ex.decretlege,literarmuzical);
hipotax(=subordonare):
subordonareatributiv:
atributulesteadjectiv(ex.coategoale,vorblung,buncredin,bunstare);
atributulestesubstantivngenitiv(ex.floareasoarelui,ochiulboului);
atributulestesubstantivnacuzativcuprepoziie(ex.floaredecol,caldemare);
compusulconineuncomplement(ex.fluiervnt,paplapte,zgriebrnzetc.);
Origineacompuselor:
motenite(puine),deex.luceafr,trifoi.a.
mprumutate,deex.binecuvntat.a.
formatepeterenromnesc,deex.limbasoacrei,coategoale.a.
CONVERSIUNEA(=conversie,schimbareavaloriigramaticale,transpoziiegramatical)Este
unprocedeuspecificgramaticaliconstdintrecereaunuicuvntdelaopartede
vorbirelaalta.
Procedeulconstdin:determinareidistribuie.Celemaifrecventeconversiuni:
delaadjectivlasubstantiv(ex.bunul,rul);
delaadverblasubstantiv(ex.binele);
delanumerallasubstantiv(ex.unzece);
delainterjecielasubstantiv(ex.unof);
delasubstantivlaadjectiv(ex.vremicopile);
delaadverblaadjectiv(ex.fugerepede);
delaadjectivlaadverb(ex.scriefrumos);
delasubstantivlaadverb(ex.doarmebutean).
78
Ocategorieaparte:trecereadelanumepropriilasubstantivecomuneiinvers(ex.
damasc,oland,amper,ampanie).
*Suntfrecventntlniteadjectiveprovenitedelaparticipiiigerunzii(ex.construit,,
suferind,).
DERIVAREAREGRESIV(=~improprie)
*Procedeulnuareointerpretareunitar,dincauzafaptuluicexistdousituaii:
eliminareadeafixe(ex.aniversadelaaniversa/re)
eliminareadeafixeurmatdeadugareaunuimorfemlexicogramatical(ex.of/er>of+a
>ofa).
Principaleletipuri:
derivareregresivpostsubstantival:
Ex.
pisic
delapisic/
m
delam/
alun
delaalun/*multedenumiridearboridelafruct
cais
delacais/
viin
delaviin
ortoped
delaortopedie*profesiedelatiin
geolog
delageologie
derivareregresivpostverbal(esteoderivaredesubstantive):
Ex.auz,cnt,gredelaaauzi,cnta,grei.
Uncazaparte:laradicalseadaugdesinenadefeminin:brf/i>brf+>brf.
derivareregresivpostadjectival(unprocedeumaipuinproductiv.Seobinverbe
isubstantive.)
Ex.
catifela
delacatifelat
bla
delablat
PROCEDEESECUNDARE
Trunchierea(=scurtarea)cuvintelor,rmnndparteainiialsaufinal.Ex.proful,profa,
diriga;
atelierfoto(grafic);(Corne)lia;traficaero(nautic);Teo(dor)
Contaminarea(=aglutinarea)
mbinareaadoucuvintedincareprovineunulnou;ngeneral,existonrudiresemantic
ntreceledoucuvinte.
Ex.
impuls+bold>imboldcocor+strc>cocostrc
Abrevierea(provenitdininiialecititecanoicuvinte)Ex.C.F.R.>cefere
T.V.R.>tevere
REDUPLICAREA
Repetareaaceleiaisilabe(cuvaloareonomatopeicsaucomponentaunuicuvnt,de
obiceinumepropriu);deex.:cucu,Gigi,Lili,Titi.a.
PROCEDEEMIXTE
Sefolosesccelpuindoumijloacediferitedeformareacuvintelor.
Pentruprilealctuitesimultanprindouprocedee(frsexisteiuncuvntncarese
recunoateunuldinprocedee)exist itermenuldeparasintetic;pringeneralizare,se
folosete,uneori,pentruoricecuvntmixt.
79
Ex.mbuna(nuexistmbuninicibuna)
Calclingvistic
Termenmprumutatdinartagrafic,avndsensuldecopie,imitaie;lingvistic,
defineteombinareamijloacelorinternecuceleexterneisereferlacuvinteiuniti
frazeologice.
Tipuri:
calclexical
semantic(ex.rom.lumedinlat.lumenlumin,dupsl.sveatcarenseamn ilumin
iunivers,aluat isensuldeunivers);
destructur(semprumutformaintern,ex.rom.supravegheadupfr.surveiller);
calcgramatical(morfologicisintactic);
calcfrazeologic(pentrumbinrifrazeologicesaulibere),ex.afacenaveta,cf.fr.fairela
navette;
calclexicofrazeologic(ex.afaceanticamerdupfr.faireantichambre).
RELAIIINTERLEXICALE.SINONIMIE.ANTONIMIE.OMONIMIE.PARONIMIE
Sinonimia
Sinonimelesuntcuvintediferitecaformdarapropiatesauidenticecaneles;nsincronie
inacelaisistemallimbii,celpuincuunsens,exprimaceeainoiunesauaspecte
identicealeei;condiiapropriuzisdesinonimiepresupune:referentidentic,aceeai
variantfuncional iaceleaiclasededistribuiecontextual.
Criteriidecaracterizareitipuri:
Lingvistice:
etimologia:
dinaceeailimb(ex.absurd/ilogic,dinfr.,cldu/cldicelcaderivateromneti);
dinlimbidiferite:ex.absenta(dinfr.)/lipsi(dinngr.);
categoriagramatical(suntmaialessubstantive,adjective,verbe,adverbe);
