Unde Seismice

Cutremurul de Pmnt este unul din cele mai nspmnttoare i distrugtoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potenialul enorm de distrugere se datoreaz energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douzeci de mii de ori mai mare dect energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.

Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete Originea cutremurelor: La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. Atunci cnd rocile care ntr n contact se rup sau alunec brusc, se produce o degajare sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor.

explicaia n teoria plcilor tectonice. Conform acesteia, nveliul extern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afl i continentele. Aceste plci litosferice plutesc pe astenosfer, stratul de suprafa semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de convecie din manta se deplaseaz extrem de lent, cu o vitez de pn la 12 cm pe an. Unele plci se mping reciproc, iar n anumite locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni nalte unde se topete consumndu-se. Altele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind completat cu magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. Unele blocuri imense de crust terestr alunec unul fa de altul.

UNDELE SEISMICE
Undele seismice sunt unde elastice care pot traversa un mediu far a se modifica. Impulsul dat la plecare taie particulele elementare prezente n acel mediu care vor impinge alte particule nainte s-i reia locul, se produce dup o reacie n lan. . Vibraiile unui seism se propag n toate direciile. Se disting dou tipuri de unde, undele de volum care traverseaz Pmntul i undele de suprafa care se propag la suprafaa Pmntului. Pe nregistrariile seismografelor, ele se succed sau se suprapun. Viteza lor de propagare i amplitudinea lor sunt modificate de catre structurile geologice pe care ele le traverseaz de aceea, semnalele nregistrate sunt combinaia de efecte legate la surs, la mijloacele traversate i la instrumente de masur

Producerea undelor seismice

Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur, exista mai multe tipuri de unde seismice. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde L sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. Se face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare:

comprimare, se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. Atunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandule si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste.

1. Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de

2. Unde secundare (transversale), denumite si unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Spre deosebire de undele P, undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc, si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele L sunt cele mai lente dintre toate, astfel ca cea mai intensa zgudui

Acestea sunt undele ghidate de suprafaa pmntului. Efectul lor se poate compara cu mcreituriile la suprafaa unui lac. Ele sunt mai puin rapide ca undele de volum dar amplitudinea lor este deobicei mai mare. Se pot distinge: Unda lui Love: un englez care a descoperit existena ei n 1911. Micarea ei se poate compara cu cea a undelor S fr micarea vertical. Undele lui Love provoac o cltinare orizontal care este cauz numeroaselor pagube fundaiei unui edifociu care nu este o construcie paraseismic. Undele lui Love se propag aprox. 4km.s-1. Unda lui Rayleigh: ea a fost descoperit de John William Strutt Rayleigh n 1885. Micarea ei este complex, Asemantoare ca acea unui pulbere purtat de un val, constituind o micare vertical i orizontal. Analiza originii cutremurului In timp ce viteza exacta a undelor P si S variaza in functie de compozitia materialului prin care se deplaseaza, raportul dintre vitezele celor doua unde va ramane relativ constant in orice cutremur. Undele P se deplaseaza in general de 1,7 ori mai rapid decat undele S. Folosind acest raport, seismologii pot calcula distanta dintre orice punct de pe suprafata pamantului si epicentrul cutremurului, mai exact punctul unde vibratiile isi au originea. Seismologii reusesc acest lucru prin intermediul seismografului un aparat care inregistreaza undele. Pentru a afla distanta dintre seismograf si epicentru, seismologii trebuie sa cunoasca de asemenea si momentul in care au ajuns vibratiile.

