Fitoremedierea solului

contaminat cu metale grele

Nedelcu Alin
Mocioaca Liviu

1. INTRODUCERE
Efectele poluarii solului se pot manifesta direct sau indirect si pot avea caracter
imediat sau pe termen lung.
Clasificarea solurilor din punct de vedere al poluarii se poate face dupa
urmatoarele criterii:

natura si sursa poluarii;

gradul de poluare;

activitatea care genereaza poluarea.

Din punct de vedere al naturii poluarii solurilor, aceasta poate fi de natura:

fizica;

chimica;

biologica;

radioactiva.

Modalitatile de poluare ale solului pot depinde de activitatile desfasurate, astfel,

poluarea poate fi datorata:

lucrarilor de excavare (exploatari miniere, balastiere, cariere);

acoperirii solului:

cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de gunoaie,

depozite de steril;

cu deseuri si reziduuri anorganice (minerale, materii anorganice,

inclusiv metale, saruri, acizi, baze) din diverse activitati industriaIe;
cu substante purtate de aer (hidrocarburi, etilena, amoniac, dioxid de
sulf, fluoruri, oxizi de azot, compusi cu plumb etc.);

cu materii radioactive;

cu deseuri si reziduuri organice de la industria alimentara si usoara;

cu dejectii animale;

cu dejectii umane;

eroziunii si alunecarii;

acidifierii;

excesului de apa si excesului sau carentelor de elemente nutritive;

acoperirii solului cu sedimente produse prin eroziune;

agentilor patogeni contaminanti (agenti infectiosi, toxine etc.)

Marea majoritate a activitatilor umane, in special cele industriale, atrag

dupa ele o crestere a depozitelor de deseuri solide. Acestea pot fi minerale sau
steril, deseuri sau reziduuri industriale, deseuri sau reziduuri menajere.
Acumularea, depozitarea, eliminarea deseurilor solide au devenit, in ultimii
ani, prin cantitatile vehiculate, probleme stringente in ceea ce priveste calitatea
mediului inconjurator.
Haldele, iazurile sau depozitele terestre blocheaza mari suprafete de teren,
care devin inutilizabile.
Amplasarea sau amenajarea lor necorespunzatoare pot provoca:
alunecari de teren;
poluarea atmosferei (pulberi, bacterii, mirosuri, compusi organici, volatili);
poluarea chimica a solului care poate afecta pentru multi ani proprietatile
fertile ale acestuia;
poluarea apelor subterane prin migrarea si antrenarea de substante
poluante;
accentuarea poluarii difuze de suprafata prin apele de ploaie si siroaie.
Poluarea solului prin intermediul emisiilor atmosferice este datorata, in
principal, unor surse naturale (vulcani, praf cosmic etc.), dar si unor surse
antropice (industrie, transporturi, asezari umane, agricultura etc.).
Substantele toxice din atmosfera cad pe sol si patrund in acesta direct sau
odata cu precipitatiile, avand ca efect poluarea solului, proces ce se resimte in
reducerea productiei de biomasa, contaminarea produselor agricole, afectarea
generala a starii ecosistemelor.
Un rol important in contaminarea solului cu diversi poluanti il au
precipitatiile, care prin spalarea atmosferei de poluanti, trec odata cu acestia pe
suprafata solului, de unde pot fi antrenati in straturi mai adanci sau pot ajunge

prin sisteme de drenare direct in emisari.

Aparitia acestor fenomene in zone industriale si cu instalatii ce produc
energie termica pe baza arderii combustibililor fosili creaza o problema grava de
mediu si anume, aparitia ploilor acide.
Ploaia naturala are o valoare a pH-ului de 5,65 datorita dioxidului de
carbon natural din atmosfera. Prin poluare, valoarea aceasta poate sa scada
pana la 4 si chiar sub 3, conducand la aparitia ploilor acide. Acestea au ca efect
asupra solului:
spalarea acestuia de elementele nutritive;
reducerea pH-ului, acidifierea solului;
afectarea solubilitatii diferitelor elemente nutritive;
afectarea vietii bacteriene din sol.
Cel mai grav efect il constituie uscarea vegetatiei si mai ales, a padurilor.
Un caz deosebit de important il prezinta, in cazul poluarii solului prin poluarea
atmosferica, poluarea cu metale grele. Prin intermediul precipitatiilor, acestea
patrund in adancimea solului, iar prin acumularea biologjca, ajung in plante, de
unde trec prin consum la om si animaIe.
Cu toate ca exista o anumita rezistenta a organismelor vii la actiunea metalelor
grele, aceasta se manifesta in anumite limite. Depasirea limitelor conduce la
instalarea unor boli grave la om si animale, precum si compromiterea grava a
vegetatiei.
In continuare sunt prezentate efectele pe care Ie au asupra mediului si
calitatii vietii poluantii cei mai intalniti in compozitia solurilor:
Zincul este, in cantitati reduse, un element esential pentru organismele vii,
participand in reactiile enzimatice de transfer electronic. In sol, este relativ mobil
si este bine absorbit de catre plante, mai putin de solurile calcaroase si de cele in
care exista continuturi ridicate de fosfor. Are efect antagonic cu cadmiul.
Cuprul participa, de asemenea, la reactii enzimatice, iar in sol este regasit
in special in compusii organo-metalici cu care, in mediu apos, formeaza chelati,

