GEOTEHNICA – CCIA IIIA

STAREA DE EFORTURI IN MASIVELE DE PAMANT

Prof. dr. ing. Horatiu POPA

www.utcb.ro
STAREA DE EFORTURI IN MASIVELE DE PAMANT
➢ Eforturile din masivele de pământ provin din doua surse:
a) Greutatea proprie a pământului, incluzând efectele apei subterane – starea inițială de eforturi;
b) Acțiunile exterioare produse de prezenta construcțiilor.

Starea de eforturi indusa de către construcții se suprapune peste cea preexistenta in teren. Eforturile
vor produce deformații si deplasări in masivul de pământ. Estimarea acestor deformații este de
maxima importanta pentru construcții.

Cunoașterea caracteristicilor de compresibilitate (a relației intre eforturi si deformații) este

obligatorie (si s-a văzut in cursurile anterioare cum se determina). Însă pentru un calcul corect al
deformațiilor este necesara si determinarea cu cat mai multa acuratețe a stării de eforturi care se
dezvolta in masivul de pământ.
STAREA DE EFORTURI IN MASIVELE DE PAMANT
Efortul unitar in pământ trebuie înțeles ținând cont de structura dispersa a acestuia (particule solide
intre care se găsesc pori). Conform rezistentei materialelor efortul unitar este definit prin limita
raportului intre forța care acționează pe o suprafață plană si aria acestei suprafețe, atunci când ea
tinde spre zero.
𝑁  - efort unitar normal;
𝜎 = lim
𝐴→0 𝐴 N - forța normala care acționează pe suprafața plana A.

Daca se considera însă o secțiune plana printr-un pământ (vezi figura) se poate constata ca aceasta
intersectează atât parte solida, cat si pori, in care se poate găsi apa sau aer. De asemenea, forțele se
transmit prin contactele intergranulare de-a lungul unei suprafețe neregulate (nu plane).
Determinarea eforturilor la contactul intre particule este practic imposibila si atunci se considera
ipoteza mediului continuu, adică efortul unitar in pământ reprezintă un efort mediu pe baza întregii
suprafețe considerate (solid si gol).

Secțiune plana printr-un pământ

STAREA DE EFORTURI DIN GREUTATE PROPRIE
MASIV DE PAMANT OMOGEN
Masiv omogen = masiv constituit dintr-un singur strat de pământ, având aceeași greutate volumică, .
Efortul unitar, pe direcție verticala la adâncimea z, data de greutatea proprie a pământului, gz, este:

𝜎𝑔𝑧 = 𝛾𝑧
Relația indica o variație liniara cu adâncimea a efortului gz. Acesta poarta denumirea de presiune geologica.

Variația presiunii geologice in masivul omogen

STAREA DE EFORTURI DIN GREUTATE PROPRIE
MASIV DE PAMANT STRATIFICAT
In cazul masivului alcătuit din mai multe strate având greutăți volumice diferite, presiunea geologica la baza
stratului n se calculează cu relația:
𝑛

𝜎𝑔𝑧 = 𝛾𝑖 ℎ𝑖 i – greutatea volumică a stratului i;

𝑖=1 hi – grosimea stratului i.

Variația presiunii geologice este liniara pe cuprinsul fiecărui

strat, iar diagrama schimba panta la fiecare modificare a
greutății volumice (la trecerea dintr-un strat in altul).

Variația presiunii geologice in masivul stratificat

STAREA DE EFORTURI DIN GREUTATE PROPRIE
MASIV DE PAMANT STRATIFICAT CU ACVIFER
Daca in cuprinsul unui strat se afla o pânză de apa subterana, la calculul presiunii geologice sub nivelul apei se
considera starea submersata a pământului si se va utiliza greutatea volumică corespunzătoare, `.
La calculul presiunii geologice in cuprinsul stratului impermeabil peste care se afla acviferul se ia in
considerare si presiunea data de coloana de apa (greutatea apei).

