Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce este focarul?
Locul din interiorul pmntului n care se produce ruptura iniial i de unde se dirijeaz i se propag energia seismic spre suprafaa pmntului se numete focar sau hipocentru.
2.
3.
Distana de la epicentru pn la o staie seismic sau un amplasament dat se numete distan epicentral.
4.
n funcie de distana epicentral avem: cutremure locale (la adncimi foarte mici); cutremure apropiate (la adncime sub 1000 km); cutremure deprtate (la adncime sub 10000 km; cutremure foarte deprtate (la adncime peste 10000 km).
5.
7.
a. b.
Tipuri de unde:
Se deosebesc doua tipuri de unde:
Unde de adncime care pot fi: Unde longitudinale (primare), notate cu P Unde transversale (secundare), notate cu S Unde de suprafa.
8.
Undele primare:
Undele primare P unde elastice longitudinale caracterizate printr-o succesiune de dilatri i comprimri n sensul direciei de propagare. Viteza de propagare a undelor primare se poate exprima prin urmtoare formul :
- viteza de propagarea a undelor primare - constanta lui Lame pentru straturi saturate - modulul de elasticitate transversal al mediului de propagare - densitatea medie a straturilor strbtute - coeficientul contraciei transversale (coeficientul lui Poisson) - modulul de elasticitate longitudinal al mediului de propagare Undele primare sunt primele care ajung ntr-un amplasament dat. Deoarece terenul i rocile rezist relativ bine la ciclurile de compresiune-ntindere, impactul acestor unde asupra micrii seismice dintr-un amplasament este cel mai mic. Acest tip de unde se poate propaga prin solide ct i prin lichide.
+2 ;
= ; =
9.
Unde secundare:
Undele secundare S sunt unde transversale la care pulsaia se produce perpendicular pe direcia de propagare. Datorit faptului c direcia de propagare devine aproape vertical n vecintatea suprafeei libere, undele secundare produc cele mai importante efecte ineriale asupra construciilor. Aceste unde genereaz deformaii de forfecare materialele pe care se propag. Acest tip de unde se poate propaga doar prin materiale solide. Viteza de propagare a acestor unde se poate calcula cu urmtoarea formul: - viteza de propagarea a undelor secundare - densitatea medie a straturilor strbtute - modulul de elasticitate transversal al mediului de propagare Pe baza msurtorilor experimentale s-a constatat c viteza de propagare a undelor primare este mai mare dect cea a undelor secundare: = 7 8 = 4 5 Prin reflexie, undele i pot modifica sau nu tipul, astfel o und primar P prin reflexie poate rmne und primar (PP) sau i poate modifica tipul devenind und secundar (PS). =
10.
Undele de suprafa:
Undele de suprafa rezult din interaciunea undelor de adncime cu suprafaa terenului. Pot fi: a) unde de tip Rayleigh (R) - sunt unde de suprafa longitudinale care se dezvolt n plane perpendiculare pe suprafaa liber ; b) unde de tip Love (L) - unde de suprafaa transversale la care micarea particulelor materiei este paralela cu suprafaa liber i perpendicular pe direcia de propagare. Undele de suprafa sunt unde lungi care au viteze mici de propagare i anume: 1.5 5.0 km/s - n terenuri tari; 0.5 1.5 km/s - n terenuri slabe.
Sc Rich. Sc MM
2 I-II
3 III
4 IV-V
5 VI-VII
8 XI
9 XII
VII-VIII IX-X
-Valuri induse de cutremure(tsunami) sau cele din bazine,lacuri(seise),la tsunami pot crea distrugeri mari in zonele de coasta iar seisele reprezinta revarsarea apei peste marginile unui bazin sau malurile unui lac.
Cel mai puternic tremur vrancean se considera a fi cel din 26 octombrie 1802, cu magnitudinea M=7.57.7 Cutremurele cu cele mai distrugatoareefecte asupra constructiilor si primul cutremur care s-a obtinut o accelerograa inregistrata in Romania este cel din 4 martie 197, care a avut magnitudinea de M=7.2, adancimea focarului h=109 km si distanta epicentrica fata de bucuresti de 105 km.
P(t) forta dinamica mi - masa de la nivelul I a structurii Fii - forta de inertiede la nivelul masei mi. Cu cat numarul maselor concentrate este mai reduc cu atat calculele sunt mai simple si mai usor de efectuat. Numarul gradelor de libertate deinamica de defineste ca fiind numarul de parametrii independent care determina la fiecare momentul de timp t pozitia deformate a structurii. ui(t) grade de libertate dinamica. In general o structura reprezinta un sistem cu un numar infinit de grade de libertate dinamica, in practicastructurile de rezistenta sunt reprezentate prin sisteme cu un numar finit de grade de libertate dinamice. Astfel, deoarece se admite ca prin procedeul concentrarii maselor acestea (adica masele) sa fie amplasate in dreptul planseelor de peste fiecare nivel rezulta cenumarul de grade de libertate va fie gal cu numarul de niveluri ale structurii respective.
F=k
Pentru = 1 F=k Rigiditatea k poate fi exprimata si prin intermediul coeficientului de influenta denumit flexibilitate.
Coeficientul de amortizare vascoasa c caracterizeaza forta de rezistenta care se opuna miscarii si care se naste in legatura sistemului oscilant cu terenul de fundare. Marimile m, c si k se considera constant in timpul mniscarii si constituie caracteristicile propri de vibartie ale sistemului oscilant. Reprezentarea schematica unui sistem cu un grad de libertate dinamica:
= pentruF = 1
Forta elastic Fe = kx(t); Forta de amortizare Fa = cv(t)= c(t); Forta de inertie Fi= -m(t). Daca asupra masei m a sistemului oscilant actioneaza forta perturbatoare F(t) se va produce o miscare de translatie x(t). Pentru rezolvare se aplica principiul lui D`Alalmbert, conform caruia un sistem in echilibru dinamic daca in fiecare moment fortele care actioneaza asupra sistemului sunt in echilibru sunt in echilibru static. Se suprima legaturile sistemului oscilant si se inlocuiesc cu fortele de legatura corepunzatoare.Adica, se inlocuieste legatura elastic care se noteaza cu Fe, iar legatura vascoasa cu forta de amortizare Fa. Actiunea fortei perturbatoare F(t) produce o forta de inertie care actioneaza in centrul de masa. Ecuatia de echilibru dinamic este:
Notam cu 2 =
si =
t + t + 2 t =
xn+1 = Ae A e = ln = ln = ln e = ln = = A e 1 + = 1 +
Observatie. In aplicatiile practice, fractiunea din amortizarea critica este foarte mica, rezulta 2 1 = 2 Decrementul logarithmic al amortizarii depinde de tipul constructiei si de natura materialului structurii.
1 +
28. Enumerati aspectele fundamentale ale analizei unei structure rezistente la cutremure.
Analiza unei structuri rezistenta la cutremure puternice comporta urmatoarele aspect fundamentale:
modelarea din punct de vedere geometric, fizic, mechanic si mathematic a structurii de rezistenta (material, elemente component, etc.); modelarea cinematic si parametrica a istoriei in tim a miscarii seismic; modelarea geologica, geotehnica si dinamica a conditiilor locale de teren corespunzatoare amplasamentului constructiei; estimarea prin analiza numerica a raspunsului instantaneu sau maxim descries de structura in timpul cutremurului;
proiectarea si realizarea efectiva a constructiei in limitele unui nivel de asigurare prestabilit in corcondanta cu seismicitatea zonei, amplasamentului si importanta constructiei.
29. Enumerati metodele de calcul utilizate pentru evaluarea raspunsului dynamic al structurilor produs de cutremure puternice.