prezinta o mobilitate destul de redusa, prezenta sa fiind stabilizata in solurile cu

continut humic ridicat. Bio-acumulari de cupru se gasesc in eco-sistemele
acvatice si foarte rar in cele terestre.
Manganul participa la reactii enzimatice in transferul de electroni, in sol
fiind relativ mobil si bine abosrbit de catre plante.
Plumbul nu reprezinta un oligoelement esential, In schimb prezinta o
toxicitate ridicata, fiind un inhibitor enzimatic ce determina aparitia anemiilor,
afectiuni neurologice (in special la copii) si cardiovasculare. Bioacumulari de
plumb sunt posibile in organismul uman si la nivelul oaselor si dintilor, deoarece
acesta poate inlocui calciul in structura apatitei, iar concentratiile pot creste cu
inaintarea in varsta. In sol are o mobilitate scazuta, in comparatie cu cea a
cuprului. Poate fi localizat in straturile organice din sol, dar si in plante, la nivelul
radacinilor si a frunzelor, datorita depunerilor de praf.
Cadmiul prezinta o mobilitate ridicata in sol, este solubil in apa si se
regaseste in aerosoli. Mobilitatea in sol depinde de valoarea pH-ului acestuia,
astfel: la pH = 7, proportia este de 1 %, pentru pH de cca. 5,5 este de 10 %, iar
la pH de cca. 3,5 este mai mare de 50 %. Formeaza cu clorurile clorocomplecsi
a caror mobilitate este foarte ridicata, motiv pentru care poate fi regasit in
mancare. De asemenea, exista fertilizatori utilizati in agricultura ce contin cadmiu
si care contribuie la bioacumularea acestuia in sol. Rinichii sunt considerati tinta
principala a actiunii toxice a cadmiului ingerat.

Cromul
Prin ingerare orala, cromul trivalent sporeste riscul aparitiei cancerului de
stomac. Cromul trivalent si cromul hexavalent au toxicitate complet diferita. In
timp ce cromul trivalent este un element nutritional esential, cromul hexavalent

este mult mai toxic decat cel trivalent si produce leziuni ale ficatului si rinichilor,
hemoragii interne si probleme respiratorii.
Pentru oricare din aceste metale grele una dintre solutiile de reducere a
concentratiilor prezente in soluri este de cultivare a unor specii de plante care
absorb metalele respective, avand rolul de hiperacumulatori. Pentru fiecare din
metalele grele exista diferite specii de plante cu acest rol, de exemplu in cazul
zincului se cunosc pana in prezent 16 astfel de specii.

Fitoremedierea
Fitoremedierea este solutia optima pentru remedierea solurilor poluate cu metale
grele la mica adancime si acolo unde contaminarea este medie. Calcule grosiere
arata ca este posibil sa se extraga pana la 100 de mg de metal/kg de sol
contaminat/an (100 ppm/an).
In cazul acestei tehnici de remediere se face transferul poluantului dinspre sol
inspre planta prin intermediul rizosferei. Rizosfera, adica solul din zona radacinii
plantelor contine o cantitate foarte mare de microbi metabolic activi care
utilizeaza deseurile drept sursa de energie. Rizosfera contine de 10 pana la 100
de ori mai multe microorganisme/gram decat solul neplantat. Aceasta proliferare
a materiei organice se datoreaza in principal eliberarii de catre radacini de
compusi continand carbon (zahar, acizi organici, celule moarte, mucilagii). O
serie de bacterii si fungi predomina in zona rizosferei si degradeaza in mod activ
poluantii. Radacinile plantelor stimuleaza de asemenea transformarile
cometabolice. Enzimele plantelor, la suprafata radacinilor sau eliberate in sol si
sedimente sunt un element foarte important al fitoremedierii.
Plantele pot absorbi o mare varietate de substante chimice si metale grele,
atunci cand acestea se gasesc in solul pe care sunt plantate, prin intermediul
unui proces pasiv care tine de capaciatea substanelor chimice de a penetra
membrana celulelor.
Fitoremedierea ofera o serie de avantaje comparativ cu strategiile conventionale
de remediere:

cost relativ scazut. In mod normal, fitoremedierea este mult mai ieftina decat
tehnologiile conventionale de remediere pentru sol si apa freatica, in
principal datorita costurilor scazute de operare si mentenanta.

