GEOLOGIE

INGINEREASCA

An IV IGM

Prof.dr.ing. Cristian Marunteanu

Prep.drd.ing. Mihai Samoila

V.Siriului
 Geologia inginereasc este dedicat investigrii, studierii i soluionrii
problemelor ingineresti i ambientale care pot aprea ca rezultat al
interaciunii dintre geologie i lucrrile sau activitile umane, precum i
prediciei i dezvoltrii msurilor de prevenire i remediere a hazardurilor
geologice

International Association for Engineering Geology and the Environment

Baraj Siriu
Istoric: Hochstetter (Austria) si Heim (Elvetia) 1878

K. Terzaghi, L. Muller

Ad. Gen. AIGI din 1980

IAEG IAEG and the Environment 1997

2008 IAEG consortiu cu ISRM si ISSMGE

Clasificarea constructiilor:

Lucr. Sustinere cariera Secaria (Doftana)

 A. GEOLOGIE INGINEREASC
A. GEOLOGIE INGINEREASC
I. Accidente i avarii din cauze geologice ale unor lucrri inginereti
I. Accidente i avarii din cauze geologice ale unor lucrri inginereti
II. Starea de eforturi n masivele de roci
Ipoteze asupraII. Starea de eforturi
strii naturale n masivele de roci
de eforturi:
1. 1.1. Ipoteze
ipoteza asupra
efortuluistrii naturale
litostatic; 1.2.deipoteza
eforturi:
comportrii elastice; 1.3. ipoteza comportrii plastice;
1.1. ipoteza efortului litostatic; 1.2.
2. Variaia strii naturale de eforturi cu adncimea ipoteza comportrii
si cauzeleelastice;
strilor 1.3. ipoteza
anomale de comportrii plastice; de eforturi;
eforturi; 3. Cmpuri
2. Variaia
4. Starea strii naturale
de eforturi la limita de eforturi cu4.1.
echilibrului: adncimea
suprafaasiterenului
cauzele strilor anomale
orizontal; de eforturi;
4.2. suprafaa 3. Cmpuri
terenului de eforturi;
nclinat; 4.3. masiv cu un
4.sistem
Stareadedediscontinuiti;
eforturi la limita echilibrului: 4.1. suprafaa terenului orizontal;
5. Metode si tehnici de msurare in situ a strii de eforturi. 4.2. suprafaa terenului nclinat; 4.3. masiv cu
un sistem de discontinuiti; 5. Metode si tehnici de msurare in situ a strii de eforturi.
III. Starea activ si starea pasiv de eforturi
1. Presiunea III. Starea
activ: 1.1.activ
teoria si starea pasiv
Coulomb; de Rankine;
1.2. teoria eforturi
1. Presiunea
2. Rezistena activ:
pasiv: 2.1.1.1. teoria
teoria Coulomb;
Coulomb; 2.2.1.2. teoria
teoria Rankine;
Rankine;
2. Rezistena
3. Lucrri de susinere.pasiv: 2.1. teoria Coulomb; 2.2. teoria Rankine;
3. Lucrri de susinere.
IV. Analiza stabilittii taluzurilor
1. Taluzuri IV. Analiza
n roci moi: 1.1.stabilittii taluzurilor
metoda fiilor verticale; 1.2. influena presiunii din pori asupra stabilitii (a. cazul unui acvifer cu
1.suprafa
Taluzuri orizontal;
n roci moi:b. 1.1. metoda
cazul fiilor acvifer);
unui curent verticale; 1.2. influena presiunii din pori asupra stabilitii (a. cazul unui acvifer cu
suprafa orizontal; b. cazul unui curent acvifer);
2. Taluzuri n roci tari: 2.1. elementele cantitative si calitative ale discontinuitilor; 2.2. rezistena la forfecare a discontinuitilor;
2.2.3.
Taluzuri
tipuri nderoci tari:n2.1.
rupere elementele
masele de rocicantitative si calitative
fisurate; 2.4. metode de aleanaliz
discontinuitilor;
a stabilitii2.2. rezistena
taluzurilor: la forfecare
2.4.1. metode a grafice; 2.4.2.
discontinuitilor; 2.3. tipuri
metode analitice; de rupere
2.4.3. influenan masele de roci fisurate;
apei subterane 2.4. metode
asupra stabilitii; 2.5.deinfluena
analiz aseismelor
stabilitiiasupra
taluzurilor: 2.4.1. metode
stabilitii;
grafice; 2.4.2.de
3. Metode metode analitice;
stabilizare 2.4.3. influena apei subterane asupra stabilitii; 2.5. influena seismelor asupra stabilitii;
a taluzurilor.
3. Metode de stabilizare a taluzurilor.
V. Problemele geologice-inginereti ale amenajrilor hidrotehnice
Scheme deV.amenajri
Problemele geologice-inginereti
hidrotehnice; 2. Tipuri de baraje;ale amenajrilor hidrotehnice
3. Condiii de fundare i stabilitatea barajelor de greutate i a barajelor n
1. Scheme de amenajri
arc; 4. Etaneitatea hidrotehnice;
rocilor 2. Tipuri debarajelor:
din amplasamentul baraje; 3.4.1.
Condiii de fundare rocilor
permeabilitatea i stabilitatea
fisurate;barajelor de greutate i arocilor
4.2. impermeabilizarea
barajelorprin
n arc; 4. Etaneitatea rocilor din amplasamentul barajelor: 4.1. permeabilitatea rocilor
cimentare; 5. Cercetri geologice-inginereti pe amplasamentul barajelor i al lacurilor de acumulare; fisurate; 4.2. impermeabilizarea
6. Supravegherea
rocilor prin cimentare;
seismic a marilor5. Cercetri
baraje. geologice-inginereti pe amplasamentul barajelor i al lacurilor de acumulare; 6. Supravegherea
seismic a marilor baraje.
VI. Problemele geologice-inginereti ale excavaiilor subterane
1. Starea de VI. Problemele
eforturi n jurul geologice-inginereti
excavaiilor subterane; ale excavaiilor subterane
2. Cercetri geologice-ingineretiexcavaiilor
1. Starea de eforturi n jurul pentru tuneluri.subterane;
2. Cercetri geologice-inginereti pentru tuneluri. Nehoiu V. Buzaului
 B.
B.HAZARD
HAZARDGEOLOGIC
GEOLOGIC

