1. Avantajele metodei superpozitiei modale: Unui sistem structural modelat ca sistem dinamic cu n GLD ii corespund n moduri proprii de vibratii.

Prin mod propriu de vibratie se intelege asocierea dintre un vecor propriu de vibratie(forma proprie) si valoarea proprie care ii corespunde. Metoda superpozitiei modale permite evaluarea raspunsului structurii cu un numar finit de GLD la incarcari directe sau indirecte prin intermediul modurilor proprii de vibratii. - Aceasta metoda poate fi aplicata pentru orice categorie de excitatie ; - Permite stabilirea unei forme generale a expresiei si a raspunsului ideal corespunzator maodelului i de vibratie. Din care prin particularizare raspunsul pentru oricare dintre cele n moduri de vibratii; - Pune in evidenta participarea/ponderea cantitatilor fiecarui mod propriu de vibratie a raspunsului total (inclusive importanta modului propriu de vibratie superior in raport cu modurile proprii de vibratie. - Pune in evidenta experienta calitativa a fiecarui mod propriu de vibratie a raspunsului total. 2. Ce este o accelerograma ? - este o inregistrare a miscarii seismice obtinuta cu un accelerometru calibrat ; - reprezinta variatia acc. seismice in raport cu timpul intr-un punct dintr-un anumit amplasament in care a fost amplasat accelerometrul ; - caracteristicile principale ale accelerogramelor : valorile de varf, durata de miscare sesmica, compozitia spectrala a miscarii seismice etc. 3. Ce este o seismograma ? - Inregistrari efectuate cu un seismograf a variatiei deplasarii, in raport cu timpui, a punctului de amplasare a acestuia, amplificata de factorul de amplificare al seismografului ; - Din studiul seismogramelor se obtin : o Informatii cu privire la mecanismul de producer a cutremurelor de pamant; o Informatii referitoare la directivitatea componentelor dinamice ale miscarii seismice ; o Elemente necesare pentru localizarea focarelor si epicentrelor o Informatii necesare pentru determinarea magnitudinilor seismic a unui cutremur de pamant. 4. Principiul de functionare a unui accelerograf? - Inregistreaza acceleratiile produse de incidenta cutremurelor de pamant, in raport cu timpul ; - Motivul pentru care acclerografele sunt proiectate sa inregistreaza acceleratii si nu deplasari : o Sunt mai usor de construit decat seismometrele (inregistreaza deplasari) ; o Integrarea numerieca este mult mai precisa decat derivarea numerica ; - Accelerograful are urmatoarele componente: un pendul(accelerometru), un amortizor, un instrument de inregistrare si un ceas intern; Tipuri de accelerografe : de tip pendul de torsiune si de tip forta echilibrata.

5. Tipurile de unde seismice Undele seismice sunt unde elastice generate de un impuls de tip seism sau explozie. Atunci cand are loc un seism, el elibereaza energie de deformatie statica si unde seismice radiate din zona sursei seismice in toate directiile. Undele seismice se propaga fie in interiorul pamantului (unde seismice de volum) fie de-a lungul sau la suprafata acestuia (unde seismice de suprafata), si au viteze de propagare diferite. Undele de volum se propaga cu viteze mai mari decat undele de suprafata, ele sunt primele vibratii care se resimt intr-un amplasament. Undele de volum au un continut de frecvente mai inalte decat undele de suprafata. a. Undele de volum P (unde primare sau unde de compresiune) sunt cele mai rapide unde seismice, ele ajung primele (prima vibratie simtita in timpul seismelor). Undele P se pot propaga prin roci si lichide. Ele comprima si intind in mod succes materialul strabatut pe directia lor de propagare (intr-un mod similar celui in care sunetul se propaga prin aer). b. Undele de volum S (unde secundare sau de forfecare) sunt mai lente ca undele P si sunt al doilea tip de unda/vibratie resimtita in timpul seismului. Ele vibreaza pamanatul in sus si in jos si in stanga si in dreapta fata de directia de propagare. Undele S se pot propaga doar prin mediu solid (tip roca), nu si prin mediu lichid. Aceasta caracteristica a undelor S i-a condus pe seismologi la concluzia ca in jurul centrului pamantului este un material de tip lichid.

Undele de suprafata sunt de doua tipuri: Love si Rayleigh. Ele au un continut de frecvente mai joase decat undele de volum si sunt considerate principalul raspunzator pentru avariile provocate de seisme. a. Undele Love (denumite astfel dupa matematicianul englez A.E.H. Love6 care a creat modelul lor matematic in 1911). Ele sunt cele mai rapide unde de suprafata si misca pamantul stanga-dreapta fata de directia de propagare, producand doar o miscare orizontala. b. Undele Rayleigh (denumite astfel dupa englezul John William Strutt7, Lord Rayleigh, care a intuit matematic existenta acetui tip de unde in 1885) sunt unde care misca pamantul si in sus si in jos si inainte si inapoi in sensul de propagare, asemanator miscarii valurilor. Ele sunt resimtite puternic in timpul seismului.

6. Intensitate versus Magnitudine

Intensitatea este o descriere subiectiva(calitativa) a efectelor unui cutremur intr-un anumit amplasament, efecte descrise prin pierderile de vieti omenesti, prin avariile suferite de constructii si eventual prin fenomene ca lichefierea, alunecarile de teren, faliile de suprafata, deformatiile suprafetei pamantului, etc. Astfel de descrieri calitative sunt disponibile in marturiile istorice, existand posibilitatea de a evalua marimea cutremurelor din trecut, informatie foarte utila pentru studiul seismicitatii.

Cea mai veche scara de intensitati este Rossi-Forel, RF, creata in 1880, scara cu 10 grade de intensitate. Ea a fost ulterior inlocuita de scara de intensitati Mercalli, utilizata mai ales in forma ei modificata in 1931 MMI (Modified Mercalli Intensity12), modificare propusa de cercetatorii americani pe baza experientelor din California. Scara MMI are 12 grade. Intensitatea este o caracteristica bazata pe observatii ale efectelor cutremurelor, are o componenta subiectiva semnificativa (in ceea ce priveste felul in care oamenii au resimtit cutremurul) si nu poate fi stabilita decat pe baza de ancheta, la cateva zile dupa cutremur.

Odata cu dezvoltarea intrumentarii seismice a aparut posibilitatea introducerii unei masuri cantitative obiective a marimii cutremurelor, bazata pe inregistrarea miscarii terenului, denumita magnitudine. Desi seismografe existau inca din secolul XIX, doar in anii 1930 a aparut notiunea de magnitudine, introdusa de Charles F. Richter19. In cele ce urmeaza este prezentata o scurta descriere a diferitelor magnitudini care caracterizeaza marimea cutremurelor. - Magnitudinea locala, M
L20

- Magnitudinea undelor de suprafata, M - Magnitudinea undelor de volum, m

B22

S21

- Magnitudinea Gutenberg-Richter, M - Magnitudinea moment, M

W24

G-R23

- Alte tipuri de magnitudine25