Undele seismice sunt unde elastice generate de un impuls de tip seism sau explozie.

Atunci cand are loc un seism, el elibereaza energie de deformatie statica si unde seismice radiate din zona sursei seismice care se propaga in toate directiile. Seismologii estimeaza ca circa 10% din energia eliberata in timpul unui seism se disipeaza sub forma undelor seismice.

Scoarta terestra este compusa din blocuri de roci numite placi, care se afla mereu in miscare. Cutremurul de pamant are loc atunci cand doua placi intra in coliziune. Frecarea placilor comprima si destinde rocile, generand o cantitate enorma de energie. Cand ajunge la o cota anume, aceasta energie se elibereaza brusc, producand o serie de zguduituri pe scoarta pamantului si vibratii puternice (unde seismice), care se propaga pana la suprafata. Dupa cutremur, regiunea afectata se supune unei modificari morfologice

Punctul din interiorul pamantului situat de-a lungul rupturii geologice din falie, unde ia nastere seismul este numit focar, sau hipocentru.

Punctul de pe suprafata pamantului situat exact deasupra focarului este numit epicentru. Undele seismice incep sa radieze din focar si ulterior se formeaza de-a lungul rupturii faliei. Daca focarul este situat in apropierea suprafetei terestre intre 0 si 70 de km adancime se produc cutremure cu focar vad. Daca este situat la o adancime medie sau mare sub scoarta intre 70 si 700 de km adancime se produc seisme cu focar adanc. Seismele cu focarul putin adanc au tendinta sa fie mai puternice si, prin urmare, mai dezastruoase.

Undele seismice se propaga fie in interiorul pamantului (unde seismice de volum) fie de-a lungul sau la suprafata acestuia (unde seismice de suprafata) si au viteze de propagare diferite.

Undele de volum se propaga cu viteze mai mari decat undele de suprafata, ele sunt primele vibratii care se resimt intr-un amplasament. Undele de volum au un continut de frecvente mai inalte decat undele de suprafata.

Undele de volum P :

comprima si intind in mod succesiv materialul strabatut pe directia lor de propagare (intrun mod similar celui in care sunetul se propaga prin aer). amplitudinea acestor unde este direct proporional cu magnitudinea (energia cutremurului) sunt percepute la suprafa de ctre oameni ca pe o sltare, un mic oc n plan vertical sunt primele inregistrate de seismograf nu sunt periculoase pentru structuri (cldiri) deoarece conin(transport) aproximativ 20% din energia total a cutremurului .

Undele de volum S :

sunt unde transversale, de forfecare determin micarea particulelor solului perpendicular (transversal) fa de direcia de propagare deplasarea acestei unde este similar cu naintarea unui arpe (micri ondulatorii stnga-dreapta fa de direcia de naintare) nu se propaga in medii lichide sunt resimite la suprafa sub forma unei micri de forfecare, de balans n plan orizontal sunt periculoase, deoarece transport aproximativ 80% din energia total a cutremurului determin distrugeri proporionale cu magnitudinea cutremurului i cu durata de oscilatie cldirile cad datorit intrrii n rezonan a frecvenei proprii de oscilaie a structurii cldirii cu frecvena undei incidente, n acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat .

Undele de suprafata
Undele de suprafata sunt de doua tipuri: Love si Rayleigh. Ele au un continut de frecvente mai joase decat undele de volum si sunt considerate principalul raspunzator pentru avariile provocate de seisme.
Undele Love

descoperite n 1911 de A.E.H. Love care a elaborat un model matematic pentru und

provoac o micare pe orizontal determinnd distrugerea fundaiei cldirilor

este cea mai rapid und de suprafa , v 4 km/s

este o und transversal

Undele Rayleigh
Descoperite matematic n 1885 de J.S.Rayleigh

Sunt unde care misca pamantul si in sus si in jos si inainte si inapoi in sensul de propagare, asemanator miscarii valurilor. Ele sunt resimtite puternic in timpul seismului.

