UNDE SEISMICE

Undele seismice sunt unde elastice generate prin eliberarea bruscă a energiei în focar în momentul
producerii unui
cutremur. Energia care se eliberează brusc generează unde care se propagă radial în toate direcţiile
ajungând şi la suprafaţa pământului. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate
există o zonă de fracturare) se numeşte focar sau hipocentru, iar punctul situat la suprafaţa
pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului.Undele seismice pot fi
identificate printr-o serie de proprietăți, cum ar fi: viteza lor de propagare, direcția
în care se mișcă particulele mediului la trecerea undei, mediul prin care se propagă. Astfel, există
două tipuri
principale de unde: unde de volum și unde de suprafață .

• UNDE DE VOLUM - sunt generate în focar și se propagă prin interiorul

Pământului în toate direcțiile. Undele de volum includ undele P și S și sunt
utilizate pentru a localiza cutremurele și pentru determinarea structurii
interne a Pământului.
• UNDE P - sunt denumite și PRIMARE deoarece • UNDE S - sunt denumite și SECUNDARE deoarece
se
se propagă cu viteze mai mici decât undele P și apar
propagă cu vitezele cele mai mari și sunt după acestea pe seismograme. Spre deosebire de
înregistrate
undele P, undele S se propagă doar prin medii solide,
primele la o stație seismică. Pot traversa medii
nu și prin cele lichide. Această caracteristică i-a ajutat
atât
pe seismologi să ajungă la concluzia că nucleul extern
solide cât și lichide. Aceste unde sunt unde
al Pământului este în stare lichidă. Undele S sunt unde
longitudinale sau de compresiune datorită
transversale deoarece ele mișcă pământul pe direcție
comprimării și dilatării (întinderii) materialului transversală sau perpendiculară la direcția de
străbătut pe direcția lor de propagare. Vitezele propagare. Vitezele undelor S pot varia între 1 și 8
undelor P variază între 1 și 14 km/s. Vitezele mici km/s.
corespund unor unde P ce se propagă prin apă,
iar
valorile mari reprezintă viteza undelor P la baza
mantalei Pământului.
UNDE DE SUPRAFAȚĂ - sunt generate în urma interacției dintre undele P și S cu
suprafața Pământului. Aceste unde se propagă de-a lungul suprafeței Pământului cu viteze
mai mici decât undele de volum și sunt considerate principalul răspunzător pentru
distrugerile provocare de cutremure.
• UNDE Love - au fost descoperite de matematicianul • UNDE Rayleigh - au fost descoperite (matematic) în
englez A. E. H. Love (1911), după care au fost și 1885 de către John William Strutt (Lord Rayleigh). Au
denumite. Sunt cele mai rapide unde de suprafață și vitezele de propagare cele mai mici și sunt înregsitrate
sunt înregistrate după undele S. Sunt unde pe seismograme după undele Love. Aceste unde sunt
transversale care conduc la o mișcare a terenului similare cu valurile oceanelor, mărilor înainte de a se
orizontală (stânga - dreapta), perpendiculară pe sparge pe linia țărmului. La trecerea unei unde
direcția de propagare. Aceste unde pot fi înregistrate Rayleigh, pământul se mișcă pe o traiectorie eliptică
numai de aparatele seismice (seismografe) care (în plan vertical) în sens invers acelor de ceasornic
înregistrează mișcarea orizontală a terenului. (dacă direcția de propagare este către dreapta).
 Seismicitatea României
În România, au loc frecvent cutremure de pământ. România are un risc seismic major în privința cutremurelor
între 6 - 7 grade pe scara Richter. Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă,
prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul persistent și
concentrat al epicentrelor.
Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș - Câmpulung, Banat,
Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania,
Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia
Română

Frecvența cutremurelor
Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu
magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani
Caracteristicile cutremurelor în România
Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de cutremure:
•superficiale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 0 şi 5 km de la suprafaţa pământului;
•crustale sau normale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 5 şi 30 km de la suprafaţa pământului,
ajungând până la 60 km în zona Vrancea;
•intermediare - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între60-70 km şi 100-220 km de la suprafaţa pământului,
specifice numai zonei Vrancea.
Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munţilor
Carpaţi, în zona Vrancea.
Potrivit cercetărilor specialiştilor, seismele intermediare din Vrancea nu cauzează pagube materiale clădirilor construite
în ultimii ani (excepţie fac clădirile deja avariate ori care sunt vulnerabile în vreun fel), decât în situaţia unor magnitudini
de peste 7 Richter.
 Măsurarea cutremurelor

Severitatea unui cutremur este

caracterizată de daunele pe care
acesta le provoacă și de modul și
forța cu care acesta se manifestă.
Intensitatea seismică descrie
efectele destructive pe care un
cutremur le are asupra
construcțiilor, modificările de la
suprafața liberă a terenului și
impactul asupra comportamentului
oamenilor.
Magnitudinea seismică măsoara
energia eliberată în focar în
momentul declanșării
cutremurului
 Cutremure importante
• Cutremurul din 1802
Cutremurul din Vrancea din anul
1802, care a avut loc în ziua 26
octombrie 1802 a fost un cutremur de
adâncime, cu o magnitudine de 7,9 -
8,2 grade pe scara Richter cu
epicentrul în zona Vrancea.A fost cel
mai puternic cutremur vrâncean care
a fost înregistrat. A fost simțit din
Moscova până în Istanbul. În
București s-au prăbușit toate turlele
bisericilor iar Turnul Colței s-a rupt de
la jumătate.
Turnul Colțea
• Cutremurul din 1940

Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3:39 din 10
noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din
România contemporană.A durat 3 minute.[8] Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în
Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza
contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul
războiului. Cutremurul s-a simțit și în București, unde au existat circa 300 de morți, majoritatea la prăbușirea
blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din
București au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins
un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele
pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi
seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la
toate clădirile construite în perioada postbelică.
 • Cutremurul din 1977
Cutremurul din 1977 a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte
devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de
secunde, 1.570de victime, din care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și
aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde
peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste
100 de oameni au fost uciși.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de
circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

Biserica Enei