Astfel, la baza stratului 1 in care se afla pânza freatica va fi:

𝜎𝑔𝑧 ,1 = 𝛾1 ℎ1 + 𝛾`1 ℎ`1

La partea superioara a stratului 2, impermeabil, la presiunea

geologica calculata pentru baza stratului 1 se adaugă si
presiunea apei. Diagrama de presiune geologica înregistrează
astfel un salt (la aceeași cota):

𝜎𝑔𝑧 ,1 = 𝛾1 ℎ1 + 𝛾`1 ℎ`1 + 𝛾𝑤 ℎ`1

Variația presiunii geologice in masivul cu acvifer

STAREA DE EFORTURI DIN GREUTATE PROPRIE
MASIV DE PAMANT STRATIFICAT CU ACVIFER

La baza stratului 2 presiunea geologica va fi:

𝜎𝑔𝑧 ,2 = 𝛾1 ℎ1 + 𝛾`1 ℎ`1 + 𝛾𝑤 ℎ`1 + 𝛾2 ℎ2

sau

𝜎𝑔𝑧,2 = 𝛾1 ℎ1 + ℎ`1 𝛾`1 + 𝛾𝑤 + 𝛾2 ℎ2 = 𝛾1 ℎ1 + ℎ`1 𝛾1,𝑠𝑎𝑡 + 𝛾2 ℎ2

In concluzie, la calculul presiunii geologice eferente stratului

impermeabil de sub acvifer, stratul de deasupra cu apa
subterana se considera saturat.

Variația presiunii geologice in masivul cu acvifer

STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Pentru a înțelege modul in care se repartizează in pământ eforturile din încărcări exterioare se poate face apel
la un model simplu: rânduri succesive de sfere (care înlocuiesc particulele) așezate astfel încât fiecare sa aibă
2 puncte de contact cu rândul următor (vezi figura).
La suprafața modelului se considera aplicată o forță concentrată, P, unitară, pe o sferă. Având in vedere
rezemarea simetrică a sferei pe alte doua din rândul următor, forța P se va transmite pe jumătate la fiecare
sferă pe care reazemă prima sferă.
In rândul trei, forța P se repartizează la 3 sfere, din nou
simetric.
In rândul patru, forța P se repartizează la 4 sfere, din nou
simetric.
……………………
Modul de transmitere se repeta cu cat se coboară mai in
adâncime.

Masiv de pământ asimilat cu rânduri de sfere suprapuse

STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Este evident ca modelul acesta pentru pământ este unul foarte simplu, însă pe baza acestei analogii pot fi
trase trei concluzii care se dovedesc adevărate si in ceea ce privește repartizarea eforturilor verticale in
masivele reale:
▪ suprafețele pe care se transmit eforturile verticale cresc pe
măsură ce creste adâncimea;
▪ pentru o adâncime data, eforturile verticale sunt maxime in
dreptul încărcării verticale si se micșorează spre marginile
suprafeței;
▪ eforturile verticale scad odată cu adâncimea.

Masiv de pământ asimilat cu rânduri de sfere suprapuse

STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
• Utilizarea unui model real pentru pământ, tridimensional (particule de forme si mărimi diferite aflate in
contact cu alte particule învecinate) este aproape imposibil din cauza numărului mare de contacte (de ex.,
s-a aproximat ca intr-un cm3 de nisip fin exista 5.000.000 de contacte).
• Calculele se simplifica daca se accepta modelul corpului continuu, elastic, omogen si izotrop. Acest model
constituie obiectul de studiu al teoriei elasticității.
• Justificarea utilizării formulelor din teoria elasticității la calculul repartizării eforturilor in masivele de
pământ o constituie faptul ca, pana la o anumita mărime a încărcărilor exterioare, se constata o relație de
proporționalitate (liniara) intre încărcare si deformație, ca si in cazul corpurilor continue elastice.
• Expresiile care urmează pentru calculul efortului vertical indus in pământ de încărcări exterioare sunt
bazate pe formulele si ipotezele din teoria elasticității.
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Forță concentrată la suprafața terenului
Efortul vertical, z, in punctul M, aflat la adâncimea z si distanta r pe orizontala fata de punctul de aplicare a
forței P va fi:
3 𝑃 𝑃
𝜎𝑧 = 5/2 𝑧 2
= 𝑘
𝑟 2 𝑧2
2𝜋 1 +
𝑧

k – coeficient adimensional in funcție de r/z (poate fi

găsit sub forma tabelara in literatura de specialitate).

