CUTREMURELE DE PMNT

Cutremurul de Pmnt este unul din cele mai nspmnttoare i distrugtoare fenomene ale
naturii de pe Terra. Multa vrema s-a crezut ca miscarile telurice sunt produse de forte
supranaturale.In antichitate, locuitorii din jurul Mediteranei credeau ca zeul Atlas, care
sustinea Pamantul pe umerii sai, era cel care le provoca atunci cand isi muta povara de pe un
umar pe altul.
In Kamceatka, bastinasii credeau ca, atunci cand zeul Tull se plimba cu sania prin maruntaiele
Pamantului, se produceau cutremure.In multe locuri din lume, cutremurele erau considerate a
fi pedeapsa divina pentru pacatele facute de oameni.
In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un
cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost
indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea
ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni;
unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa
cutremur.
Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea
pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani.
Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurele.
Cutremurele se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar
majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de
frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe
masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile
au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica.
Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta
oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase
tinere si in zonele vulcanice.
In momentul in care se declanseaza cutremurul, din epicentru, adica din punctul situat
deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de soc. Primele valuri care vor porni, se numesc
unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propaga asemanator cu
undele sonore: produc miscari in sens inainte inapoi, in directia de propagare. Undele
primare sunt urmate de undele secundare, sau altfel zis undele S. Sub efectul acestora, rocile
se vor zgudui perpendicular pe directia de mers. Al treilea tip, undele de suprafata, provoaca
unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare.
Potenialul enorm de distrugere se datoreaz energiei cutremurului, care la un seism deosebit
de puternic este de zece-douzeci de mii de ori mai mare dect energia primei bombe atomice
aruncate peste Hiroshima.
Mai mult, acest fenomen se poate produce prin surprindere, n orice condiii climaterice, n
orice timp al anului i al zilei. De aceea, micrile seismice au efecte psihologice negative
asupra oamenilor, obinuii s considere Pmntul ca un suport sigur. n momentul, cnd totul
n jur se zguduie violent, cad obiecte, trosnesc pereii i se prbuesc cldiri, oamenii sunt
cuprini de o spaim cumplit, dup care i revin cu greu.
Pe Glob exist arii imense unde cutremurele nu se produc. Aceste regiuni numite aseismice
sunt urmtoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rus,
Groenlanda .a. Dar sunt i teritorii n care seismele se manifest puternic i frecvent:
centura de foc a Pacificului, creia i revin circa 80% din cutremurele puternice globale i
90% din toat energia seismic anual;

brul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde i munii Carpai cu zona seismogen Vrancea

