Metode geofizice utilizate pentru detectarea valurilor Tsunami

Student : Petrescu Lorin-Grigore An IV , Semestrul II , Grupa 404

1. Descrierea problemei de mediu

Tsunami reprezinta o serie de valuri cu lungime de unda mare generate de disturbari asociate in principal cutremurelor cu epicentrul in domeniul marin. Activitatea vulcanica submarina si alunecarile de teren pot de asemenea fi cauze ale producerii valurilor tsunami. Numele are origine japoneza si se compune din ami val si tsu un punct al tarmului, desemnand astfel o dislocare masiva de apa si generarea unui val cu efecte distrugatoare asupra zonelor costiere, aflate uneori la mii de km distanta de epicentrul cutremurului ce l-a produs. Viteza unui val tsunami depinde de adancimea apei iar inaltimea lui de intensitatea cutremurului care l-a produs. Pentru un cutremur din domeniul marin la o adancime de 1000m, viteza tsunami in apele adanci este aproximativ 360km/h, fara a avea o inaltime deosebita (cca 2m). Lungimea de unda a unui astfel de val este de ordinul kilometrilor, ramanand uneori nedetectabil. Cu toate acestea, cand tsunami atinge apele putin adanci, viteza descreste. La o adancime a apei de 10 m viteza atinge 35km/h ajungandu-se in schimb la o inaltime a valului de 11m in cazul exemplui dat. Ca un precursor local, se poate lua in calcul pentru impactul iminent al unui val tsunami retragerea neobisnuita a apelor marii sau oceanului.
Simularea micrii particulelor Intr-un val (In ap puin adnc)

La mic adncime, viteza de propagare i lungimea de und scad, iar amplitudinea crete

Coasta care are o pant abrupt provoac valuri cu potenial distructiv

O pant mai puin abrupt ajut la diminuarea puterii tsunamiului

Valurile tsunami sunt generate in multe situatii de cutremure de mare magitudine declansate mai ales in zonele de subductie din domneiul marin, acestea fiind insotite de ridicarii sau coborari bruste ale placilor tectonice.Aceste deplasari pot disloca volume uriase de ap i in acestt mod genera valuri cu efecte distrugatoare asupra zonelor costiere, aflate la distane de mii de kilometric.Acest tip de hazard natural se manifest mai ales in Oceanul Pacific, cu frecvan mult mai redus producanu-se in Oceanul Indian, Oceanul atlantic si Marea Mediteran. In zone cu ape adanci, valurile tsunami au viteze mari, ce pot atinge 1000 km/ h , fara a avea o inalime deosebita(cca. 1 m). Inaltime valurilor poate atinge 30-50 m in apropiera tarmului , in ape de mica adincime , fiind distrugatoare mai ales in zonele costiere.Ca un precursor local , se poate lua in considerare pentru impactul eminent al unui val tsunami retreagerea neobisnuita a apelor marii sau oceanelor, in cazuri extreme putand fi golite de ap in intregime zone portuare sau golfuri. Un exemplu pentru Oceanul Pacific il constiuie seimul din anul 1960 din Chile, care a detrminat un val tsunami ce a inaintat 500 de m in interiorul uscatului prducand numerose victim; valul s-a deplasta pana la cca. 10 000 km distant Arhipelagul Hawai, producand si aici victim si pagube materiale inseamnate. Ca urmare a constatarii c in regiunea Oceanului Pacific incidena valurilor tsunami este ridicat, din anul 1948 funcioneza un Centru de Alarmare pentru Valuri de tip tsunami( Pacific Tsunami Warninig Center-PTWC), in vederea alertarii populatiei din insule sau zone costiere continentale.Din pacate, acest sistem nu funcioneza efficient, valul tsunami generat de cutremurul din anul 1964 din Alaska nefiind semnalat datorita perturbrii comunicaiilor (Montgomery,1995), iar valuri tsunami distrugatoare ce au afectat Nicaragua (1992) si Papua Noua Guinee(1998), nu au fost semanalate.Pe de alta parte se apreciaz c 75% din alarmele transmise de PTWC sunt false aspect ce diminueza mult eficiena sa in sensul credibilitatii pentru situaltiile reale de mare pericol (ESPON). S-a constatat ca este necesara o informare prealabila si chiar educare a populatiei din zone afectate de hazard de tip tsunami, deoarece s-a observant ca o parte importanta a populatiei ignora avertismentul, iar o alta se apropie de tarm pentru a urmari evenimentul anuntat. Cel mai distrugator val tsunami cunoscut pana in present a fost provocat in decembrie 2004, in Zona de NE a Oceanului Indian , de cutremurul de mare magnitudine (M=9.3) din zona Banda-Aceh (Indonezia).Valul a atins inaltimi de 20-30 m a afectat numeroase regiuni intens populate , provocand cca.230 000 de victime.Acest dezastru a semanalat faptul ca hazardul natural de tip tsunami poate afecta sever zone de tipul Oceanului Indian, fara antecedente recente in acest domeniu. Cu aceacta ocazie, s-a putut constata ca sistemul actual de comunicatii, inclusive satelitare, nu au putut asigura transmiterea in timp util de informatii autoritatilor centrale si locale din zonele affectate, chiar la cateva ore de la producerea cutremurului si de la constatarea efectelor de tip tsunami in zone apropiete ariei epicentrale.Un motiv de alertare, cum a fost retragerea neobisnuita a apelor oceanului, a fost ignorant de populatii neinformate in acest sens, dar a fost intales de turisti din tari lipsite de astfel de evenimente care au fost educati in privinta hazardelor naturale. In ceea ce priveste perspective apropiata, cutremurele de mare magnitudine ce au urmat (M=8.7 si M=6.8 in martie si aprilie 2005) sugereaza producerea unui alt cutremur asemanator celui din 2004 in urmatorii ani. Este considerat ca element de noutate faptul ca ruptura vertical de cca.20 m asociata cutremurului din 2004, dezvoltata pe mai mult de 1250 km , a trecut dintr-o zona tectonica