exist iseriidesinonimielanivelulfamilieilexicale,ex.abroga/anula,abrogare/
anulare,abrogat/anulat.
structura:
radicalidiferii(ex.repede/iute);
derivate(ex.ireal/nereal,rcoros/rcoritor);
lexicofrazeologice(ex.capital/cetatedescaun);
sensul
sinonimeabsolute(=totale)(maialesnterminologiiintrevariantestilisticofuncionale;
ex.porumb/cucuruz,abdomen/burt);
sinonimerelative(=pariale)suntcelemainumeroase;
sinonimecontextuale(saumetaforice)ex.inel=ctudeaur(T.Arghezi).
Extralingvistice
sferatematic(ex.nsuiri,obiecte.a.)
difereneteritoriale(ex.pinengheat/pinetare)
Aplicaii:
1.Indicaisinonimepentruurmtoarelecuvinte.Precizaitipulderelaiesinonimic i
alctuiienunuricufiecaredinsinonimelegsite:
clar,deosebit,inteligent,nchis,aexpune.
80
Indicaiantonimepentruurmtoarelecuvinte.Precizaitipulderelaieantonimic i
alctuiienunuricufiecaredinantonimelegsite:
bucuros,bun,iute,succes,trector.
Sedaucuvintele:band,cap,co,poart,sol.Explicaisensurilefiecruiadintreele.
Porninddelasensurilediferite,precizairelaiainterlexical itipulacesteiaialctuii
enunuripentrufiecaresens.
Alctuiifamiliilexicaledelaurmtoarelecuvinte:copil,frunz,fiecarefamilieavndcel
puin5formaii;precizaimijloaceledeformareiindicaistructuramorfolexicala
cuvintelor.
Alctuiifamiliilexicaledelaurmtoarelecuvinte:ru,cuvnt,folosindtreimijloacede
formarediferiteiindicaile.
Indicai7sufixediferite.Precizaitipulfiecruia.Formaicufiecaredineleunderivat.
Alctuiicteunenuncufiecare.
Indicai7prefixediferite.Precizaitipulfiecruia.Formaicufiecaredineleunderivat.
Alctuiicteunenuncufiecare.
Analizaistructuramorfolexicalacuvintelorindicndmijloaceledeformarei
caracteristicilesemanticealeafixelor:mbuntire,predestinat,nerecunosctor.
Precizairaportuldintreurmtoarelecuvinte,alctuiienunuricufiecareiprecizaile
sensurile:
conjunctur,conjectur,nvederat,inveterat,nvesti,investi,emigrant,imigrant,enerva,
inerva.
Alctuiifamiliilexicaledelaurmtoarelecuvinte:om,pmnt,fiecarefamilieavndcel
puin5formaii;precizaimijloaceledeformareiindicaistructuramorfolexicala
cuvintelor.
81
UnitateadenvareVII
Tematic:
Curs16.Antonimia.Omonimia.
Curs17.Paronimia.Etimologiapopular.
Curs18.Familialexical.Familiaetimologic.
Obiective:
studeniivorenumera,definiivordifereniantreciledennoirelexical;
studeniivorexplicaiexemplificarelaiileinterlexicalenplanulconinutuluiinplanul
expresiei;
studeniivorexplicaresorturileconfuzieiparonimice,etimologieipopulareiaparofoniei;
srudeniivorsurprindenaturasubansmbluluinumitfamilielexical.
Timpalocat:4ore
***
Antonimia(antonimelereprezintperechidecuvintecucorpurifoneticediferitesauparial
diferite,aparinndaceleiaipridevorbireiavndsensuriopuse).
Criteriidecaracterizareitipuri:
Lingvistice(principalecriterii):
etimologia:
antonimedinaceeailimb(ex.bun/ru(lat.));
antonimedinlimbidiferite(ex.(a)ur(lat.)/(a)iubi(sl.));
categoriagramatical(suntmaialessubstantive,adjective,verbe,adverbe);
existseriideantonimeilanivelulfamilieilexicale(ex.aprinde/stinge,aprindere/
stingere,aprins/stins).
structura:
curadicalidiferii(ex.bun/ru);
cuacelairadical;
cuafixulexplicitlaamndoitermenii(ex.antebelic/postbelic);
cuafixulexplicitlaunuldintermeni(ex.legal/ilegal,util/inutil);
sensul(pebazaopoziiilorsemantice):
decontrarietate(=antonimegraduale),ex.mare/mic,ieftin/scump;
decontradicie(=antonimecomplementare),ex.absent/prezent,adevrat/fals;
detipvectorial,ex.aiei/aintra,ancepe/atermina;
detipconversiv,ex.avinde/acumpra(ceva),ada/aprimi;
semanticostilistice,ex.aprinde/stinge(Aniiaprindninimileoamenilordragosteaitot
aniiotopesciosting.ZahariaStancu,atra).
Extralingvistice:
sferatematic(antonimeprivitoarelansuiri,fenomene,aciunietc.,deex.cldur/frig,
iarn/var,bun/ru)
difereneteritoriale(ex.detipulregional/popular,regional/literar).
Omonimia(omonimelesuntcuvintecuformesonoreidentice,dardiferitecasens);exist
omografe,caresescriulafeliomofone,caresepronunlafel;unelepotfisimultan
82
omofoneiomografe,deex.lacntinderedeap/lacsubstan(omofoneiomografe),