Sunt generate de interaciunea dintre unda P i unda S la suprafaa pmtului

Amplitudinea undei scade exponenial cu adncimea

Sunt unde de joas frecven

Seismometrele sunt principalele instrumente utilizate de oamenii de stiinta pentru studiul seismelor.Seismometrul este un simplu pendul. Cand pamantul vibreaza, baza si structura instrumentului se misca odata cu pamantul, in timp ce fortele de inertie pastreaza masa pendulului pe loc. Are loc o miscare relativa a masei pendulului fata de baza si structura de sustinere a acestuia. Aceasta miscare si variatia ei in timp reprezinta miscarea terenului in timpul seismului, ea este inregistrata si poarta numele de seismograma. Seismometrul trebuie sa fie fixat solidar cu terenul, astfel incat sa se miste odata cu acesta.

Primele seismometre inregistrau miscarea terenului pe o hartie speciala fixata pe un tambur rotativ sau pe o hartie fotografica ce avansa constant. Generatia actuala de instrumente digitale utilizeaza un sistem electromagnetic care genereaza curent electric. Variatia curentului electric masurat (volti) este transformata matematic in valori absolute ale miscarii terenului, iar miscarea este salvata in format digital, cu o rata de esantionare prestabilita.

In timp ce viteza exacta a undelor P si S variaza in functie de compozitia materialului prin care se deplaseaza, raportul dintre vitezele celor doua unde va ramane relativ constant in orice cutremur.Undele P se deplaseaza in general de 1,7 ori mai rapid decat undele S. Folosind acest raport, seismologii pot calcula distanta dintre oricepunct de pe suprafata pamantului si epicentrul cutremurului, mai exact punctul unde vibratiile isi au originea. Seismologii reusesc acestlucru prin intermediul seismografului .Pentru a afla distanta dintre seismograf si epicentru,seismologii trebuie sa cunoasca de asemenea si momentul in care au ajuns vibratiile. Pe baza acestor informatii, ei pur si simplu noteaza cat timp a trecut intre aparitia celor doua unde iar dupa aceea verifica un tabel care le arata distanta pe care undele au parcurs-o, bazandu-se pe intarzierea undelor. Adunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe puncte, se poate localiza epicentrul

Scara Richter

msoar magnitudinea seismului

magnitudinea este dat de energia eliberat n focar i transmis sub form de unde seismice

magnitudinea (m) variaz ntre 1 9 grade

Scara Mercalli
msoar intensitatea seismelor prin examinarea efectelor produse de acestea asupra oamenilor i a scoarei terestre. efectele socului se diminueaza proportional cu cresterea distantei fata de epicentru intensitatea seismului variaz ntre 1 12 grade

Cutremurul din 77

Tsunami sau valul mareic reprezinta o unda energetica de tip mecanic ce se propaga prin apa oceanelor,ca urmare a producerii unor eruptii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coasta foarte puternice(7-9 grade pe scara Richter)

Valul tsunami se propag diferit fa de valul obinuit. n larg, la ape adnci, valul mareic prezint viteze foarte mari: de la 300 la 700 m/s, i se propag n toat masa apei (pe toata adncimea oceanului), nu doar la suprafa ca valul obinuit creat de vnturi. nlimea lui variaz de la cteva zeci de centimetri pn la civa metri. El se nal spre coast, cptnd aspectul unui mal teit, mturnd n continuare fundul oceanului, pentru ca la mal s se manifeste ca un zid de ap care nvlete pe uscat. Un tsunami poate provoca pe rm n cteva minute victime umane numeroase i pagube majore.

Coasta care are o pant abrupt provoac valuri cu potenial distructiv

O pant mai puin abrupt ajut la diminuarea puterii tsunamiului

Belciug Ioana Dumitrache Roberta Popa Robert Preda Adelina Stanciu Alina