(Australia-Sunda)in alta zona tectonica (India-Burma) , ambele implicate in subductie, a strabatut o zoona de tripla jonctiune , afectand pe aceasta distanta doua zone de subductie cu caracteristici diferite.Pentru investigarea detaliata a reguinii sunt propuse pentru perioada imdediat urmatoare studii detaliate de teledetectie, monitorizare siesmologica, seismica de reflexie de mare adancime , seismica de refractie de mare adancime,seismic de reflexie da mare rezolutie pentru structure apropiate de suprafata si masuratori de flux termic in lungul faliei.In acelasi timp se propune instalarea unui sistem modern de manitorizare si avertzare (Ligtenberg si Singh, 2005).

In Europa, valuri de tip tsunami se produc mai ales in Marea Mediterana, evenimente cu putere mare de distrugere fiind consemnate in Sicilia (1963), Lisabona (1755), Calabria ( 1783) si Messina (1908). Tsunami-ul ce a afectat insulele Balneare (2003) a fost generat de o alunecare submarina, declansata de un cutremur produs pe continent, in Algeria(ESPON). Harta hazardului natural de tip tsunami intocmita pentru Europa este cinstruita cu ajutorul unei banci de date ce include numeroase evenimente. Au fost consemnate 103 evenimente cu valuri mai mici de 3 m si 31 de valuri mai mari de 3 m, inaltmea maxima fiind de 50m. In ceea ce priveste cauzele valurilor tsunami, acestea sunt considerate a fi declansate de cutremure , eruptii vulcanice si alunecari submarine. Pentru zona costiera de la Marea Neagra a Romaniei in harta hazardului natural de tip tsunami pentru Europa se constata un grad de risc relative ridicat. Manifestarea in zona litorala romaneasca a unor valuri de tip tsunami ar avea urmari negative deosebite, avand in vedere sectoarele cu ape putin adanci din fata litoralului si relieful slab pronuntat, ambele situatii fiind prezente mai ales in jumatatea sa Nordica. Pentru Marea Neagra exista marturii scrise, incepand cu cele antice, asupra unor valuri de tip tsunami observate in zone litorale. Un exemplu elocvent il constituie relatarea cronicarului bizantin Theophanes care mentioneaza ca in anul 544 marea a avansat in Turcia cu 6 km, acoperind teritorii ale oraselor Odessus, Dionyopolis si Aphrodisium. Seismicitatea din regiunea

Marii Negre arata cresteri deosebite in sudul peninsulei Crimeea si in nordul Turciei, unde este determinata de cutremure generate pe Falia Nord Anatoliana. In apropierea coastelor romanesti, seismicitatea este conditionata de faliile crustale cu tronsoane active seismic (ex:continuarea in bazinul Marii Negre a Faliei Pecenega Camena).