1. Metoda fortelor seismic echivalente este o metoda si aproximativa fiind prevazute in normativele de proiectare. Este o metode simplificata in care nivelul de asigurare seismic este prescris in functie de seismicitatea zonei, de caracteristicile dinamice proprii ale structurilor (perioade proprii si capacitatea de disipare), precum si de un anumit nivel de ductilitate acceptat. 2. Metoda spectrelorseismice de raspuns este o metoda aproximativa utilizata in proiectarea structurilor rezistente la cutremure. Spectrele seismic pe langa important ape care o prezinta in proiectarea structurilor furnizeaza in[formatii importante in legatura cu definirea caracteristicilor miscarii seismic inregistrate. Astfel pot fi identificate proprietatile de amplificare ale terenului, compozitia spectral a accelerogramelor, precum si componentele predominante ale miscarii. 3. Metoda integrari directe aceasta metoda permite reprezentarea raspunsului seismic pe timpul istoric al cutremurului. Metoda este laborioasa si exacta, fiind specificata analizei numerice automate.
31. Concluziile rezultate pe baza analizei unor curbe spectrale in coordonate logaritmice.
Concluziile rezultate pe baza analizei curbelor spectrale in coordonate logaritmice pentru cutremurul El Centro 1940, respectiv Vrancea 1977 sunt valabile la oricare alt seism. Pentru un sistem cu o perioada foarte mica, respectiv pentru o perioada naturala Tn< 0.35 s, pseudoacceleratia pentru toate valorile amortizarii este aproximativa cu acceleratia terenului, iar valorile spectrale ale deplasarii sunt foarte mici. Aceasta tendinta are urmatoarea explicatie fizica: Un sistem rigid isi misca masa odata cu terenul iar deformatia lui este neglijabila. Pentru sistemele cu perioada foarte mare respective cu perioada naturala Tn> 15 s, valorile spectrale ale deplasarii pentru orice factor de amortizare sunt aproximativ egale cu deplasarea terenului iar pseudoacceleratia este foarte mica. Deci forta de inertie care ataca sistemul este foarte mica. Explicatia fizica ar fi urmatoarea: o masa fixata pe un sistem flexibil la miscarea bazei de rezemare ramane stationara in timp ce baza de rezemare (terenul) se misca sub ea. La sisteme cu perioade intermediare, pseudoviteza depaseste viteza maxima a terenului.
Domeniul perioadei scurte este domeniul (regiunea) sensibil la acceleratie deoarece raspunsul spectral este cel mai mult legat de acceleratia terenului. Domeniul perioadei intermediare este sensibil la viteza datorita faptului ca raspunsul spectral pare a fi mult legat de viteza terenului decat de alti parametrii ai miscarii terenului.
Factorul de ductilitate de element reprezinta raportul dintre valoarea maxima a deplasarii liniei la limita de rupere si valoarea corespunzatoare limitei elastice. XM =
Factorii de ductilitate au valori diferite de la element la element si pot caracteriza comportamentul inelastic a unei sectiuni sau a unui element la actiuni statice sau dinamice. Ei depind de urmatorii factori principali:
Forma sectiunii transversale, geometria elementelor precum si tipul de alcatuire al ansamblului structurii. Calitatea materialului si proprietatile fizice-mecanice ale acestora. Conexiunea dintre elementele structural (rezemari, imbinari, legaturi) si modul de realizare a acestora. Cantitatea de armature longitudinala si transversala in cazul elementelor din beton armat. Eforturile dominante (compresiune, forfecare, incovoiere). Natura mecanismului de cedare. Distribuirea efectiva a solicitarilor sectionale.
38. Procedura de construire a unui spectru de proiectare. Procedura de construire a unui spectru de proiectare consta in :
- se reprezinta grafic valorile de varf ale acceleratie terenului, vitezei terenului si deplasarea terenului. - se obtin valorile factorilor de amplificare dinamice a, v, d, in functie de amortizarea
critica data. - se multiplica acceleratia de varf a terenului cu factorul de amplificare a pentru a obtine linia ce reprezinta domeniul de psedoacceleratie spectral constrant (linia b-c) - se multiplic viteza de vrf a terenului cu factorul de amplificare a V pentru a obine
domeniul de pseudovitez spectral constant (linia c-d); - se multiplic deplasarea de vrf a terenului cu factorul de amplificare a D pentru a obine domeniul de deplasare spectral constant (linia d-e); - se completeaz graficul cu liniile de tranziie (linia a-b i linia e-f).