ce afecteaz i teritoriul Republicii Moldova.
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioar a Oceanului Pacific, Riftul EstAfrican .a. au o activitate seismic mult mai redus.
Originea cutremurelor
Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete explicaia n
teoria plcilor tectonice. Conform acesteia, nveliul extern rigid al Pmntului este format
din cincisprezece plci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afl i
continentele. Aceste plci litosferice plutesc pe astenosfer, stratul de suprafa semitopit al
mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de convecie din manta se deplaseaz extrem
de lent, cu o vitez de pn la 12 cm pe an. Unele plci se mping reciproc, iar n anumite
locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i
presiuni nalte unde se topete consumndu-se. Altele se ndeprteaz una de alta, spaiul
dintre ele fiind completat cu magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. Unele
blocuri imense de crust terestr alunec unul fa de altul.
La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste
locuri se acumuleaz tensiuni enorme. Atunci cnd rocile care ntr n contact se rup sau
alunec brusc, se produce o degajare sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic
se produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de
adncimea la care se produce i de natura rocilor.
Cutremurele de origine tectonic reprezint circa 90% din numrul total de cutremure care se
produc ntr-o anumit perioad de timp. Pe Terra se mai produc cutremure la erupia
vulcanilor, crora le revin circa 7% din numrul total de seisme. Zguduirile vulcanice, n
unele cazuri, sunt puternice, dar se manifest ntr-o arie restrns.
Alunecrile de teren, prbuirea tavanelor unor peteri i galerii de mine sau alte goluri
subterane provoac i ele cutremure, ns sunt slabe i au numai efecte locale. Magnitudinea
acestora nu depete 4,5 grade pe scara Richter i le revin mai puin de 3% din numrul total
de cutremure.
Pe suprafata Pamantului se disting mai multe zone seismice caracterizate de cutremure
puternice.
Zona seismica circumpacifica este cea mai extinsa, afectand tarmul vestic al Americii,
arcurile Alaska-Kurile-Arhipelagul Japonez-Insulele Mariane-Tonga si Ryukyu-Filipine-Noua
Guinee-Insulele Solomon-Noile Hebride etc.
Focarele cutremurelor de pamant din aceasta zona sunt situate intre 20 si 700 km adancime,
fiind plasate in lungul planurilor Benioff de subductie a placilor litosferice oceanice, cu
lungimi de peste 1000 km.Cutremurele de pamant din aceasta zona au intensitati cuprinse
intre 7 si 9 grade.
La 1 aprilie 1964, in apropierea Insulelor Aleutine s-a produs un cutremur submarin (
epicentrul aflat sub nivelul marii ).Aceasta manifestare telurica a produs un val de flux cu
inaltimea de peste 10 m, numit tsunami , care, dupa cinci ore, a spalat tarmurile
Arhipelegului Hawaii, producand in oraselul Hillo 159 de victime si pagube de 25 milioane
dolari.
Zona seismica a dorsalelor oceanice este prezenta in toate bazinele oceanice.Aceste dorsale,
cu o lungime de circa 80.000km, constituie un domeniu cu o intensa activitate geodinamica,
un rol important avandu-l cutremurele.Focarele acestora nu depasesc adancimea de 60 km,
manifestandu-se numai in litosfera, iar intensitatea lor nu depaseste 6 grade.

Zona seismica din lungul muntilor tineri are o larga extensiune, fiind legata de segmentele
montane de mare mobilitate, unde sunt localizate sisteme de falii longitudinale si transversale,
care deniveleaza fundamentul cristalin al oceanelor.
Cutremurele legate de vulcanism se manifesta in cele mai multe cazuri in fazele de preeruptie
si eruptie a vulcanilor, ca urmare a tensiunilor create de gazele din cupola subvulcanica, gaze
care tind sa iasa la suprafata.
Eruptia vulcanului St. Helens, de la 18 mai 1980, a fost precedata de o serie de cutremure, de
intensitate mica si medie, ce au inceput sa se manifeste frecvent incepand cu anul 1978.
Cutremurele legate de prabusire ( in pesteri sau versanti ) sunt cele mai putine si cu efectele
cele mai reduse.Sunt seisme superficiale si au caracter strict local.
Conform prognozelor specialitilor, cutremurul din Japonia poate fi un vestitor nspimnttor
al noilor dezastre. Pmntul se confrunt cu o perioad predispus ctre declanarea
cutremurelor, iar persoanele care triesc n zona cutremurelor frecvente trebuie s fie deosebit
de atente.
Din pcate, Republica Moldova este situat ntr-o zon seismic. n apropierea noastr sunt
situai Munii Carpai. Distana dintre ara noastr i sursa cutremurelor nu este mai mare: de
150-200 km. Epicentrul dezastrelor devastatoare din 1740, 1977 i 1986 a revenit regiunii
Vrancea, n apropierea RM. (Citii mai multe despre aceasta n articolul "Moldova se
confrunt cu un cutremur?"). Prin urmare, fiecare dintre noi trebuie s tie cum s se
comporte n astfel de situaii.
Fii mereu pregtit
Casa noastr poate fi considerat o cetate, dar, din pcate, n timpul cutremurului, ea poate
deveni o capcan mortal. Prin urmare, pentru a evita consecinele grave, este mai bine ca
ntotdeauna s respectai regulile de siguran.
Mobilierul poate provoca traume locuitorilor, chiar i n cazul unor seisme slabe. Potrivit
statisticilor, mobilierului i revin circa 30% de decesuri. Prin urmare, mobilierul de
dimensiuni mari trebuie s fie bine fixat.
Mobilierul ar trebui aranjat n asemenea mod, nct, n caz de cutremur, nimic s nu blocheze
ieirea din locuin. Este recomandabil s nu ncrcai prea tare mezaninul, pentru c anume
sub acesta se afl cei mai muli oameni n timpul cutremurelor.
Patul trebuie plasat ct mai departe de ferestre i oglinzi, pentru c majoritatea rnilor sunt
provocate de cioburile de sticl. De asemenea, trebuie s plasai n locuri mai deprtate
obiectele grele, pentru ca ele sa nu loveasc capul n timpul micrilor subterane.
Aragazul urmeaz de unit la conduct cu un furtun de oxigen flexibil. n acest caz, chiar dac
aragazul se va deplasa din cauza seismelor puternice, conducta de gaz nu se va deteriora.
Pstrai documentele i banii ntr-un singur loc, pentru ca, fr a evita, s gsii repede toate
cele necesare aflat ntr-o situaie periculoas. Lng acestea, punei trusa de prim ajutor cu
bandaje, dezinfectante i anestezice.
Cele mai sigure locuri din apartament
Este cel mai bine s ateptai ncetarea seismelor fiind aflat n cele mai stabile locuri ale
cldirii. Precizai, care sunt pereii de rezisten din apartamentul dumneavoastr. Cele mai
sigure locuri sunt cele din apropierea pereilor de rezisten interiori, unghiurile formate de
pereii de rezisten interiori, locul dintre pereii interiori principali, lng coloane i sub
grinzile carcasei.
Cele mai periculoase locuri din cldiri
Este vorba n primul rnd de construciile de sticl de mari dimensiuni ale pereilor interiori i