Harta hazardului natural de tip tsunami pentru Europa (ESPON-European Spatial Planning Observation Network)

2 . Metode geofizice utilizate pentru detectarea valurilor tsunami

Cutremurele sunt asociate de obicei miscarilor tectonice de subductie sau dislocarilor masive de mase actionate pe falii. Numeroase studii geologice si geofizice trebuie coroborate in vederea explicarii tectonicii active, de cele mai multe ori rezultatele fiind ambigui, pe de o parte datorita limitarii metodelor de investigare fie la o anumita adancime fie la anumite proprietati fizice ce pot fi masurate si interpretate, pe de alta parte datorita cadrului structural extrem de complicat in care aceste fenomene au loc. Suntem astfel nevoiti sa legam hazardul seismic cu hazardul de tip tsunami si extrapolarea rezultatelor geofizice de la un caz la altul. Aplicatii in gravimetrice si magnetometrie

Informatii foarte importante privitoare la ocurenta seismelor si hazardul asociat acestora le poate aduce metoda gravimetrica prin analizarea, prelucrarea si interpretarea hartilor gravimetrice Bouguer si, mai rar, a hartilor gravimetrice in aer liber. In domeniul marin, masuratori gravimetrice se pot executa fie cu gravimetre de fund fie cu gravimetre de bord. Prelucrari ale datelor gravimetrice de tipul gradientului orizontal al anomaliei Bouguer pot fi extrem de utile, evidentiind in multe situatii dezvoltarea principalelor sisteme regionale de falii, localizarea contactelor dintre blocurile crustale si litosferice majore. Modelarile 2D si 3D ajuta la caracterizarea spatiala a structurilor geologice situate la diferite adancimi. In aceeasi masura pot fi folosite si metodele magnetometrice, prin interpretarea hartilor realizate la scari potrivite studiului seismotectonic, tinandu-se insa seama de limitarile de adancime conditionate de izoterma Curie la adancimi maxime de 20-25 km ale structurilor geologice ce includ surse de anomalii magnetice. Aplicatii si particularitati seismice Un important aport in explicarea structurilor geologice de adancime in domeniul marin il are seismica, mai ales prin varianta seimicii de refractie de mare adancime. Totusi, rezultatele seismicii de refractie tind sa aiba o rezolutie slaba, de ordinul catorva kilometri. Pe de alta parte, seismica de reflexie, desi prezinta o rezolutie foarte buna, in zonele de subductie tinde sa fie limitata la 10-15 km adancime, fapt datorat in special paturilor sedimentare acoperitoare ce impiedica penetrarea semnalului, si contrastului de impedanta la limita apa/fundul marii ce produce numeroase reflexii multiple si imprastierea energiei seismice. Din aceste motive, cercetari integrate si strategii geofizice sunt necesare in vederea obtinerii unei imagini cat mai clare a mecanismelor geotectonice implicate in procesele rupturale si implicit seismogene. Analiz spectral: utilizarea transformatei Fourier (FT) permite unui semnal sa fie descompus In componente de frecven individuale, adic, un set de sinusoide infinite de diverse perioade si amplitudini, care atunci cnd Insumate pot reproduce exact forma originala de und. Transtormanta Wavelet: in locul separarii in sinusoide infinite, transformanta Wavelet (TW) descompune semnalul intr-o serie de valuri cu durata finite de aici numele de''wavelet.'' Prin urmare, tehnicile wavelet sunt bine adaptate la analiza de semnale tranzitorii decat seismogramele. Investigarea alunecarilor de mase in domeniul marin ca si mecanisme de producere a valurilor tsunami Valurile tsunami pot fi puse in loc si de fortele aferente unei alunecari submarine pe pantele continentale. Metodele geofizice de investigare cu rezultate foarte bune in acest sens constau indeosebi in metode seismice de mare rezolutie, masuratori batimetrice, GIS, uneori gravimetrie. Originea tsunami-ului care a afectat Papua Noua Guinee in 17 iulie 1998 facand mai mult de 2100 victime a ramas controversa pentru mult timp avand in vedere neconconcordanta dintre energia eliberata de cutremurul predecesor si exceptionala amplitudine pe care a avut-o valul produs. A fost luata astfel in considerare posibilitatea de generare a tsunami-ului prin