41 .Tipuri de structuri.
Structurile din beton armat pot fi clasificate n cteva tipuri structurale de baz dintre care cele mai importante sunt urmtoarele:
- Cadrele reprezint un sistem structural n care att ncrcrile verticale ct i cele laterale sunt preluate de cadrele spaiale. Aportul cadrelor la preluarea forelor laterale trebuie s fie de minim 70% din fora tietoare de baz.
- Pereii (cuplai sau necuplai) reprezint un sistem structural nc are att ncrcarile verticale ct i cele laterale sunt preluate n principal de pereii structurali cu o rezisten la fora tietoare de baz de cel puin 70% din rezistena sistemul la fora tietoare de baz.
- Sisteme duale (cu cadre sau perei predominani) reprezint structuri la care ncrcrile verticale sunt rpeluate n principal de cadrele spaiale, iar cele laterale sunt preluate n parte de cadre i n parte de perei structurali.
- Sisteme flexibile la torsiune sunt structuri duale sau perei care nu au o rigiditate minim la torsiune (exemplu: cldiri cu nucleu central la care elementele de preluare a forelor laterale, de exemplu pereii, sunt dispuse n partea central a structurii).
- Structuri tip pendul inversat sunt sisteme la care peste 50% din masa structurii este concentrat n treimea superioar a cldirii sau structuri la care deformaiile inelastice au loc la baza unui singur element structural (exemplu: castel de ap).
a u - coeficient de multiplacare al forei seismice orizontale care corespunde formrii unui mecanism plastic a1 - coeficient de multiplicare al forei seismice orizontale care corespunde apariiei primei articulaii plastice. Cele mai ductile structuri din beton armat sunt cadrele, sistemele duale i pereii cuplai (valorile cele mai mari ale factorului de comportare q).
42.Ductilitatea de material.
Pe baza analizei curbei tensiune-deformaie specific pentru betoane de diferite clase se observ c odat cu creterea clasei betonului (adic a rezistenei la compresiune f ck ) ductilitatea acestuia scade. Ductilitatea betonului ca i material este exprimat prin deformaia specific ultim Ecu . Oelul folosit n armturi este sursa principal de ductilitate a betonului armat, deformaia specific ultim a acestuia, adic a oelului fiind de 40-50 de ori mai mare dect cea a betonului. Pentru a asigura o bun conlucrare ntre beton i armtur i n special pentru a asigura o bun ductilitate structurilor din beton armat sunt necesare respectarea unor serii de msuri constructive. Una dintre cerinele fundamentale necesare pentru o comportare ductil a structurilor din beton armat este confinarea realizat de armturile transversale (etrieri, agrafe i frete) mpreun cu cea longitudinal. Armturile transversale nchise mpiedic deformaiile transversale ale betonului solicit la compresiune. Efectul confinrii este de cretere a rezistenei la compresiune a betonului, dar mai ales a ductilitii acestuia. De aceea confinarea betonului prin intermediul armturilor transversale este o cerin de baz n zonele disipative. Efectul de confinare poate fi sporit prin:
- reducerea distanelor dintre punctele de fixare a armturile longitudinale; - sporirea seciunii etrierilor; - dispunerea unor armturi longitudinale suficient de groase.
43.Ductilitatea de seciune.
La structurile din beton armat sursa cea mai convenabil de deformaii inelastice o constituie formarea de articulaii plastice n elementele solicitate la ncovoiere. De aceea este util analiza ductilitii la nivel de seciune pe baza relaiei dintre moment i curbur. Ductilitatea de seciune poate fi definit prin relaia:
Cei mai imporani factori care afecteaz ductilitatea de seciune sunt: - deformaia specific ultim a betonului Ecu deoarece deformaia specific ultim a betonului controleaz de obicei curbura ultim f M , valori mai ridicate ale deformaiei specifice conduc la o ductilitate de seciune sporit. Deformaia specific ultim a betonului poate fi mbuntit prin confinarea acestuia. - fora axial crete nlimea zonei comprimate la curgere i la atingerea deformaiei specifice ultime cea ce conduce la creterea curburii de curgere fC i reducerea curburii ultime f M n consecin ductilitate de seciune scade. - rezistena la compresiune a betonului sporit o cretere a rezistenei la compresiune a betonului reduce nlimea zonei comprimate la curgere i la deformaia ultim de unde rezult o curbur de curgere mai mic i o curbur ultim mai mare. n consecin ductilitatea de seciune crete. Este de notat aici c odat cu creterea clasei betonului deformaia specific ultim scade astfel nct pentru betoanele de clas foarte ridicat ductilitatea de seciune paote s scad. - limita de curgere a armturii mai ridicat conduce la o deformaie specific de curgere mai mare i deci la o ductilitate de seciune redus.
Noiunea de ductilitate de element caracterizeaz elemenul n totalitatea lui i intervine numai la elementele structurale care conin i zone plastice poteniale la un capt sau la ambele capete ale elementelor. O alt mrime care caracterizeaz ductilitatea de element o reprezint capacitatea de rotire a zonei plastice poteniale.
Grinzi.
n cazul cadrelor din beton armat, zonele disipative sunt amplasate n grinzi. Momentele maxime i n consecin zoneel disipative sunt amplasate la capetele grinzilor, acestea fuund zonele n care se pot forma articulaii plastice n timpul unui cutremur. De aceea, aceste zone necesit o atenie deosebit n ceea ce privete asigurarea unei ductiliti corespunztoare. Fora tietoare reprezint una dintre factorii care reduc capacitatea de deformare plastic a grinzilor. La elementele din beton armat, fora tietoare reprezint un mod de cedare fragil, deci trebuie evident evitat. n cazul n care fora tietoare are valori ridicate, acest fapt conduce la reducerea semnificativ a momentelor capabile rigiditii i ductilitii grinzilor. Preluarea forei tietoare n grinzile solicitate seismic se realizeaz prin armturile transversale (adic etrieri). n zonele disipative (capetele grinzilor) etrierii trebuie dispui mai dei din urmtoarele motive: - armtura transversal mai puternic realizeaz o confinarea mai bun a betonului cea ce i crete ductilitatea; - distan redus ntre etrieri mpiedic flambajul barelor longitudinale comprimate; - etrierii sunt principalul mecanism de preluare a forei tietoare n zonele disipative. n plus pentru ca zonele disipative s poat forma articulaii plastice stabile trebuie s se asigure o aderen i un ancoraj bun al armturilor longitudinale pe
reazeme.
PERETI: Au o rigiditate foarte buna. Comportarea peretilor la incarcarile laterale depinde de raportul intre inaltime si latimea lor. Astfel peretii cu inaltimea aproape egala cu latimea au o comportare de forfecare, iar cei care au raportul intre inaltime si latime este mai mare decat 2 au o comportare de incovoiere (specific cladirilor etajate). Principile de asigurare a ductilitatii: -limitarea efectelor fortei taietoare prin alegerea corespunzatoare a dimensiunilor sectiunii transversale si printr-o armare corespunzatoare; -confinarea zonei disipative prin indesirea armaturii longitudinale si transversale; -inadirea armaturilor in afara zonei disipative. O masura specifica peretilor este prevederea unor talpi sau a unor bulbi la extremitatile peretilor.