exteriori. De regul, anume aceste construcii se distrug n primul rnd. De asemenea, sunt
nesigure camerele de la col, ndeosebi de la ultimele etaje, i lifturile.
Dac cutremurul a nceput
n cldire
Pstrai calmul i nu intrai n panic. Reinei, c nu vei reui nicidecum s ieii afar dac
v aflai ntr-un bloc la nlime timp de 15-20 de secunde. Anume aceast perioad de timp
este cea mai hotrtoare, dup cum afirm experii, dar nu mai mult. Busculada creat de
oameni la uile de acces i pe scrile instabile pot lua mai multe viei umane dect nsui
cutremurul.
Stai departe de ferestre, uile de sticl i oglinzi. ntr-o cldire cu multe etaje putei deschide
ua spre scri i s stai n u. Cu toate acestea, este posibil ca aceasta s se blocheze din
cauza devierii cldirii.
Afar
ndeprtai-v pe ct este posibil de orice cldiri, cci n cazul n care ele se vor prbui, putei
fi rnit de drmturi. Evitai liniile electrice, fii atent ca n apropiere s nu fie vreun cablu
rupt. Stai pe loc linitit, i nu intrai n panic.
n main
Oprii automobilul, dar nu ieii din main pn cnd seismele se vor sfri. Oamenii care se
afl n transportul public, de asemenea, mai bine s rmn pe locuri. Nu este nevoie s
spargei geamurile sau s ncercai s deschidei uile, cci se pot crea aglomerri, n urma
crora multe persoane risc s fie rnite.
Cele mai periculoase locuri din Chiinu
Oamenii de tiin de la Institutul de Geologie i Geofizic au ntocmit o hart seismic a
Chiinului i a Moldovei, unde sunt indicate cele mai periculoase regiuni. S-a dovedit c, n
unele locuri din capital, seismele vor fi resimite mai puternic. Acest lucru se refer la:
Telecentru, zona rului Bc, Botanica de Jos, unele zone ale Centrului. Merit de menionat
c multe case din Republica Moldova sunt adesea construite fr luarea n consideraie a
normelor referitoare la cutremure. Seismologii demult vorbesc despre faptul c cele mai multe
dintre cldirile capitalei nu vor rezista unor seisme puternice.

Undele seismice
Energia eliberat n focarul unui cutremur se propag n toate direciile prin unde seismice de
volum i de suprafa. Din undele seismice de volum fac parte undele longitudinale P i
transversale S. Cele mai rapide sunt undele P care strbat zonele lichide i solide din interiorul
Pmntului. Micarea particulelor se produce n acelai mod ca i n undele sonore, adic prin
comprimri i dilatri succesive ale mediului pe direcia propagrii undei. n rocile tari se
propag undele S, n care particulele mediului se deplaseaz perpendicular pe direcia de
propagare a undei. Viteza undelor P este de 1,73 ori mai mare dect a undelor S, ambele fiind
dependente de densitatea rocilor prin care se propag.
1. unda p - este o unda longitudinala, de compresie
- determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de
mers
- are viteza de 7,8 km/s (pentru structura geologica Vrancea)

- amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului)

- este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare, un mic soc in plan vertical
- nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20%
din energia totala a cutremurului
2. unda s - este o unda transversala, de forfecare
- determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de
propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stangadreapta fata de directia de inaintare)
- are viteza de 4,6 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- ajunge, din acest motiv, la suprafata solului intotdeauna dupa unda p
- este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de balans in plan orizontal
- este periculoasa, deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului
- determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie
- cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii
cu frecventa undei incidente, in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat.
Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri, atat prin intermediul
magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte
diferiti, ei sunt de foarte multe ori confundati.
Magnitudinea unui cutremur, exprimata de obicei pe scara Richter, este o masura a tariei
cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o marime
specifica unui cutremur, si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si
frecventa oscilatiilor, masurata pe seismogramele inregistrate.
Intensitatea, exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata , este o masura subiectiva care
descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. Ea se bazeaza pe efectele observate
ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor, cladirilor, terenului etc.
Scara Richter de magnitudini, numita astfel dupa Dr. Charles F. Richter de la California
Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. Richter a
inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor
cutremurelor. Scara este logaritmica, astfel incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu)
indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de
grad 6, respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de magnitudine mai mica
decat 2 sunt numite microcutremure, nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de
seismografele locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,5 sunt destul de
puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob, fiind
simtite de oameni de cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt
considerate cutremure mari, iar cele mai mari de 8 grade, majore. Cu toate ca scara Richter nu
are, teoretic, limita superioara, exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur
produs pana in prezent: 8,8.

Analiza originii cutremurului

Folosind raportul dintre vitezele celor doua unde,care ramane relativ constant in orice
cutremur, seismologii pot calcula distanta dintre orice punct de pe suprafata pamantului si
epicentrul cutremurului, mai exact punctul unde vibratiile isi au originea. Seismologii reusesc
acest lucru prin intermediul seismografului un aparat care inregistreaza undele. Pentru a afla
distanta dintre seismograf si epicentru, seismologii trebuie sa cunoasca de asemenea si
momentul in care au ajuns vibratiile. Pe baza acestor informatii, ei pur si simplu noteaza cat
timp a trecut intre aparitia celor doua unde iar dupa aceea verifica un tabel care le arata

distanta pe care undele au parcurs-o, bazandu-se pe intarzierea undelor.

Adunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe puncte, se poate localiza epicentrul, prin
procesul numit trilateratie. Acest proces consta in desenarea unei sfere imaginare in jurul
locatiei fiecarui seismograf, cu punctul de masurare drept centru si raza egala cu distanta
masurata (notata cu X) de la acel punct pana la epicentru. Aria cercului reprezinta toate
punctele aflate la X mile departare de seismograf. Atunci epicentrul trebuie sa se afle undeva
pe aceasta sfera. Daca sunt desenate doua sfere, pe baza informatiilor provenind de la doua
seismografe diferite, se va obtine un cerc bidimensional in punctul de concurenta al sferelor.
Deoarece epicentrul trebuie sa se gaseasca in aria ambelor sfere, toate punctele epicentrale
posibile sunt localizate pe cercul format prin intersectarea acestor doua sfere. O a treia sfera
va intersecta doar de doua ori acest cerc, stabilind drept posibile doar doua puncte de
epicentru. Si deoarece centrul fiecarei sfere se afla pe suprafata pamantului, iar unul dintre
aceste puncte posibile se va gasi in aer, ramane o singura locatie logica pentru epicentru.

Hipocentrul i epicentrul
Focarul seismului este locul in care acesta se naste, iar epicentrul, punctual de la suprafata
Pamantului situate pe verticala fata de acest focar. Focarele seismelor sunt situate:
in crusta terestra, pana la o adancimede 20 km in regiunile continentale si la cativa
kilometric sub fundul marii (la nivelul faliilor transformate sau al dorsalelor oceanice); ele
se afla deci, oarecum la suprafata.
in interiorul placilor in curs de subductie, unde seismele se produc chiar si la o adancime de
700 km.
Focarul seismic, n general, nu este o explozie n scoara terestr care s poat fi considerat
punctiform. Cercetrile asupra mecanismului de producere a cutremurelor au demonstrat c
acestea snt generate de formarea unor fisuri, iar n cazul seismelor puternice - a nenumrate
fracturi ale rocilor. Punctul iniial al ruperii e numit focar sau hipocentru i poate fi situat att
aproape de suprafa, ct i la adncimi mari. Punctul de pe suprafaa Pmntului, situat pe
verticala ce trece prin focar, este numit epicentru.

Magnitudinea i intensitatea
Puterea unui cutremur este caracterizat prin magnitudinea sau intensitatea acestuia exprimat
n grade. Deoarece puterea cutremurului variaz ntr-un interval foarte larg, Charles Richter a
introdus, n 1931, scara logaritmic a magnitudinilor care-i poart numele i care e bazat pe
msurarea amplitudinii maxime a undelor seismice nregistrate. Creterea magnitudinii cu o
unitate corespunde creterii amplitudinii undei de 10 ori. Din punct de vedere matematic,
scara magnitudinilor nu are o limit superioar, ns practic limita ei superioar e determinat
de rezistena rocilor.
n prezent, se utilizeaz mai multe scri de intensitate: scara de 12 grade Mercalli modificat
(MM), scara de 12 grade Medvedev-Sponhauer-Karnic (MSK) (mai frecvent aplicat n rile
est-europene, inclusiv Republica Moldova), precum i scri adaptate la condiiile sociale i
tehnice ale unor ri, ca de exemplu Japonia (7 grade), China (12 grade). Acestea fiind scri
descriptive, aprecierea intensitii se bazeaz pe cercetarea fenomenelor reale n zonele
afectate.

Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit
intensitate seismica. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de
intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor, cea mai folosita este Scara Mercalli
modificata (in Statele Unite ale Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare
tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice. Prima
scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor
efectuate ulterior de alti seismologi. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare de
intensitati, de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei
prin cifre romane. Scara intensitatilor nu are o baza matematica, fiind aranjata arbitrar doar pe
baza efectelor observate. Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa
rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din
teren. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat
scara de magnitudini, deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de
interes.

Descrierea succinta a cutremurului de pamant

Cutremurul de 4 grade
Nu aduce distrugeri, oamenii le simt, are lor zanganitul geamurilor, oscilatia obiectelor
(veselei), scartaitul usilor, etc.

Cutremurul de 5 grade
Destul de puternic, se zguduie cladirile, oscileaza mobila, crapa sticla la geamuri, plesneste
tencuiala.

Cutremurul de 6 grade, puternic

Cad tablourile de pe pereti, cad bucati de tencuala, plesnesc, crapa peretii, se distrug casele
din lut.

Cutremurul de 7 grade, foarte puternic

Crapa peretii caselor de piatra, cad hogeagurile

Cutremur de 8 grade, distrugator

cad galeriile de la ferestre (carnizele), hogeagurile, crapaturile strabat peretii, distrugerea
caselor, oamenii nu pot sta pe picioare.

Cutremur de 9 grade, pustiitor distrugeri mari de case, acoperisuri.

Cutremur de 10 grade, distrugator, nimicitor casele de piatra distruse, deformarea
liniilor ferate, crapaturi in scoarta Pamantului pana la 1 metru in latime, alunecari de teren,
prabusiri.

Cutremur de 11 grade, catastrofa ca mai sus, + surpari de munti, crapaturi multe,

santuri la suprafata.

Cutremur de 12 grade, catastrofa strasnica nici o cladire nu poate supravietui, crapaturi

foarte mari in scoarta terestra, multe alunecari de teren, prabusiri, disparitia unor lacuri,
aparitia cascadelor, lacurilor noi, schimbarea cursului raurilor.

In timpul cutremurului de pamant oamenii nu mor din cauza vibratiei Pamantului. Pricinile
accidentelor sau cazurilor mortale pot fi:
Naruirea (daramarea, prabusirea) unor parti de cladiri, acoperisuri, caderea daramaturilor, a
caramizilor, peretilor sau altor parti de constructii, a statuelor, instalatiilor electrice, etc.
Caderea sticlelor sparte, mai ales de la etajele de sus, a ardeziei, a mobilei, altor obiecte
masive.
Caderea liniilor electrice de tensiune inalta pe strazi, incendii in rezultatul scurgerii de gaze si
alte inflamabile, etc.
Otraviri cu substante chimice, in rezultatul defectarii tevilor si capacitatilor (containerelor).
Surparea, prabusirea padurilor, a conductelor de gaze, petrol, nafta si exploziile lor, urmate de
incendii masive cu sectoare de gaze.
Comportament necontrolat, necugetat din cauza alarmei, panicii.
Analiza pricinilor traumelor si victimelor in timpul cutremurelor dovedeste ca in 45% cazuri
ele se datoreaza prabusirilor peretilor, acoperisurilor, daramaturilor, iar la 55% din cauza
comportamentului incorect al victimelor, actiunilor inconstiente, conditionate de frica, starea
de panica.
Cu toate ca numarul si scara cutremurelor de pamant pe planeta nu se modifica, ele devin cu
timpul tot mai periculoase din cauza factorilor tehnogeni.
Pana cu putin timp in urma, oamenii de stiinta au avut doar banuieli lipsite de o baza reala
referitoare la ceea ce cauzeaza cu adevarat cutremurele. Chiar si in zilele noastre mai exista
inca o oarecare doza de mister care inconjoara acest fenomen.
In secolul trecut, s-au facut mai progrese: oamenii de stiinta au identificat fortele care
cauzeaza cutremurele si au dezvoltat tehnologia necesara pentru a afla magnitudinea si
originea acestora. Urmatorul pas este gasirea unui mod de a prezice cutremurele, astfel incat
acest fenomen sa nu mai surprinda intr-un mod neplacut.
Cutremurul consta intr-o vibratie care circula prin stratul superior al pamantului. Spre
exemplu, un camion de mare tonaj care circula cu zgomot pe strada cauzeaza un minicutremur. Cutremurele pot avea diverse cauze: eruptii vulcanice, impactul cu meteoriti,
explozii subterane (un test nuclear subteran, de exemplu), edificii care se surpa (de exemplu o
mina).
Insa majoritatea cutremurelor naturale sunt cauzate de placile tectonice.
Putem auzi despre producerea unui cutremur doar din cand in cand la stiri, dar totusi pe
planeta noastra astfel de fenomene naturale se produc zilnic. Conform statisticilor, in fiecare
an au loc peste trei milioane de cutremure. Aceasta inseamna peste 8000 de cutremure pe zi
sau unul la fiecare 11 secunde!
Marea majoritate a acestor 3 milioane de cutremure sunt de o magnitudine extrem de mica.
Legea probabilitatii face ca un numar mare de cutremure mai puternice sa se produca in zone
nelocuite, in care nu le poate simti nimeni. Cutremurele mari care se produc in regiuni cu
populatie foarte ridicata sunt cele care ne atrag atentia.
Cutremurele au cauzat mari pagube materiale de-a lungul anilor si au produs numeroase
victime. Doar in ultimii o suta de ani, au existat mai bine de 1,5 milioane de morti provocate
de cutremure. De obicei, nu insusi faptul ca pamantul se cutremura este cel care cauzeaza

victime, ci distrugerea, asociata acestui fenomen, a structurilor create de om, cat si

determinarea altor dezastre naturale, cum ar fi tsunami-uri, avalanse si alunecari de teren.
Astazi, intelegem acest fenomen mult mai bine decat am facut-o cu 50 de ani in urma, dar
inca nu putem sa ne impotrivim cutremurelor. Ele sunt provocate de procese geologice
puternice si fundamentale, care nu pot fi controlate. Aceste procese sunt destul de
imprevizibile, astfel incat nu este posibil in acest moment ca oamenii sa fie anuntati exact
cand va avea loc un cutremur. Primele unde seismice detectate ne vor spune ca vor sosi
vibratii mai puternice, insa acest fapt ne avertizeaza cu cel mult cateva minute inainte de
momentul producerii cutremurului.
Seismologii pot prezice unde este probabil sa se produca cutremure puternice, bazandu-se pe
miscarea placilor tectonice si a localizarii zonelor cu falii. Ei pot de asemenea sa faca
presupuneri in termeni generali despre momentul producerii cutremurului intr-o anumita zona,
prin studierea istoriei seismice a regiunii si detectarea locurilor in care se acumuleaza
presiunea, de-a lungul faliilor. Totusi, aceste predictii sunt extrem de vagi de obicei, de
ordinul decadelor. Seismologii au avut mai mult succes in prezicerea replicilor cutremure
subsecvente care se produc in urma cutremurului initial. Aceste predictii se bazeaza pe
cercetari extinse ale modului in care se produc replicile. Seismologii pot stabili modul in care
un cutremur care isi are originea intr-o anumita falie, va cauza alte cutremure in alte falii
legate de falia initiala.
Un alt domeniu de studiu il constituie relatia dintre descarcarile magnetice si electrice din roci
si cutremure. Unii oameni de stiinta au emis ipoteza ca aceste campuri electromagnetice se
modifica intr-o anumita maniera, chiar inaintea producerii cutremurului. Seismologii studiaza
de asemenea scurgerile de gaze si inclinatia solului, acestea fiind considerate semne care
avertizeaza despre producerea cutremurului. Totusi, de cele mai multe ori, aceste semne nu
pot prezice cutremurele cu prea multa precizie.
Deci, ce putem face in ceea ce priveste problema cutremurelor? Cele mai mari realizari din
ultimii 50 de ani privesc vigilenta mai ales in domeniul proiectarii de constructii. In 1973,
Codul Uniform privind constructiile, un set international de reguli privind realizarea
cladirilor, a prevazut reguli noi pentru fortificarea edificiilor impotriva fortei undelor
seismice. Acestea includ intarirea fundatiilor, ca si proiectarea unor cladiri suficient de
flexibile pentru a absorbi vibratiile fara sa cada sau sa se deterioreze. Este foarte importanta
proiectarea unor structuri care sa reziste in urma unui cutremur, mai ales in zonele in care
riscul producerii unui asemenea fenomen este mai mare.
O alta componenta a vigilentei este educarea publicului. United States Geological Survey si
alte agentii guvernamentale au editat mai multe brosuri care explica procesele ce se produc in
timpul unui cutremur si care dau instructiuni despre cum trebuie sa va pregatiti casa pentru un
posibil cutremur, si de asemenea ce sa faceti atunci cand cutremurul loveste. Pentru a afla ce
trebuie sa faceti pentru a va pregati, consultati acest ghid online al Crucii Rosii.
In viitor, ameliorarea predictiilor si a vigilentei ar trebui sa minimizeze chiar mai mult
pierderile de vieti si pagubele materiale, asociate cutremurelor. Dar va trece multa vreme,
daca acest lucru se va intampla vreodata, pana cand vom fi pregatiti sa intampinam fiecare
cutremur care se va produce. La fel ca si vremea rea sau ca si bolile, cutremurele sunt o forta
care nu se poate evita, generata de puternicele procese naturale care influenteaza planeta
noastra. Tot ceea ce putem face este sa cunoastem in profunzime acest fenomen si sa
dezvoltam metode mai eficiente pentru a-l combate.