mecanismele alunecarilor de teren submarine. Prin metode seismice de reflexie de mare rezolutie, coroborate cu evidente fotogrametrice si batimetrice s-a evidentiat imaginea unei importante alunecari in zona Sissano Lagoon, PNG, timingul intre producerea acestui fenomen si aparitia tsunami-ului fiind simulat prin combinarea datelor geologice, modelelor hidrodinamice si geotehnice, reproducandu-se in final amplitudinea valului si momentul producerii intr-o maniera consistenta cu afirmatiile martorilor oculari.

3. Rezultate obtinute
Un model barotropic cu ap de adncime mic, mpreun cu un cod 3-D de inducie electromagnetic au fost folosite pentru a prezice campurile electrice induse de tsunami-ul din Oceanul Indian care a avut loc la 26 decembrie 2004. Ne arat c fluxul de oceanului redat de acest Tsunami trebuie s fi indus tensiuni electrice de ordinul a 500 mV prin cablurile submarine existente n Oceanul Indian. Cmpurile electrice induse de fluxul valului Tsunami au rezisten n intervalul de 10 mV / km cu imbunatatiri de-a lungul regiunii fluxul principal i n apropierea coastelor i insulele. Astfel, prin utilizarea cablurilor submarine pentru a msura potenialul electric al oceanelor este posibil detectarea miscari apei atunci cand se formeaza un val tsunami. Msurarea cmpurilor electrice pe fundul mrii, cu o serie de "electrometre" In jurul zonelor tectonice active pot fi In msur s detecteze schimbri In campul electric din cauza unui tsunami. Cu toate acestea, "electrometrele" trebuie s fie desfurate Intr-o locaie favorabil, cu o densitate spaial suficient, pentru a detecta tsunami. Variaia de tensiune pe staii ajunge pn la 500 mV, care este In mod clar un semnal msurabil ofer o estimare de 30 mV de eroari de baz pentru msurtorile de tensiune prin cablu submarin de-a lungul Strmtoari Florida. Este demn de a exploata posibilitati existente si de o folosi sistemul de cabluri submarine pentru a detecta variaia tensiunii in locuri cum ar fi nordul Oceanului Indian unde exist cateva sisteme de falii active.Un cablu de-a lungul zonei tectonice active de subductie a oceanului poate fi capabil sa detecteze un flux de tsunami in largul oceanului. Dei acest lucru se concentreaz pe un singur eveniment major: tsunami In Oceanul Indian, rezultatele sunt importante de asemenea si pentru alte pri ale lumii. Mai ales, efectul de inducie dinamica poate fi mai proeminent In latitudini mai mari din cauza la amplitudini creterii componentei radiale a cmpului geomagnetic principal.Prezentul sistem subacvatic de masurare , de exemplu in Nordul Oceanului Pacific, poate fi folosit pentru a detecta tsunami induse de variaiile de tensiune. Este relevant s menionm c nu exista nici o masuratoare de tsunami a campurilor electrice induse. O alt complicaie este extragerea semanlelor electrice produse de fluxul valului tsunami din datele masurate cu cablurile electrice. Problemele In tensiunile cauzate de procese electrochimice la contactul cablu-ocean pot aprea ca zgomote in datele masurate. In plus, cmpurile electrice datorate surselor externe sau inductiei dinamice de la alte tipuri de fluxuri din ocean pot de asemena sa apara pe datele cablurilor. Cu toate acestea, instabilitatile in contactele cablu ocean pot fi minimizate prin alegerea adecvat a locaiilor de contact i electrozi de inalt calitate. O precizie de 1 mV este uor realizabil cu utilizarea corect a electrozilor la contactele cablu ocean. Variaia mareelor poate fi estimat i eliminat de ctre sistemele sofisticate numerice disponibile in prezent.