47. NODURILE CADRELOR Nodurile sunt zone critice intr-o structura in cadre. Trebuie dimensionate astfel incat rezistenta acestora sa fei suficienta pentru a dirija formarea articulatilor plastice in rigle si a evita deformatiile plastice in noduri. Forta taietoare este preluata in noduri prin doua mecanisme: -mecanism de diagonala comprimata (contributia betonului); -mecanism de grindacu zabrele (contributia armaturii transversale). In cazul mecanismului de diagonala comprimata, in nodurile exterioare armaturile exterioare trebuie indoite catre interiorul nodului asigurand diagonalei comprimate un reazem. Mecanismul de grinda cu zabrele se realizeaza prin armaturi transversale dese in interiorul nodului. O alta problema este pierderea aderentei armaturilor longitudinale din rigle si stalpi datorita fisurarii nodurilor ca urmare a eforturilor de forfecare puternice din acestea. Aderenta se asigura prin dimensionarea corespunzatoare a nodului, armarea cu etrieri si asigurarea unei lungimi de ancoraj a armaturilor longitudinale mai mari decat in cazul elementelor solicitate din incarcari neseismice. 48. DUCTILITATEA STRUCTURII Ductilitatea la nivel de structura este asigurata prin ierarhizarea elementelor structurale pentru obtinerea unui mecanism plastic global care prezinta urmatoarele avantaje: Numar maxim de zone disipative; O distributie uniforma a cerintelor de ductilitate in structura; Evitarea formarii articulatilor plastice in stalpi care sunt elemente importante. In cazul structurilor in cadre un mecanism plastic global implica formarea articulatilor plastice si la baza stalpilor si se realizeaza folosind principiul stalpi tare-rigla slaba. Conform acestui principiu in fiecare nod, stalpii trebuie sa posede o suprarezistenta fata de grinzile adiacente astfel ca articulatiile plastice sa se formeze in grinzi si nu in stalpi.
Rc- suma momentelor capabile ale stalpilor care concura in nod tinand cont de efectul fortei axiale din stalp in combinatia seismica de incarcari; Rb- suma momentelor capabile ale grinzilor care concura in nod. Peretii structurali au in general o ductilitate buna dar redundanta redusa. Redundanta mai mare o au peretii cuplati.Peretii cuplati sunt alcatuiti din cel putin doi pereti legati prin intermediul unor grinzi de cuplare. Grinzile de cuplare trebuie realizate folosind principiile de proiectare bazate pe capacitate in asa fel incat acestea sa se plasticizeze inaintea formarii articulatilor plastice la baza peretilor structurali, asigurandu se astfel un mecanism plastic global.
49. CERINTE FUNDAMENTALE CARE TREBUIE SA INDEPLINEASCA STRUCTURILE SITUATE IN ZONE SEISMICE CONFORM P100-1/2006 Prevederile P100 contin doua cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca constructiile amplasate in zone seismice si anume: Cerinta de siguranta a vietii- constructiile trebuie proiectate a.i. sub efectul actiunii seismice de proiectare sa posede o marja de de siguranta fata de prabusirea locala sau globala a structurilor. Nivelul astiunii seismice corespunde unui interval mediu de recurenta (IMR=100 de ani). Cerinta de limitare a degradarilor- constructiile trebuie proiectate a.i. pentru cutremure cu o probabilitate de aparitie mai mare decat actiunea seismica de proiectare structurile sa nu sufere degradari, sau scoaterea din uz ale unor costuri sa fie exagerate fata de costul constructiei. IMR=30 de ani.