Suprafata globului este divizata n placi tectonice. Acestea se misca unele n raport cu altele.
Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se
pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi
deformeaza marginile astfel:
1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente);
2. - se suprapun (margini convergente);
3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in
stanga si alta in dreapta.

1.Margini divergente
Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca
departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera,
formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la
formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze
ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se
numeste zona de divergenta.

2.Margini convergente
Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri
depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel:
- daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai
densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen
numit subductie - Cercul de foc al Pacificului.
- cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta.
- cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se
ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya.
Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3.Cand placile tectonice trec unele pe langa altele

Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de
alta - San-Andreas n California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se
zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure.
Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu sunt
altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora.

10

Cele mai intense cutremure nregistrate dup datele furnizate de USGS;

magnitudinea pe scara Richter.
Nr.crt. denumire

locul

data

magnitudine meniuni

1.

Cutremur n Chile Chile

22.05.1960 9,5

2.

Prince William
Sund

Alaska

28.03.1964 9,2

3.

Cutremur n
Oceanul Indian

Sumatra

26.12.2004 9,1

4.

Kamciatka

Rusia

04.11.1952 9,0

5.

Cutremurul din
Sendai (2011)

Japonia

11.03.2011 9,0

6.

Oceanul Pacific

Chile

27.02.2010 8,8

7.

Cutremur n
Ecuador

Ecuador

31.01.1906 8,8

8.

Rat Islands

Alaska

04.02.1965 8,7

9.

Cutremur
n Nord-Sumatra

NordSumatra

28.03.2005 8,6

10.

Assam

Tibet

15.08.1950 8,6

11.

Andreanof Islands Alaska

09.03.1957 8,6

12.

Cutremur
n Bandasee

Indonezia

01.02.1938 8,5

13.

Kamciatka

Rusia

03.02.1923 8,5

14.

Chile-Argentina

Chile

11.11.1922 8,5

15.

Kuril Islands

Insulele
Kurile

13.10.1963 8,5

16.

Ningxia-Gansu

China

16.12.1920 7,8

1655 de mori, 3000 de

rnii i 2 milioane fr
adpost

Dup noile interpretri a

avut intensitatea de 10,111.3

Dup noi aprecieri mai

puin de 13

Dup noi aprecieri mai

mult de 8,3

Dup noi aprecieri mai

puin de 8,6

Marirea densitatii populatiei, dezvoltarea oraselor duce la largirea zonelor seismice. E foarte
important ca oamenii care locuiesc in zonele seismice sa fie atenti, sa cunoasca masurile
elementare de precautie, sa stie cum sa se comporte in caz de cutremur de pamant. Trebuie sa
invete si maturii si copiii in asa mod incat regulile de comportament in caz de cutremur sa
devina o parte componenta a vietii si culturii, normei de conduita, care vor lucra la nevoie in
mod automat.
Tineti minte! Numai acela, care stie cum sa se comporte pana la, in timpul si dupa cutremur
de pamant va invinge usor frica si mai rar va deveni victima !
11