C

Hazardurile
Cutremurul

Cosma Cristina
Cls a XI -a A PM ,CNAE
1.Definiție:

• Cutremurul este o zguduire bruscă a Pământului, cauzată de eliberarea rapidă a

energiei acumulate în roci. Zguduirea din timpul cutremurului poate duce la pierderea
de vieţi omenești. Adeseori, în cazul cutremurelor puternice, pe lângă distrugerile de
clădiri și infrastructură, pot avea loc alunecări de teren sau se pot produce valuri
uriașe (tsunami).
• Din cauza efectelor dezastruoase ale cutremurelor, oamenii au căutat întotdeauna
modalităţi de explicare a originii acestora. În folclorul civilizaţiilor din întreaga lume,
există deja mai multe explicaţii neștiinţifice ale cutremurelor. Noi numim aceste
povestiri tradiţionale legende, iar unele dintre ele sunt povestite chiar și în prezent.

2.Cauze:

Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:

1. Naturale:

 deplasarea plăcilor tectonice

 erupții vulcanice
 impactul cu meteoriți

2. Antropice ( non-seismice)

 mijloacele de transport(produc minicutremure)

 explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)
 edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)

Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca
pagube.
Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșează avalanșe și valuri seismice,
produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de
propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.

1. Cutremure crustale – se produc la adâncimi mici (până la 60 de km). Reprezintă 90%

din numărul total de cutremure produse pe Glob. Astfel de cutremure se produc
frecvent în centura circumpacifică, bazinul mediteranean și anumite zone din sud-
estul Asiei, precum și în România.
2. Cutremure subcrustale sau de adâncime intermediară – se produc între 60 și 300 km
și pot produce, la distanţe mari de epicentru, pagube mai însemnate decât cele
crustale. Focare ale cutremurelor subcrustale sunt situate în Afganistan, Columbia,
Mexic și în zona Vrancea, din România.
3. Cutremure profunde sau adânci – se produc între 300 și 700 km adâncime, în zone
din Asia și coasta de vest a Americii de Sud, și reprezintă cutremure cu o rată de
incidenţă destul de scăzută.

3.Producerea cutremurelor:
În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat
deasupra vetrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc
unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu
undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele
primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor
zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață,
provoacă unduirea solului și accentuează efectul distrugător al undelor secundare.

1. Unda P :

 este o undă longitudinală, de compresie

 determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare
 unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcția de mers
 amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia
cutremurului)
 este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan
vertical
  nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă)
aproximativ 20% din energia totală a cutremurului

2. Unda S :

 este o undă transversală, de forfecare

 determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de direcția
de propagare
 deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări ondulatorii
stânga-dreapta față de direcția de înaintare)
 este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în plan
orizontal
 este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a
cutremurului
 determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata de
oscilație
 clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a
structurii clădirii cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv fiind
puternic amplificat .

4.Seisme în România:

Seismicitatea României este repartizată pe mai multe zone seismice principale: Vrancea,
Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea. La acestea se adaugă zone
epicentrale cu importanţă locală, în regiunea Jibou și a Târnavelor, în Transilvania, nordul și
vestul Olteniei, nordul Moldovei și Câmpia Română.

Zona seismică Vrancea, situată la

curbura Carpaţilor Orientali, este cea
mai importantă prin energia
cutremurelor produse și caracterul
persistent și concentrat al epicentrelor. În
celelalte regiuni se produc cutremure
crustale (focare cu adâncimea între 5 și 30 km) de joasă energie și intensitate, uneori
policinetice (însoţite de numeroase replici).

În România cel mai mare cutremur a fost cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a
avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km,
se aminteşte într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Fizica Pământului (INCDFP) din 25 februarie 2022. Cutremurul a provocat cele mai
mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de
persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în
Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală,
32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni
fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.
LISTA CUTREMURE:
(EUROPA)

 1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de morți

 1802, 26 octombrie, Cutremur cu magnitudine 8,2, România, zona seismică Vrancea.
Unul din cele mai puternice cutremure din România, resimțit pana în Moscova,
Moldova, Bulgaria, Turcia. Vezi și Cutremurul din 1802 (România).
 1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul distruge Messina (Sicilia) și Reggio
Calabria (pe peninsula Italiei) circa 84.000 morți (70.000 in Messina, 15.000 in
Reggio Calabria).
 1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia
 1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România, circa 1.000 de morți (vezi și
Cutremurul din 1940)
 1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 în Rusia
 1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România (vezi și Cutremurul din 1977)
 1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7 în Albstadt, Schwäbische Alb, Germania
Pagube în valoare de milioane de mărci.
 1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9 în Roermond graniță cu Olanda și Germania,
1 mort
 1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 în nord-vestul Turciei, peste 20.000 de morți