50. INDEPLINIREA CERINTELOR FUNDAMENTALE ALE CONSTRUCTILOR AFLATE IN ZONE SEISMICE - Stari limite ultime (SLU) se verifica asigurarea unui echilibru intre rezistenta si ductilitatea structurii. Sunt asociate formelor de degradare structurala care pun in pericol vietile oamenilor. - Stari limite de serviciu (SLS) implica limitarea deplasarilor relative de nivel in vederea asigurarii protectiei elementelor nestructurale, echipamentelor, etc. Poate fi necesara limitarea atat a degradarilor structurale cat si a celor nestructurale. Sunt asociate aparitiei unor degradari dincolo de care numai sunt indeplinite cerinte specifice de exploatare. 51. Cum se exprima hazardul seismic? Teritoriul Romaniei este impartit in zone seismce in functie de hazardul seismic local care in mod simplificat este considerat constant in ficare zona sismica. Hazardul seismic pentru proiectare se exprima prin valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului
agdeterminate pentru itervale medii de recurenta = 100 ani 52. Enumerati aspectele conceptuale de baza pentru conformarea seismica a structurilor. Aspectele conceptuale de baza pentru conformarea seismica a structurilor sunt: - simplitatea structurii - uniformitate, simetrie si redundanta - rezistenta si rigiditate laterala in orice situatie - rezistenta si rigiditate la torsiune - realizarea ca diafragme a planseelor - fundatii adecvate 53. Metoda fortelor statice echivalente. Aceasta metoda se aplica constructiilor care pot fi calculate prin considerarea a doua modele plane, cate una pentru fiecare directie principala a cladirii si a caror raspuns seismic total nu este influentat semnificativ de modurile proprii de vibratie. Aceste cerinte pot satisfacute de structuri care au perioada fundamentala de vibratie T1 1.5s si sunt regulate pe verticala (h pana la 30m) Determinarea fortelor laterale se efectueaza in 2 etape. In prima etapa se determina forta taietoare de baza iar in cea dea 2-a etapa aceasta se distribuie pe inaltimea structurii conform modulul fundamental. Forta taietoare Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare directie principala se determina cu relatia: Fb = I Sd (T1 ) m Sd(T1) ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1 T1 perioada proprie fundamentala de vibratie a caldirii in planul ce contine directia orizontala considerate m masa totala a cladirii calculate ca suma a maselor de nivel m factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acesteia =0.85 daca T1Tc (perioada de control) si cladirea are mai mult de 2 etaje =1 in celelalte situatii 54. Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns. In metoda de calcul modal actiunea seismica se evalueaza pe baza spectrelor de raspuns corespunzatoare miscarilor de translatie unidirectionale ale terenului descries prin accelerograme. Aceasta metoda se aplica cladirilor care nu indeplinesc coditiile specificae pentru utilizarea metodei simplificate cu forte laterale echivalente. Ea se foloseste in cazult structurilor cu forme complexes au cu distributia neuniforma a masei si rigiditatii deoarece raspunsul unor astfel de srtucturi este dat de aportul mai multor moduri de vibratie In calcul se considera modurile proprii cu o contributie semnificativa la raspunsul seismic total, conditie indeplinita daca: suma maselor modale efective pentru modurile proprii de vibratie considerate reprezinta cel putin 90% din masa totala a structurii au fost considereate in calcul toate modurile proprii cu masa modala efactiva mai mare de5% din masa totala.
