CUTREMURUL

Iacob Alin Ovidiu

Clasa a IX-a A

Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în

vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste
vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care
provoacă daune majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate și mișcări
non-seismice pentru cele provocate de om.
Cutremurele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi, provoacă
alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declanșa formarea de
valuri uriașe (de până la 30 de metri înălțime și atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel,
în Oceanul Pacific fenomenele tsunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube
materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești.
Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se
numește seismologie.

Cutremurele în istorie
Între secolul al V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii considerau că seismele
sunt provocate, de regulă, de curenți de aer aflați în interiorul cavităților Pământului. Exista însă
și ideea conform căreia cutremurele apăreau ca urmare a tensiunilor existente în scoarță între apă
și pământ, idee avansată de filosoful grec Thales din Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu,
în primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni
subpământene”.

Figure 1(Panorama foto San Francisco după cutremurul din 1906)

Cutremurul de pământ
Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul
unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței
pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la
suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este
numit epicentru.
De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de
propagare a undelor, ci și de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km).
Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este
mai aproape de suprafață.

1
 La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de
cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de
prăbușire.

Figure 2 (Epicentrele cutremurelor de pe glob, 1963-1998)

Distribuția cutremurelor
Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic și
frecvent:

 centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din cutremurele puternice
globale și 90% din toată energia seismică anuală
 brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde și munții Carpați cu zona seismogenă
Vrancea
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul
Est-African ș.a. au o activitate seismică mai redusă.
Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure
din România își au focarul în munții Vrancei, fiind produse de mișcări ale scoarței terestre.
Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt
următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma
rusă, Groenlanda etc.

Cauzele producerii cutremurelor

Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:
1. Naturale:

 deplasarea plăcilor tectonice

 erupții vulcanice
 impactul cu meteoriți

2
 Iacob Alin Ovidiu
Clasa a IX-a A
2. Antropice ( non-seismice)

 mijloacele de transport (produc minicutremure)

 explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)
 edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)
Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot
provoca pagube.
Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșează avalanșe și valuri seismice,
produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de
propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.

Producerea cutremurelor
În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat
deasupra vetrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc
unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu
undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare
sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui
perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea
solului și accentuează efectul distrugător al undelor secundare.

1. Unda P:
 este o undă longitudinală, de compresie
 determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare
 unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcția de mers
 amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia
cutremurului)
 este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan vertical
 nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă)
aproximativ 20% din energia totală a cutremurului

2. Unda S:
 este o undă transversală, de forfecare
 determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de direcția de
propagare
 deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări ondulatorii
stânga-dreapta față de direcția de înaintare)
 este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în plan
orizontal
 este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a
cutremurului
 determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata de
oscilație
 clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a structurii
clădirii cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic
amplificat.

3
 Suprafața globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor, acestea
inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se întâlnesc, își lovesc și își
deformează marginile astfel:
1. Margini divergente
Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică și care se
mișcă depărtându-se una de alta, în spațiul care apare, iese la suprafață roca încinsă din manta,
formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răcește în apa oceanului, se întărește și duce la
formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci forțându-le să se depărteze ducând
la apariția cutremurelor în locul respectiv. Locul în care acest fenomen apare se numește zonă de
divergență.
2.Margini convergente
Când două plăci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor
distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: - dacă se
ciocnește o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va fi
forțată să intre sub cea continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare fenomenul de
subducție . Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în manta se numește fosă. -când se
ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două
plăci continentale, se creează arii de munți pentru că marginile care se ciocnesc se vor încreți, se
vor compresa și vor fi împinse la suprafață. Acesta este procesul formării munților prin încrețire
(ex: Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se numește zonă de convergență.
3. Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de
alta ducând la apariția unei presiuni care va face ca plăcile să se zguduie, să se smucească
formând cutremure.

