UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ
„ ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
Facultatea de Horticultură

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
POMICULTURĂ

Îndrumător

Sef. Lucr. Zlati Cristina

Student

Bobu Gheorghita Vlad

Grupa 493

2018-2019
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
„ ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
Facultatea de Horticultură

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
POMICULTURĂ

Îndrumător

Sef. Lucr. Zlati Cristina

Student,

Bobu Gheorghita Vlad

Grupa 493

2017-2018
CUPRINSUL PROIECTULUI

I. PIESE SCRISE
1. MEMORIU DESCRIPTIV
1.1 Obiectul și necesitatea proiectului
1.2 Situația geografică și administrativă a zonei
1.3 Studiul factorilor social-economici
1.4 Caracerizarea cadrului natural
1.4.1 Studiul climatic (temperaturi medii lunare și anuale, temperaturi minime absolute, suma
precipitațiilor medii anuale și repartiția lor; umiditatea relativă a aerului, durata de strălucire a
soarelui, accidente climatice)
1.4.2 Studiul pedologic (profilul solului, structura, conținutul în macroelemente)
1.4.3 Studiul vegetației pomicole spontană și cultivată
1.4.4 Concluzii privind aprecierea generală a condițiilor în care se plantează

2. MEMORIU JUSTIFICATIV
2.1 Organizarea interioara a teritoriului (parcelare, trasare drumuri, zone de întoarcere, amplasarea
construcțiilor
2.2 Stabilirea sortimentului de soiuri și portaltoi în funcție de sistemul de cultură, tipul de sol, zonă
climatică și amplasarea soiurilor în parcele
2.3 Stabilirea distanțelor de plantare
2.4 Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:
2.4.1 Pregătirea terenului;
2.4.2 Plantarea pomilor;
2.4.3 Întreținerea plnatațiilor până la intrarea lor pe rod;
2.4.4 Împrejmuirea plantației
2.4.5 Instalarea mijloacelor de susținere;
2.4.6 Instalarea sistemului de irigare.

3.MEMORIU TEHNIC
3.1 Planul de plantare
3.2 Antemăsurători – devize pe categorii de lucrări privind:
3.2.1 Antemăsurătoare 1 – Privind pregătirea terenului în vederea plantării
3.2.2 Antemăsurătoare 2 – Privind procurarea materialului săditor și plantarea pomilor
3.2.3 Antemăsurătoare 3 – Întreținerea plantației în anul I de la plantare
3.2.4 Antemăsurătoare 4 – Întreținerea plantației în anul II de la plantare
3.2.5 Antemăsurătoare 5 – Întreținerea plantații în anul III de la plantare
3.2.6 Antemăsurătoare 6 – Completarea golurilor în anii I și de la plantare
3.2.7 Antemăsurătoare 7 – Instalarea mijloacelor de susținere
3.2.8 Antemăsurătoare 8 – Împrejmuirea plantațiilor
3.3 Devize centralizatoare:
3.3.1 Centralizatorul privind materiale principale pentru realizarea unei plantații
3.3.2 Centralizatorul costurilor directe de investiții pentru un ha de plantație
3.3.3 Deviz general pentru un ha de plantație
3.3.4 Valoarea producției globale (V.P.G.)

II.Piese desenate
Schiță de ansamblu a plantașiei la scara 1:2000
Schița amplasării soiurilor și a polenizatorilor

III. Bibliografie
I. Memoriu descriptiv

1.1 Obiectul și necesitatea proiectului

Proiectului constă în înființarea unei plantații de cireș in sistem intensiv, pe o suprafață de 30 ha ce
are ca scop obţinerea unor producţii corespunzătoare atȃt din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.
Cireşul este o specie pomicolă cu deosebită importanţă economică, dată de însuşirile nutritive,
tehnologice şi comerciale ale fructelor, care găseşte în România condiţii optime de manifestare a
potenţialului său agrobiologic
Cireşele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin conţinutul ridicat în vitamine, săruri
minerale, zaharuri, aspect atrăgător, fac obiectul uneia dintre cele mai eficiente activităţi comerciale.
Fructele sunt destinate atât consumului în stare proaspătă, cât şi prelucrării industriale sub formă de sucuri,
siropuri, compoturi, gemuri, dulceţuri, băuturi alcoolice, produse de cofetărie, patiserie etc.