I. Hazard seismic

1. EfecteleI.seismelor asupra mediului geologic; 2. Predicia si monitorizarea

Hazard seismic
1. Efectele seismice;
fenomenelor seismelor asupra mediului
3. Zonarea geologic; seismic
hazardului 2. Predicia si monitorizarea
(factori geologici -
fenomenelor seismice; 3. Zonarea hazardului seismic (factori geologici -
geomorfologici,
geomorfologici,scenarii
scenariide
derisc
risc seismic, elementeleurbane
seismic, elementele urbane si seismele,
si seismele, hrihri de
de risc
risc seismic).
seismic).

II. Alunecri
II. Alunecri de
deteren
teren
1. Elementele si dinamica alunecrilor de teren; 2. Cauzele alunecrilor de teren; 3.
Criterii de clasificare a alunecrilor de teren; 4. Identificarea i prognoza alunecrilor
1. Elementele si dinamica
de teren; sisteme alunecrilor
de monitorizare de teren;de2.teren;
a alunecrilor Cauzele alunecrilor
5. Stabilizarea de teren;
versanilor i
taluzurilor;
3. Criterii 6. Hri deahazard
de clasificare la alunecri.
alunecrilor de teren; 4. Identificarea i prognoza
alunecrilor de teren; sisteme de monitorizare a alunecrilor de teren; 5.
III. Inundaii
Stabilizarea versanilor i taluzurilor; 6. Hri de hazard la alunecri.
1. Clasificarea inundaiilor; 2. Prevenirea inundaiilor i protecia contra acestora.

III. Inundaii

1. Clasificarea inundaiilor; 2. Prevenirea inundaiilor i protecia contra acestora.

Sutesti V. Buzaului
 C. EFECTELE ANTROPICE ASUPRA MEDIULUI

I. Influena marilor amenajri hidrotehnice

1. Efectul de prag n evoluia albiilor sistemele albiilor din amonte i din aval de
baraj; 2. Sistemul cuvetei lacului (colmatarea, procese de rm, alunecri de
teren).