Valoarea estetica si ecologica. Copacii reduc nivelul de zgomot si poluarea

cu praf in zonele invecinate si imbunantatesc aspectul estetic al zonei. In
plus plantarea de vegetatie in zona afectata reduce eroziunea solului
produsa de vant si apa, prevenind imprastierea poluantilor catre alte zone.

Este aplicabila unei mari varietati largi de poluanti. Compusii care sunt rapid
biodegradati in solul plantat sunt metalele grele, hidrocarburile, deseurile de
la rafinarii, pesticide clorinate, solventi clorinati, explozibili, insecticide
organofosforice

Potrivita pentru suprafete mari de teren contaminate moderat cu poluanti

In cele mai multe cazuri poluantii organici sunt complet anihilati (convertiti in
dioxid de carbon in loc de imobilizare sau stocare). Pentru solurile poluate la
suprafata (pana la 60 cm) reteta ideala pentru remediere cu ajutorul
fitotehnologiei sunt diferitele tipuri de plante ierboase datorita radacinilor fibroase
care formeaza o rizosfera densa si continua.

APLICATIILE FITOREMEDIERII

Dintre tehnologiile de fitoremediere, cele mai aplicate in lume sunt rizofiltrarea,

fitostabilizarea, fitovolatilizarea si fitoextractia. Termenul de fitoremediere (in
latina fito=planta si remedium=curatare, refacere) se refera la diverse tehnologii
bazate pe plante (in stare naturala sau imbunatatite genetic) care curata
mediile poluate. Unul dintre obiectivele principale ale fitoremedierii este
potentialul de remediere la un cost scazut.

Fitoremedierea este folosita destul de mult in ultima perioada in special in SUA, care au
un avans de cateva decenii fata de Europa in utilizarea acestor tipuri de tehnologii atat
pentru remedierea solurilor poluate cu metale grele cat si in cazul poluarii cu pesticide,
cloruri, hidrocarburi aromatice policiclice, petrol etc.

APLICATIA PILOT

Specii tolerante la concentratii mari de metale grele din sol

consacrate de literatura de specialitate si folosite la
aplicatia pilot
1. Mustar Pb, Zn, Cd
2. Galbenele Co, Zn, Mn
3. Schinduf Co
4. Salata Co, Cu, Zn, Mn
5. Spanac Cu, Zn, Cd, Mn
6. Mazare Cu, Co, Zn, Mn
7. Ovaz Cu, Mn
8. Rostopasca Cu, Co, Zn, Cd, Mn
9. Coada soricelului Cu, Cd, Pb
10. Patlagina Cu, Co, Pb, Zn, Mn
11. Porumb Zn

Cantitatile folosite:
1. Mustar negru (brassica nigra) - 500 g
2. Galbenele (Calendula officinalis L) 300g
3. Schinduf (Trigonella foenum graecum L) 500g
4. Salata (Lactuca sativa L) 100g
5. Spanac (Spinacia oleracea) 200g
6. Mazare (Pisum sativum L.) 1000g
7. Ovaz (Hordeum vulgare L.) 1000g
8. Rostopasca (Chelidonium majus L.) 200 buc
9. Coada soricelului (Achillea millefolium L.) 200buc

10. Patlagina (Plantago lanceolata L.) 200 buc

11. Porumb (Zea Mays L.) 1000 g

AVANTAJE FITOREMEDIERE
Fitoremedierea ofera o serie de avantaje comparativ cu strategiile conventionale
de remediere:

Cost relativ scazut. In mod normal, fitoremedierea este mult mai ieftina
decat tehnologiile conventionale de remediere pentru sol si apa freatica, in
principal datorita costurilor scazute de operare si mentenanta.

Valoarea estetica si ecologica. Copacii reduc nivelul de zgomot si poluarea

cu praf in zonele invecinate si imbunantatesc aspectul estetic al zonei. In plus
plantarea de vegetatie in zona afectata reduce eroziunea solului produsa de vant
si apa, prevenind imprastierea poluantilor catre alte zone.

Este aplicabila unei mari varietati largi de poluanti. Compusii care sunt
rapid biodegradati in solul plantat sunt metalele grele, hidrocarburile, deseurile
de la rafinarii, pesticide clorinate, solventi clorinati, explozibili, insecticide
organofosforice

Potrivita pentru suprafete mari de teren contaminate moderat cu poluanti

In cele mai multe cazuri poluantii organici sunt complet anihilati (convertiti in
dioxid de carbon in loc de imobilizare sau stocare). Pentru solurile poluate la
suprafata (pana la 60 cm) reteta ideala pentru remediere cu ajutorul
fitotehnologiei sunt diferitele tipuri de plante ierboase datorita radacinilor fibroase
care formeaza o rizosfera densa si continua.