1.2 Situația geografică și administrativă a zonei

Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea
vechilor drumuri comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul
Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În perioada medievală
Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe
axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai important oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a
ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții spre și dinspre Constantinopol.Prin
extinderea lui, Iașiul este legendara „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca
fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și
Breazu, cu altitudini variind între 50 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea.
Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul
Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de
oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
1.3 Studiul factorilor social-economici

În vederea realizarii acestui proiect s-au luat în considerare posibilităţile de execuţie dar in special
condiţiile pedoclimatice ale zonei.
Datorită specializarii populatiei din zonă pe domeniul horticol, forta de muncă calificată este relativ
usor de asigurat pentru infiintarea si intretinerea plantatiei
Căile de transport rutier situatie in apropierea plantație fac ca transportul productiei pana la beneficiar
sa se facă in conditii bune, fara a se deprecia calitatea productiei obtinut.
Totodată imediata apropiere, a căilor de transport, facilitează accesul personalului calificat în incinta
plantaţiei.
Direcţia de producţie pentru recolta ce urmează a fi obţinută, vizează consumul de fructe în stare
proaspătă, precum si pentu industrializare.

1.4 Caracterizarea cadrului natural

1.4.1 Studiul climatic

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență
răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor
de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de
primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile
regimului climatic continental specific.
Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri
interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci
inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone
reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m),
străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui.
Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi iazuri rezultate din lucrările
hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de apă necesară în
perioadele secetoase.
Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -360C + 400C, media anuală în
perioada 1901 – 2000 fiind de +9,50C
Temperatura medie lunară şi anuală (ºC)
Luna
Staţia Anuală
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
IASI -3,6 -1,9 3,3 10,1 16,1 19,4 19,4 20,6 16,3 10,1 4,1 -0,8 9,6

4.1.3. Media maximelor zilnice lunare (0C)

Stația LUNILE
I II III IV V VI VII VIII IX X XII Anual
XI
IASI 14,1
4,3 4,9 7,4 14.2 19.8 23.1 25 25.1 19.1 15.5 9.7 3.5

4.1.4. Media minimelor zilnice lunare (0C)

LUNILE
IV
Stația I II III V VI VII VIII IX X XI XII
Anuala
- - - 3,8
IASI 6.1 13.2 17 19 17.9 12.7 4,1 -1.4 -7.1
12.5 13.1 3.8

4.1.5. Precipitaţii atmosferice – media lunară şi suma anuală (mm)

LUNILE
Stația IV VII
I II III V VI VII IX X XI XII Sum
I
28, 27, 28, 40, 52, 75, 69, 57, 40, 34, 34, 28, 517,8
Iasi
9 4 1 3 5 1 2 6 8 4 6 9
 4.1.6.Umiditatea relativă a aerului (%)

Lunile Media
Stația IV
I II III V VI VII VIII IX X XI XII Anuala
72,5
Iasi 82,1 78,1 79,3 65,2 60,8 64,1 67,6 68,9 72,2 76,3 81,2 84,8

4.1.7 Durata de strălucire a soarelui – media lunară şi anuală (ore)

LUNILE
Stați IV Anual
I II III V VI VII VIII IX X XI XII
a
48,3 87,0 147,5 202,5 269,2 283,4 296, 283, 199, 155, 60,4 79,2 2112,5
Iasi 0 2 6 6 0 0 1 3 5 9 0 0 6

ACCIDENTE CLIMATICE

4.1.8.Numărul mediu al zilelor cu brumă

Stația LUNILE Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Iasi 18,3
1,1 1,0 1,9 1,2 0,5 - - - 0,8 4,7 5,0 2,1
4.1.9. Numărul mediu de zile cu chiciură

Stația LUNILE Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Iasi 3,5
1,4 0,7 - 0,4 - - - - - - 0,1 0,9