altoi/altoi(omografe),nea/nea(omofone).
*nlingvisticaromneasc,deocamdat,nuseacceptomonimiaprinpolisemantism,ci
numaiomonimiacuvintelorcuetimologiediferit.
Tipuri:
omonimelexicale(pentruaceeaipartedevorbire):
omonimetotale(coincidlatoateformele)ex.lac(lat.)lac(germ.);
omonimepariale(numiteifalse)ex.elcnteicnt;
omonimelexicogramaticale:
morfologice
sintactice
(coincidformealeunorpridevorbirediferite),ex.cer(subst.)/cer(verb),ardei(subst.)/
ardei(verbipronume),coincidepronuniaprinfoneticsintactic.
Paronimieietimologiepopular
Paronimelesuntcuvintecareseaseamnformal,ausensuridiferite,etimologiidiferite
(chiardacuneorifacparte,nsenslarg,dinaceeaifamilie)iaparin,ngeneral,aceleiai
pridevorbire.
Ex.cnt(s.n.)/cnd(adv.),adopta/adapta,bar/par,familial/familiar,literar/
literal,temporar/temporal
Etimologiapopularreprezintoapropieredeform,desens,saudeambele,avndla
bazanalogiaicontaminarea;aparedintendinapersoanelor(maipuincultivate)deai
explicaanumitecuvinte(vechisaunoi)necunoscute;ex.nervologiepentruneurologie,
boliclinicpentrupoliclinic.
*Exist iuneleetimologiipopularepreluatedelimbaliterar,deex.cartepotalpentru
cartpotal(<fr.cartepostale)
FAMILIALEXICAL
nstadiulactualdeevoluiealimbiiromne,frsexisteodiscrepanntreplanul
limbiiicelalvorbirii,realitateafuncionalnucorespundentrutotulelementelor
stabilizatedejansistemullingvistic,faptconfirmatidecomentariisaudefiniiiexistente
nlucrriromneti.Acesteaconstituieunreflex,darnutotal,alprincipaleloraspectecare
motiveazteoreticijustifictipologicconceptul(sincronicidiacronic)defamilie
lexical:structuramorfematicacuvntului,asocierealexicalcutrsturilecarei
argumenteazstatutul,varietateaformelordemanifestare,origineacuvintelorlegatde
sistemulinterndeformarelexical idetipologiamprumuturilor.
Legatdeacestconceptaparconstantctevaaspectedefinitorii:
ideeadeasociere,nformulrivariate,defelul:gruparelexical,grupdecuvinte,seriede
cuvinte;
liantulasocierii,marcatexplicitsaunu,canrudiresemantic iformal;
mijloaceledeobinereagrupriilexicale,fiindmenionatemaiales:derivarea,derivareai
compunereasauderivarea,compunereaischimbareavaloriigramaticale;
raportareaasocieriilauncuvntbaz(saulaacelaicuvnt)careferin i
motivarepentrutoateformelelexicalecarealctuiescfamilia.Semenioneaz,de
asemenea,mairar,acelairadical,primitiv,sauelementcomunpentruntreagafamilie
ichiartulpin.Diferenelenusuntdoardeordinterminologic,eleavndrepercusiuni
asupradelimitriipropriuziseafamiliei.Laacesteaseadaug iambiguitilelegatede
polisemiasaudeinterpretareasemanticneuniformaunorelementedemetalimbaj
precum:baz,rdcin,radical,tem.
83
ntimpcecuvntulbazestefolosit,ngeneral,pentrumotivareauneifamiliisimple(de
exemplu:acopermnt,acoperire,acoperi,acoperitdelacuvntulbazacoperi),termenul
bazestefolosit,nfunciedecontext,casinonimpentrucuvntbaz,daripentrurdcin,
ceeacetrimitelaofamiliedezvoltat,ncareserecunoscmaimultecuvintebaz,respectiv,pe
lngosingurrdcinexistndunasaumaimulteteme(deexemplunseriabade,bdic,
bdicu,bdi,bdiel,bdiicsedistingrdcinabad(bd)itemelebdicibdi).Pe
dealtparte,existinterpretrincarerdcinaesteidentificatcuradicalul(faptmotivati
etimologic,rom.radical<fr.radical<lat.radicalisdelaradixrdcin).nvirtuteaaltor
preri,radicalulesteopartedivizibilcarermneconstantntoateformeleflexionareale
unuicuvnt,ceeacesenumete,obinuit,tem(lexical).
Raportareaacestorcaracteristicilaplanulvorbiriiiallimbiievideniaz iuneleparticulariti
nalctuireairecunoatereauneifamiliilexicale.nesen,acesteasuntlegatedecapacitatea
vorbitoruluideastabililegturintrecuvintepebazaunuielementcomun,capacitateasociat
cuceeaceSextilPucariuanumitsimetimologic.Manifestareasentimentuluietimologic
estelegat,firesc,degraduldiferitdecunoaterealimbiidectrevorbitori.Depild,seria
alctuitdincuvintelezid,zidi,zidar,zidrie,zidit,,ziditorestecunoscut iacceptat,n
general,caofamiliedecuvinteattdectrevorbitoriiobinuii,ct
idelingviti,ntimpceseria: aborda,abordare,abordaj,abordabil,inabordabil sau:

explora,explorare,explorabil,neexplorat,,inexplorabil,neexplorabilridicanumite
problemedinacestpunctdevedere,chiardac,nvirtuteasimuluietimological
vorbitoruluilimbiiromnedeazi,fiecareseriereprezintofamilielexical.Pentruacesta,
toatecuvinteleamintitesuntanalizabileisuntrecunoscutecaromneti,deoareceafixele
ntlniteaici(in,ne,bil,a,aj,re)aparfrecventnstructuraunorcuvintedinlimba
romnactual(camprumuturii/sauformaiiinterne),iarceledourdcini(abordi
explor),caremediaznrudirea,suntevidenteicunoscute.
Gruparealexicalreprezentndofamilielaniveluluneilimbisemotiveazprinnrudire
semantic iformalmediatdeobaz(lexical)comun.
ncaracterizareatipologicafamilieilexicaleprincipalelereperesuntdatedetrsturile
carejustificconceptuldefamilie,derealitateafuncionallanivelulvorbirii,derelaiile
interfamilialenlimitelevocabularului,precumidemanifestrilefamilieinevoluia
limbii(vizndconceptulialctuirilepropriuzisendiversitatealor).
Practic,caracteristicileprincarepoatefidescrisisurprinsvocabularulsuntoperantein
ceeaceprivetefamilialexical,cucomponenteleeispecifice(elementbaz iformaii
realizatedelaacestaprintehnicivariate).Astfel,etimologia,structuramorfematic,
frecvena,apartenenalapridevorbire,structurasemanticsuntreperededefinire,dari
deposibileclasificri,lacaresepotadugareperelestatisticesaucelevizndevoluian
timp.a.
Unitateafuncionalafamilieilexicale,reflectat ideacesteaspecte,nuexclude
posibilitateaunorparticularizriprivindbazei/sauformaiilecorespunztoare.Astfel,o
familielexicalpoatefimonomembr,bimembrsaucuformaiimultiplenfunciede
numrulcuvintelormotivatedelaobaz.Pedealtparte,numrulbazelordistingeo
familiesimpl(cuosingurbaz)deunadezvoltat(cudousaumaimultebaze).isub
aspectulpriidevorbirepecareoreprezintbazapotexistadiferene.Celemaifrecvente
suntbazelereprezentatedesubstantiv,deadjectiv,deverbi,maipuin,deadverb.
Existfamiliidezvoltatencarecuvintelebazimeninaceeaipartedevorbire,ntimp
cealtelesuntpridevorbirediferite.Depild,nfamiliabade,amintitanterior,bazele
sunttoatesubstantive,ntimpceformaiilecarealctuiescfamilialuidor(doru,dorule,
dori,dorit,,nedorit,,doritor,toareetc.)semotiveazdelasubstantiv(dor),verb
(dori)idelaadjectiv(dorit).
84
nfunciedeoriginesepotdistinge:familiialctuitedinformaiimotenite,familii
alctuitedinformaiiinterne,familiibazatepemprumuturi(analizabiledectrevorbitori),
familiincareacestetipurideformaiisecombin.
Prinevoluieistoric,nromnaactualexist isituaiimaiapartelegatedefamilialexicali
origineacuvintelor.Se tiec dinacelaietimon(latin,maiales)semotiveaz nromn dou
(sauchiartrei)cuvinte.Unulestemotenit,iarcellaltaparenlimbcamprumut(dinlatina
savant,dinfrancezetc.).Deosebitecaform isensactual,acesteasuntnumitedectre
lingvitidubleteetimologice.Vorbitorulneavizatnufacensnicioasociereetimologicntre
acestea(depild,ntremormntimonument,ambelereprezentndlat.monumentumsauntre
mruntiminutcaretrimitlalat.minutus.Familiilelexicaleprovenitedelaastfeldecuvintepot
ficonsideratefamiliidedubleteetimologice.Maideosebitestesituaiancarefamilii
lexicale,distinctenromn,semotiveazdelaaceeaifamilie(cudeosebiredinlatin),darnu
delaacelaicuvnt.Depild,delacuvntulmotenitferice(<lat.felix,icis)auaprutpeteren
romnesccuvinteleferici,fericire,fericit,,fericitor,fericitoare,iardelacuvntulmprumutat
