TIPURI DE RELIEF albie minoră, reprezintaă partea ocupataă de apaă raă ului îîn timpul nivelelor

medii sț i de etiaj. Canalul de etiaj/talvegul reprezintaă linia care unesț te cele

Asupra formelor de relief, create prin acțiunea agenților interni,
acționează agenții externi. Acțiunile acestora sunt generate de energia solară și mai joase puncte dintr-o albie, pe el se retrage raul la apele sale cele mai
de gravitație. Agenții externi cu un rol important în activitatea de modelare a mici. Meandrele sunt deplasari ale albiei minore, spre dreapta sau spre
formelor de relief sunt: vântul, apele curgătoare, ghețarii, valurile etc. Activitatea stanga, sub forma de bucle mai mult sau mai putin regulate. Lunca/albia
acestora se manifestă printr-o triplă acțiune: cea de eroziune, cea de transport a majora - pat de rau foarte larg prin care acesta curge doar la inundatii.
materialelor erodate și cea de depunere a acestora. Este o albie creata prin meandrare. Terasele- portiuni suspendate dintr-o
În afară de agenții interni (din cadrul geosferelor), asupra formelor de fosta albie, create in urma readancirii raului.
relief acționează și o serie de procese de natură fizică, chimică și gravitațională. Cursul raului: - superior (la mte- predomina eroziunea), mijlociu( zone
Agenții externi acționează diferit în funcție de climă, de rocile care deluroase-predomina transportul),inferior (campie-predomina
alcătuiesc relieful, precum și în funcție de modul de așezare a straturilor.
acumularea)
RELIEFUL FLUVIAL
Relieful fluvial
reprezintaă relieful
creat prin actțiunea
complexaă de
eroziune (regresivaă ,
lateralaă sț i îîn
adaî ncime),
transport sț i de
depunere de caă tre
raî uri sț i fluvii.
Relieful creat de
RELIEFUL LITORAL/ DE ABRAZIUNE
apele curgatoare:
Litoralul actual este faî sț ia de teren pe care apa maă rii poate îînainta sau se
albie, meandre, lunca, terase..
poate retrage sț i pe care se face simtțitaă actțiunea de modelare a
valurilor,curentților sț i mareelor.
A) TARMUL INALT: Faleza reprezintaă un abrupt, cu îînaă ltțimi variabile, ce
se desfaă sț oaraă la contactul dintre uscat sț i mare. Baza ei se continuaă
submarin, printr-o suprafatțaă putțin îînclinataă , numitaă platformă de
abraziune. Faleza sț i suprafetțele de abraziune sunt rezultatul actțiunii
mecanice a maă rii, mai ales prin bombardarea la bazaă a abrupturilor
cu galetți (pietrisț uri rotunjite). Aici apar fisuri si scobituri care duc la
praă busț irea stratelor de deasupra. Materialele praă busț ite sunt îînlaă turate de
valuri, abruptul fiind supus din nou actțiunii lor. Tipuri de tarmuri inalte: cu
Prin albie se îîntțelege suprafatța ocupataă permanent sau temporar de apa
riass, dalmatic, cu fiorduri, cu estuare.
unui organism fluviatil, îîn cadrul caă reia se exercitaă procese de eroziune,
transport sț i acumulare. Albia propriu-zisaă , cunoscutaă sț i sub numele de B) TARMUL JOS rezultaă îîn douaă situatții:
- caî nd marea îînainteazaă peste o regiune de caî mpie,
- caî nd marea se retrage de pe o platformaă litoralaă îîntinsaă .
Tipuri: Tarmuri cu delte, limanuri, lagune, cordoane litorale, coraligene, cu
mangrove etc…
Zona litorală suferă în timp oscilații determinate fie de mișcări ale
uscatului, fie de mișcările eustatice (mișcări ale nivelului apelor și oceanelor,
cauzate de variațiile climatice globale:
 eustatism negativ – nivelul oceanului coboară, rezultând regresiuni;
 eustatism pozitiv – nivelul se ridică producând transgresiuni).
RELIEFUL DESERTIC
Relieful desț erturilor este un relief climatic. IÎn desț erturi,
lipsa vegetatiei sț i a solurilor face ca agentții morfogenetici saă intre îîn contact
direct cu roca sț i ca urmare saă se creeze un relief specific. Cand este creat de
actiunea vantului poarta denumirea de RELIEF EOLIAN/ EOLIZATIE.
Vaî ntul actționeazaă asupra reliefului prin eroziune (coraziune sț i deflatție),
transport sț i acumulare. Coraziunea este actțiunea de roadere sț i sț lefuire asupra
rocilor, exercitataă de vaî ntul îîncaă rcat cu graă untți de nisip. Ea se resimte mai ales îîn
vecinaă tatea solului deoarece îîncaă rcaă tura de nisip este aici maximaă . Deflația este
actțiunea de spulberare a dezagregaă rilor fine de la suprafatța rocilor sț i transportul
acestora pe diferite distantțe, îîn functție de intensitatea sț i viteza vaî ntului.
Cand vaî ntul a spulberat elementele fine, raă maî naî nd îîn loc un platou
pietros, cu îîntinse caî mpuri de grohotisț este cunoscut sub numele
de hamada sau reg. In locurile de acumulare a nisipului, se formeaza ampuri
de dune numite erguri.
Uneori apele de siroire creaza cursuri efemere numite ueduri. Pe se