1.4.2 Studiul pedologic

Suprafața luată în calcul este situată în partea de centru-est a Podișului Central Moldovenesc, în
arealul râurilor Vasluieț și Crasna. Relieful este format în general din platouri întinse, alcătuite din nisipuri,
marne și argile, acestea fiind separate de văi largi. Arealul studiat se află pe versanți cu expoziție sud, sud-
vestică și au pante cuprinse între 7-18 %. În partea superioară este prezent un platou cu o ușoară înclinație
vestică. Litologia depozitelor de suprafață Depozitele litologice care se manifestă în zona studiată aparțin
chersonianului, Basarabianului și Meoțianului.
Basarabianul este reprezentat de oolitul de Repedea, peste care sunt prezente orizonturi argilo-nisipoase,
urmate apoi de gresiile și nisipurile de Scheia. În partea superioară există o alternanță a nisipurilor și
argilelor, situate de altitudini de 210-270 metri. 21 Deoarece altitudinea medie este cuprinsă între 160-180 m
nisipurile și argilele sunt situate în totalitate în stratul superior al Basarabianului. În condițiile enumerate mai
sus materialele parentale și rocile subiacente se prezintă astfel: - Profilele 1, 2 și 4 sunt alcătuite din
materiale eluvio-deluviale carbonatice lutoase, rezultate din nisipuri lutoase - Profilul 3 este format
predominat din gresii calcaroase - Profilele 5 și 6 au rezultat din materialele eluvio-deluviale carbonatice
lutoargiloase, provenite din argile Datorită materialelor nisipo- argiloase și nisipoase, solurile formate
prezintă o permeabilitate și porozitate mai bună comparativ cu materialele argiloase.

1.4.3 Studiul vegetației pomicole spontană și cultivată

I. VEGETATIA

Vegetaţia are caracter predominant de silvo-stepă, însă datorită reliefului accidentat şi diferenţei
apreciabile de altitudine între nivelul inferior al văilor (cca. 40 m pe şesul Bahluiului) şi nivelul superior al
dealurilor dominante (dealul Breazu - 206 m, dealul Repedea - 356 m, dealul Păun - 404 m) are o dispoziţie
etajată: stepă, silvostepă, pădure. În strânsă concordanţă cu etajarea climei şi a solurilor silvostepa rămâne
reprezentativă.
Teritoriul Iaşilor şi împrejurimile se includ în provincia ponto-sarmatică, la contactul acesteia cu
provincia central-europeană est-carpatică (reprezentată aici de masivul forestier Repedea - Bârnova) ambele
provincii făcând parte din regiunea euro-siberiană.
Etajul de stepă este prezent numai la nivelul ce mai coborât al reliefului, sub 70 m altitudine.
Enclave stepice se găsesc însă şi mai sus pe versanţii sudici şi estici care sunt supuşi insolaţiei. Vegetaţia de
stepă este în general sărăcăcioasă, degradată şi rudelarizată, prin păşunat şi activităţi umane. Pe alocuri pot fi
întâlnite speciile caracteristice: Stepa lessingiana, Stepajoanis, pirul crestat - Agropyrum cristatum, păiuşul -
Festuca vallesiaca, Festuca preudovina – etc.
Silvostepa se constituie dintr-un etaj mijlociu, cel mai extins şi specific pentru Iaşi, acoperind toate
formele de relief între 70 - 200 m. Ea aparţine districtului nordic al silvostepei Podişului Moldovenesc,
păstrând aceleaşi elemente ierboase, dar îmbogăţite în special cu elemente xeromezofile şi pâlcuri de pădure.
Pâlcurile de pădure(şleauri) de silvostepă - Breazu, Rediu, Aroneanu, Uricani, Bucium, Vlădiceni -
sunt alcătuite în principal din gorun (Quercus petraea) şi stejar (Quercus robur), alături de care vegetează
frecvent: teiul (Tilia tomentosa, Tilia cordata), jugastrul (Acer campestre), arţarul (Acer platanoides), arţarul
tătărăsc (Acer tataricum), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul de câmp (Ulmus
foliacea), etc. Spre periferia acestor păduri sunt reprezentaţi arbuştii: cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus
sanguinea), dârmozul (Viburnum lantana), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), alunul (Corylus avellana)
etc.
Aproape nelipsite sunt: iedera (Hedera helix) şi curpănul (Clematis vitalba).
În componenţa stratului ierbos vom găsi: firuţa de pădure (Poa nemoralis), golomăţul (Dactylis
glomerata), şopârliţa (Veronica chamaedrys), urzica moartă (Lamium maculatum), untişorul (Ranunculus
ficaria) şi altele, alături de binecunoscutele flori de primăvară: ghiocelul (Galanthus nivalis), toporaşul
(Viola odorata), vioreaua (Scilla bifolia), brebenelul (Corydalis solida, Corydalis cava) etc.
Etajul forestier este cantonat pe masivul deluros Repedea - Păun din sudul oraşului, la altitudinea
de peste 200 m - 250 m, şi corespunde subetajelor cvercineelor şi fagului, ambele "carpinizate" şi "teizate".
Subetajul cvercineelorextins la altitudini între 200 (250 m) şi 300 (350 m), pe soluri cenuşii - brune
argiloluviale, este format din păduri şi fragmente de păduri de tipul şleaurilor de deal, în care stejarul,
gorunul, carpenul se asociază frecvent cu teiul, arţarul, jugastrul, frasinul, ulmul şi diverşi arbuşti cu bogată
floră ierboasă de "mull".
Subetajul fagului urmează la peste 300 - 350 m predominant pe solurile brune luvice (podzolite) şi
este format din făgeto-carpinete, făgeto-gorunete şi făgete caracteristice limitei inferioare acestui etaj.
 În afara omniprezenţei fagului (Fagus silvatica, inclusiv ssp. moesiaca) şi a celorlalte esenţe de
bază: carpen, gorun, tei, la formarea pădurilor acestui subetaj mai participă: arţarul, frasinul, ulmul de munte
(Ulmus montana), paltinul (Acer pseudoplatanus), scoruşul (Sorbus torminalis), cireşul (Cerasus avium),
plopul tremurător (Populus tremula) ş.a. Arbuştii au o prezenţă redusă, iar flora ierboasă este caracteristică
mull-ului moderat acid.

1.4.4 Concluzii privind aprecierea generală a condițiilor în care se plantează

Având în vedere cerințele speciei cireș față de factorii pedo-climatici cireșul preferâ temperaturi
în intervalul 18-28oC. Temperatura minimă absolută în perioada de vegetație este de 6oC iar cea maximă
absolută de 39oC. Creșterile tinere pot fi afectate de îngheț la temperatura de 0oC. Temperatura minimă la
care plantele (mugurii floriferi) pot fi afectate de gen în perioada de repaus variază între -18/-25oC în funcție
de soi (soiurile timpurii sunt mai sensibile la ger decât cele tardive);suma precipitaţiilor medii anuale 650 -
700 mm; reactia optimă a solului pH 5.5-6.4, dar suportă o reacție a solului pH în intervalul 5-7. Calcarul
activ din sol trebuie să fie sub 3-6% ; rezultă ca zona intrunește conditiile necesare cultivării cireșului.

II. MEMORIU JUSTIFICATIV

2.1 Organizarea interioara a teritoriului

Plantaţia pomicolă are o suprafata totală de 30 hectare suprafaţa acesteia este împarţită in 5 parcele,
cinci dintre ele cu suprafaţa de 5 ha, si una de 2,8 ha ; toate însumȃnd un total 27,8 ha suprafaţă adică
95,33% livadă în folosinţă din suprafaţa totală de teren. În cadrul suprafeţei agricole sunt incluse şi aleile
tehnologice cu o suprafaţa de 0,3044 ha şi zonele de întoarcere de 6 m lăţime cu o suprafaţă de 0,4704 ha
reprezentȃnd 2,57% din suprafaţa totală.
În cadrul terenului neagricol al fermei pomicole ce însumează suprafaţa de 0.6250ha intră: drumurile
secundare ocupă suprafaţa de 0,6000 ha adică 2 % din total. Centrul de expoatare a fermei ocupă suprafaţa
de 0,0250 ha adică 0,08%.
2.2 Stabilirea sortimentului de soiuri și portaltoi
La alegrea soirilor se tine seama vigoarea de crestere, rezistenta la factorii ecologici, rezistenta la boli
si daunători, directia de productie, tipul de plantatie ce urmeaza a se înființa.
În cadrul inființării unei plantații super-intensive de cireș s-au luat în cultură următoarele 4 soiuri :
Kordia, Summit și Regina altoite pe portaltoi vegetativ Gissela 5 si Amar de Maxut

Kordia :
–Descriere: Pomul este de vigoare mare, este productiv si autosteril, necesita polenizatori. Fructul este mare
(10 – 12 g), cordiform-alungit, cu epicarp de culoare roşu strălucitor ce devine grena la maturitatea deplina.
Pulpa este pietroasa, suculenta, gust bun si dulce, neaderenta la sâmbure. Soiul este rezistent la crapare.
Maturarea fructelor pe ramura si pom este neuniforma si esalonata
.
Maturarea: 25 IUNIE – 5 IULIE

Summit:
–este un pom de vigoare mijlocie. Coroană piramidală, cu ramuri erecte,fructele au culoarea roșu închis, au
formă de inimă, cu gust foarte bun, dulce aromat și suculent,fructul este gigantic, de peste 3 cm diametru și
de 8-10 grame;sâmburele este foarte mic în raport cu fructul;pulpa este semicrocantă și nu aderă la sâmbure
rezistă bine la crăpare, chiar și în anii ploioși

Perioda de maturare-jumătatea lunii iunie

Regina

ORIGINE: soi obtinut la Hanovra (Jork Fruit Experiment Station) in Germania din combinatia Schneiders
Spate Knorpelkirsche x Rube si introdus in cultura in anul 1998
Pom de vigoare mijlocie, cu fructificare abundenta, rezistent la ger si seceta. Fructul este foarte mare, sferic
si usor turtit, de culoare roşu inchis. Pulpa este pietroasa, suculenta, cu gust dulce echilibrat. Este rezistent la
crapare
Perioda de maturare: 10-20 iulie

Amar de Maxut

– soi românesc (1994), provenit dintr-o selecţie locală, pom de tip standard şi vigoare mijlocie, cu coroana
globuloasă, cu fructificare predominantă pe buchete de mai şi înflorire timpurie. Fructul este mediu spre
mare (4,5 g), cordiform, de culoare neagră, cu pulpa intens colorată, sucul roşu închis, fermitate medie, cu
gust intens amar. Epoca de maturare târzie, prima jumătate a lunii iulie.

Portaltoi Gissela 5 .
Descriere:portaltoi de vigoare mica fiind pretentios la tipul de sol. Necesita obligatoriu sistem de sustinere si
irigare si este cel mai folosit portaltoi in Europa pentru livezi superintensive.

2.3 Stabilirea distanțelor de plantare

Cele trei soiuri se vor planta la distante de 4 metri între rânduri si la 1,5 metri între pomi pe rând
obținându-se o densitate de 1666 pomi la hectar.
2.4.1 Pregătirea terenului
În grupa lucrărilor preliminare se înscriu eventuale defrişări pentru vegetaţia lemnoasă,spontană sau
livezi mai vechi îmbătrânite, nivelări de ansamblu, executarea de lucrări antierozionale şi diferite alte măsuri
de îmbunătăţiri funciare sau lucrări pentru odihna biologicăa solului, atunci când acestea devin necesare.
Nivelarea de ansamblu devine necesară atunci când pe terenul destinat înfiinţării de plantaţii
pomicole există movile, denivelări de amploare, terase anterioare care nu mai corespund pomiculturii
moderne. Atât defrişările cât şi lucrările de nivelare se execută pe cale mecanizată şi eventual numai
întregite manual.
Terenul destinat plantaţiilor de cireş va fi pregătit după tehnica normală pentru înfiinţarea plantaţiilor
pomicole cu aplicarea fertilizării de bază (60-70 t gunoi de grajd, 300-400 kg P2O5,200-300 kg K 2O),
desfundat, prelucrat teren desfundat, nivelat.
Odată cu fertilizarea, dacă sunt probleme, se tratează solul contra dăunătorilor din sol şi se
ameliorează după caz cu amendamente(la pH sub 5 se aplică 10-20 t de amendamente de calcar).
Epoca cea mai bună de plantat este ca şi pentru celelalte specii pomicole toamna.Raportul dintre soiul
de bază și cel polenizator poate să fie de 1:3 sau 1:2 de aceea se impune ca soiul să fie unul valoros cu
productivitate ridicată de și fructe de calitate superioara.

2.4.2 Plantarea pomilor

Săpatul gropilorse face mecanizat utilizȃnd un tractor U650 echipat cu burghiu de 600 mm în
diametru, pȃnă la adancimea de 50 cm, în ziua plantării, pentru a se evita pierderile de apă. Înainte de
plantarea pomilor pereţii gropilor se vor finisa manual utilizȃnd cazmaua
 Pregătirea pomilor pentru plantare — Pomii scosi de la stratificare, si adusi la locul de plantare, sau
adusi direct de la pepinieră, se supun unui control riguros, urmărindu-se ca fiecare pom să aibă rădăcina
sănătoasă să nu fie rănită, ruptă sau despicată. Tulpina de asemenea să fie sănătoasă si fără răni. Pomii care
n-au fost fasonati, la rădăcină cu ocazia stratificării se fasonează la plantare. Operatiunea constă în scurtarea
rădăcinilor principale la 15—20 cm iar a celor secundare la 2 - 3 cm. Tot cu această ocazie se îndepărtează,
rădăcinile rupte. Tăierea se face cu o foarfecă bine ascutită, perpendicular pe axul rădăcinii.
Mocirlirea asigură un contact strans cu pămantul si stimulează calusarea si formarea de rădăcini noi.
După mocirlire pomii se repartizează la gropi în momentul plantării.
Tehnica plantării - Pomii trebuiesc plantati la adancimea la care au crescut în pepinieră. Dacă se
plantează mai la suprafată, vor suferi din cauza uscăciunii, "iar dacă se plantează prea adinc, pornesc greu în
vegetatie si cresc slab.
Plantatul se face de către o echipă formată din 2 persoane care trebuie să aibă cu ei rigla de
suprapichetaj descrisă la pregatirea terenului, sapă, lopată.
O persoana fixează rigla peste groapă intre cei doi tărusi fixati cu ocazia suprapichetajului, pentru a
stabili locu] pomului si adancimea în groapă. Apoi se introduce pomul în groapă exact la crestătura din
centrul riglei si cu coletul la nivelul ei. Atunci cînd este prea putin pămant in groapă, se mai introduce
pămant pe care să se aseze rădăcinile pomului cat mai bine. Dacă este pămant prea mult în groapă si
rădăcinile pomului nu încap, se mai scoate din el pînă ce rădăcinile se asează bine.
După ce s-a aranjat pomul în groapă, în timp ce o persoana il tine fixat în pozitie verticală, altul trage
pămînt mărunt si reavăn peste rădăcini. Pentru a asigura pătrunderea cît mai bună a pămîntului printre
rădăcini, persoana care tine pomul il scutură vertical prin miscări-scurte, dar bruste, apoi introduce pămantul
cu mana, printre rădăcini si il indeasă bine.După ce rădăcinile au fost acoperite cu un strat de pămant de 5—
10 cm grosime, se face primul călcat, începand
de la marginea gropii spre pom.
Persoana care calcă trbuie să aibă incăltămintea
cu talpă moale ca să nu rănească, rădăcinile.
După primul călcat se adaugă in groapă incă un
strat de gunoi putrezit în cantitate 8—10 kg,
dacă s-a făcut ferlilizarea cu ocazia
desfundatului, iar dacă nu s-a făcut, atunci se dă
10—15 kg gunoi la pom. După aceasta se umple
groapa cu pămant pană la suprafaţă si se face al doilea călcat. Se completează apoi toată groapa făcîndu-se
un mic musuroi la baza pomului, in cazul cand pămâtul este umed si nu este nevoie de udat.
 2.4.3 Întreținerea plantațiilor până la intrarea lor pe rod