3. Undele de suprafa

Pe baza acestor informatii, ei pur si simplu noteaza cat timp a trecut intre aparitia celor doua unde iar dupa aceea verifica un tabel care le arata distanta pe care undele au parcurs-o, bazandu-se pe intarzierea undelor. Adunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe puncte, se poate localiza epicentrul, prin procesul numit trilateratie. Acest proces consta in desenarea unei sfere imaginare in jurul locatiei fiecarui seismograf, cu punctul de masurare drept centru si raza egala cu distanta masurata (notata cu X) de la acel punct pana la epicentru. Aria cercului reprezinta toate punctele aflate la X mile departare de seismograf. Atunci epicentrul trebuie sa se afle undeva pe aceasta sfera. Daca sunt desenate doua sfere, pe baza informatiilor provenind de la doua seismografe diferite, se va obtine un cerc bidimensional in punctul de concurenta al sferelor. Deoarece epicentrul trebuie sa se gaseasca in aria ambelor sfere, toate punctele epicentrale posibile sunt localizate pe cercul format prin intersectarea acestor doua sfere. O a treia sfera va intersecta doar de doua ori acest cerc, stabilind drept posibile doar doua puncte de epicentru. Si deoarece centrul fiecarei sfere se afla pe suprafata pamantului, iar unul dintre aceste puncte posibile se va gasi in aer, ramane o singura locatie logica pentru epicentru.

Energia eliberat n focarul unui cutremur se propag n toate direciile prin unde seismice de volum i de suprafa. Din undele seismice de volum fac parte undele longitudinale P i transversale S. Cele mai rapide sunt undele P care strbat zonele lichide i solide din interiorul Pmntului. Micarea particulelor se produce n acelai mod ca i n undele sonore, adic prin comprimri i dilatri succesive ale mediului pe direcia propagrii undei. n rocile tari se propag undele S, n care particulele mediului se deplaseaz perpendicular pe direcia de propagare a undei. Viteza undelor P este de 1,73 ori mai mare dect a undelor S, ambele fiind dependente de densitatea rocilor prin care se propag. Pe suprafaa liber a Pmntului se propag undele Love i Reyleigh, care se formeaz prin reflexia repetat a undelor de volum n straturile geologice superficiale. Undele de suprafa au vitez mai mic i la un cutremur puternic fac de cteva ori nconjurul Pmntului. Acest fapt permite staiilor seismice s nregistreze cutremure care se produc chiar i pe partea opus a Globului. Diferena dintre momentele de sosire la o staie seismic a undelor S i P servete la determinarea distanei epicentrale. Dei undele seismice provoac numeroase distrugeri i pierderi de viei omeneti, anume ele au oferit informaii preioase despre

Intensitatea cutremurelor Intensitatea cutremurelor este reprezentata in diferite scale. Cele mai des utilizate sunt: -scala Richter, care exprima logaritmic energia eliberata la o anumita distanta epicentrala, este o scala logaritmica ce se exprima in numere zecimale cuprinse intre 1-9 -scala Mercalli modificata, care descrie intensitatea cutremurului prin observarea efectelor sale in epicentru.

Instrumentarea seismic

Pentru nregistrarea cutremurelor s-au construit seismografe speciale, care nregistreaz direct acceleraia, viteza sau deplasarea terenului pe trei direcii: Nord-Sud, Est-Vest i pe vertical. Seismografele moderne genereaz semnale electrice, care se amplific de mii sau chiar milioane de ori i se nregistreaz pe hrtie sensibil, band magnetic sau suport digital. n urma prelucrrii acestor nregistrri care se numesc seismograme, se determin parametrii cutremurelor: timpul producerii, momentele de sosire a undelor, coordonatele geografice ale epicentrului, adncimea focarului, magnitudinea etc.

Monitorizarea seismic global este realizat de o reea de staii seismice, n care intr i reelele naionale ale multor ri. Informaia despre producerea unui cutremur este transmis la centrele mondiale: Centrul Euromediteranean, Frana; Centrul Internaional Seismic din Newbury, Anglia; Centrul Informaional al CSI din Obninsk, Rusia. Pentru fiecare zon seismic sunt alctuite cataloage ce cuprind informaii despre cutremurele produse, inclusiv cele care au avut loc cu mult nainte de existena instrumentelor de nregistrare. Cel mai vechi catalog este cel chinezesc (3000 ani) i japonez (1600 ani). Cataloagele cutremurelor pentru zona noastr au fost elaborate de seismologii romni C. Radu, L. Constantinescu i V. Mrza i conin date ncepnd cu anul 984. Aceste cataloage sunt utilizate n studiul relaiilor dintre seismicitate i geologia planetei, la alctuirea hrilor seismice, la evaluarea hazardului seismic pe teritoriul unor ari, la evaluarea riscului seismic al construciilor etc.

