Elemente de

seismologie 
Aplicații ale undelor mecanice
Definiția
• Cutremurul de pământ sau seismul este fenomenul geologic
cu caracter violent de natură și origini foarte variate.Acest
termen este folosit pentru a descrie mișcarea bruscă a
litosferei,mișcarea produsă la o anumită adâncime datorită
alunecărilor de=a lungul unei discontinuități,sau datorită
activității vulcanice sau magmatice.Mici seisme pot fi
provocate și de activitatea umană de pildă de explozii.
• Fenomenul care stă la baza producerii unui
cutremur se numeşte sursa seismului. Locul
din interiorul pământului în care ia naştere
seismul se numeşte focar sau hipocentru.
Punctul de la suprafaţa pământului situat
vertical faţă de focar se numeşte
epicentru. Zona focarului este zona
învecinată acestuia, iar zona epicentrală
este zona din imediata vecinătate a
acestuia. Punctul situat diametral opus pe
suprafaţa Pământului faţă de epicentru se
numeşte anticentru.Energia eliberată în
focarul unui cutremur este ceva mai mică
decât energia bombei nucleare amplificată
de un milion de ori.
 ClasificareA
undelor

• Unde interne, care se propagă prin interiorul Pământului;

 Unde longitudinale numite şi unde primare (unde P), care se propagă
prin toate tipurile de medii;
 Unde transversale numite şi unde secundare (unde S) care se
propagă numai în solide.
• Unde de suprafaţă, care se propagă de-a lungul unor anumite
suprafeţe.
 Unde de tip Love (L) care se propagă la suprafaţa Pământului;
 Unde de tip Rayleigh (R) care se propagă la suprafaţa Pământului;
 Unde Stoneley (legate de undele R) care se propagă la o suprafaţă de
discontinuitate din interiorul Pământului;
 Unde canal, care se propagă de-a lungul unui strat din interiorul
Pământului.
CLASIFICAREA
cUTREMURELOR
• Clasificarea cutremurelor se face dupa mai multi factori:
• În funcţie de distanţa epicentrală (Δ)
1. Locale (Δ‹ 1o)
2. Apropiate (1o‹Δ‹ 10o)
3. Depărtate (10o‹Δ‹ 30o)
4. Foarte îndepărtate sau teleseismele (30o‹Δ‹ 180o)
• În funcţie de poziţionarea geografică a epicentrului (Continentale sau marine)  
• După adâncimea (h) la care se produc

1. Cutremure cu adâncime normală (0‹h‹ 70 km);

2. Cutremure cu adâncime intermediară (0‹ h‹ 300 km);
3. Cutremure adânci (300 km‹ h‹ 700 km).
• Naturale sau artificiale  
• După energia degajată în Focar (cutremure mijlocii; cutremure mari (puternice); cutremure foarte puternice)

• După falie              
Metode de studiu
• Seismograful este, în mare, un
pendul cu masă mare, suspendat de
un punct fix de pe Pământ. Pendulul
se mişcă într-un singur plan, pe o
singură direcţie. Pendulul este
prevăzut cu o peniţă, încărcată cu o
cerneală specială, foarte fluidă,
pentru a micşora frecările. Peniţa
înregistrează mişcarea Pământului pe
hârtia unui tambur. Tamburul are o
mişcare de rototranslaţie.
• În urma unui cutremur se obţine o înregistrare numită
seismogramă. Seismograma este o curbă pe care se pot identifica
tipurile de unde seismice şi timpii lor de sosire. Timpii de sosire
ai undelor P şi S ajută la determinarea coordonatelor
epicentrului, iar amplitudinile undelor ajută la determinarea
magnitudinii seismului.Analiza unei seismograme constă în
recunoaşterea şi citirea pe înregistrări a momentului exact al
sosirii începutului diferitelor pachete de unde caracteristice,
care se numesc fazele cutremurulu
Simulare seismica
Bibliografie
• Google Images
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Seismologie
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur