UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

ION IONESCU DE LA BRAD

IASI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

AMPELOGRAFIE

PROIECT

INDRUMATOR:
Prof. Univ. DR. ROTARU LILIANA

STUDENT:
BRODOCEANU PETRU ADRIAN
HORTICULTURA ID ANUL IV

- 2014 -
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA
ION IONESCU DE LA BRAD
IASI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

TEMA PROIECTULUI

INFIINTAREA UNEI PLANTATII DE VITA DE VIE, PENTRU VINURI ALBE DE MASA,

IN CENTRUL VITICOL TUTOVA, DIN PODGORIA COLINELE TUTOVEI, CARE
ASIGURA OBTINEREA UNEI PRODUCTII ANUALE DE 290 TONE STRUGURI

SOIURI RECOMANDATE: FETEASCA REGALA, ALIGOT

INDRUMATOR:
Prof. Univ. DR. ROTARU LILIANA

STUDENT:
BRODOCEANU PETRU ADRIAN
HORTICULTURA ID ANUL IV

- 2014
 Planul proiectului

INFIINTAREA UNEI PLANTATII DE VITA DE VIE, PENTRU VINURI ALBE DE MASA,

IN CENTRUL VITICOL TUTOVA, DIN PODGORIA COLINELE TUTOVEI, CARE
ASIGURA OBTINEREA UNEI PRODUCTII ANUALE DE 290 TONE STRUGURI

Introducere
Capitolul 1. MEMORIU DESCRIPTIV
1.1. Scopul infiintarii plantatiei
1.2. Analiza factorilor climatici
1.2.1. Temperatura
* medii lunare si media anuala
* medii minime si maxime lunare si anuale
* minime si maxime absolute lunare si anuale
* date medii si extreme ale primului si ultimului inghet
* lungimea perioadei de vegetatie
* bilantul termic global
* bilantul termic activ
* bilantul termic util
1.2.2. Lumina
* radiatia globala din perioada de vegetatie
* durata de stralucire a soarelui
1.2.3. Umiditatea
* precipitatii atmosferice lunare si anuale din perioada de vegetatie
* umiditatea relativa a aerului in perioada de vegetatie
* intocmirea histogramei de precipitatii
1.2.4. Accidente climatice
* prezenta grindinei
* prezenta inghetului
1.2.5. Regimul eolian
* frecventa si viteza vntului (media)
* intocmirea rozei vnturilor
1.2.6. Indicatori ecologici sintetici
* indicele heliotermic
* indicele hidrotermic
* indicele bioclimatic
 * indicele biopedoclimatic
* indicele edafoclimatic
* indicele aptitudinii oenoclimatice
1.3. Orogragia terenului
* altitudine
* panta
* expozitie
* forma de relief
1.4. Factori edofici
* caracterizarea tipului de sol din punct de vedere morfologic, al insusirilor fizico-
mecanice, hidrofizice, chimice si agroproductive
1.5. Reteauna hidrografica a podgoriei
1.7. Factorii social-economici
* asigurarea cu forta de munca
* surse de apa
* cai de transport
* piete de desfacere
* traditia locala

Capitolul 2. MEMORIU TEHNIC

2.1. Stabilirea sistemului de cultura si tipul de plantatie
2.2. Alegerea soiurilor de vita roditoare si portaltoi
2.3. Organizarea terenului
2.3.1. Calculul suprafetelor
2.3.2. Impartirea terenului in unitati de exploatare
2.3.3. Stabilirea retelei de drumuri, a zonelor de intoarcere
2.3.4. Amenajarea terenului destinat plantarii vitei de vie
2.4. Lucrari de infiintare a plantatiei
2.4.1. Pregatirea terenului
2.4.2. Stabilirea distantelor de plantare, a formei de conducere si tipul de taiere
2.4.3. Pichetarea terenului
2.4.4. Plantarea vitei de vie
2.5. Lucrari de intretinere a plantatiei in primul an
2.6. Lucrari de intretinere a plantatiei in anul II de plantare
2.7. Lucrari de intretinere a plantatiei in anul III IV de la plantare
 TABELE DE CALCUL

Capitolul 3. FISE TEHNOLOGICE

3.1. Fisa tehnologica pentru pregatirea terenului si infiintarea plantatiei

3.2. Fisa tehnologica pentru intretinerea plantatiei in anul I
3.3. Fisa tehnologica pentru instalarea sistemului de sustinere
3.4. Fisa tehnologica pentru intretinerea plantatiei in anul II de la plantare
3.5. Fisa tehnologica pentru intretinerea plantatiei in anul III IV de la plantare

Bibliografie
 INTRODUCERE

Concentrata in areale si podgorii de renume multisecular, specializata pe directii de

productie, lucrata si intretinuta dupa tehnici si procedee diferite, cultura economica a vitei de vie
dovedeste cu prisosinta o preocupare atenta a generatii intregi de viticultori pentru alegerea soiurilor
si amplasarea lor in locul cel mai potrivit, de elaborare si perfectionare continua a tehnologiei de
cultura, toate menite sa satisfacala un nivel superior nevoile de productiei si ale consumului.
Orientarea catre o viticultura noua si moderna de mare eficienta trebuie sa fie sprijinita pe un
fundament stiintific bogat, pe legatura fireasca dintre planta si mediu, pe cunoasterea si stimularea
factorilor care influenteaza cresterea si fructificarea vitei de vie si, nu in ultima instanta, de crearea
unor ecosisteme fiabile usor adaptabile conjucturilor social-economice in continua evolutie.

PODGORIA COLINELE TUTOVEI

ISTORIC

Viticultura reprezinta o preocupare veche a localnicilor din aceasta zona. Dovada o

reprezinta vasele si uneltele specifice acestei indeletniciir (ciubar, troc etc.), aflate nu numai la
muzeele viti-vinicole, dar si in inventarul actual al localnicilor Desi preocuparile viti-vinicole sunt
foarte vechi, podgoria Colinele Tutovei a inceput sa se contureze dupa invazia filoxerei, ajungand in
forma actuala in a doua jumatate a secolului al XX-lea.
 PIESE SCRISE

Capitolul 1. Memoriu descriptiv

1.1. SCOPUL INFIINTARII PLANTATIEI

Scopul infiintarii plantatiei de vie in centrul viticol Tutova, este acela de a suplimenta
productia de struguri pentru vinuri albe de masa, cu 290 tone de struguri anual.

1.2. ANALIZA FACTORILOR CLIMATICI

Climatul este temperat continental, cu vadit caracter de excesivitate est-europeana.

Perioada Perioada
anuala de vegetatie conventionala
Indicele
de aptitudine
Suma Suma oenoclimatica
T Suma Insolatia
precipitatiilor precipitatiilor
med() T() (ore)
(mm) (mm)

9.7 582 3122 1585 359 4598

1.2.1. TEMPERATURA
Temperatura este factorul de mediu primordial, fiind hotartor att in determinarea ariei de
raspndire a viticulturii pe glob si a sistemului de cultura, ct si in declansarea si parcurgerea
principalelor procese si etape de viata ale vitei de vie.
Vita de vie are pretentii relative fata de factorul temperatura. Ea se cultiva in zone cu
temperatura medie annuala mai mare de 9 0 C, iar cnd aceasta depaseste 10 0 C, se pot obtine
produse viti-vinicole de calitate.

A. Media lunara sI media anuala a temperaturii, (0C) Anii 1896 1955

Luna
Statia Anuala
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tutova -3,6 -1,9 3,3 10,1 16,1 19,4 21,3 20,6 16,3 10,1 4,1 - 0,8 9,7
 B. Media maximelor lunare si anuale (00C)
Anii 1896 1955

Luna
Statia Anuala
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tutova 8,8 10,6 19,5 25,8 30,2 32,8 34,4 34,5 30,6 25,7 19,5 11,5 35,7

C. Media minimelor lunare si anuale (0 C)

Anii 1896 1955

Luna
Statia Anuala
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tutova -18,9 -16,8 -9,2 -2,1 3,7 7,6 10,4 8,8 3,2 -2,5 -8,3 -14,4 -28,1

D. Maxima absoluta lunara si anuala (0C)

Anii 1896 1955

Luna
Statia Anuala
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tutova 15,5 19,0 27,0 31,5 36,4 38,4 40,0 39,7 38,0 33,9 28,5 18,0 40,0

E. Minima absoluta lunara si anuala (0C)

Anii 1896 1955

Luna
Statia An
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tutova -29,0 -3,0 -22,7 -7,0 -2,9 3,5 6,8 4,6 -1,0 -16,0 -18,6 -29,5 -30,0

F. Datele mediilor extreme ale primului si ultimului inghet (Temp. minima 00 C)

Durata medie in zile a intervalului fara inghet
Anii 1826 1955
 Data medie Zile Date extreme
Primul inghet Ultimul inghet
Primul Ultmul fara
Cel mai Cel mai trziu Cel mai Cel mai trziu
inghet inghet inghet
timpuriu timpuriu
15.X. 17.IV. 181 10.IX. 25.XI. 2.III. 21.V.

G. Lungimea perioade de vegetatie

Pentru ca vita de vie sa-si declanseze si sa-si desfasoare fenofazele din perioada de vegetatie
este necesara depasirea anumitor praguri de temperatura. Cel mai important este pragul bilogic de
100 C, care determina lungimea perioadei de vegetatie.

Inceputul, sfrsitul si durata medie in zile a intervalului cu medii zilnice > 00 si 100 C
Anii 1896 1955

> 00 C > 100 C

durata suma t0 durata suma t0
285 3717 185 3224

H. Bilantul termic global (t0g)

Bilantul termic global reprezinta suma gradelor medii zilnice din perioada de vegetatie
(rezulta din insumarea temperaturilor medii zilnice, diurne pozitive din aceasta perioada).
La noi in tara se inregistreaza un bilant termic global cuprins intre 2700 si 3600. In podgoria
Colinele Tutovei, bilantul termic global este de 3114.

I. Bilantul termic activ (t0a)

Bilantul termic activ reprezinta suma temperaturilor medii zilnice mai mari de 10 0 din
perioada de vegetatie.
In podgoriilor din tara noastra se inregistreaza un bilan termic activ cuprins intre 2600
3500 0C. In podgoria Colinele Tutovei bilantul termic activ este de 3224.

J. Bilantul termic util (t0u)

Bilantul termic util reprezinta suma diferentelor dintre temperatura medie zilnica mai mare
de 10 0C si pragul biologic de pornire in vegetatie a vitei de vie 10 0C. Bilantul termic util este de
1314.
 1.2.2. LUMINA
Vita de vie are pretentii mari fata de factorul lumina, fiind o planta heliofila. Insuficienta
luminii influenteaza negativ procesele de crestere, diferentierea mugurilor, cresterea si maturarea
strugurilor, astfel inct butucii umbriti vor avea cresteri slabe si vor da intotdeauna productii
inferioare din toate punctele de vedere.

Suma globala a orelor de insolatie pentru vita de vie este de minimum 2000 ore care se
realizeaza in toate zonele viticole din tara noastra. Sub actiunea directa a luminii, asimilatia
clorofiliana este mult mai intensa dect la umbra, strugurii sunt mai colorati si acumuleaza cantitati
mai mari de zaharuri.
Insuficienta luminii determina reducerea procesului de forosinteza, debititatea butucilor,
sensibilitatea lor la atacul bolilor, diferetierea redusa a mugurilor, productii scazute si struguri de
calitate inferioara.
Conditiile optime din punct de vedere heliotermic se asigura chiar si in regiunile cu un
climat general mai putin favorabil, prin amploarea viilor pe pante cu expozitie sudica si pe soluri
care se incalzesc usor sub influenta radiatiilor solare.

A. Radiatia globala din perioada de vegetatie (87 kcal/cm2)

Radiatia globala, obtinuta prin insumarea radiatiei directe si difuze, prezenta in podgoria Iasi
are valori moderate de 90,5 kcal/cm2.