Forta taieoare de baza (Fb) aplicata pe directia de actiune a miscarii seismice in modul propriu de vibratie k este data de relatia: Fb , k = I S d (Tk ) mk mk = masa modala efectiva asociata modului propriu de vibratie k
n mi si , k 1 mk = i =n mi si , k
i =1 2
si,k = componenta vectorului propriu in modul de vibratie k pe directia GLD de translatie la nivelul i Tk = perioada proprie in modul de vibratie k Sd(Tk) = ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei Tk
55. Distribuia forelor seismice orizoltale: Fora seismic care acioneaz la nivelul i se calculeaz cu relaia:
Fi fora seismic orizontal static echivalent de la nivelul i; Fb fora tietoare de baz corespunztoare modului fundamental de vibraie, reprezentnd rezultanta forelor seismice orizontale de nivel; mi masa de nivel; s i componenta formei fundamentale pe direcia gradului de libertate dinamic de translaie la nivelul i. Forma proprie fundamental poate fi aproximat printr-o variaie liniar proporionala cu nlimea. n acest caz forele orizontale de nivel se determin cu relaia:
z i nlimea nivelului i fa de baza construciei Forele seismice orizontale se aplic sistemelor structurale care fore laterale la nivelul fiecrui planeu considerat indeformabil n planul su. Distribuia invers triunghiular a forelor laterale reprezint n mod simplificat forma modului fundamental de vibraie. Forele laterale fiind proporionale cu masa de la nivelul i vor avea aceast
distribuie doar n cazul n care masele de nivel sunt egale ntre ele. 56. Limitarea deplasarilor laterale la SLU Calculul deplasrilor laterale pentru starea limit ultim se face pe baza urmtoarei relaii: ds = c q de d s deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice; q factor de comportare specific tipului de structur; d e deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinat prin calcul static elastic sub ncrcrile seismice de proiectare; c factor supraunitar care ine seama de faptul c n rspunsul seismic inelastic cerinele de deplasare sunt superioare celor din rspunsul elastic pentru structurile cu perioade de oscilaie mai mic dect TC . Conform P100-1 (2006) verificarea deplasrilor de nivel la starea limit ultim are drept scop evitarea pierderilor de viei omeneti prin prevenirea prbuirii totale a elementelor nestructurale. Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drULS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat strii limite ultime; dre deplasarea relativ de nivel determinat prin calcul static elastic din ncrcrile seismice de proiectare; draULS valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel i are valoarea d ra = 0.025 h unde h reprezint nlimea de nivel. 57. Verificarea la SLS Conform P100-1 (2006) verificare la SLS are drept scop meninerea funciunii principale a cldirii n urma cutremurelor care pot aprea de mai multe ori n viaa unei construcii prin limitarea degradrii elementelor nestructurale i a componentelor instalaiilor. Calculul deplasrilor laterale pentru SLS se face cu urmtoarea relaie: ds = n q de ds deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect a aciunii seismice la SLS; q factor de comportare specific tipului de structur; de deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinat prin calcul static elastic sub ncrcrile seismice de ncrcare; n factor de reducere care ine seama de intervalul mediu de recuren asociat verificrilor la SLS.
Verificarea la SLS se realizeaz prin limitarea deplasrilor relative de nivel corespunztoare unui cutremur cu intervalul mediu de recuren corespunztoare SLS conform urmtoarei relaii:
drSLS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat SLS; dre deplasarea relativ a aceluiai nivel determinat prin calcul static elastic sub
ncrcri seismice de proiectare; draSLS valoarea admisibil a deplasrii de nivel; are valoarea 0.005h pentru cldirile cu elemente nestructurale din materiale fragile atajate structurii i valoarea 0.008h pentru cldirile cu elemente nestructurale fixate astfel nct nu afecteaz deformaiile structurale sau cu elemente nestructurale cu deformabilitate nalt, unde h reprezint nlimea de nivel. 58. Rosturi seismice La proiectarea unei structuri aceasta se consider independent fa de cldirile nvecinate. Ciocnirea a dou cldiri nvecinate poate determina avarierea grav a acestora. De aceea este necesar asigurarea unui rost seismic ntre cldirile nvecinate sau ntre corpurile independente ale aceleiai cldiri. Probabilitatea ciocnirii a dou cldiri alturate i efectele acestuia sunt maxime atunci cnd structurile au caracteristici dinamice diferite (mas, rigiditate, nlime), deoarece n acest caz oscilaiile sunt diferite i pot fi defazate. Conform P100-1 (2006) n cazul cldirilor cu caracteristici dinamice diferite dimensiunea rostului dintre cele dou cldiri se stabilete pe baza urmtoarei relaii D = d1 + d2 + 20mm D - limea necesar a rostului seismic; d1 i d2 - deplasrile maxime ale celor dou cldiri dup aciunea ncrcrilor seismice orizontale la nivelul extremitilor superioare ale corpurilor de cldire cu nlimea mai mic.
n cazul structurilor cu caracteristici dinamice similare se pot adopta valori ale rostului seismic mai mici dect cele determinate cu relaia de mai sus.