felicita(dinfr.fliciter<lat.felicitare)existnromnfelicitare(ifelicitat,).nastfelde
situaii,sarputeavorbidedubletefamiliale,adicdefamiliilexicale,careprinoriginea
cuvntuluidebaz,sejustificdelacuvintediferite,aparinndaceleiaifamilii(ncazulde
fa,lat.felix,icisilat.felicitare).
Determinatdiacronic,familialexicaldinlimbaromnactualrelev(inclusiv
etimologic)conexiunivariatentrebaz iderivate,cuconsecineasupraconfiguraieisale
iasupratipologiei.Deasemenea,sepotobservacidistinctenevoluiafamiliilornu
numainraportcusursaprimar,ciicurelaiilegenealogiceintertematicei,nunultimul
rnd,careflexalextralingvisticului(economic,socialpolitic,culturaletc.).
Existfamiliidecuvintecustructurisimplemotenite,mprumutatesauformateintern(de
tipulradical+una,dousaumaimulteformaii),dincare,ntimp,uneleau
devenitstructuricomplexecutemevariate,acesteaconstituindimrturiiasupra
productivitiiformativelortradiionaleineologice.
nacestcontextsuntsemnificativeidubletelelexicaledeoriginelatinoromanic:alturi
dennoirileidezvoltrilelexicaledeansamblu,eleauimprimatnoicoordonatefizionomiei
actualeafamiliilordecuvinte.
Situaiadinlimbaromnnuestesingular,eaputndfirecunoscut inaltelimbiromanice.
Comentndvarianteleunorfamiliilexicaleiinventarullor,J.Piccocheevideniazmodificri
survenitediacronicprinasocierelaformemoteniteaunormprumuturilatinetiiderivate
savantetrzii.Astfel,suntasociatefeuifocaldelaaceeaibazlatin,focus,darifocuscu
ignis,jocusculudus,caformaiinruditeprinalian.Conceptuldefamilieaparentroviziune
personal,foartelarg,prinprismadiacronicacoereneimorfologiceiaceleisemanticecare
asociazcuvintele.Numaiastfelseexplicalturareadintrelat.calorigr.thermiscabazeale
unorderivatesavantelegatedechaud,care,nvirtuteaaccepieiclasicedefamilielexical,nu
sarputeajustifica.Ceeaceleasociazsemotiveazdifereniat.ntimpcechaudicalor
reprezintvarianteaparinndaceleiailimbi,latina,chaudithermisnupotfiinterpretatedect
casinonimeetimologicdistincte.
Indiferentdealctuirealor,simplsaudezvoltat,familiilerealizatedelacuvintemotenite
suntdominatedecreaiiinterne,iartipurileacestorasocieriaparazimultmaicomplexe
dectcelecareindividualizeazorigineaunitilorlexicalesingulare.
Astfel,oparteafamiliilorlexicalemoteniteiaulrgitariabeneficiinddeformative
tradiionalei/sauneologicecutemevariate.Depild,delabun(<lat.bonus)ibuntate(<lat.
bonitas)existoseriedederivateidecompuse:bunic,bunicu,bunic,bunior,buni,
bunicel,bunu,bunvoie,bunvoin,bunstare,mbuna,mbuntireetc.,delacald(<lat.
calidus)icldur(<lat.pop.caldura):cldu,cldicel,cldior,clduric,clduros,
85
nclzi,supranclzi,supernclzietc.nfamilialexicalromneasc,alturiderdcinabunau
constituitbazepentrunoiformaiiibunic,bunic,buntatesaumbunti,datoritcrora
asocierealexicalmotenitsaramificat,meninndrdcinadinlatincumodificarea
expresieinvirtutealegilorfoneticecunoscute.mprumuturileromanice(caformaiiinternen
francez)trimitlaaceeairdcinlatin(bonus),deexemplu:bonom,bonomie,bonjur.a.,
neologismecuosferrestrnsdecirculaienromn.Apropierealordefamiliadezvoltatn
romnestemaievidentprinconinutulsemanticmarcatdebun.
Verbul(a)crede(credere)isubstantivulcredin(lat.credentis)audezvoltatpeteren
romnescoseriedeformaii(credincios,oas,crez,crezmnt,ncrede.a.).Ca
mprumuturidinfrancezexistazinromn icredit(fr.crdit),credita(fr.crditer)i