Figure 3(Undele P și S) Figure 4(Cele 3 tipuri de margini)

Figure 5(Munții Himalaya, care sunt formați prin
încrețire)

4
 Iacob Alin Ovidiu
Clasa a IX-a A

Măsurarea cutremurelor
Amploarea efectelor cutremurelor de pământ poate fi exprimată în două modalități:

 calitativ, prin intermediul intensității seismice, a intensității distrugerilor cauzate de

acestea, care diferă de la un amplasament la altul, fiind dependentă de distanța față de
epicentru și de condițiile locale de amplasament;
 cantitativ, prin intermediul magnitudinii, o măsură a energiei eliberate de un
cutremur, o valoare unică pentru un eveniment seismic, având la bază o măsurătoare
instrumentată.
O primă scară de apreciere a intensității cutremurelor a fost propusă de Michele de Rossi
(Italia, 1874) și Francois Forel (Elveția, 1881), care au publicat, independent unul față de
celălalt, scări de intensitate similare. Rossi și Forel au colaborat mai târziu și au produs Scara
Rossi-Forel în 1883. Scara Rossi-Forel folosea 10 grade de intensitate (I...X), reprezentând
primul grafic de măsurare a intensității folosit la nivel internațional.
Ulterior, pentru aprecierea intensității unui cutremur s-a folosit Scara Mercalli, inventată de
vulcanologul și seismologul italian Giuseppe Mercalli (1902) - o scară care stabilește intensitatea
unui cutremur pe baza observațiilor personale, subiective, din timpul cutremurului.
În prezent, în Statele Unite este folosită Scara de intensitate Mercalli modificată (MM),
inventată în 1931 de seismologii americani Harry Wood și Frank Neumann și compusă din 12
nivele de intensitate.
Scările de intensitate seismică cele mai utilizate astăzi sunt Mercalli modificată (MMI),
Rossi-Forel (R-F), Medvedev-Sponheur-Karnik (MSK-64), Scara Macroseismică Europeană
(EMS-98) și scara agenției meteorologice japoneze (JMA). În România se utilizează scara MSK
iar zonarea intensității seismice a României se face conform SR 11100/1 din 1993. Prima normă
seismică din lume referitoare la asigurarea seismică a construcțiilor a intrat în vigoare la 5 iulie
1906, după cutremurul catastrofal din San Francisco, California (18 aprilie 1906).
În cel de-al doilea caz, o măsură strict cantitativă a cutremurelor a fost introdusă de
Kiyoo Wadati în 1931 în Japonia. Pentru astfel de măsurători sunt utilizate diverse aparate,
denumite generic seismometre, destinate măsurării caracteristicelor cutremurelor,
precum accelerometrele. În 1855, Luigi Palmieri din Italia a inventat un seismometru pe bază de
mercur. Azi, pe baza acestor caracteristici precis măsurate, cutremurele sunt evaluate
folosind Scara Richter, dezvoltată în 1935 de Charles Richter în California, SUA, pornind de la
scara Wadati. Aceasta este o scală logaritmică, folosită pentru evaluarea magnitudinii
evenimentului seismic. Înregistrarea continuă a acestor mărimi se face folosind echipamente
speciale de înregistrare, precum accelerografele sau/și seismografele. John Milne a fost primul
seismolog și geolog care a inventat primul seismograf modern, seismograful cu pendul orizontal
(1880), și a promovat construirea stațiilor seismologice. Anterior lui, în jurul anului 132, omul de
știință chinez Chang Heng a inventat primul seismoscop, un instrument care înregistra
cutremurele, cunoscut sub numele de vasul dragonului.

Cutremure cunoscute
Europa

- 1356, 18 octombrie, cutremur la Basel, Elveția, până azi cel mai puternic

cutremur Europa centrală

5
 - 1756, 18 februarie, cutremur pe Valea Rinului, Germania cu Epicentru în Düren,
Cutremur cel mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat pe Merc alli.
Studii geologice ulterioare 6,2 grade Richter.

- 1802, 26 octombrie, cutremur cu magnitudine 8,2, România, zona seismică

Vrancea. Unul din cele mai puternice cutremure din România, resimțit pana în
Moscova, Moldova, Bulgaria, Turcia.