B. Durata de stralucire a soarelui. Media lunara si anuala (nr.ore)

Anii 1948 - 1955

Luna
Statia Anuala
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tutova 71,5 70,1 136,0 181,5 238,5 274,3 295,1 289,2 216,8 142,2 70,7 64,1 2051,0

Durata de stralucire a soarelui din perioada de vegetatie (nr. ore)

Anii 1948 1955

Statia Luna
Total
IV V VI VII VIII IX
Tutova 181,5 238,5 274,3 295,1 289,2 216,8 1495,4
 1.2.3. UMIDITATEA
Aparent vita de vie este o planta cu cerinte reduse fata de regimul de umiditate. In fond ea
are nevoie de cantitati mari de apa, pe care si le procura insa cu usurinta datorita sistemului saa
radicular profund si bine dezvoltat. Aceasta face ca vita de vie sa aiba si o rezistenta mare la seceta,
insusire ce nu trebuie considerata ca absoluta.
Umiditatea relativa a aerului, optima pentru vita de vie este de 70 80 %. La 40 % procesele
vitale incetinesc, iar la 20 % pot inceta complet.
Umiditatea optima din sol este de 60 75 % din capacitatea de cmp.

A. Cantitatea medie de precipitatii atmosferice lunara si anuala (mm)

Anii 1921 1955

Luna
Statia Anuala
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Tutova 28,9 27,4 28,1 40,3 52,5 75,1 69,2 57,6 40,8 34,4 34,6 28,9 517,8

Precipitatii atmosferice din perioada de vegetatie (mm)

Anii 1921 1955

Statia Luna
Total
IV V VI VII VIII IX
Tutova 40,3 52,5 75,1 69,2 57,6 40,8 335,5

B. Intocmirea histogramei regimului de precipitatii

 80
Ianuarie

Precipitatii medii lunare

70 Februarie
Martie
60
Aprilie
50 Mai
40 Iunie
Iulie
30 August
20 Septembrie
Octombrie
10 Noiembrie
0 Decembrie
Lunile anului

Fig.1 Histograma regimului de precipitatii

C. Umiditatea relativa a aerului din perioada de vegetatie

Statia Luna
Total
IV V VI VII VIII IX
Tutova 62 62 63 62 63 66 378

1.2.4. ACCIDENTE CLIMATICE

In podgoria Colinele Tutovei, iernile sunt destul de geroase, cu temperaturi minime absolute
de 29 0C, impunndu-se protejarea vitei de vie pentru iarna.
Frecventa temperaturilor scazute sub 20,1 0C estede 43 ani din 100, iar frecventa
temperaturilor scazute sub 26,1 0C este de 9 ori din 100.

1.2.5. REGIMUL EOLIAN

Miscarile maselor de aer, prin viteza si directia lor, influenteaza puternic plantatiile viticole.
Vnturile puternice a caror viteza depaseste 55 65 km/h, pot afecta integritatea mijloacelor de
sustinere, rup lastarii si pot chiar disloca butucii din pamnt. Ele spulbera iarna zapada, in cursul
vegetatiei intensifica evaporarea apei din sol, accelereaza transpiratia, reduc umiditatea relativa a
aerului, pot stnjeni procesul de fecundare a florilor.
Adierile de vnt inregistrate dupa perioade umede, au un alt efect benefic, contribuind la
zvntarea frunzisului, impiedicnd astfel atacul unor boli (mana, putregai cenusiu).

Frecventa vnturilor (%)

Statia N NE E SE S SV V NV
Tutova 9,5 5,3 8,3 13 5,7 4,7 5,5 21,5

Viteza vntului (m/s)

 Statia N NE E SE S SV V NV
Tutova 2,9 2,0 2,3 2,9 3,1 2,0 2,3 4,2

N
25
20
NV NE
15
10
5
V 0 E
frecventa medie,%
viteza medie, m/s
SV SE

Fig.2 Roza vnturilor

1.2.6. INDICATORI ECOLOGICI SINTETICI

Pentru aprecierea resurselor heliotermice si hidrice ale unei podgorii se folosesc o serie de
indicatori cu caracter sintetic integrnd actiunea combinata a doi sau trei factori ecoclimatici.
A Indicele heliotermic
In tara noastra se foloseste indicele heliotermic real (IHr), dupa formula:

IHr = t0n . ir . 10-6

in care:
t0n suma gradelor de temperatura utila din perioada de vegetatie;
ir suma orelor de insolatie reala din aceeasi perioada.

In conditiile de mediu din tara noastra, indicele heliotermic real ramne intre limitele 1,35
2,70 (M.Oslobeanu si colab., 1991), valorile cele mai mari fiind intlnite in podgoriile din sudul
tarii, care au disponibilitati heliotermice sporite
In podgoria Colinele Tutovei, indicele heliotermic real este de 1,17..

B. Coeficientul hidrotermic
Interactiunea binara dintre precipitatii si bilantul termic activ a fost reprezentata G.
Selerninov, 1936 sub forma COEFICIENTULUI HIDROTERMIC (CH), folosind relatia:
 CH =
p 10 ,
t 0
a

in care:
p reprezinta suma precipitatiilor din perioada de vegetatie;
t0a reprezinta suma gradelor de temperatura activa din aceeasi perioada.

Valorile CH variaza, pe teritoriul Romniei intre 0,6 1,8 Cnd se inregistreaza valorile
minime (0,6 0,7) cultura vitei de vie devine economica numai in regim irigat.

CH =
p 10 = 1,04
t 0
a

C. Indicele bioclimatic
Urmarind integrarea actiunii temperaturii, insolatiei si umiditatii, Gh. Constantinescu si
colab., 1964, au formulat un indice biochimic al vitei de vie (Ibcv), potrivit formulei:

Ibcv =
t ir 10
0
a

pNzv
in care:

t0a reprezinta suma temperaturilor active din perioada de vegetatie;

ir reprezinta suma orelor de insolatie reala din timpul perioadei de vegetatie;
p reprezinta suma precipitatiilor din aceeasi perioada;
Nzv reprezinta numarul de zile din perioada de vegetatie.

In podgoriile din tara noastra valorile IBCV variaza intre 4 si 15.

Ibcv =
t ir 10 = 7,7
0
a

pNzv

D. Indicele biopedoclimatic
Pornind de la indicele anterior, urmarind optimizarea consumului de apa al vitei de vie,
V.G.Popa, 1977, 1989 a obtinut indicele biopedoclimatic (Ibpc), folosind formula:

Ibpc
t ir 10 ,
0
a

ETR0 Nzv
in care:
ETR0 reprezinta evapotranspiratia reala optima (mm) din perioada de vegetatie.

Valorile optime ale acestui indice sunt cuprinse intre 5 9. Prin corelarea valorilor acestui
indice cu acumularea zaharului in boabe s-a constatat ca acesta a fost maxima la valori cuprinse
intre 5 si 9.

Ibpc
t ir 10 = 5,75
0
a

ETR0 Nzv

E. Indicele edafoclimatic
Indicele edafoclimatic (Iec) integreaza actiunea factorilor climatici cu umiditatea din sol,
potrivit relatiei:

Iec =
t ir 100,
0
a

IUA Nzv
in care:
IUA reprezinta indicele umiditatii active a solului, in formularea data de C.Chirita, 1962:
W Co
IUA = 100 IUA 4,6
Cc Co
in care:
W reprezinta provizia momentana de apa din sol (%);
Co coeficientul de ofilire (%);
Cc capacitatea de cmp pentru apa solului (%).

Pentru principalele podgorii din tara noastra valorile acestui indice variaza intre 3 7.
Pentru podgoria Iasi acest indice are valoare:

Iec =
t ir 100 = 5,6
0
a

IUA Nzv

F. Indicele aptitudinii oenoclimatice

Pentru stabilirea gradului de favorabilitate climatica de care dispune o regiune pentru a
sintetiza anticianii din struguri si in general, de producere a vinurilor rossii, {t. Teodorescu, 1978, a
stabilit un indice a aptitudinii oenoclimatice (IAOe) pentru aceasta directie de productie:

IAOe = T + I (P - 250),
in care:
 T reprezinta suma gradelor de temperatura activa in intervalul 1.IV 30.IX;
I suma orelor de insolatii in acelasi interval;
P suma precipitatiilor din aceeasi perioada.

Valorile acestui indice, este intre 3700 5200. In zonele in care se inregistreaza valori mai
mici de 4300 se pot obtine numai vinuri albe; cnd indicele aptitudinii oenoclimatice este cuprins
intre 4300 4600, arealul respectiv prezinta o favorabilitate mijlocie pentru obtinerea vinurilor
rosii, iar la valori de peste 4600 exista conditii favorabile pentru aceasta directie de productie.

IAOe = T + I (P 250) = 4633,9

1.3. OROGRAFIA TERENULUI

Podgoria este situata in sudul Podisului Moldovei, respectiv in sud-estul Colinelor Tutovei si
in nord-vestul colinelor Covurluiului, separate de culoarul vaii Barladului. Particularitatile bio-
pedo-climatice sunt sugerate de amplasamentul teritoriului intre paralele 4607' si 4627' latitudine
nordica, de o parte si de alta a meridianului de 2735 longitudine estica. Podgoria Colinele Tutovei
se gaseste amplasata in judetul Vaslui si Galati.
Substratul litologic se caracterizeaza prin prezenta argilelor, nisipurilor si marnelor argiloase
levantine, daciene, pontiene, meotiene si kersoniene, precum si prin depozite loessoide pleistocene,
care prezinta o frecventa mai mare pe suprafetele relativ plane ale podisului Barladului. Textura
sedimentelor de solificare este luto-nisipoasa-lutoasa in majoritatea situatiilor.

1.4. FACTORII EDAFICI

Solurile intlnite pe teritoriul centrului viticol Tutova sunt:
sol cenusiu;
cernoziomurile cambice;
cernoziomurile regosolurile;
antropice.

Dintre acestea, predominant este solul cenusiu de padure.

 Solul cenusiu
Solurile cenusii au un profil bine dezvoltat cu urmatoarele orizonturi:

AmAmeBt-C sau Cca

Orizontul Am: are o grosime de 20 30 cm, culoarea este bruna-cenusie, foarte inchisa in
stare umeda si care se deschide mult prin uscare, devenind cenusiu-bruna; textura este mijlocie fina;
structura poliedrica-angulara mica; mediu poros, mediu compact, frecventi graunciori minerali
dezbracati de pelicula coloidala.
Orizontul Ame prezinta o grosime de 10 30 cm, culoarea mai deschisa dect orizontul
superior; textura groasiera; structura slab formata, iar prezenta graunciorilor de cuart dezbracati
de pelicula coloidala este mult mai intensa. Prezinta proprietati de orizont de acumulare a
humusului ct si de orizont eluvial.
Orizontul Bt apare la 40 50 cm si merge pna la 140 150 cm; are o culoare bruna sau
bruna galbuie; textura fina; structura prismatica, fin poros si compact; prezenta petelor de oxid de
fier si concretiuni feromanganice.
Orizontul Cca are o culoare galbuie, este structurat; prezinta numeroase morformatiuni de
carbonat de calciu si face efervescenta evidenta.
Proprietati
Solurile cenusii au textura mijlocie fina, sunt bine structurate, prezinta o permiabilitate mai
scazuta pentru apa si aer si se livreaza mai greu.
Au un continut mai putin (mijlociu) in humus (3 4 %), reactia este slab acida in orizontul
Am (pH = 5,8 6,8), acida in orizontul Ame, unde valoarea pH-ului scade sub 5,8. Gradul de
saturatie in baze este peste 70 % in Am si scade sub aceasta valoare in Ame. Este un sol mijlociu
aprovizionat cu elemente nutritive (N, P, K) si asigura conditii acceptabile pentru dezvoltarea
plantelor agricole.
Fertilitate si folosinta
Solurile cenusii au o fertilitate naturala putin mai scazuta dect cernoziomurile argilo-
iluviale. Asigura o buna aprovizionare a plantelor cu apa, permit lucrari agrotehnice de buna calitate
si efectuate la timp, putnd pastra in sol umiditatea de care plantele au nevoie.
Pentru obtinerea de productii mari si de buna calitate este necesara fertilizarea organica si
minerala, iar pentru plantele cu un consum mai mare de apa este necesara irigarea. Acest tip de sol
se prezinta bine la cultura vitei de vie.

1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA A PODGORIEI

Hidrografia, este reprezentata prin paraie, colectorul exclusiv fiind raul Barlad. Cele cateva
lacuri de acumulare au rolul de regularizare a scurgerii si de aprovizionare cu apa potabila,
industriala si irigabila. Apele freatice au debite mici, pana la disparitie in optimul termic estival.
Mai bogat este freaticul luncilor, insa el nu corespunde standardului de calitate.. In general, aceasta
podgorie este deficitara in resurse hidrice de suprafata sau de adancime.

1.6. FACTORI SOCIALI-ECONOMICI

In zona podgoriei Colinele Tutovei, cultura vitei de vie este o activitate agricola traditionala.

Pentru amplasarea plantatiei, trebuie sa se tina seama de unii indicatori de ordin social-
economic si anume:
existenta fortei de munca, fiind o zona de traditie viticola, forta de munca fiind asigurata
din localitatile apropiate, forta de munca care necesita minimul de pregatire in domeniu;
sursele de apa: cantitatile de apa necesare in caz de seceta sau insuficienta hidrica sunt
asigurate de rurile din apropiere;
caile de transport: se tine seama ca la proiectare sa fie asigurate retele de drumuri
practicabile in orice sezon si mai ales in perioadele nefavorabile;
pietele de desfacere: sunt reprezentate prin unitatile care beneficiaza de productia
respectiva, prin sortimentul si calitatea vinurilor obtinute.
Plantatia trebuie sa se preteze la ridicarea continua a indicatorilor de productivitate a muncii,
a masinilor utilizate, calitatii, cantitatii.

Capitolul 2. Memoriu tehnic

2.1. STABILIREA SISTEMULUI DE CULTURA SI TIPUL DE PLANTATIE

In tara noastra, datorita conditiilor pedoclimatice specifice fiecarui areal, s-au adoptat si
raspndit trei sisteme de culturaa vitei de vie: protejata, semiprotejata si neprotejata.

Cultura protejata se practica in zonele cu ingheturi frecvente ale vitei de vie in timpul
iernii, atunci cnd temperatura minima absolutascade sub 240C. Frecventa anilor cu astfel de
temperaturi scazute, nocive pentru vita de vie, este egalasau mai mare de 4 ani din 10 succesivi.
Butucii se conduc pe tulpini joase (0,1 0,2 m) iar pentru iarnase protejeazacu pamnt, prin
musuroire sau acoperire totala.

Cultura semiprotejata este extremain zonele in care frecventa anilor cu ingheturi ale vitei
de vie este de ori in decurs de 10 ani succesivi, iar temperatura minimain timpul iernii nu
coboarafrecvent sub 200 C pentru soiurile de masasi de 220 C pentru cele de vin.In aceste areale
butucii se conduc pe tulpini semiinalte (o,7 0,8 m), dar obligatoriu la baza tulpinii se mentin 1 2
cepi de sigurantacu lungimea 2 3 ochi necesari refacerii tulpinii distruse eventual prin inghetare.
Coardele anuale rezultate din cepi de sigurantase protejeazaiarna prin musuroire.
Cultura neprotejatase practicain zonele in care temperatura minimain timpul iernii nu
coboarafrecvent sub 200 C, iar suma gradelor de temperaturadepaseste 30000 C.In aceste zone
frecventa anilort cu temperaturi minime sub 220 C este redusala un anu din 10, astfel inct butucii
se pot conduce pe tulpini inalte (1 2 m) sau semiinalte (0,7 1,0 m).
Analiznd frecventa temperaturilor scazute, existente in cadrul podgoriei Iasi, observam cain
aceastazonacel mai indicat sistem de culturaeste sistemul de culturasemiprotejata.
Pentru cultura semiprotejatacel mai indicat este sistemul de culturasemiinalta, iar forma de
conducere recomandataeste Guyot pe brate cu inlocuire periodica.

STABILIREA TIPULUI DE PLANTATIE

Tipurile de plantatii exprimagradul de intensivizare a culturii vitei de vie si sunt determinate

de panta terenului, distantele de plantare, densitatile de plantare (numarul de butuci la hectar), forma
de conducere a butucilor si posibilitatile de culturaa vitei de vie cu un grad ridicat de mecanizare a
lucrarilor.In cadrul sistemelor de culturaa vitei de vie se intilnesc mai multe tipuri de plantatie in
raport cu orografia terenului, fertilitatea solurilor, vigoarea soiurilor cultivate si directiile de
productie.
Tinndu-se cont de poanta terenului, vigoarea soiurilor, existenta sistemei de masini pentru
mecanizarea lucrarilor, directia de productie, si de ceilalti factori se observacain zona de infiintare a
plantatiei, cel mai indicat tip de plantatie este cel obisnuit, cu distanta intre rnduri de 2,2 x 1,2 m,
cu o densitate de 3787 butuci la hectar.
Plantatiile viticole obisnuite sunt amplasate pe terenuri cu pante moderate (sub 15 %) si
soluri cu fertilitate mijlocie. Distantele de plantare folosite sunt de 2,2 m intre rnduri si 1,0 1,4 m
intre butuci pe rnd, asigurnd densitati normale de 3246 4545 butuci la hectar. Mecanizarea
lucrarilor se realizeazacu tractoarele viticole V-445 si SV-445.
Acest tip de plantatii este cel mai ratspndit intruct corespunde tuturor regiunilor viticole.
Sunt cultivate att soiurile pentru struguri de vin, ct si cele pentru struguri de masa, cu vigoare
slaba, mijlocie sau mare.
In functie de sistemul de culturapracticat pot fi folosite att formele joase, ct si cele
semiinalte de conducere a butucilor. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii de 12 15
t/ha.

2.2. ALEGEREA SOIURILOR DE VITA RODITOARE SI PORTALTOI

La alegerea soiurilor de vitaroditoare se va tine seama de prevederile Listei soiurilor

roditoare recomandate si autorizate la plantare in arealele viticole delimitate din Romnia (1979
actualizatain 1984).In aceastalistasunt prezente, pentru fiecare podgorie si centru viticol, pe baza
experientei si traditiei acumulate, soiurile recomandate (care furnizeazaproduse viti-vinicole de
calitate) si asigurnd produse ce nu ating insa, nivelul calitativ al soiurilor recomandate.
Conform acestei liste in centrul viticol din podgoria Iasi, soiurile recomandate sunt
Feteascaalbasi Aligot iar soiurile autorizate sunt Feteascaregala, Muscat Ottonel si Sauvignon.
Prin alegerea si amplasarea corespunzatoare a soiurilor de portaltoi si a celor de
vitaroditoare se urmareste asigurarea pe ct posibilaa unei concordante intre cerintele soiurilor si
resursele ecologice ale unui anumit teritoriu.
Portaltoiul constituie un factor important al productiei viticole, prin vigoarea pe care o
conferasoiului altoit.
Soiurile recomandate pot ocupa circa 80 85 % din suprafata cultivatacu vitade vie a unui
centru viticol, restul de 15 % - 20 % fiind completate de soiurile roditoare autorizate.
Pentru centrul viticol Tutova, soiurile de vita de vie roditoare recomandate sunt:
Feteasca regala si Aligot.
Soiurile de portaltoi recomandate sunt: Berlandieri x Riparia, Selectia Oppenheim 4,
Selectiile Craciunel 25 26.

FETEASCA REGALA - Proles pontica, Subproles balcanica.

Sinonimii: Danaseana, Galbenade Ardeal, Knigrost. Kiroileanka.
Originea: Soi creat intre anii 1930 1940 in comuna Danes (judetul Mures)
lngaSighisoara. Se presupune a fi un hibrid natural intre Grasade Cotnari si Feteascaalba.
Areal de raspndire: este raspndit in majoritatea podgoriilor din tara noastra, fiind unul
dintre cele mai valoroase soiuri romnesti, ocupnd circa 15.000 ha.
Caractere ampelografice: are dezmugurirea in rozetapufoasa, culoare verde albiciosacu
marginile violacei.
 Frunza adultade marime mijlocie, lungimea mai micadect latimea, intreagasau cu inceput
de trilobie. Limbul frunzei: verde inchis, usor gofrat, in mezofil prezintaadncituri ca si Grasa de
Cotnari. Limbul este fin scamos pe fata inferioara. Sinusurile laterale slab schitate in formade U
sau V. Sinusul petiolar larg deschis in formade U, dar fara a ajunge la forma de
acolada(caracter mostenit de la Feteasca alba).
Floarea este hermafrodita, normalacu polen fertil, de tipul 5, soi autofertil.
Strugurii: mijlocii-cilindrici sau cilindroconici, deseori aripati. Boabele sunt neuniforme ca
marime si des ca ciorchine. Bocul sferic, galben-verzui, pielita groasa, punctul pistolar persistent.
Pulpa zemoasa.
Caracterizare agrobiologica- soi cu perioada mijlocie de vegetatie (160 180 zile). Are
vigoare mijlocie de crestere, fertilitatea lastarilor ridicata 95 %.
Soi rezistent la geruri (-220C; -200C), mijlociu rezistent la fainare si mana, slab rezistent la
secetasi la putregaiul cenusiu. Dezmugureste la sfrsitul lunii aprilie, prga incepe la inceputul lunii
august.
Caractere agrotehnice: se cultivape tulpini inalte si semiinalte, conducerea coardelor
bilateral, taiere speronata. Reactioneazaputernic la fertilizare.
Caractere tehnologice: calitatea este inferioarasoiului Feteascaalba, se incadreazain epoca a
IV-a de maturare a strugurilor. Acumuleaza180 190 g/l zaharuri si 5,5 6,5 g/l aciditate totala. Se
reface usor dupaaccidente climatice. Productia variazaintre 10,5 18 t/ha.
Variatii si clone - prezintaclona biotipuri:
un biotip cu struguri mari, boabe galbene si rare pe ciorchine;
un alt biotip cu struguri aripati, galbeni-verzui si boabe dese pe ciorchine.
La Blaj s-a omologat clona 21 blaj cu o productie de 15 t/ha.
Caracterizare economica: soi destinat producerii vinurilor albe seci de calitate superioarasi a
vinurilor albe cu consum curent, materie primapentru vinuri spumante si distilate din vin.

ALIGOT - Soi de origine franceza, raspndit in majoritatea tarilor viticole din Europa.
Introdus in tara noastrala inceputul sec. XX, s-a extins mult in ultimii 20 de ani, in special in
podgoriile din Moldova, ca si la Niculitel in Dobrogea, unde conditiile pedoclimatice sunt deosebit
de favorabile pentru cultura acestui soi.

Caractere ampelografice
Frunza adulta este mijlocie, intreaga, usor lobata, colorata verde intens, fin scamoasa pe fata
inferioara. Strugurii sunt mici, cilindro-conici si aripati, desi in boabe. Boabele sunt mici, sferice,
usor ovale, verzi galbui, cu puncte cafenii pe partea insorita.

Insusiri bilogice si caracteristici tehnologice

Aligot este un soi de vigoare mijlocie, rezistent la seceta, destul de rezistent la inghet, dar
deosebit de sensibil la putregaiul cenusiu. Prezint o fertilitate ridicata, inlocuindu-se in general 2 3
struguri pe lastar. Productiile variazaintre 8 12 t/ha.

Pnala maturitate acumuleaza180 190 g/l zahar.In unii ani poate acumula si 21o g/l
zharuri, obtinndu-se vinuri superioare de 11 120 alcool, aromate, cu gust specific placut.

Particularitati de cultura. Soiul Aligot se preteazala cultura semiinalta, cu taieri in coarde

de 12 ochi. Se recomandao incarcatura moderata de ochi (18 20 ochi/m2). Pentru aplicarea
ingrasamintelor minerale in doze anuale de N 200P200K200 kg/ha s.a. se realizeaza sporuri de productie
de circa 15 %.
In vedera protejarii strugurilor impotriva mucegaiului cenusiu in anii cu precipitatii multe, se
poate aplica in preajmamaturarii boabelor si un desfrunzit partial.
Portaltoi recomandati: SO4-4 si Craciunel 25-26.
Caractere ampelografice.
Vrful lastarului si primele frunzulite sunt scamoase, de culoare verde-aramie; frunza adulta
este mare, cuneiforma, intreaga, cu usoara tendinta de trilobie. Limbul frunzei asimetric, cu sinusul
petiolar deschis, in formade V sau lira.
Lastarul este striat, cu nodurile violacei si pubescente.
Floarea, hermafrodita, functional mascula, ginosterila.
Coarda este de culoare maro-deschis, fin striatasi cu peri scurti la noduri.
Insusiri agrobiologice
SO4-4 asigurao bunamaturare a lemnului coardelor si productii mari de butasi (190 200
mii/ha). Are rezistenta buna la ger, tesuturile coardelor isi pastreaza viabilitatea fara a se necroza.In
pepiniera asigurarand amente mari, in medie de 43 % vite altoite STAS.
Prefera solurile usoare, cu continut mijlociu in calcar maxim 17 % calciu activ, IPC = 30.

Zonare. SO4-4 este recomandat ca portaltoi in toate podgoriile si centrele viticole, att pentru
soiurile de masa, ct si cele pentru struguri de masa.

BERLANDIERI x RIPARIA. SELECTIA OPPENHEIN 4

Sinonimii: SO 4
Genealogie este o selectie clonalarezultatadin portaltoiul Berlandieri x Reparia Teleki 4A.
 Selectia a fost facutain Germania la Scoala de Viticulturadin Oppenhein de catre A.Rodian,
cu putin timp inainte de 1940. Au fost obtinute 2 plante cu flori mascule pe care le-a notat cu SO 4
si SO 8, aceasta din urmaavnd vigoare slabasi nu a fost inmultita.

Caractere ampelografice: dezmugurire scamoasa, verde albicioasa, cu marginile rozetei

colorate in roz. Vrful lastarului este semi-deschis, puternic scamos, de culoare verde cu nuante
aramii-rosietice.
Frunzele tinere sunt alungite, scamoase-verzi cu slabe nuante aramii si marginile colorate in
roz. Frunza adultaeste mai micadect la Teleki si Kober (in medie 18 cm lungime),
intreagacuneiforma(codul general 136-3-34) si de culoare verde-gabuie. Limbul frunzei nu este
gofrat, dar ondulate intre nervurile principale cu marginile involute, este glabru pe fata inferioara,
prezentnd scame si peri (ascutiti) scurti numai pe nervuri. Dintii sunt mici, ascutiti, mucronii
alungiti si incovoiati. Sinusul petiolar in formade U deschis. Petiolul este lung, usor prebiscent,
iar punctul petiolar de culoare roz. Toamna, frunzele cad trziu si se coloreazain galben cu pete
cafenii.
Floarea este hermafrodita, functional masculaginosterila. Polenul este abundent si
germineazanormal. Lastarul prezintameritale lungi (18 23 cm) scoartanetedade culoare verde cu
dungi rosietice pe partea insorita, nodurile sunt vilolacei si usor pubescente. Crceii lungi, adesea
trifurcati si de culoare verde-rosiatica.
Coarda are culoare cenusie-inchisa, nodurile sunt proeminente si acoperite cu peri scurti;
exfolierea scoartei se face in placi. Mugurii sunt mici si ascutiti.
Insusiri agrobiologice: selectia Oppenhein 4 prezintacaractere ampelografice si insusiri
agrobiologice care o apropie mai mult de Riparia. Precocitate, maturare bunaa lemnului,
inradacinare usoarain scoala de vite, afinitate bunala altoire cu soiurile de vitaroditoare,
preferasolurile reavene si fertile. Vigoarea de crestere este mare, pe care o conferasi soiurile de
vitaroditoare. Are perioada scurtade vegetatie (165 170 zile), dezmugureste cu 4 5 zile mai
trziu dect Riparia gloire, iar maturarea lemnului lastarilor incepe mai devreme, pe la sfrsitul lunii
iulie, inct pe la finele lunii septembrie este terminata. Matureazacel mai bine lemnul coardelor,
comparativ cu toti ceilalti portaltori din grupa Berlandieri x Riparia.
Butasii inradacineazausor (60 80 % capacitatea de inradacinare); iar afinitatea la altoire cu
soiurile de vitaroditoare este buna(in medie 50 % pierderi). Sistemul radicular este foarte puternic si
patrunde in sol la adncimi mari de 4 5 m; radacinile de schelet nu sunt numeroase,
insadezvoltamulte radacini subtiri si lungi.
Rezistenta biologica: are o bunarezistentala filoxera radicola, insaslabala filoxera galicola;
este rezistent la nematozii endoparaziti (Meloidogyne arenaria si Meloidogeyne incognita).
rezista la cloroza; mijlocie (max.17 % calciu activ din sol, respectiv IPC = 30);
 sensibil la sarurile usoare din sol, maxim 0,4 g % (L.Vidal si A. Marcelin, 1968).
rezistabine la secetamijlocie, sensibil la antragnoza.
Insusiri agrotehnice: avnd dezmugurire timpurie poate fi afectat de brumele de primavara.
Ritmul de crestere al lastarilor este mic la inceputul vegetatiei, pnala inflorit, dupacare
sporeste. Maturarea lemnului lastarilor este foarte buna, lungimea utilaa coardelor este de 4 m.
Productia de butasi este de 190 200 mii/ha.In plantatii viticole altoite pe SO 4 nu
inregistreazacresteri vegetative puternice in primii 4 ani, cresterea vitelor se echilibreazaabia in anii
8 10 de la plantare.
Afinitatea de productie cu soiurile roditoare este reusita, golurile din plantatii situndu-se
intre 3 12 %. Imprimasoirilor altoite precocitate, valorificapotentialul ridicat de productie al
soiurilor si favorizeazacalitatea strugurilor (C.Trdea, 1991).
Soiurile care dau rezultate bune sunt: Grasade Cotnari, Feteascaalba, Chardonnay, Pinot
gris, Riesling italian, Chasselas dor etc.
Adaptivitate la carente: sensibilitate ridicatala cerintele de Mg, Cu si Ca; sensibilitatea
mijlocie la carenta cu K; se adapteazausor la toate tipurile de sol; nu suportaterenurile acide; cu
exces de umiditate si saruri. Insuficienta magnezului cauzeazaofilirea pedunculului inflorescentelor
in special la soiurile Merlot, Cabernet, Sauvignon.
Particularitati de cultura: fiind un portaltoi viguros se lasasarcina mare de lastar pe butuc, in
medie 12 lastari.In perioada de vegetatie se executasaptamnal copcitul si legatul lastarilor.
Pentru fertilizarea plantatiei se foloseste: N (80 100 Kg/ha); P (100 150 kg/ha); K (180 200
kg/ha), s.a.

Variatii si clone:In cadrul Statiunii Viticole Blag prin lucrari de supraselectie a fost
extrasadin Selectia Oppenheim 4, o clonamult mai valoroasaclona 4 (M.Toader, 1955).
Aceasta superselectie notata SO 4-4 este mai productivasi asigurarandamente superioare la
altoire (peste 60 % vite altoite STAS).
In Franta au fost obtinute 78 clone, dintre care cele mai valoroase sunt clonele: 5, 15, 18,
102.
In tara noastra, Selectia Oppenheim 4 se recomandaca portaltoi in toate zonele si centrele
viticole. A fost omologataSO 4-4 (1974), care se extinde in culturasi va avea ponderea cea mai mare
in sortimentul vitelor portaltoi.

SELECTIILE CRACIUNEL 25 SI 26
Sinonimii: SC 25 si 26 sau Ce 25 si 26.
Genealogie: au rezultat prin selectie clonaladin populatia portaltoiului Koler 5 BB. Lucrarile
de selectie au fost efectuate in perioada anilor 1949 1964 la Statiunea ViticolaCraciunelul Blaj
de catre M.Toader si B.Boltogi. Omologarea ca portaltoi s-a facut in anii 1970 (SC 26) si 1978 (SC
25).
Caractere ampelografice: sunt asemanatoare la cele 2 selectii. Dezmugurirea este
scamoasa, verde-albicioasa, cu vrful rozetei roz-rosietic. Frunza adultade marime mijlocie,
cuneiforma, intreaga, cu usoaratendintade trilobie. Limbul frunzei este gofrat, de culoare verde
intens, acoperit cu peri scurti, erecti pe fata inferioarasi prevazut cu scame rare pe fata superioara.
Sinusul petiolar larg deschis in formade lira sau de V. Floarea este hermafrodita, functional
femela, androsterila. Lastarii sunt vigurosi cu meretale lungi, striate si de culoare verde-cafenie.
Coardele au culoare cenusie-cafenie, nodurile au nuantaviolacee si acoperite cu peri scurti, desi.
Insusirile agrobiologice: sunt diferite de la o selectie la alta. Selectia Craciunel 25 se
caracterizeazaprin: vigoare mijlocie, perioadalungade vegetatie (187 zile) maturarea lemnului
lastarilor incepe dupa 20 august si dureazapnacatre sfrsitul lunii octombrie.
Lungimea utilaa coardelor este de 4 4,5 m, iar productia de butasi este 170.000/ha. Selectia
Craciunel 26 reprezintainsusiri agrobiologice asemnatoare cu a Selectiei Craciunel 71, vigoare
foarte mare, pe care o imprimasi soiurilor altoite de vitaroditoare; perioadalungade vegetatie (183
zile), incepe maturarea lastarilor trziu, dupaseptembrie si matureazalemnul pe lungimi mai mici (in
jur de 4 m). Coardele se conservabine pe timpul iernii.
Rezistente biologice
Ambele selectii au rezistentabunala filoxera radicalasi mijlocie la filoxera galicola. Sunt
rezistente la cloroza, maxim 20 % Ca asimilabil din sol, respectiv IPCV = 40. Prezinta rezistenta
mijlocie la secetasi excesul de umiditate din sol, nu rezistala saruri, max. 0,4 NaCl.Inradacineaza
bine in scoala de vite (60 % - 80 %, din butasi), afinitatea bunala altoire cu soiurile de vitaroditoare
(50 % in medie prindere). In plantatii dezvolta un sistem radicular puternic cu multe radacini de
schelet care patrund in sol sub un unghi geotropic de 45 50 0, sunt indicate ca portaltoi la soiuri
pentru struguri de vin.

Selectiile Craciunel 25 si 26 sunt recomandate in toate podgoriile tarii, ele inlocuind treptat
portaltoiul Kober 5BB. Plantatiile mamasunt infiintate cu precadere in zonele din sudul tarii, pentru
a se asigura maturarea lemnului coardelor in toti anii.

2.3. ORGANIZAREA TERENULUI

Organizarea terenului cuprinde un ansamblu de masuri si lucrari care se referala organizarea

interna, amenajarea antierozionalaa terenului, lucrari care urmaresc folosirea completasi rationalaa
pamntului, asigurarea conditiilor pentru executarea mecanizata a lucrarilor si sporirea fertilitatii
solului.
 Organizarea interna a terenului
Parcelarea terenului in unitati de exploatare. Lucrarea constain impartirea suprafetei
destinate infiintarii plantatiei in urmatoarele subunitati teritoriale: trupul, tarlaua, parcela.

Trupul este cea mai mare subunitate teritorialain viticultura, avnd o suprafatade 300 500
ha pe terenurile plane sau cu o pantade pnala 14 % si de 150 200 ha pe terenurile cu o pantamai
mare de 14 %.
La nivelul trupului se realizeaza amenajarile pentru exploatarea rationala a plantatiei, cum
sunt drumurile, canalele pentru irigatie, alimentarea cu apa, etc.
In cadrul trupului sunt delimitate si parcelele.
Tarlaua are o suprafata cuprinsa intre 30 50 ha pe terenurile plane sau cu pante pnala 14
%, iar pe cele cu pante de peste 14 %, suprafata de 10 15 ha. La nivelul tarlalei se realizeaza
dimensiunile impuse de mecanizare. Pentru necesitatile mecanizarii lucrarilor, lungimea tarlalei va
fi de 500 1000 m, in nici un caz mai mica, deoarece scade mult randamentul tractoarelor si
masinilor viticole. De asemenea se delimiteaza zonele de intoarcere.
Parcela este subunitatea teritorialacea mai mica, dar de baza, a unei plantatii viticole.
Suprafete ei variaza in functie de panta terenului intre 3 5 ha pentru terenurile in pantade pnala
14 % si 1 3 ha pentru cele cu o pantade peste 14 %. La stabilirea dimensiunii unei parcele trebuie
sa se tina seama calatimea parcelei safie in jur de 100 m, ea fiind corespunzatoare lungimii unui
rnd de vite.
Amenajarea retelei de drumuri si a zonelor de intoarcere
Reteaua de drumuri este formata, in functie de subunitatile teritoriale pe care le deserveste
din:

drumuri principale de 6 m latime care fac legatura intre trupuri, masive, centre de
productie etc.
drumuri secundare de 4 m latime, care delimiteazatarlalele si parcelele.
poteci de 2 m latime, intre parcele.
Suprafata ocupata cu drumuri nu trebuie sa depaseasca 4 7 % din totalul suprafetei
amenajate.