creditor,oare(fr.crditeur),lacareseadaug iformaiaromneasccreditare(din
credita).Totcamprumuturisuntcredul(fr.crdule,lat.credulus),credulitate(fr.
crdulit,lat.credulitas,atis)irespectiv,credibil(dinlat.credibilis,e)icredibilitate
(dinfr.crdibilit).Grupareademaisusarputeareprezentaorientareaetimologica
vorbitorului,carelearasocianacestefamiliinvirtuteaasemnriiformaleidesens.
Experienaaratnsc,exceptndseriacredit,credita,creditare,creditor,oare,vorbitorii
autendinasleasociezepetoatenjurulverbuluicrede(datoritsensului).nrealitate,
formaiilesemotiveazdelaaceeaifamilie,aluicrederedinlatin,dardelabazediferite
(serialuicredit,dincareunelederivatenfrancez,crditer,crditeur,trimitelalat.
creditum),credul,prinfrancez,seleagdelat.credulus,credulitate,totprinfrancez,de
lalat.credulitas,credibilvizeazaltformaieafamiliei,credibilis,e,ntimpce
credibilitate,prinfrancez,trimitelalat.credibilitasdinaceeaimarefamiliealat.credere.
Ocategoriedefamilielexicalsemnificativsubaspectetimologicpentruvocabularul
romnescactualesteceaalctuitdinneologisme,cusaufrdezvoltriinterne
(deocamdat).Exceptndsferelerestrnsedecirculaiencarepredominnsstabilitatea
familiiloralctuitedinmprumuturimoderne(depild,psihanaliz,psihanalitici
psihanalistdinfrancez),ncontextulvarianteiuzualeesteevidenttendinadecreterea
formaiilorinternedelabazeneologiceprezentedejanfamilii,ajungnduselaunalttip
deasocieri,custructurimotivateetimologicmixt.
Proporiadintremprumuticreaiainternestediferit idependentdirectdenecesitilede
comunicare.Romnaamprumutatdinfrancezpevagon(<fr.wagon),vagonet(<fr.
wagonnet),aformatapoipevagonetaj<vagonet+suf.ar(dupfr.wagonnier),iar,mai
recent,laformatpevagonabil,nenregistratnclexicograficicarepresupuneforma
infinitival,virtualposibil,darncnesemnalat,*vagona,lacaresaadugatsufixulneologic
bil.Unexemplusimilarniloferfamilialuinara,naraiune,naratorinarativ,cuvinte
mprumutatedinfrancez ilatin,lacareromnaaadugatrecentpenarativizarei
denarativizare,ncareserecunoatebazanarativ,sufixulneologicizaisufixulsubstantival
largrspnditre(presupunnduseiaicioformverbalintermediar,
*narativiza).
Corelndceeaceestenregistratlexicograficcuexempleprovenitedinpresaultimilorani,se
constatocreteresimitoareaformaiilorinternecaresuntsemnificativepentruunalttipde
familielexical,demareproductivitateazi.Estevorbadefamiliilexicalepeterenromnesc
proveninddelabazesingulare(motenitesaumprumutatedinlimbiilaepocidiferite).Ritmul
acceleratdeproducereaacestoraigraduldestabilitatedificildeapreciatacumfacaproape
imposibilcuprindereatotalalorndicionareleactuale.
Oricum,apariiaunorcreaiilexicalebeneficiinddeproductivitateaanumitorformative
tradiionale(ne,rs,re)i,maiales,neologice(bil,izaetc.)confirm iovalorificare
internavirtualitiilimbiiromne.Afirmaiasesusinemaialesprinderivateleatestate,
prioritar,npublicistic.Depild,delaadverbulimediat(<fr.immdiat)saformat
substantivulimediatee,delacobai(<fr.cobaye)verbulcobaiza,deladughean(<tc.
86
dkkn)verbuldughenizaiapoidedughenizaisubstantiveledughenizarei
dedughenizare,delabutic(<fr.boutique)substantivelebuticaributicu.a.m.d.
Aadar,subaspectulstructurii,nlimbaromnsepotdistingefamiliidecuvintesimplei
alteledezvoltate,darparticularitileetimologicealebazelorialeformaiiloraferente