4. Contributii geofizice la studiul problemei de mediu

Deoarece hazardul natural de tip tsunami reprezint un pericol real pentru comunitile din zona costier este necesar alarmarea populaiei. Detecia rapid a producerii evenimentului si comunicarea eficient n vederea alarmrii, constituie factorii cheie n situaii de urgen. Un astfel de eveniment, cu declansare scurt, implic o reactie imediat, sistematic si corespunztoare din partea autoritilor responsabile, ct si din partea populaiei. Un Sistem Naional de Avertizare/Alarmare la Tsunami (SNAAT) are rolul de a asigura detecia n timp real a evenimentului urmrit, de a elabora notificarea si de a transmite informatia ctre autoriti si comunittile locale. Reea de staii automate de detectare a valurilor tip tsumani,existena unui Centrul Operaional pentru Alarmare si a unui Dispecerat Local pentru Alarmare sunt componentele de baz ale SNAAT. Un rspuns rapid si concentrat al serviciilor de management pentru situaii de urgen este vital pentru a reduce att pierderile de viei omenesti ct si pagubele materiale. Dup evenimentele din decembrie 2004, din zona Oceanului Indian, Uniunea European a analizat n mod serios nivelul pregtirii pentru hazardul de tip tsunami, cu accent deosebit pe vulnerabilitatea la evenimente tsunami, monitorizarea si identificarea n timp real a surselor generatoare, monitorizarea n timp real a coloanei de ap pentru tsunami si modelarea numeric a producerii evenimentelor. Raportul elaborat de experi n tsunami,cutremure, valuri si circulaie oceanic, managementul hazardelor naturale, precum si transmisie rapid de date [1] relev importana acestui hazard pentru rile din zona Atlanticului, Mrii Mediterane, dar si Mrii Marmara si Marea Neagr, identificnd necesitatea asigurrii unei infrastructuri si logistici adecvate n scopul evitrii pierderilor de viei si reducerii daunelor materiale, n aceste zone ce pot fi afectate de valuri tip tsunami.n terminologia internaional alarma de tsunami semnific faptul c s-a format/sau exist probabilitatea s se fi format un tsunami care prezint un pericol real pentru comunitile din zona costier. n mod generic alarmarea la un eveniment de tip tsunami are trei componente: 1. Predicia/detecia unui tsunami si emiterea unei notificri de tsunami; 2. Transmiterea notificrii ctre autoritile responsabile de managementul situaiilor de urgen si ctre comunitile locale din zona de impact; 3. Constientizarea populaiei din zonele cu risc la hazardul de tip tsunami asupra aciunilor ce trebuiesc ntreprinse att n cazul declansrii alarmei, ct si n cazul resimirii unui seism. Pornind de la aceste componente, pentru ca Romnia s poat asigura o reacie adecvat la un eveniment de tip tsunami la Marea Neagr, este necesar ca la nivel nasional si local s existe o infrastructur adecvat monitorizrii acestora. Detecia rapid si comunicarea eficient constituie factori cheie n managementul hazardelor. Pentru cazul particular al situaiilor de urgen aferente tsunami, comunicarea rapid este, n mod special, decisiv, avnd n vedere faptul c intervalul de timp de atingere a coastei de ctre val poate fi de doar cteva minute. Un astfel de eveniment, cu declansare scurt, implic o