- 1940, 10 noiembrie, cutremur de gradul 7,4 în România, circa 1.000 de morți 

- 1977, 4 martie, cutremur de gradul 7,2 în România

America de Nord

-  1957, 9 martie, cutremur de gradul 8,6 în Alaska

- 1964, 28 martie, cutremur de gradul 9,2 în Alaska

- 2012, 20 martie, cutremur de gradul 7,4 în Ciudad de Mexico

America centrală

- 2010, 12 ianuarie, cutremur de gradul 7,0 în Haiti

America de Sud

- 1906, 31 ianuarie, Cutremur de gradul 8,8 în Ecuador

- 1960, 22 mai, Cutremur de gradul 9,5 în Chile, cel mai puternic seism înregistrat
(vezi Cutremurul din Chile (1960))

- 1970, Cutremur în Peru, 66000 de morți

- 2006, 13 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în provincia Santiago del Estero

din Argentina
- 2010, 27 februarie, Cutremur de gradul 8,8 în Oceanul Pacific cu efecte
devastatoare pentru Chile
Asia
- 1927, 22 mai, Cutremur de gradul 8,3 în China, circa 200.000 de morți
- 1948, 5 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în Ashgabat (Turkmenistan), circa
110.000 de morți

- 2004, 26 decembrie, Cutremur de gradul 9,1 în Sumatra (Indonezia), peste 220.000

de morți

- 2011, 11 martie, Cutremur de gradul 8.9, (urmat de tsunami), pe coasta de est

a Japoniei, în apropierea orașului Sendai

- 2011, 23 octombrie, Cutremur în Turcia de 7.6 grade

Africa
6
 Iacob Alin Ovidiu
Clasa a IX-a A
- 1856, 22 august, Cutremur de gradul 7,3 în Algeria

- 1910, 24 iunie, Cutremur de gradul 6,6 în Algeria

Cele mai intense cutremure înregistrate

Nr.crt. Denumire Locul Data Magnitudine Mențiuni

1655 de morți, 3000 de răniți și 2

1. Cutremur în Chile Chile 22.05.1960 9,5
milioane fără adăpost

2. Prince William Sund Alaska 28.03.1964 9,2

Cutremur în Oceanul După noile interpretări a avut

3. Sumatra 26.12.2004 9,1
Indian intensitatea de 10,1-11.3

4. Kamciatka Rusia 04.11.1952 9,0

Cutremurul din Sendai

5. Japonia 11.03.2011 9,0
(2011)

6. Oceanul Pacific Chile 27.02.2010 8,8

7. Cutremur în Ecuador Ecuador 31.01.1906 8,8

8. Rat Islands Alaska 04.02.1965 8,7

Cutremur în Nord- Nord-

9. 28.03.2005 8,6
Sumatra Sumatra

10. Assam Tibet 15.08.1950 8,6

Table 1

7
Imagini

Figure 6(2007, cutremurul din Peru) Figure 7(1994, cutremurul din Northridge)

Figure 8(2010, cutremurul din Haiti) Figure 9 (2010, cutremurul din Chile)

Figure 10(2008, cutremurul din provincia Sichuan)

8
Referințe

1. Când Pământul se mișcă, 7 martie 2010, Anca Aldea, Jurnalul Național

2.  Ultimele cutremure din zona Albaniei
3.  Prima zi a catastrofei din Japonia
4.  Magnitude: 8.9 (Mw) - Near East Coast of Honshu, Japan Potsdam - Earthquake
Bulletin
5.  Magnitude 8.9 - Near East Coast of Honshu, Japan 
6.  Magnitude Mw 8.9 - Near East Coast of Honshu, Japan 
7.  GEOFON Program GFZ Potsdam 
Contents
Cutremurele în istorie..........................................................................................................................1
Cutremurul de pământ........................................................................................................................1
Distribuția cutremurelor.....................................................................................................................2
Cauzele producerii cutremurelor.......................................................................................................3
Producerea cutremurelor....................................................................................................................3
1. Unda P:...........................................................................................................................................3
2. Unda S:...........................................................................................................................................3
1. Margini divergente.....................................................................................................................4
2.Margini convergente...................................................................................................................4
Măsurarea cutremurelor.....................................................................................................................5
Cutremure cunoscute...........................................................................................................................6
Europa................................................................................................................................................6
America de Nord................................................................................................................................7
America centrală................................................................................................................................7
America de Sud..................................................................................................................................7
Asia....................................................................................................................................................7
Africa..................................................................................................................................................8
Cele mai intense cutremure înregistrate............................................................................................8
Imagini..................................................................................................................................................9
Referințe.............................................................................................................................................10