creeazazitipurimaivariate,determinatediacronic.
Astfel,sedetaeazprinfrecven:
familiilexicalemotenitedinlatincudezvoltriulterioarenromn;
familiilexicalemotenitedinlatin(cusaufrformaiinromn)asociateapoicu
mprumuturilatinoromanice,avndaceeairdcin iidentitatesemantic,princarese
mediazsentimentuletimologicalaparteneneilaaceeaifamilie;
familiilexicaleconstituitedinmprumuturicusaufralteinformaiiinterne;
familiilexicale(simplesaudezvoltate)realizatepeterenromnescdelabazesingularede
originidiferitesauchiardelabazedoarvirtualposibile.
Indiferentdevarianteleetimologice,tipuriledefamiliiexistenteazireflectoconstanta
stadiuluiactualdeevoluieavocabularuluiromnesc,cavalorificareinternaccentuata
fonduluilexicaldisponibil.
Rezumat:
Amplificareaproductivitiiinternededezvoltarelexicalrelevnunumaiuninventar
cuprinztorivariatdecapacitiformativeproprii,ciiunpotenialinternallimbiicafor
deautodezvoltareicavirtualitate,chiardacntreritmuladeseaalertdeproducerei
graduldestabilitateanoilorformaiinuexistunechilibru.
EVALUARE(model)
Formadeexaminare:examenscris(subiectteoreticiexerciiudeanalizaunuicuvntca
unitatelexical/dousubiectepractice).
1.Exempledesubiecteteoretice:
Tipurideetimologii.
Cuvintemotenite.
mprumuturimoderne(tipuriiexemple).
Derivareacusufixe(criteriiitipuri).
Derivareacuprefixe(criteriiitipuri).
Compunerea(definire,tipuriiexemple).
Conversiunea(definire,tipuriiexemple).
Sinonimia(caracteristiciitipuri).
Antonimia(caracteristiciitipuri).
Omonimia(caracteristiciitipuri).
Paronimia(caracteristici).
Familialexical(definiieiexemple).
Etimologiapopular.
2.Modelpentruexerciiuldeevaluarelaexamenulscris:
Enun:Sedcuvntul........................Secer:
Analizastructuriimorfolexicaleacuvntuluidat;
Reconstruireafamilieilexicale;
Explicitareasensului/sensurilorcuvntuluidatial/alecuvntuluibaz;
87
Integrareanseriilexicaleacuvntuluibaz;
Plasareacuvntuluidatnsubansamblurialelexicului;
Demonstrareaposibilitilorcombinatoriilanivelfrazeologicpentrucuvntulbaz.
Indicaii:
La1.secer:a)segmentareacuvntuluinmorfemelexicale;
descriereaafixelor(duptoatecriteriile);
notareapentrufiecaresegmentauneialtestructuri(cuvnt)ncareapare.
a)identificareacuvntuluibaz;
enumerareaactmaimulteunitilexicaledinaceeaifamilie;
evideniereaciidembogireavocabularuluiprincareaaprutfiecareunitatedinfamilia
lexical.
modelarearaporturilordefiliaiedintrecuvinteprintroschemarborescent;
subliniereaalternanelorfonetice(acoloundesemanifest).
a)formulareaunordefiniiictmaiadecvaterealitiidesemnatedecuvnt;
stabilirearaportuluintresensuripentrumenionareatipuluifiecruisens;
precizareavarianteistilisticofuncionalencareaparesensul;
construireaunorenunurincazulsensurilordependentedecontext.
a)studiereaimplicriicuvntuluinurmtoarelesituaii:
facepartedinunasaumaimulteseriisinonimice,
facepartedinunasaumaimulteperechideantonime,
areunulsaumaimulteomonime,
areunulsaumaimulteparonime;
indicareatipuluideraportstabilitntrecuvnticeilalimembrialuneiseriilexicale;
ilustrarearaporturiloridentificatecucteunenunpentrufiecareunitatemenionat.
a)enunareacriteriiloriaclaselorncaresencadreazcuvntul;
motivarearepartizriintrunanumitsubansambludupcriteriulpsihologic.
a)gsireaunorperifraze,locuiuni,expresii(idiomatice)ncareaparecuvntul;
explicareasensuriloracestorstructuri.
88