Puterea unui cutremur este caracterizat prin magnitudinea sau intensitatea acestuia exprimat n grade. Deoarece puterea cutremurului variaz ntr-un interval foarte larg, Charles Richter a introdus, n 1931, scara logaritmic a magnitudinilor care-i poart numele i care e bazat pe msurarea amplitudinii maxime a undelor seismice nregistrate. Creterea magnitudinii cu o unitate corespunde creterii amplitudinii undei de 10 ori. Din punct de vedere matematic, scara magnitudinilor nu are o limit superioar, ns practic limita ei superioar e determinat de rezistena rocilor. Cele mai puternice cutremure care s-au produs n epoca msurrilor instrumentale snt cele de pe continentul american: cutremurul din Chile, 1960 (magnitudinea 9,5) i din Alasca, 1964 (M = 9,2). Majorarea magnitudinii cu o unitate corespunde creterii de 31 ori a energiei seismice. Astfel, energia cutremurului din Vrancea din 10 noiembrie 1940 (M = 7,4) a fost de aproape 1000 ori mai mare dect energia seismului produs la 28 aprilie 1999 (M = 5,4), cel mai important din ultimii ani i care s-a resimit destul de bine i n Republica Moldova. Energia seismic ce se degaj n focarul cutremurului difer de energia seismului de la suprafaa Pmntului. Spre deosebire de magnitudine, intensitatea seismului, exprimat i ea n grade, are la baz gradul de aciune a oscilaiilor subterane asupra diferitelor construcii i obiecte, asupra oamenilor. De fapt, pentru oameni pericolul l reprezint nu nsei oscilaiile seismice, ci urmrile acestora: avarierea cldirilor, gazoductelor i liniilor electrice, deformarea suprafeei terestre, alunecrile de teren etc.

Magnitudinea i intensitatea

Seismicitatea n Romnia Romnia este o ar seismic, anual producndu-se cca. 500 de cutremure, dintre care n ultimele dou secole 50 au avut magnitudinea de peste 5 grade pe scara Richter. Teritoriul Romniei este afectat n proporie de peste 50% de seisme puternice sau moderate. n raport cu Japonia ns, cantitatea de energie seismic eliberat anual este de 400 de ori mai mic. Studiul seismicitii a dus la conturarea mai multor regiuni fgrean, bnean etc. Dintre acestea, cutremurele vrncene sunt singurele de tip intermediar (cu adncimi situate sub 170 km). Ele elibereaz periodic cea mai mare cantitate de energie, provoac cele mai mari distrugeri i se resimt pe areale ce se extind pn la Moscova i Marea Egee.

Scara Mercalli

Scara Mercalli, inventat de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scar care stabilete intensitatea unui cutremur pe baza observaiilor personale, subiective, din timpul cutremurului. Intensitatea seismelor se apreciaz dup gravitatea distrugerii cldirilor, construciilor, dup tipul i amploarea deformrilor suprafeei terestre i dup reaciile populaiei la ocul seismic. Efectele ocului se diminueaz proporional cu creterea distanei fa de epicentru. Cea mai utilizat scar de intensitate este scara Mercalli Modificat CMMD (sau MM) i prezint urmtoarele caracteristici:

Scara Richter

Scara Richter a fost inventata in 1935 ,este fcut pentru a msura puterea unui cutremur. Este o scar logaritmic, pentru c magnitudinea, dup Richter, corespunde logaritmului msurrii amplitudinii undelor de volum (de tip P i S), la 100 km de epicentru i este este gradat de la 1 la 9 , astfel incat o inregistrare de gradul sapte indica o miscare a scoartei de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad sase. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprim n numere ntregi, ci n numere fracionare. Magnitudine 1: n mod normal nu este simit. Magnitudine 2: n mod normal nu este simit. Magnitudine 3: Este simit adeseori, dar nu provoac daune materiale. Magnitudine 4: Este simit adeseori, dar nu provoac daune materiale. Se aude zgomot. Magnitudine 5: Cutremur moderat. Este simit bine. Mici daune la cldirile din apropierea epicentrului. Se aude zgomot. Magnitudine 6: Cutremur puternic. Cldirile care nu sunt rezistente se distrug pe o raz de civa kilometri de la epicentru. Magnitudine 7: Cutremur major. Cauzeaz multe daune importante pe cteva sute de kilometri de la epicentru. Magnitudine 8: Cutremur gigant. Exist multe daune materiale, numeroase decese i muli rnii pe sute de kilometri. Magnitudine 9: Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau aproape tot att n zona epicentrului ct i ntr-o arie de mii de km n jurul acestuia. Magnitudine 10: Inimaginabil. Foarte puine CASE rmn n picioare, iar pmntul se poate crpa n dou. Pn acum nu s-a nregistrat aceast magnitudine. Maximul nregistrat a fost 9.5.

Cutremurele de magnitudine mai mica de doi microcutremure - nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale. Cele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,5 sunt destul de puternice pentru a fi inregistrate de seismografele de pe intregul glob, fiind simtite si de oameni. Seismele cu magnitudinea mai mare de sase sunt considerate mari, iar cele de peste 8 grade majore. Intensitatea - exprimata pe scara Mercalli este o masura subiectiva, care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-o anumita zona. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de cutremur asupra oamenilor, cladirilor, terenului etc.

Recomandari pentru intocmirea unui plan de activitati bazat pe regulile de baza de protectie si pregatire antiseismica Deoarece in mod practic eliminarea sau reducerea tuturor hazardurilor structurale si nestructurale consuma timp si fonduri, experienta internationala recomanda sa se efectueze de la bun inceput exercitii de protectie antiseimica pentru reducerea riscului de ranire a persoanelor. Procedura standard este ghemuire culcat sub banca/masa, pe coate si genunchi, cu antebratele pe langa un perete rezistent, departe de geamuri. Protectia se poate realiza si sub o grinda sau un toc de usa, daca exista siguranta privind rezistenta acestora . Exercitiile de evacuare post-seismica au in vedere eventualitatea unui incendiu sau explozii de gaze datorita efectelor cutremurului. Se urmareste evacuarea ordonata si calma catre un amplasament dinainte cunoscut si sigur, fara linii electrice, conducte de gaze, ziduri invecinate, etc. Evacuarea cladirilor poate avea loc numai dupa ce dispozitia de evacuare a fost data de persoanele desemnate de comitetul operativ ca avand acest drept. In cazul operatiunilor de salvare se pot avea in vedere si situatii neasteptate, cum ar fi: - intreruperea curentului electric; - blocarea unor usi, gasirea altei iesiri; - blocarea scarilor cu tencuieli, caramizi, placaje; - procesarea unui soc seismic secundar pe durata evacuarii; - existenta fumului pe coridor si pe scari; - un anumit numar de elevi raniti, netransportabili;

PLANUL DE RASPUNS IN CAZ DE CUTREMUR Acest plan va cuprinde: - schema subordonarii intre cei autorizati sa dea dispozitii in etapa de urgenta; - procedee utilizate pentru: - evacuare post-seismica (in ce conditii se ia decizia, ce trasee sunt utilizate, cum se evita aglomeratia, etc); - siguranta elevilor/studentilor, cadrelor didactice si personalului (cautarea si salvarea celor prinsi in ruine sau mobilier cazut, primul ajutor, inregistrarea efectelor seismice, etc.); - securitatea cladirii (prevenirea si stingerea incendiilor, verificarea retelelor utilitare, evaluarea avariilor, etc.); - surse independente de electricitate, apa, caldura; - comunicatii in interior si exterior; - lista actiunilor specifice care revin fiecaruia in timpul si imediat dupa cutremur.