Zonele de intoarcere a tractorului se amenajeazala capetele tarlalei cu o latime de 6 m.

Lucrari de amenajare antierozionala

Pe terenurile cu pante pnala 4 %, neexistnd pericolul eroziunii, nu este necesar sase creeze
amenajari speciale.
Pe terenurile cu pante de 5 12 %, prevenirea eroziunii se realizeazaprin orientarea
rndurilor pe directia generalaa curbelor de nivel, insotitade masuri agrotehnice antierozionale.
 Daca intensitatea eroziunii este mare, atunci, in afarade orientarea rndurilor pe curbele de
nivel, se executasi alte masuri speciale cum sunt:
benzile inierbate, pe intervalele dintre rnduri, insamntate cu ierburi perene; ele se
amplaseazala fiecare 6 8 intervale pentru pantele de 6 8 % si la 3 intervale pentru cele de 10
12 %;
Canale de evacuare a apelor, amplasate la 16 18 cm pe pantele de 6 8 % si la 12 14
m pe cele de 10 12 %.
Pe terenurile cu pante de 12 24 %, prevenirea eroziunii si asigurarea conditiilor pentru
mecanizare se realizeazaprin tasare. Pe pante mai mari de 24 % cultura vitei de vie nu este
economica sub aspectul omogenizarii si al mecanizarii.

2.3.1. CALCULUL SUPRAFETELOR

Scopul prezentului proiect este de a infiinta o plantatie de vita de vie, pentru vinuri albe de
masa, in centrul viticol Tutova din podgoria Colinele Tutovei, care sa asigure o productie anuala de
290 tone struguri.

In sortimentul centrului viticol Bucium-Tomesti pentru obtinerea de vinuri albe de calitate

superioara, intracinci soiuri de vitade vie din care douatreimi sunt recomandate (Feteasca alba,
Aligot) si trei sunt autorizate (Feteasca regala, Muscat Ottonel, Sauvignon).

Pentru intocmirea acestui proiect s-au luat in calcul urmatoarele soiuri:

Feteasca alba 30 %
Aligot 47 %
Feteasca regala 23 %
Avnd in vedere aceste procente se va afla valoarea lor din productia totalade struguri:

320 t .. 100 %
x t ... 30 %
___________________________________________________________
320 x30
x= = 96 tone productie totala Feteasca alba
100

320 t .. 100 %
y t ... 47 %
___________________________________________________________
320 x 47
y= = 150,4 tone productie totalaAligot
100
 320 t .. 100 %
z t ... 23 %
___________________________________________________________
320 x 23
z= = 73,6 tone productie totala Feteascaregala
100
Pentru a determina suprafata cultivatacu soiul Feteascaalba, stiind caproductia anualaeste de 96
t si productia la hectar este de 8 t rezultacasuprafata cultivatacu acest soi va fi:

Feteascaalba 96 t : 8 t/ha = 12 ha; .

Pentru celelalte soiuri valorile sunt:
Aligot 150,4 t : 10 t/ha 15 ha;
Feteasca regala 73,6 t : 12 t/ha 6 ha;

Suprafata totalacultivataeste de 33 ha.

2.3.2.IMPARTIREA TERENULUIIN UNITATI DE EXPLOATARE

Tinndu-se cont de panta terenului, care este de 10 % dimensiunile unei parcele va fi :
lungimea parcelei 100 m ;
latimea parcelei 300 m.
Suprafata unei parcele va fi de 3 ha.
Soiul Feteasca albaocupnd o suprafatade 12 ha vom avea un numar de 4 parcele (12 : 3
= 4) ;
Pentru soiul Aligot vom avea 5 parcele (15 : 3 = 5) ;
Pentru soiul Feteasca regalavom avea 2 parcele (6 : 3) = 2.
In total vom avea un numar de 11 parcele.
Cele 11 parcele vor fi distribuite in doua tarlale. Prima tarla va avea o lungime de 500 m, iar
a doua tarla va avea o lungime de 600 m.

2.3.3. STABILIREA RETELEI DE DRUMURI SI A ZONELOR DEINTOARCERE

Reteaua de drumuri urmareste deservirea tuturor unitatilor teritoriale si este menitasaasigure
deplasarea masinilor si utilajelor, transporturilor de materiale si a productiei de struguri.
Drumurile principale urmaresc firul vailor si cumpana apelor, avnd o latime de 6 m. Ele
deservesc intreaga suprafataplantatacu vita de vie din cadrul unui trup sau masiv viticol si fac
legatura cu centrele de prelucrare a strugurilor. Pentru a putea fi practicabile in orice sezon, se
recomandasafie pietruite.
Drumurile secundare au o latime de 4 m si delimiteazatarlalele si parcelele pe directia
curbelor de nivel.In functie de panta terenului ele sunt amplasate la distante de 100 m. Ele trebuie
saaibao pantausoaralongitudinala(2 3 %) si safie prevazute cu canale de colectare si evacuare a
apelor.

Legatura dintre drumurile secundare se face prin potecile si aleele care separaparcelele pe
directia deal-vale.
Potecile au latimea de 2 m, separaparcelele intre ele pe directia deal-vale. Aleele si potecile
sunt trasate pentru a putea permite trecerea tuturor tractoarelor dintr-o parcelain alta, iar pe taluzul
lor se executatrepte de picior consolidate prin dale de beton. Ele sunt intretinute prin inierbare.
Amplasarea zonelor de intoarcere
La capetele tarlalelor se prevad zone de intoarcere intelenite cu latimea de 6 m.In cazul
proiectului, drumurile principale pot fi folosite si ca zone de intoarcere. Amplasarea lor se face pe
linia de cea mai mare pantape ct posibil la marginea ravenelor sau a plantatiilor silvice.
Calculul suprafetelor ocupate de zona de intoarce (drumuri principale), drumuri secundare,
alei, poteci este :
4 zone de intoarcere x 6 m x 300 m = 7200 m2 ;
5 poteci x 2 m x 300 m = 3000 m2 ;
4 alei x 4 m x 300 m = 4800 m2 ;
2 drumuri secundare x 4 m x 614 m = 4912 m2 ;
1 drum secundar x 4 m x 512 m = 2048 m2.
TOTAL = 21960 m2 = 2,19 ha ; 2,10 x 100 : 33 = 6,6 %.
Deci suprafata ocupatade drumuri ocupao suprafatade 6,6 % din totalul suprafetei amenajate.

Amenajarea retelei de alimentare cu apasi de distributie a solutiei pentru stropit

Apa necesaraeste asigurataprin captarea scurgerilor de suprafata. Apa este dirijataprin
pompare prin conducte ingropate, spre cota cea mai inaltaa terenului, unde este amplasatastatia de
pregatire a solutiei. De aici printr-o retea de conducte, solutia este pompatasau apa este
dirtribuitaprin cadere liberapnala parcelele plantate cu vitade vie, unde se aflahidranti de la care se
alimenteazamasinile de stropit.In cazul folosirii substantelor pentru tratamente cu volum redus, la
care solutia se pregateste direct in rezervorul masinii de stropit, alimentarea cu apase face de la
hidrantul aflat la capatul parcelei.
Reteaua de conducte urmareste reteaua de drumuri existente in interiorul plantatiei.

2.3.4. AMENAJAREA TERENULUI DESTINAT PLANTARII VITEI DE VIE,

COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
Amenajarea terenurilor in pantadestinate plantatiilor viticole prezintao
importantadeosebitapentru conditiile din tara noastra, deoarece peste 70 % din vii sunt amplasate pe
pante.
Pe terenurile cu panta cuprinsaintre 4 si 12 % pentru prevenirea eroziunii solului, rndurile
de vitade vie trebu ie safie orientate pe directia curbelor de nivel si se vor aplica o serie de masuri
curente de agrotehnicaantierozionala(subsolaje periodice, lucrari adnci ale solului, aplicarea
ingrasamintelor organice si a celor verzi, bilonatul printre rnduri).In conditiile in care eroziunea se
manifestacu intensitate mare sunt necesare o serie de masuri speciale (benzi inierbate).
Benzile inierbate cu ierburi perene pe intervalele dintre rnduri (late de 1,0 1,2 m) vor fi
amplasate la fiecare 2 6 rnduri in functie de panta terenului.
Prevenirea eroziunii solului se poate realiza si prin folosirea ingrasamintelor verzi, cu
insamntare anuala, din toamna, din douain douaintervale.
Canalele de evacuare a apelor se amplaseazala distanta de 12 14 m pe terenurile cu pante
de 10 12 % si la 16 18 m pe pante de 6 8 %. Adncimea canalelor este 0,30 m, inclinarea lor in
axul longitudinal 2 %. Au rolul de a colecta surplusul de apadin precipitatii si de al evacua spre
debusee.

2.4. LUCRARILE DEINFIINTARE A PLANTATIEI

Lucrarile de pregatire a terenului in vederea plantarii vitei de vie se referala:

defrisarea si nivelarea terenului;

asigurarea perioadei de odihnaa solului;
fertilizarea de baza;
desfundarea terenului.

Defrisarea si nivelarea terenului: este lucrarea de eliminare a vegetatiei lemnoase existente

pe teren, arbori, arbusti, pomi, butuci. La defrisare este necesarascoaterea din sol a tuturor butucilor
si radacinilor groase, care dacaramn pot duce la deteriorari a utilajelor de lucrare a solului folosite
pentru viitoarea plantatie.
In cazul defrisarii plantatiilor viticole afectate de boli virotice si de cancer baterian, pentru
evitarea transmiterii acestora la noua plantatiei, se va acorda o atentie deosebitascoaterii butucilor
cu maximum de radacini precum si asigurarii perioadei de repaus al solului.
Lucrarea de defrisare se executacu ajutorul tractoarelor grele dotate cu instalatii speciale
(lama de buldozer, gheare de scarificare, grebla de adunat cioate).
Prezenta denivelarilor in teren creazaprobleme privind combaterea eroziunii solului,
evacuarea excesului de umiditate, aplicarea irigatiei, trasarea drumurilor de exploatare, precum si
neuniformitatea in cresterea si dezvoltarea butucilor de vitade vie.
Pentru a preveni aceste dezavantaje, nivelarea terenului se impune ca o lucrare obligatorie si
se executaomediat dupadefrisare.
Nivelarea constain corectarea eventualelor denivelari, ori umplerea gropilor ramase
dupadefrisare. Se executamecanizat, folosindu-se scarificatoare, screpere sau buldozere.

Asigurarea perioadei de odihna a solului

In cazul infiintarii plantatiilor viticole pe terenuri eliberate prin defrisarea plantatiilor vechi este
necesaraasigurarea unei perioade de repaus al solului, timp de 3 5 ani, cnd se
recomandacultivarea unor plante furajere (graminee sau leguminoase) anuale sau perene.

Replantarea terenului eliberat prin defrisarea plantatiilor vechi ridicaprobleme deosebite din
cauza oboselii solului, datoritaacumularii unor toxine, a extinderii bolilor verotice, cancerul
bacterian, a unor carente de nutritie.
Asigurarea perioadei de odihnase impune att pentru refacerea structurii si fertilitatii solului,
ct si pentru a preveni cresterea slaba, intrarea mai trzie pe rod sau peirea vitelor nou plantate.
La defrisarea plantatiilor vechi, precum si odatacu lucrarile de nivelare si desfundare, se
recomandascoaterea si arderea radacinilor vitei de vie care pot constitui o sursade infectie pentru o
perioadade inca5 8 ani.
In conditiile tarii noastre se considerasuficientao perioadade odihnaa solului dupadefrisarea
plantatiilor de 3 ani, timp in care terenurile respective sunt incadrate in evidenta funciarala categoria
terenuri viticole in pregatire.

Fertilizarea terenului
Pentru cresterea si fructificarea normalaa vitei de vie, solul trebuie adus la un nivel mediu de
aprovizionare cu substante nutritive, incade la infiintarea plantatiei.