Suport de Curs LR - SL PIPP 2015-2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs LR - SL PIPP 2015-2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIMBAROMN.

inndseamadeevoluialimbiiromne,conceptulde limb romn contemporan aren

ilaumruluneiliterecarenoteaz oconsoan indic labializareaacesteia,deex.[l]

inndseamaderaportuldintresunete,lanivelulenunuluisedistingdou mari categorii:

infonetic infonologie.Dac subaspectfonetic,accentulsepunepetipuldeton,sub

inndseamadecaracteristicileacustice ifiziologicealesunetelorarticulate(= sunetele

O casunetindependent,situatimediatdup consoan nsegmentulcuvnt,ceea censeamn

O cnddup astfeldeconsoaneurmeaz vocala[a],conforminterpretrii monofonematice,

O cnddup consoanelediscutatemaisusapareovocal labial (sausemivocal labial),n

iruriledeelementedemaijoscuprind,fiecare,dou seriidiferitedeuniti,potrivit cuun

distincientrepalatal (cazondearticulare)ipalatal (referitorlarostireapalatal)?

[ ntre][fn][ os][bon][ un][bun]

[eram][om][alb][ eram][ om][ alb][ieram][uom][alb]

Cuminterpreteziapendicii[plo ][ide e]?Fixeazoopoziieposibilimposibiliconsiderle

UTEU,FLORA, OA,ELISABETA, Ortografialimbiiromne.Dicionar ireguli,

inndseamadeaceast realitatenusepoatesusineoopinie,meninut inmanualele

i,nacestcaz,exist diferenentreposibilitateadeadistingecuvinteledintruntext scris

icomenteaz eventualetransformri ineconcordane.

g)Productivitate(nfunciedenumrulformaiilor,cafor productiv ifrecv

idelingviti,ntimpceseria: aborda,abordare,abordaj,abordabil,inabordabil sau:

S-ar putea să vă placă și