reacie imediat, sistematic si corespunztoare din partea autoritilor responsabile, ct si din partea populaiei. n practica internaional acest nivel are la baz un Sistem Naional de Avertizare/Alarmare la Tsunami (SNAAT) al crui rol principal este de a asigura detecia n timp real a evenimentului tsunami, de a elabora notificarea si a de transmite informaia ctre autoriti si comunitile locale. n mod ideal o notificare de tsunami emis de SNAAT ar trebui s includ prognoza asupra amplitudinii si impactului asupra fiecrei comuniti ce urmeaz a fi afectate. Pentru aceasta trebuiesc parcurse o serie de etape, cum ar fi: - obinerea datelor despre evenimentul generator (ex. n cazul unui cutremur:epicentrul, mecanismul si magnitudinea); - verificarea / confirmarea datelor de la staiile automate de detecie a valurilor tip tsunami si staiile de msurare a nivelului mrii; - estimarea timpilor de sosire la rm, a amplitudinii si a zonei de impact;- elaborarea unei prognoze asupra impactului (populaie, bunuri si infrastructura afectat, costuri, etc). Fiecare din aceste etape necesit un nivel semnificativ de expertiz stiinific, inclusiv n procesarea n timp real a datelor, n modelarea matematic a evenimentelor tsunami din zone abisale si de platou continental, precum si n evaluarea impactului. Pentru ultimele dou etape, practica curent este de a se crea si a avea n permanen la dispoziie o baz de date obinut prin rularea modelelor matematice pe baza unor scenarii prestabilite. Diseminarea notificrii si urmrirea ca aceasta s ajung la toate comunitile relevante constituie o parte vital a SNAAT, de aceea sistemul trebuie prevazut cu mijloace de comunicaie adecvate care s asigure transmiterea informaiei ctre toate sectoarele implicate n managementul situaiei de urgen, de la autoriti naionale la organizaiile voluntare de salvare si cutare. Infrastructura de comunicaie trebuie s includ telefoane (inclusiv GSM, CMDA), fax, post electronic, SMS, internet, radio TX/RX, canale media (Radio, TV), modalitatea de transmitere a notificrii urmnd a fi adaptat fiecarui tip de comunitate si organizaie n parte. Din punct de vedere organizaional SNAAT poate s cuprind trei module principale: 1. Retea de Staii Automate de Detectare a Valurilor tip Tsumani (RESAVET) , cu transmiterea datelor n timp real. Pentru Romnia, existena unei astfel de reele n zona platoului continental al Mrii Negre este de importan deosebit, mai ales avnd n vedere faptul c datele existente relev c n bazinul Mrii Negre, dar si n zonele adiacente, exist cel puin trei mecanisme principale de declansare a valurilor de tip tsunami: zone cu seimicitate ridicat; alunecri submarine; falii crustale cu mobilitate deosebit. Trebuie menionat faptul c ultimele dou nu pot fi urmarite cu ajutorul seismografelor. Staiile automate de detecie, ce trebuie amplasate pe fundul mrii, n puncte strategice din zona platoul continental, au rolul de a furniza ntr-un interval de doar, cteva minute prin msuratori directe, informaiile absolut necesare pentru verificarea existenei unui tsunami, permind totodata si decelarea undelor seismice, de valurile tsumani. n condiiile n care nu este detectat un tsunami, staiile automate vor genera un mesaj de alarma fals. n caz contrar, staiile vor furniza, n timp real, centrului naional de rspuns la hazarde, cea mai important informaie necesar n procesul decizional: amplitudinea tsunami-ului. Astfel, aceast reea de detecie nu numai c va contribui la reducerea alarmelor false, dar va mbunti viteza si acurateea alarmelor reale. Raportul Comisiei Europene privind riscul de tsunami n Europa, indic

necesitatea cresterii numrului de staii submarine pentru mbuntirea capacitii de detecie a reelei europene, apreciind n acest sens ca important sistemul DART dezvoltat de NOAA. 2. Centrul Operaional pentru Alarmare la Tsunami (COAT) are responsabilitatea elaborrii si transmiterii notificrii alarmelor tsunami ctre factorii decizionali si, implicit, a declansarii planurilor de intervenie. COAT poate avea si sarcina de a ntreine si opera ReSAVET. COAT trebuie s fie interconectat si s preia, n timp real, date att de la ReSAVET ct si de la Centrul Naional de Date pentru Seismologie, Staiile hidrometeorologice Sulina, Constana, Mangalia si Staia GeoEcoMar de la Mangalia, pentru msurarea valurilor. Pentru a putea ndeplini sarcinile complexe COAT trebuie s funcioneze n mod continuu (24/7) si s dispun de capabilitatea stiinific si tehnic adecvat pentru a putea furniza prompt factorilor de decizie, informaiile necesare n managementul situaiei de urgen. COAT trebuie s fie deservit obligatoriu de un colectiv de experi specializai n domeniile geofizic, oceanografie si geotectonic, instruii pentru a integra si prelucra informaiile multidisciplinare ce stau la baza unei notificri tsunami. 3. Dispecerat Local pentru Alarmare la Tsunami (DiLAT) acest dispecerat va funciona n mod continuu (24/7) si va fi capabil s primeasc informaii de la SNAAT, asigurnd fluxul informaional ctre comisia local si naional pentru situaii de urgen. DiLAT i revin dou responsabiliti majore, si anume activarea comisiilor pentru situaii de urgen si alarmarea populaiei. De regul acest modul este organizat pe structura Inspectoratelor Judeene pentru Situaii de Urgen.