Prin fertilizarea de bazase urmareste imbunatatirea aprovizionarii solului cu materie

organicacu rol important in imbunatatirea proprietatilor fizice, chimice, biologice ale solului precum
si crearea unor rezerve de fosfor si potasiu ce urmeazaa fi utilizate de catre butucii de vitade vie si
dupaintrarea pe rod a plantatiei.
Fertlizarea organicase face cu gunoi de grajd semifermentat, care variazain raport cu
continutul solului in materie organicasi se diferentiazain functie de cantitatea in argiladin sol, de
indicele de azot.
In general se incorporeazain sol cantitati mari de ingrasaminte organice de 30 80
t/ha.Imprastierea lor pe teren se face ct mai uniform cu MIG-5, dupacare sunt incorporate adnc in
sol, prin desfundat. Se recomandaca pe lngaingrasamintele organice sase administreze si
ingrasaminte chimice pe bazade fosfor si potasiu, greu solubile, intruct rezerva solului in aceste
elemente este insuficienta.
Fertlizarea chimica
Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice se face in raport cu nivelul de aprovizionare a
solului in potasiu si fosfor pe adncimea de 0 40 cm. Orientativ, la pregatirea terenului se
administreazaurmatoarele doze de ingrasaminte chimice: 150 200 kg P 2O5/ha si 200 250 ka K2O
sub formade superfosfat sau fosforite activate si sare potasica.

Desfundarea terenului
Lucrarea constain mobilizarea adncaa solului cu inversarea si amestecarea orizonturilor, in
scopul asigurarii unor conditii favorabile pentru dezvoltarea radacinilor.

Prin desfundat se urmareste marirea capacitatii solului de acumulare apei din precipitatii.
imbunatatirea regimului termic si de aeratie, incorporarea in adncime a ingrasamintelor organice si
minerale.
Epoca de executare a desfundatului in conditiile noastre de mediu, este toamna pnala
inceputul iernii.In general se recomandaca lucrarea de desfundat safie facutact mai devreme
posibil, aceasta contribuind in mare masurala reusita plantatiei care se infiinteaza.
Desfundarea se executamecanizat cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PBD-60 sau
PBD-80 activate de tractoare grele pe senile S-1500, avnd o productivitate de 1,0 1,25 ha/zi.
Cu ocazia desfundatului, in cazul in care terenul a mai fost cultivat cu vitade vie, se strng
toate resturile de radacini, intruct pe acestea supravietuiesc nematozi, transmitatori de boli virotice.
Dupaefectuarea desfundatului se va executa o nivelare pentru a usura pichetarea, pentru a
mentine adncimea corespunzatoare de plantare a tuturor vitelor si a lucrarilor ulterioare din
plantatie.

Taierea de formare a cordonului bilateral pe semitulpina

In anul I lastarii formati din cordita scurtade 3 4 ochi, prin formare vitelor sunt lasati
sacreasca, legndu-se de pichet sau tutore.
Anul II primavara la taiere se alege coarda cea mai viguroasacare se scurteazain cepi de 2
ochi sau cordita de 3 4 ochi. Dintre lastarii formati se aleg cei mai vigurosi, care se dirijeazain
timpul vegetatiei pe tutori, restul lastarilor fiind inlaturati.
Anul III primavara la taiere se alege o coardaviguroasa, plasatact mai jos, care se conduce
vertical pe tutore pentru formarea tulpinii butucului. Coarda se taie in punctul la care grosimea ei
este de 8 10 mm, faraca lungimea cordonului format sadepaseasca din distanta dintre vite pe
rnduri. Dupapornirea in vegetatie se inlaturamugurii in faza de boboc de pe tulpinacu exceptia a 2
3 situati sub srma portanta. Lastarul format la baza butucului din cepul de un ochi va fi palisat de
tutore. Toamna coarda se ingroapa.
Anul IV - Din cele 2 3 coarde formate la partea superioaraa butucului se alege cel de al
doilea brat al cordonului. Pe bratul cordonului format in anul III, coardele situate pe partea
superioarase taie in cepi de 1 2 ochi pentru formarea verigilor de rod la distante de 12 15 cm.
Anul V taierea de formare se incheie pe bratul format definitiv, se lasaprimele verigi de
rod, iar pe bratul in curs de formare se aplicataierea in cepi de 1 2 ochi.

2.4.2. STABILIREA DISTANTELOR DE PLANTARE, A FORMEI DE

CONDUCERE SI A TIPULUI DE TAIERE
Distanta intre rnduri si intre plante pe rnd la infiintarea plantatiilor viticole,
determinadensitatea de plantare, respectiv numarul de butuci la unitatea de suprafata.
Densitatea de plantare depinde de vigoarea soiurilor roditoare, a portaltoiului, de fertilitatea
solului, de conditiile climatice, de forma de conducere a butucilor, de incarcatura de ochi atribuitala
taiere.
Alegerea distantelor optime de plantare influenteazanivelul productiei, calitatea acesteia,
costurile de productie.
Pe baza cercetarilor efectuate in diferite podgprii, a rezultatelor din productie si a traditiei
viticole s-au stabilit mai multe distante de plantare.
Pentru plantatia ce urmeazaa fi infiintata, distantele de plantare optime au fost stabilite de
2,2 m intre rnduri si 1,2 m pe rnd.
Conducerea tulpinilor se va face pe tulpini semiinalte cu protejare partialain timpul iernii.
Tipul de taiere este definitiv ca o combinatie a sistemului de taiere, forma de conducere a butucilor
si forma de conducere a coardelor de productie.
In cadrul plantatiei infiintate, tipul de taiere recomandat este cel de cordon bilateral pe
semitulpina.
Caracteristica tipului de taiere este faptul ca de-a lugul cordoanelor se lasadoar cepi de
productie de 2 3 ochi.

2.4.3. PICHETAREA TERENULUI

Pichetarea terenului reprezentalucrarea prin care se marcheazape teren, cu ajutorul
pichetilor, locul pe care il va ocupa fiecare vitadin viitoarea plantatie. Prin executarea corectaa
acestei lucrari se urmareste obtinerea unor rnduri drepte, in continuare de la o parcelala alta, pentru
asigurarea unor lungimi mari de lucru agregatelor destinate exploatarii mecanizate a plantatiei,
precum si atribuirea unor suprafete de nutritie egale fiecarui butuc.
 Marcarea locului destinat fiecarui vite se face cu tarusi de 50 60 cm lungime, numiti
picheti, sau cu lungimea de 1,1 1,4 m in cazul plantatiilor conduse pe forme semiinalte si inalte.
Orientarea rndurilor. Rndurile se orienteazain asa fel inct safie satisfacute cerintele
plantei fatade lumina, iar pe terenurile in pantasacontribuie la prevenirea eroziunii solului.
Sistemul de pichetare. Forma geometricadeterminatade vitele de pe un rnd, in raport cu
vitele de pe rndurile invecinate (dreptunghi, patrat, etc.) definesc sistemul de pichetat.In prezent in
viticulturaeste generalizat sistemul de pichetat in dreptunghi la care distanta intre rnduri este mai
mare dect distanta dintre vite pe rnd.
Aparatura si materiale necesare. Se folosesc jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici
de otel, rulete, srme marcate, unele cu distanta dintre rnduri, altele cu distanta dintre vie pe rnd,
picheti pentru marcarea vitelor, maiuri de lemn pe care sunt armate la ambele capete cu un inel
metalic, pentru fixarea pichetilor.
Sistemele folosite la pichetat, pentru a nu ceda cu timpul si a determina astfel producerea
unor erori, se impletesc cte doua(lungi de 105 110 m, cu grosimea de 2,8 3 mm) dupace au fost
intinse pnala refuz. Dupaimpletire se intind din nou si pe ele se marcheazadistantele
corespunzatoare cu plumb sau cositor topit. Douasrme vor fi marcate cu distanta dintre rnduri
(d1), iar a III-a cu distanta dintre vite pe rnd (d 2). La capetele ei se fixeazacte un tarus de
esentatare, lung de 50 70 cm gros de 8 10 cm, ascutit la un capat si armat cu un cerc metalic
pentru a evita craparea atunci cnd este fixat in pamnt prin batere cu maiul.
Tehnica pichetatului. Pichetatul incepe cu incadrarea terenului si impartirea lui in suprafete
mai mici de formadreptunghiularacare sapermitaexecutarea cu usurintaa operatiilor de aliniere
perfectaa rndurilor. Se alege o linie de bazaAB, egalacu multiplul distantei dintre rnduri (d 1)
paralelacu un drum, o altaplantatie sau un curs de apa. Din punctele A si B se ridica2 perpendiculare
AC si BD a caror lungime trebuie safie egalacu multiplul distantei dintre vite pe rnd (d 2). Cele 2
perpendiculare se unesc prin linia CD, paralelor si egalaca lungime cu linia de bazaAB. Pe laturile
lungi ale suprafetelor astfel delimitate se intind cele douasrme marcate cu distantele dintre vite pe
rnd. Apoi in dreptul semnelor de pe srmacu distantele dintre vite se infinge cte un pichet, ct mai
aproape de srma, mereu de aceeasi parte si faraa o deplasa.
Dupafixare tuturor pichetilor de pe rndul respectiv srma se mutapentru rndul urmator.
Primul si ultimul rnd din parcelase amplaseazafatade drum la jumatatea distantei de
plantare intre rnduri, iar pozitia primei vite fatade marginea parcelei se stabileste astfel inct sa
ramnaun spatiu de intoarcere pentru agregate de 5 6 m.

2.4.4. PLANTAREA VITEI DE VIE

Perioada de plantare.In mod obisnuit vita de vie se planteazaprimavara ct mai devreme
(martie aprilie) cu conditia ca temperatura solului la adncimea de 40 50 cm sainregistreaze 7
100C. Plantarea de toamnase executanumai pe terenuri bine drenate si se incheie inainte de
inregistrarea temperaturilor negative (noiembrie).
Ea constituie cea mai bunaperioadade plantare, intruct pnala primavarase
cicatrizeazaranile, vitele intramai devreme in perioada de vegetatie si se inlaturapericolul deprecierii
vitelor stratificate peste iarna.
Pregatirea vitelor pentru plantare
In vederea plantarii vitele sunt supuse unei control riguros, pentru a le depista si inlatura pe
care necorespunzatoare. Se admit la plantare numai vite sanatoase cu sudura de jur-imprejur, care au
lemnul viabil, mugurii viabili.
In vederea plantarii se face fasonarea vitelor care constain scurtarea radacinilor si coditei, in
suprimarea ciotului de la altoi, eliminarea radacinilor de la nodurile intermediare ale portaltoiului.
Codita se scurteazala 3 4 ochi si radacinile bazale la 8 10 cm. Dupafasonare, vitele se
parafineazape treimea superioara, recurgndu-se in acest caz la plantarea faramusuroi.
Pregatirea vitelor se executain ziua plantarii. Pe tot timpul plantarii, vitele fasonate si
mocirlite se protejeazaprin acoperire sau insilozare.
Plantarea vitelor se realizeazain gropi facute cu putin inainte de lucrarea de plantare. Pe
directia rndului, de aceeasi parte a pichetului si la o distantade 3 5 cm de acesta se fac cu
cazmaua gropi adnci de 50 cm si largi de 30 40 cm de formaprismatica. Pe fundul gropii se face
un musuroi din pamnt maruntit. Se aseazaapoi vita altoitain pozitie verticala, rezematade peretele
dinspre pichet, cu radacinile repartizate de jur -imprejur pe movilita de pamnt.
Se are grijaca punctul de altoire sase gaseascacu 1 2 cm mai sus de nivelul solului pentru a
preveni cresterea radacinilor din altoi, iar codita safie orientataspre pichet. Peste radacini se
introduce pamnt maruntit, reavan in strat gros de 15 20 cm. Se taseazaapoi bine cu piciorul, din
exteriorul gropii spre interior, urmnd ca vita saramnain pozitia initiala.

Se introduce apoi in groapao cantitate de 2 6 kg mranita. Dupaadministrarea mranitei se

toarnacte 5 10 l apala fiecare groapa. Dupainfiltrarea apei groapa se umple pnala nivelul solului
si se presoarain jurul vitelor un insecticid (5 6 g/vita) dar faraa atinge vita. Protejarea vitelor se
face prin musuroire cu pamnt reavan si bine maruntit grosimea stratului de deasupra coditei fiind
de 5 cm.