Forță concentrată la suprafața terenului

STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Forță concentrată la suprafața terenului

Distribuția eforturilor verticale z sub acțiunea unei forte concentrate,

Stanciu, Lungu, 2006
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Forțe concentrate la suprafața terenului
In cazul mai multor forte concentrate la suprafața terenului, efortul vertical, z, in punctul M va fi:
𝑛
1
𝜎𝑧 = 𝑘𝑖 𝑃𝑖
𝑧2
𝑖=1

– este admisă suprapunerea liniară a efectelor tuturor

forțelor concentrate, in funcție de distanțele față de
fiecare forță.

Forțe concentrate la suprafața terenului

STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Încărcare repartizată după o lege oarecare la suprafața terenului
In cazul unei încărcări repartizate se împarte suprafața de încărcare in suprafețe elementare, iar încărcarea
repartizata pe fiecare suprafață elementara se înlocuiește cu o forță concentrata echivalenta.
In concluzie, se va utiliza aceeași relație ca anterior:
𝑛
1
𝜎𝑧 = 2 𝑘𝑖 𝑃𝑖
𝑧
𝑖=1
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Încărcare uniform repartizată pe suprafață dreptunghiulară
Este un caz particular al cazului anterior si care ar corespunde unei încărcări transmise de o fundație de
suprafață.
Pentru aceasta distribuție s-a integrat formula anterioara si s-a obținut pentru calculul efortului vertical z
aflat pe verticala care trece prin coltul suprafeței dreptunghiulare de încărcare următoarea expresie:

𝜎𝑧 = 𝑘𝑐 𝑝 kc – coeficient adimensional calculat si tabelat in funcție

de rapoartele L/B si z/B.

Cu ajutorul coeficientului kc se poate calcula efortul

vertical z in orice punct in adâncime, nu numai sub
coltul suprafeței de încărcare, utilizând principiul
suprapunerii efectelor – metoda punctelor de colț.

Încărcare uniform repartizată pe

suprafață dreptunghiulara
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Încărcare uniform repartizată pe suprafață dreptunghiulară
Metoda punctelor de colț
Daca punctul M se afla in interiorul suprafeței de încărcare (figura a):
𝜎𝑧 = 𝑝 𝑘𝑀𝑓𝑏𝑔 + 𝑘𝑀𝑔𝑐 ℎ + 𝑘𝑀ℎ𝑑𝑒 + 𝑘𝑀𝑒𝑎𝑓

Daca punctul M se afla in exteriorul suprafeței de încărcare (figura b):

𝜎𝑧 = 𝑝 𝑘𝑀ℎ𝑐𝑒 − 𝑘𝑀ℎ𝑏𝑓 − 𝑘𝑀𝑔𝑑𝑒 + 𝑘𝑀𝑔𝑎𝑓

a b
Scheme de aplicare a metodei punctelor de colt
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Încărcare uniform repartizată pe fâșie continuă de lățime B
Încărcarea ar corespunde unei încărcări transmise de fundația a unui perete.
Pentru aceasta distribuție efortul vertical z se determina cu:
𝜎𝑧 = 𝑘1 𝑝

k1 – coeficient adimensional calculat si tabelat in funcție

de rapoartele y/B si z/B.

Încărcare uniform repartizată pe fâșie continuă de lățime B

STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Încărcare uniform repartizată pe fâșie continuă de lățime b

Observații (similare cu cele de la forța

concentrată):
• eforturile verticale sunt maxime in lungul
axei de simetrie a încărcării distribuite;
• eforturile scad pe măsură ce creste
adâncimea sau distanta fata de
orizontala fata de axa de simetrie a
încărcării.