scurg apele temporare îîn timpul viiturilor; apele se pierd prin infiltratție
sț ievaporare chiar îîn patul vaă ilor respective;.
RELIEFUL GLACIAR/EXARATIA
Exista 2 tipuri de ghetari: montani si de calota
a) Ghetarii montani/alpini: apar îîn general pe suprafetțe restraî nse. Acolo
unde temperatura medie anualaă este sub 0 ºC, existaă posibilitatea
formaă rii ghetțarilor; aceasta este limita zaă pezilor persistente.Limita
zaă pezilor persistente prezintaă variatții de la ecuator spre poli. IÎn
regiunile ecuatoriale aceastaă limita se aflaă la cca 5.000 m, iar îîn zonele
temperate ea coboaraă la 3.000 m. Ghetțarul desfaă sț oaraă o puternice
eroziune laterala, caî t sț i o eroziune îîn sens longitudinal. Materialele
erodate si transportate de ghetari, poarta denumirea de morene. La un
ghetar deosebim: circul- locul de acumulare a zapezii si valea glaciara
prin care curge limba glaciara. Tipuri: ghetari pirineeni (mici si lipsit ide
limba), alpini,(cu o limba bine dezvoltata) himalaieni ( cu limbi multiple
si f .lungi, fara circ propriuzis) etc…
b) Ghetarii de calota: Glaciatțiunea actualaă de calotaă ocupaă suprafetțe
îîntinse îîn Antarctica, Groenlanda, Islanda. Extinderea lor in apa oceanica
duce la bormarea banchizei din care se desprind iceberguri.
RELIEFUL PERIGLACIAR
Relieful periglaciar reprezintaă un relief climatic dezvoltat la
contactul dintre regiunile polare sț i cele temperate (îîn tundraă ) sț i îîn
muntții îînaltți din etajul alpin. Se aflaă dincolo de limita paă durii. IÎn aceste
regiuni temperaturile sunt scaă zute dar cu frecvente treceri de la valori
pozitive la valori negative. IÎn general zaă padaă este putținaă iar vaî nturile
puternice o spulberaă .
Solul de la suprafatțaă poate sa inghete si sa se dezghete de la
noapte la zi (ciclul diurn) sau sa se dezghete numai vara (ciclul
sezonier). Exista si regiuni unde solul ramane permanent inghetat, acest
strat depasind 150 m grosime (pergelisol). Dezghetul face ca o parte din
apa rezultata din topirea ghetii si zapezii sa patrunda in sol, inmuindu-l
si transformandu-l adesea intr-o masa de noroi sau tundra mlastinoasa
(molisolul).
Actiunea zapezii asupra reliefului poarta denumirea de nivatie.
 STRUCTURA TABULARA/ORIZONTALA –formeaza chei, defile, terase, platouri
STRUCTURA MONOCLINALA- pe strate usor inclinate, formeaza cueste
STRUCTURA CUTATA/ONDULATA- formeaza anticinale si sinclinale
RELIEFUL PETROGRAFIC STRUCTURA FALIATA- orice structura afectata de fragmentare si miscari
tectonice de inaltare sau coborare. Blocurile ridicate-horsturi, cele coborate-
Este reprezentat de totalitatea formelor de relief a
grabene
caă ror genezaă , evolutție sț i aspect exterior sunt conditționate predominant de
natura rocilor pe care acestea se dezvoltaă . Influentța rocilor asupra reliefului se
evidentțiazaă prin proprietaă tțile lor fizice sț i chimice
(duritate, permeabilitate, solubilitate), îîn raport cu eroziunea.
R. vulcanic: pe roci vulcance: conuri, platouri vulcanice, barancosuri(vai),
planeze ( interfluvii)
R. pe conglomerate: coloane, ciuperci, babe,sfincsi
R. pe nisipuri: dune
R pe argile: alunecari de teren, bad-landuri
R. pe loess: crovuri, tasari, gavane, padine
R. pe granit: varfuri, creste, arena granitica la baza versantilor
R. carstic:
Endocarst: in interiorul scoartei: pesteri, avenuri, grote, stalactite, stalagmite,
coloane
Exocarstul: lapiezuri- santuri inguste separate prin creste; chei,
doline(depresiuni in forma de farfurie, diametru de aprox 1km), uvale,polii,
izbucuri (izvoare intermitente), sohodoluri (vai seci numite si ponoare sau
RELIEF ANTROPIC,
sorburi)
Se referaă la relieful format prin interventția omului sau care reflectaă
totalitatea transformaă rilor mari datorate omului: lacuri artificiale (lacuri de
acumulare), canale ,cariere, exploataă ri miniere de suprafatțaă, baraje, diguri, halde
RELIEFUL STRUCTURAL de steril (din activitaă tțile miniere), ramblee, deblee etc.
Omul, dispunaî nd de tehnici avansate, produce modificaă ri importante îîn
scoartța terestraă , iar acestea duc la aparitția unui relief specific denumit relief
antropic. Influentța omului asupra scoartței terestre se poate manifesta direct
(crearea de gropi, caă i de comunicatție, tuneluri, diguri, cariere) sț i indirect,
acceleraî nd actțiunea unor agentți naturali
(defrisț area paă durilor, paă sț unatul, irigarea terenurilor.) Ca urmare a interventției
antropice, au apaă rut douaă tipuri de relief antropic: relieful antropogen de
excavare sț i relieful antropogen de acumulare.

Forme de relief influentate indeosebi de modul de aranjare a stratelor de roci