2.5. LUCRARI DE INTRETINERE A PLANTATIEI IN ANUL I

Lucrarile solului
Ca urmare a batatorii solului si inrautatirii conditiilor de viatadin masa lui, este necesar sase
execute imediat dupaplantare o lucrare de afnare a solului pe adncimea de 14 16 cm.
Pentru combaterea buruienilor si pentru realizarea unor regimuri de apa, aer si hranact mai
favorabile se recomandaca pe parcursul intregii perioade de vegetatie sase aplice 4 cultivatii
mecanice pe rnd si 5 prasile manuale pe rnd.
Toamna dupacaderea frunzelor se executamobilizarea pe intervale si distrugerea buruienilor,
cu rasturnarea brazdelor spre rndurile de vite, usurnd astfel protejarea vitelor prin musuroire.

Controlul vitelor
La vitele musuroite cu ocazia plantarii se executacontroale periodice (2 3 ori) in cursul
lunii mai si la inceputul lunii iunie pentru a urmari pornirea lastarilor.
In cazul in care lastarul intrzie saaparala suprafata musuroiului, acesta se desface incepnd
de la bazaspre vrf, pnasub punctul de altoire.Intrzierea aparitiei lastarilor se poate datora fie
atacului de larve, fie prezentei unor bulgari peste vitele nou plantate sau a crustei. Larvele se combat
cu 4 5 g/vitainsecticid. Musuroiul se reface cu pamnt bine maruntit si reavan.

Copcitul vitelor
La vitele altoite se manifestatendinta ca altoitul sa-si formeze radacini proprii, portaltoiul
lastari, putnd avea ca efect separarea celor doi parteneri.
Lucrarea constain suprimarea radacinilor crescute din altoi si nodul superior al portaltoiului
precum si a lastarilor proveniti din portaltoi.
In primul an de la plantare, copcitul se executade douaori la mijlocul lunii iunie si in luna
august. Musuroiul se desface atent, de jos in sus pnasub punctul de altoire, realizndu-se o copcain
jurul vitei. Se examineazaatent vitasi se face suprimarea lastarilor de la punctul de insertie cu
foarfeca. Apoi, musuroiul se reface pentru a acoperi zona etiolataa lastarilor.
La al doilea copcit se procedeazala fel, cu deosebire camusuroiul nu se mai reface.

Legatul lastarilor
Lucrarea se executaatunci cnd lastarii au atins lungimea de 30 40 cm. Se leagade pichet
cu rafie sintetica, tei topit, deseuri textile etc., in formade opt. Cnd lastarii ajung la 70 80 cm,
legatul se repeta.

Combaterea bolilor si daunatorilor

In cadrul perioadelor ploioase, pentru prevenirea atacurilor de mana, cnd frunzele ating 4
5 cm in diametru se fac tratamente cu Ridomil 48WP 0,15 %, Dithame M-45 0,2 %, Mikal 0,3 %,
substante care stimuleazacresterea. Ultimile tratamente pot fi facute cu substante cuprice:
zeamabordeleaza0,5 0,7 %, Turda-cupral 0,4 %.
Impotriva fainarii se recomandasulful muiabil 0,4 %. Dintre daunatori, cele mai importante
pagube sunt produse de larvele carabusului de mai, viermi sarma. Pentru combatarea lor se face
tratament cu insecticide 4 5 g/vita.
Pentru a preveni atacul cu acarieni se recomandaadunarea resturilor vegetale din vii. Ca
masurade combatere se recomandastropiri de iarnacu Debutax 25 EC 1 %.
Cnd se constataaparitia cuiburilor de omizi, acestea se adunasi se ard. Se poate combate
prin stropiri cu Decus 2,5 EC sau Carbetox 37 EC 0,4 %.

Irigarea si fertlizarea
La aparitia unor perioade secetoase indelungate este necesaraudarea localizatacu circa 10 l
apa, intr-o copcadeschisala fiecare vita, sau in conditiile existentei unui sistem de irigare, aplicarea
unor norme de udare de 350 400 m3 apa/ha.
In anul I dupaplantare nu se recomandaaplicarea ingrasamintelor. Pentru ameliorarea
fertilitatii solului se recomandafolosirea ingrasamintelor verzi, prin insamntarea unor specii care
cresc repede, produc o masavegetativabogatasau cele care sintetizeazaazotul atmosferic.

Completare golurilor
La infiintarea plantatiei se pastreazao rezervade vite de 3 5 %. fatade totalul celor plantate,
care vor fi fortificate in pungi de polietilenain amestecuri nutrtive. La sfrsitul lunii august, dupace
au trecul perioadele secetoase si sfrsitul atacului de boli, vitele se planteazain cmp faraa deranja
integritatea bobului nutritiv si se udaabundent.

Protejarea vitelor in timpul iernii

Se executao musuroire avnd grijasase acopere cu pamnt portiunea bazalaa coditelor (5 6
ochi). Lucrarea se executamanual cu sapa, dupacaderea frunzelor si executarea araturii de toamna,
folosind pamntul mobilizat prin aratura in parte.

Intretinerea lucrarilor antierozionale

Portiunile de teren degradate in urma ploilor torentiale se reparaimediat dupaaparitie.
Siroirile provocate de scurgerile mari de apatrebuiesc astupate cu pamnt bine batatorit. Canalele se
decolmateazasi se reparapentru a fi folosite si in alte scopuri.

2.6. LUCRARILE DEINTRETINERE DIN ANUL AL II-LEA DE LA

PLANTARE

Dezmusuroitul si aratura de primavara

Dezmusuroitul se executaprimavara timpuriu, dupace a trecut pericolul ca temperatura
aerului sascadasub 8, - 90C.
 Aratura de primavarase executala cormana la o adncime de 14 16 cm.In primaverile
secetoase aratura este inlocuitacu o afnare usoaraexecutatacu plugul cultivator.

Taierea in uscat si copcitul

Incepnd cu anul al II-lea se aplicataierile de formare si anume: se lasao coditade 5 6 ochi
care se leagavertical. Odatacu taierea se executasi copcitul care se repetain luna august.

Plivitul si legatul lastarilor

In momentul in care lastarii au atins o lungime de 8 10 cm se indeparteazacei de prisos si
se retin 3 4 mai vigurasi. Pe masurace lastarii cresc in lungime, vor fi dirijati printre rndurile de
srme duble a mijlocului de sustinere.

Completarea golurilor
Golurile existente la inceputul anului al II-lea vor fi completate primavara cu vite STAS
viguroase. Golurile aparute in cursul perioadei de vegetatie vor fi completate in luna august cu vite
de 1 an fortificate la ghivece.
Lucrarile de intretinere a solului, ca si combaterea bolilor si daunatorilor se executain acelasi
mod ca in anul I.

Fertilizarea
Dacavitele prezintao crestere slaba, in primavarase recomandaaplicarea unor doze de 60
120 kg/ha azot, iar toamna 75 125 kg/ha fosfor si 50 100 kg/ha potasiu.
Ingrasamintele se administreazaconcomitent cu lucrarile solului, cele cu azot la primele
cultivatii ale solului, iar cele cu fosfor si potasiu odatacu aratura de toamna.

Protejarea vitelor in timpul iernii

Vitele sunt protejate prin musuroire executatadupaaratura de toamna.

Instalarea mijloacelor de sustinere

Datoritacresterilor anuale foarte puternice, tesuturile mecanice slab dezvoltate, necesitatii de
a expune la luminao parte ct mai mare din suprafata foliaraa butucului, vitade vie reclamafixarea
partii supratereste de mijlocul de sutinere. Sustinerea vitei de vie se face pe suporti artificiali: araci,
spalieri, bolti, etc.
Dintre tipurile de sustinere, spalierul a capatat cea mai mare extindere, datoritanumeroaselor
avantaje pe care le ofera: durabilitate mare, posibilitatea asigurarii pe butuc a unei incarcaturi mai
mari, imbunatatirea calitatii strugurilor, etc.
Instalarea spalierului devine necesaradin primavara anului al II-lea.
 In general se recomandafolosirea spalierului cu srme duble, de o parte si de alta a stlpilor,
pentru a usura operatia de dirijare a lastarilor in cursul perioadei de vegetatie si a coardelor de rod la
cercurire.
Pentru conducerea semiinaltaa butucilor, primul rnd se srme este fixat la 0,75 m de la
suprafata solului, iar urmatoarele la 1,10 si 1,15 respectiv 1,60 si 1,65 m.
Pentru instalarea spalierului sunt necesare urmatoarele materiale: stlpi (bulumaci) din beton
precomprimat de 2,4 m lungime, srmagalvanizatacu diametrul cuprins intre 2,2 si 3,0 m, bride,
ancore, intinzatoare.
Grosimea srmelor este de 2,8 3,0 mm pentru primul etaj (srme portante) si de 22 25
mm pentru etajele urmatoare. La taierea in cepi de rod la primul nivel se instaleazao
singurasrmaportantape care se paliseazacordonul.
Ancorele se folosesc pentru a asigura stabilitatea stlpilor fruntasi si au rolul de a mari
stabilitatea intregului rnd al spalierului. Ele sunt formate din blocuri de piatracu dimensiuni de
35/15 introduse in sol la o adncime de 50 60 cm. Aceste blocuri sunt intinse cu douasrme
impletite, cu diametrul de 2,8 mm si ancorate de stlpul fruntas.
Prinderea srmelor duble se face lateral, de o parte si de alte a stlpului mijlocas cu ajutorul
unor bride (coliere) confectionate din srmasi prevazute cu ochiuri prin care trece srma.
Instalarea spalierului cuprinde urmatoarele succesiuni de operatii: pichetatul, executarea
gropilor, transportul si distribuirea stlpilor in gropi, fixarea ancorelor, fixarea bridelor, intinderea si
fixarea srmelor.
Prin pichetat se fixeazalocul pe care trebuie sa-l ocupe fiecare stlp. Stlpii fruntasi se
amplaseazala jumatatea distantei dintre primii doi butuci de la capetele rndurilor.
Stlpii mijlocasi se fixeazape rnd la 6 9 m unul de altul, la jumatatea distantei intre doi
butasi. Dupatransportul si distribuirea stlpilor urmeazafixarea celor fruntasi in pozitie inclinataspre
exterior sub un unghi de 60 650. Mai inti sunt fixati stlpii fruntasi din cele patru colturi ale
fiecarei parcele. Pentru ca tutuor stlpilor fruntasi sali se dea aceeasi inclinatie si inaltimea se intind
douasrme una la vrf si alta la baza lor. Dupafixarea tuturor fruntasilor urmeazafixarea mijlocasilor
de pe rndurile marginale. Se continuaapoi prin aliniere pe cele douadirectii, fixare mijlocasilor din
interiorul parcelei. Urmeazaapoi amplasarea ancorelor sau contrafortelor si ancorarea stlpilor. Se
intind srmele care se fixeazaprovizoriu cu ajutorul bridelor.In continuare se intind srmele
incepnd cu cele de sus si terminnd cu cele de jos. Pentru aceasta la unul din capete srma se
infasoarastrns in jurul stlpului fruntas, iar la capatul celalalt dupaintindere se rasuceste strns
dupastlp si se fixeazadefinitiv.
Pentru o mai bunaintindere a srmelor, se recomandafolosirea unor intinzatori simpli
construiti pe principiul scripetelor sau al prghiilor.

2.7. LUCRARI DEI NTRETINERE A PLANTATIEI IN ANII III SI IV

 Lucrarile aplicate in anii III si IV sunt asemanatoare cu cele din anul precedent, cu exceptia
taierii de formare, completate cu interventii in verde necesare realizarii tipului de taiere stabilit.
Pentru proiectarea tulpinii se alege corda plasatacel mai jos pe cordita din anul anterior si se
taie la circa 10 cm sub prima srmaa spalierului. De pe portiunea de coardaramasa, se
inlatura(orbesc) ochii cu exceptia a 3 4 din vrf.
Se pune in continuare accent pe lucrarile ce contribuie la fortificarea butucilor in vederea
pregatirii lor pentru intrarea pe rod: fertilizarea organicasi chimicacorespunzatoare a solului,
copcitul, aplicarea preventivaa tratamentului de combatere a daunatorilor si bolilor, completarea
golurilor existente, asigurarea protejarii vitelor peste iarnaprin musuroire.