Distribuția eforturilor verticale z sub acțiunea unei încărcări uniform repartizate pe o

fâșie de lățime b, Stanciu, Lungu, 2006
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Încărcare uniform repartizată pe fâșie continuă de lățime b

Izobare:
• Se împarte masivul intr-un caroiaj cu ochiuri dese. Pentru
fiecare nod se calculează z. Daca se unesc punctele de egal
efort, se obțin curbe denumite izobare.
• Curbele izobare definesc bulbul de presiune si indica efectul
pe care îl are încărcarea (fondația) in interiorul masivului de
pământ.
• Studiul izobarelor permite determinarea zonei active a unei
fundații. După cum se observa adâncimea zonei active
depinde de valoarea încărcării, dar si de lățimea pe care se
dezvolta.

Izobare ale eforturilor verticale z sub acțiunea unei încărcări

uniform repartizate pe o fâșie de lățime b, Stanciu, Lungu, 2006
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Încărcare uniform repartizată pe fâșie continuă de lățime b

In mod similar pot fi determinate si eforturile unitare

normale pe direcție orizontala x, respectiv eforturile unitare
tangențiale xz:

𝜎𝑧 = 𝑘𝑧 𝑝

𝜎𝑥 = 𝑘𝑥 𝑝

𝜏𝑥𝑧 = 𝑘𝑥𝑧 𝑝

Kz , kx , kxz – coeficienți adimensionali calculați si tabelați

in funcție de rapoartele x/b si z/b.

Izobare ale eforturilor x si xz sub acțiunea unei încărcări uniform

repartizate pe o fâșie de lățime b, Stanciu, Lungu, 2006
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Soluții aproximative pentru calculul eforturilor verticale

Atunci când nu se dispune de tabelele si graficele necesare pentru calculul lui z, ordinul de mărime poate fi
determinat prin metode aproximative.

Acestea admit o distribuție a lui z sub un unghi de 55o pe adâncime si o repartiție trapezoidala a efortului.
Exista si autori care propun repartiții dreptunghiulare a efortului, cu o distribuție pe adâncime după unghiuri
de 26o33 ‘, respectiv 45o.

Distribuții aproximative ale efortului normal vertical z, Stanciu, Lungu, 2006
STAREA DE EFORTURI DIN INCARCARI EXTERIOARE
Soluții aproximative pentru calculul eforturilor verticale

Atunci când nu se dispune de tabelele si graficele necesare pentru calculul lui z, ordinul de mărime poate fi
determinat prin metode aproximative.

Pentru cazul tridimensional (sub o fundație rectangulara) se procedează similar acceptând o distribuție cu
panta  de 2/1.

Distribuții aproximative ale efortului normal vertical z, Stanciu, Lungu, 2006
Bibliografie
CARTI
Manea S., Batali L., Popa H. (2003) Mecanica pământurilor. Elemente de teorie. Încercări de laborator. Exerciții, Ed.
Conspress, 201 pag.
Manoli D.M., Rădulescu N., Manoliu I. (2017) Geotehnica I, ediția 2, Ed. Conspress București.
Manoliu, I., Rădulescu, N. (2010) – Geotehnica I, Ed. Conspress , 103 pag.
Manoliu I. (1983) Fundații și procedee de fundare, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.
Stanciu A., Lungu I. (2006) Fundații, vol 1, Ed. Tehnica, 1620 pag.
Stanciu A., Lungu I., Aniculaesi M., Teodoru I.B., Bejan F. (2016) Fundații, vol 2, Ed. Tehnica, 965 pag.
Smoltczyk, U. (2002) Geotechnical Engineering Handbook, Vol.1 Fundamentals, Ernst & Sohn, 787p.

www.utcb.ro
Bibliografie
NORMATIVE SI STANDARDE
GP 129-2014 Ghid privind proiectarea geotehnică.
NP 074:2014 Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții.
SR EN ISO 14688-1:2018 Investigații și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1:
Identificare și descriere.
SR EN ISO 14688-2:2018 Investigații și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare.
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.
SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7 - Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale Anexa națională.
SR EN 1997-2:2007: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și încercarea terenului.
SR EN 1997-2:2007/NB:2009: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea și încercarea terenului. Anexa națională.
SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5: Fundații, structuri de
susținere și aspecte geotehnice.
SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5: Fundații, structuri
de susținere și aspecte geotehnice. Anexa națională.

www.utcb.ro