5. Concluzii
Hazardele naturale de tip tsunami, asociate indeosebi seismicitatii, in consecinta sistemelor de subductie si faliilor active, sunt hazarde cu un impact colosal asupra populatiei din zonele afectate, plecand de la perturbarea vietii sociale si economice si pana la pierderea unui numar foarte mare de vieti omenesti. Grupurile de experi care functioneaz n structura comisiilor, trebuie s aib capacitatea de a evalua rapid situaia si de a elabora recomandri privind aciunile ce trebuiesc ntreprinse n diferitele faze ale interveniei. Astfel, aceste grupuri trebuie s includ experi cu pregtire n domenii foarte variate, precum geofizic, oceanografie, geotectonic, informatic, precum si experi n protecie civil. Nivelul de coordonare si decizie are, de asemenea, sarcina de a asigura, prin Secretariatul tehnic permanent, pregtirea pentru evenimente de tip tsunami. Pregtirea n acest caz se refer la actiunile ce pot fi ntreprinse pentru a reduce efectele unui tsunami, si include: - Identificarea riscului de tsunami; - Implementarea unei strategii de reducere a acestor riscuri.

Elaborarea unei prognoze de valoare (care include nlimea valului, inundabilitate si impact) implic efectuarea unei evaluri de risc la tsunami, aceasta oferind informaiile necesare pentru a se determina msurile adecvate de reducere a acestuia. Reducerea riscului poate include o serie larg de activiti, pornind de la cele simple, precum identificarea punctelor de evacuare si ntreinerea cilor de acces ctre acestea, pn la cele complexe, cum ar fi construirea de locuine adaptate la tsunami si refacerea planificrii teritoriale, astfel nct infrastructura cheie s fie reamplasat n afara zonei de risc. Un aspect esenial al pregtirii pentru un eveniment tip tsunami l reprezint existena unor servicii de management ale situaiilor de urgen, de un nalt nivel profesional si cu o dotare tehnic adecvat. Un rspuns rapid si concentrat al serviciilor de management pentru situaii de urgen este vital pentru a reduce att pierderile de viei omenesti ct si pagubele materiale. Desi au fost puse in loc numeroase sisteme de avertizare acoperind aproximativ toate zonele cu hazard de tip tsunami cunoscute, s-a observat ca ele nu sunt intotdeauna eficiente, pe de o parte datorita problemelor tehnice pe care un asemenea sistem complex le ridica, pe de alta parte datorita reactiei necontrolate a populatiei sau dezinformarii acesteia cu privire la pericolul prezentat de un astfel de val. Cunoasterea pe cat de bine posibil a mecanismelor geotectonice cu care este asociata ocurenta tsunami-urilor necesita studii ample in care isi aduc contributia cu succes metodele geofizice ele reprezentand singura cale de investigare (structuri adanci, dinamice, imposibil de imaginat prin interpretari geologice) Pe langa aportul demarcat al seismologiei - atat ca metoda de investigare cat si de monitorizare a fenomenelor tsunami - si al gravimetriei, magnetometriei si metodelor magnetotelurice ca tehnici suplimentare de cercetare a structurilor adanci, crustale, seismogene se remarca importanta profilelor seismice de refractie si reflexie, precum si a metodelor cu adancime de investigare mai mica dar cu rezolutie mare (metodele electrometrice, GPR, echosounder) cu aplicabilitate in special in investigarea efectelor tsunami-ului asupra zonelor costiere.

6. Bibliografie
http://en.wikipedia.org/wiki/Tsunami http://www.profet.ro/Ruzsa.pdf http://www.gps.caltech.edu/uploads/File/People/kanamori/HKg306.pdf Airinei S., 1977, Geofizica pentru Geologi, Editura tehnica, Bucuresti American National Oceanic and Atmospheric Administration Website http://www.NOAA.gov