TABELE DE CALCUL
 Capitolul 3. Fise tehnologice

3.1. FISA TEHNOLOGICA PENTRU PREGATIREA TERENULUI SI

INFIINTAREA PLANTATIEI

LUCRARI IN ANUL I

Nr. Denumirea lucrarii Perioada U Vol. Agregatul Denumirea

crt
de exec. M lucr. folosit materialului
.
Incarcat si transportat gunoi
1 IX - X t 40 U-650+RBU-7 gunoi de grajd
de grajd
2 Incarcat gunoi in MIG-5 XI t 40 IPG gunoi de grajd
3 Imprastiat gunoi de grajd XI ha 1 U-650+MIG-5 gunoi de grajd
superfosfat
Transport si incarcat
4 X - XI t 1 U-650+RM-2 simplu sau K,
ingrasaminte chimice
NH4NO3
Administrat ingrasaminte
5 XI ha 1 U-650+MIC-1 -
chimice
6 Discuit in doua serii III ha 2 U-650+GD-3,2 -
Incorporat ingrasaminte
7 X ha 1 U-650+PP-3x30 -
chimice prin aratura
Scarificat SV-445+SPV-
8 X-XI ha 1 -
45
Transport samnta pentru mazare +
9 III t 0,25 U-650+RM-2
culturi anuale ierburi perene
10 Semanat culturi anuale IV ha 1 U-650+SUP-21 -
11 Cosit si tocat masa verde VIII ha 1 manual+MTV-4 -
Arat + incorporat masa
12 VIII-IX ha 1 SV-445+PV -
verde

LUCRARI IN ANUL III

1 Discuit III ha 1 U-650+GD-3,2 -

2 Transport ingr. chimice III t 0,2 U-650+RM-2 NH4NO3
3 Administrat ingr. chimice III ha 1 U-650+MIG-1 -
mazare
4 Semanat culturi anuale IV ha 1 U-650+SUP-21
(borgeag)
5 Cosit si tocat masa verde VII ha 1 U-650+MTV-4 -
U-650+MPSP-
6 Dezinfectat solul VIII ha 1 heclotox-3
3x300
SV-445+SPV-
7 Desfundat X ha 1 -
445
Nivelarea, desfundarea prin
8 III ha 1 U-650+GD-3,2 -
discuire

INFIINTAREA PLANTATIEI

Nr. Denumirea lucrarii Perioada UM Vol. Agregatul Denumirea

crt de exec. lucr. folosit materialului
 .
Parcelare si trasarea
1 III ha 1 - -
drumurilor
Confectionat picheti mii
2 III 3,762 manual picheti
buc.
3 Pichetarea terenului III IV ha 1 manual -
Scos vite de la mii
4 IV 0,189 manual vite STAS
stratificat buc.
Transport vite la locul
5 IV t 0,189 U-650+RM-2 -
de plantare
Fasonat vite mii
6 IV 3,762 manual vite STAS
buc.
Incarcat mranita in
7 IV t 18,8 IPG mranita
remorci
Transport mranita la
8 IV t 11,3 U-650+RBU-7 -
parcela
9 Transport apa IV m3 37,6 U-650+RCU-4 apa
10 Sapat gropi IV buc. 3188 manual -
11 Plantat vite IV buc. 3,762 manual vite
12 Udat vite IV ha 1 manual apa
Combaterea
13 IV kg 3,762 manual heclatox 3
daunatorilor
Arat si grapat dupa
14 IV kg 1 SV-445+PCV -
plantare

NECESARUL DE MATERIALE PENTRU PREGATIREA TERENULUI SI INFIINTAREA

PLANTATIEI

ANUL I DE PREGATIRE A TERENULUI

Nr.crt. Denumirea materialului UM Cantitatea

1 Gunoi de grajd tone 40
2 Superfosfat simplu 22 % s.a kg 600
3 Sare potasica 46 % s.a. kg 400
4 Azotat de amoniu 35 % s.a. kg 200
5 Acelatox 3 kg 50
6 Samnta mazare si ierburi perene kg 250 + 4
7 Amendamente kg 1000

ANUL II DE PREGATIRE A TERENULUI

1 Sperfosfat 22 % s.a. kg 600

2 Sare potasica 26 % s.a. kg 400
3 NH4NO3 s.a. kg 200
4 Heclatox 3 kg 50
 5 Samnta de mazare kg 250
6 Samnta ierburi perene kg 4

INFIINTAREA PLANTATIEI

1 Vite altoite (+ rezerva 5 %) buc. 3762

2 Picheti ( + rezerva 5 %) buc. 3762
3 Mranita tone 18,8
4 Apa m3 37,6
5 Heclatox 3 kg 50

3.2. FISA TEHNOLOGICA PENTRU INTRETINEREA PLANTATIEI IN

ANUL I

Nr.
Perioada Vol. Agregatul Denumirea
crt Denumirea lucrarii UM
de exec. lucr. folosit materialului
.
1 Desfacerea musuroiului III IV but. 3788 manual -
2 Taierea in cep + copcit III IV but. 3788 manual -
azotat de
3 Transport ingr. chimice III IV t 0,2 U-445+RM-2
amoniu
Cultiv. mecanic + U-445+EIV+
4 IV V ha 1 -
adm.ingrasaminte PCV
5 Plivit + legat V VIII but. 3788 manual -
6 Legat + palisat V VIII but. 3788 manual rafie
U-650+RCU-
7 Transport apa V VIII m3 10 x 0,32 apa
4
aditiv
8 Preparat solutii V VIII m3 10 x 0,32 manual turdacupral
suf muiabil
V-445+
9 Stropit V VIII ha 1 -
MPSP-3x300
V-445+
10 Cultivat VI VIII ha 1 -
PCV-1,8
11 Prasit sapa pe rnd VI VIII ha 1 manual -
12 Copcit VIII but. 3788 manual -
13 Plantat vite in goluri VIII but. 100 manual vite
14 Arat X ha 1 V-445+PCV -
15 Musuroire X but. 3788 manual -

NECESARUL DE MATERIALE PENTRU INTRETINEREA PLANTATIEI IN

ANUL I
Nr.crt. Denumirea materialului UM Cantitatea
1 NH4NO3 35 % s.a. kg 200
2 Rafie kg 7
3 Apa m3 41,6
4 Adeziv kg 6
5 Turdacupral 0,4 % s.a. kg 12
6 Sulf muiabil kg 12
7 Vite STAS buc. 38

3.3. FISA TEHNOLOGICA PENTRU INSTALAREA SISTEMULUI DE

SUSTINERE

Nr.
Perioada Vol. Agregatul Denumirea
crt Denumirea lucrarii UM
de exec. lucr. folosit materialului
.
U-650+RBU- stlpi de
1 Transport spalieri III IV buc. 630
7 beton
2 Descarcat spalieri III IV buc. 630 manual -
3 Pichetat III IV buc. 1 manual picheti
4 Executat gropi III IV buc. 540 manual -
5 Distribuit stlpi + instalat III IV buc. 540 manual -
6 Fixat ancore III IV buc. 90 manual ancore
7 Fixat bride III IV buc. 100 manual bride
8 Intins srme III IV - 1,012 manual srma
9 Fixare finala III IV - 1 manual -

NECESARUL DE MATERIALE PENTRU INSTALAREA SISTEMULUI DE SUSTINERE

Nr.crt. Denumirea materialului UM Cantitatea

1 Stlpi de beton buc. 630
2 Picheti buc. 630
3 Ancore buc. 93
 4 Bride buc. 100
5 Srma galvanizata 3 mm kg 499
6 Srma galvanizata 2,5 mm kg 513

3.4. FISA TEHNOLOGICA PENTRU INTRETINEREA PLANTATIEI IN

ANUL II

Nr.
Perioada Vol. Agregatul Denumirea
crt Denumirea lucrarii UM
de exec. lucr. folosit materialului
.
1 Dezmusuroit III IV but. 3762 manual -
2 Taierea in uscat III but. 3762 manual -
Incarcat, transport si manual
3 III t 0,3 NH4NO3
descarcat ingras. chimice U-650+RM-2
Revizuirea sistemului de
4 III ha 1 manual -
sustinere
Cultivat mecanic + V-445+PCV+
5 IV V ha 2 -
administrat ingrasaminte RIV
Cultivat mecanic +
6 VII VIII ha 2 V-445+PCV -
administrat ingrasaminte
7 Prasit cu sapa pe rnd IV V ha 1 manual -
8 Plivit, legat, palisat lastari V VIII but. 3762 manual rafie
9 Discuit VI ha 1 V-445+PDV -
10 Prasit manual VI VIII ha 1 manual -
11 Transport apa V VIII m3 4,35 U-650+RCU-4 apa
12 Preparat solutie V VIII m3 2 manual turdacupral
sulf muiabil
 adeziv
V-445+
13 Stropit V VIII ha 4 -
MPSP-3x300
14 Copcit VIII but. 3762 manual -
15 Facut gropi VIII but. 70 manual -
Transport vite si repart. la
16 VIII buc 70 V-445+RM-2 vite
gropi
17 Plantat vite in goluri VIII buc. 70 manual vite
1x V-445+PCV
18 Arat + musuroit X ha -
3762 manual

NECESARUL DE MATERIALE PENTRU INTRETINEREA PLANTATIEI IN

ANUL II

Nr.crt. Denumirea materialului UM Cantitatea

1 NH4NO3 46 % s.a. kg 250
2 Superfosfat simplu 22 % kg 375
3 Azotat de amoniu 35 % kg 300
4 Rafie kg 14
5 Dithane M45 0,2 % kg 6,4
6 Sulf muiabil 0,3 % kg 9,6
7 Ridomil plus 0,15 % kg 4,8
8 Apa m3 4,35
9 Sinaratox 0,2 % litri 4,8
10 Vite STAS buc. 70

3.4. FISA TEHNOLOGICA PENTRU INTRETINEREA PLANTATIEI IN

ANII III - IV

Nr.
Perioada Vol. Agregatul Denumirea
crt Denumirea lucrarii UM
de exec. lucr. folosit materialului
.
 1 Dezmusuroit III IV but. 3762 manual -
2 Taierea in uscat III IV but. 3762 manual -
3 Copcit III IV but 3762 manual -
4 Arat de primavara III IV ha 1 V-445+PCV -
5 Plivit, legat lastari V buc. 3762 manual rafie
6 Sapat gropi V VI buc. 113 manual -
7 Completat goluri V VI buc. 113 manual vite
8 Udat vite V VI m3 0,11 manual apa
9 Cultivari pe interval VI VIII ha 1 V-445+PCV -
10 Prasit manual pe rnd VI VIII ha 4 manual -
11 Transport apa X XI m3 3,2 U-650+RCU-4 apa
turdacupral
12 Preparat solutie V IX m3 3,2 manual sulf muiabil
adeziv
V-445+
13 Stropit V IX ha 2 -
MPSP-3x300
14 Fertilizat chimic IX t 1 V-445+EIV -
15 Aratura de toamna XI ha 1 V-445+PCV -
16 Ingropat coarde X XI buc 3762 manual -
17 Musuroit X XI buc. 3762 manual -

NECESARUL DE MATERIALE PENTRU INTRETINEREA PLANTATIEI IN

ANII III - IV

Nr.crt. Denumirea materialului UM Cantitatea

1 Rafie kg 9
3 Apa pentru udat vite m3 0,11
4 Apa pentru stropit m3 3,5
5 Azotat de amoniu kg 300
6 Sulf muiabil 0,3 % kg 10
7 Ridomil plus 0,15 % kg 5,4
8 Dithane M45 0,2 % kg 7,2
9 Superfosfat simplu kg 375
10 Sare potasica kg 200
11 Sinaratox 0,2 % l 7,2
 Tabel centralizator privind calculul suprafetelor

Numa
Supraf Dimensi r Dista Numar Numar Numar Numar
N Numar
ata unea parcel nta de de de de de
r. de
Soiul ocupat unei e planta rnduri butuci butuci butuci
cr butuci
a parcele ocupa re in pe pe la
t. pe soi
(ha) (m) te (m) parcela rnd parcela hectar
de soi

Feteasca 2,2/1,
1 12 300/100 4 136 83 11288 3763 45152
alba 2

2,2/1,
2 Aligote 12 300/100 4 136 83 11288 3763 45152
2

Feteasca 2,2/1,
3 3 300/100 1 136 83 11288 3763 11288
regala 2

a Total suprafata efectiv plantata = 27 ha

b Total suprafata ocupata cu drumuri si zone de intoarcere 4 7 % din a = 1,9 ha

c Suprafata necesar\ amenajarii plantatiei a + b = 27 ha + 1,9 = 28,9 ha

Tabelul 1