II. Subsidena indus

1. Subsidena provocat de extracia fluidelor; 2. Subsidena indus de lacurile de

acumulare; 3. Subsidena minier.

III. Seismicitatea indus

1. Exploziile nucleare; 2. Injectarea de fluide n teren; 3. Lacurile de acumulare;

4. ocurile miniere.

Sutesti V. Buzaului
 LUCRARI PRACTICE
1. Starea de eforturi n masivele de roci (6 ore)
2. Presiunea activ si rezistenta pasiv (4 ore)
3. Analiza stabilittii taluzurilor: - taluzuri n roci moi (6 ore) si taluzuri n roci tari (6 ore)
4. Starea de eforturi sub barajele de greutate (4 ore)
5. Starea de eforturi n jurul golurilor subterane (4 ore)
6. Hri ambientale: 6.1. Harta scenariilor de hazard seismic (6 ore); 6.2. Harta de
hazard la alunecri de teren (8 ore);
7. Susinerea lucrrilor (4 ore)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Bncil, I. (coordonator), 1980. Geologie inginereasc, Ed. Tehnic, Bucureti.
Bomboe, P., Mruneanu, C., 1986. Geologie inginereasc, Universitatea
Bucureti.
Legget, R.F., Hatheway, A.W., 1988. Geology and Engineering, McGraw-Hill Book
Company.
Mruneanu, C., 1994. Urbanism i protecia mediului geologic, Editura Universitii
Bucureti.
Mruneanu, C., 1996. Geologie inginereasc - Roci fracturate, Editura Universitii
Bucureti.
Mruneanu, C. et al., 1999. Geologie inginereasc - Aplicaii practice, Editura
Universitii Bucureti.
Eforie Nord
1. ACCIDENTE SI AVARII ALE UNOR
CONSTRUCTII INGINERESTI
DIN CAUZE GEOLOGICE ICOLD:

9000 baraje mari

(H>15m)

90 (1%) s-au rupt

200 stricaciuni majore
10% incidente surprinz.
>40% cauze geologice
 Terenul de fundare al barajelor

Barajul Malpasset inainte si dupa ruperea din 2 decembrie 1959

(H=66 m, Frejus, 450 morti)

Barajul Malpasset

Vedere recenta
din aval
Seciune vertical prin reazemul stng al barajului
Distribuia eforturilor (suprafaa
punctat) n zona de reazem
a unui baraj n arc, seciune
orizontal
Instabilitatea diedrului de roci (gnaise) din
versantul stng al barajului Malpasset supus
subpresiunilor, n ipoteza descreterii
permeabilitii
Linia electrica s-a intrerupt intai in vst stg!
 Seciune prin amplasamentul barajului St. Francis dup rupere

Barajul a fost fundat parial pe micaisturi i, pe cca. o treime din lungime n

versantul drept, pe conglomerate cimentate cu argil i gips. Contactul dintre
cele dou formaiuni era reprezentat printr-o falie cu umplutur argiloas.
 Stabilitatea versantilor lacurilor de acumulare

Seciune geologic prin alunecarea de la Vaiont (1963)

Barajul Vaiont (H=265 m),
vazut din Longarone in prezent
(pe o inaltime de 60-70 m).

Valul de 200-250 m inaltime

(megatsunami) care a trecut
peste baraj ar acoperi virtual
tot cerul in aceasta fotografie.

(Longarone, >2500 morti)

 Permeabilitatea amplasamentului

Seciune schematic prin

amplasamentul barajului
Camarasa

Profilul longitudinal al
galeriei de aduciune
Wggital
Cauze geofizice

Barajul Mauvoisin (Elvetia)

H=237 m

Mas. seismice pt galeria

voalului de etansare
2. STAREA DE EFORTURI IN MASIVELE DE ROCI

2.1. IPOTEZE ASUPRA STRII NATURALE

DE EFORTURI

Starea de eforturi ntr-un masiv de roci

 2.1.1. Ipoteza efortului litostatic (ipoteza lui Heim, 1878)
n
1 = 2 = 3 = v = h = g z unde v g h
i 1
i i

2.1.2. Ipoteza comportrii elastice a masivelor de roci

(ipoteza lui Terzaghi, 1952)

x
1

x y z
x xy xz E
Tensorul Legea lui Hooke
yx y yz eforturilor
1
E

y y z x generalizata

zx zy z z z x z
1
E

x 0 0 3 0 0
0 y 0 0 2 0 Eforturi principale

0 0 z 0 0 1
In adancime deformatiile laterale sunt nule: x y 0

Pentru starea planara de eforturi: x y

Inlocuind in:
1

x x y z
E


rezulta: x y z sau h v
1 1

K0 coeficientul presiunii laterale in stare de repaos
1

K 0 0,1
K0 = 0, deformare lateral ne limitat, iar h = 0;
K0 = 1, eforturi de tip litostatic, iar h = v.
2.1.3. Ipoteza comportrii plastice a masivelor de roci

max | max | = k conditia St. Venant - Tresca

1 3
max
2

v h v v v (1 2 ) g (1 2 )
max 1 z Kz
2 2 2(1 ) 2(1 )
 max

*
z0
p *max= Kzo K

max=Kz

*h v

 2.2. CMPURI DE EFORTURI

Traiectoriile eforturilor (izostatice): curbele ale cror direcii coincid n fiecare punct
cu direciile eforturilor principale

Cmpuri de eforturi (primare, secundare, relative, tertiare, induse):configuraia

spaial prin traiectoriile eforturilor a strii de eforturi la un moment dat n masivul de roci

v
K0>1
h
K0<1

K0<1
K0<1

Traiectoriile i elipsele eforturilor principale Traiectoriile i elipsele eforturilor principale

ale unui cmp primar de eforturi gravitaionale ale unui cmp primar de eforturi geostatice
(eforturi tectonice)
Campuri primare
 Cmpuri de eforturi secundare

Cmpul secundar de eforturi Cmpul secundar de eforturi

n jurul unei galerii circulare n cazul unei excavaii de suprafa

Cmpul eforturilor induse sub

fundaia unei construcii
 Variatia cu adancimea a starii de eforturi

K0>1

K0=1 Alte cauze de stari anomale de eforturi:

eforturi izotrope
- Eforturi structurale (neomogenitati, falii)
- Metamorfism (schimbare de volum sau
K0<1
generare de caldura)
- Fenomene de umflare-contractie
h z v - Eroziunea rapida

v=gz (g=27kPa) h=K0v

2.3. STAREA DE EFORTURI REZULTAT DIN NCERCRI
EXPERIMENTALE IN SITU

2.3.1. Tehnica deformatiilor de relaxare (prin supracarotaj)

Tehnica supracarotajului
cu dispozitiv de msur
tip rozet de deformaii:

1. rozeta de deformaii;
2. cablul de conexiune cu
suprafaa; 3. punte
tensiometric; 4.
traductori de deformaii;
5. miezul central carotat.
2.3.2. Tehnica eforturilor de compensare (metoda cu presa plat)
2.3.3. Starea de eforturi rezultat din ncercrile in situ

(dup Brown i Hoek, 1978)

 2.4. STAREA DE EFORTURI N MASIV
LA LIMITA ECHILIBRULUI

2.4.1. Masiv cu suprafa orizontal

A
 Roci necoezive

1
v h h OC R
R
1
sin 2 OC 1 sin tg 2 450
1 v OC R 1 R 1 sin 2
v h OC
2

Roci coezive

h c ctg 1 sin
h vtg2 450 2c tg 450
v c ctg 1 sin 2 2
 2.4.2. Masiv cu suprafa nclinat

g zcos cos 0 1 3 1 3
cond.de echil.
cos2 g z cos2

g zcos sin 0 2 2
1 3
sin 2 g zsin cos
g zcos 2
2
3 cctg 1 sin
g zsin cos cctg 1 sin
1
 2.4.3. Masiv strbtut de un sistem de plane de discontinuitate

Conditia de echilibru:

v cos cos h sin sin

v cos sin h sin cos

tgs cs

s r cs 0

sin
v cos sin h sin cos v cos cos h sin sin tg tg
cos
cos (sin cos cos sin ) sin (cos cos sin sin )
v h

tg ( ) Ecuatia lui Talobre

h

v
tg
 gztg ( r )
h
tg

v
z
h

Modelul strii de eforturi pentru dimensionarea lucrrilor de susinere

ale unei galerii ntr-un masiv cu un sistem de plane de discontinuitate