În anul I si II este obligatorie lucrarea de completarea golurilor, acestea nu trebuie sa depășescă

12%.
În primul an de la plantare se aplică o serie de lucrări:

• începera formării coroanei dorite

• combaterea buruienilor și afânarea solului
• protecția fotosanitară
• lucrările în verde

Forma de conducere aleasă este: U.F.O

Sistemul Upright Fruiting Offshoots (UFO) a fost dezvoltat pentru a simplifica taierea ,
gestionarea încarcaturii culturilor, o mai buna iluminare, a lucrarilor manualeplicare facila a
ingrasamintelor si sa faciliteze adoptarea tehnologiilor de mecanizare a livezilor.La maturitate, sistemul
UFO da o arhitectura plata care este precoce, productiva si usor de întretinut. Fiecare pom cuprinde un
trunchi orizontal (sau cordon) permanent, din care liderii cu fructe cresc vertical. Fructele sunt purtate
preponderent pe buchete de mai, dar si la baza lastarilor de 1 an, toate pe lemn vertical.Sistemul UFO
poate fi configurat într-un singur perete vertical sau în sistem dual-angled Y (cu fiecare plan vertical la
30 de grade). Formarea UFO poate fi utilizata pentru a stabili o livada pietonala, deci randamente mai
mari pot fi obtinute prin mentinerea unei înaltimi a pomilor cu aproximativ 20% mai mare decât distanta
între rânduri. Pomii pot fi plantati pe diferiti portaltoi si distante.

2.4.4 Împrejmuirea plantației

Împrejumirea plantatie se va face cu plasa din sârma zincată prinsa pe spalieri de beton ,
Pentru instalarea gardului sunt necesare urmatoarele materale: 300 spalieri de beton, 1860 m de
plasa din sârmă zincata cu înătimea de 1,75m precum si 880 bride.
 2.4.6 Instalarea sistemului de irigare.

Deşi cerinţele cireşului faţă de apă sunt satisfăcute în cele mai multe zone de cultură pe seama
precipitaţiilor, totuşi, rezultate bune se obţin prin irigare. La cireş, se aplică 3-4 udări în timpul perioadei de
vegetaţie, cu 300-400 m3/ha şi 1-2 udări în timpul perioadei de repaus cu 400-600 m3 apă/ha, dacă această
perioadă este secetoasă.
Consumul zilnic de apă este influenţat de condiţiile ecologice, fenofaza de vegetaţie, soi, portaltoi
etc.şi variază între 4 şi 7 mm. Pentru a aprecia plafonul minim de umiditate, deci momentul de intervenţie
prin irigare, ne putem folosi de capacitatea de câmp pentru apă sau de intervalul umidităţii active (I.U.A.). În
primul caz se consideră că nivelul apei din sol nu trebuie să coboare sub 70-80 % din capacitatea de câmp
pentru apă. Perioadele critice pentru apă ale cireşului sunt: înainte de înflorit – pentru a favoriza legarea
fructelor, în timpul întăririi endocarpului şi la diferenţierea mugurilor de rod

III.MEMORIU TEHNIC.
3.1 Planul de plantare

Nr. crt Parcela (specia/portaltoi) Dimensiunile

Lungimea Latimea Suprafata
m m ha %

1. Cireș(G5) 256 195 5 17,4544

2. Cireș (G5) 256 195 5 17,4544

3. Cireș (G5) 256 195 5 17,4544

1. 4. Cires(G5) 256 195 5 17,4544

5. Cires(G5) 256 195 5 17,4544

6. Cires(G5) 144 195 2.8 8,061

TOTAL LIVADA
28,6002 95,33
2. Alei tehnologice 0,3044 1,01
3. Zone de întoarcere 0,4704 1,56
A TOTAL TEREN AGRICOL 29,375 97,91
4. Drumuri de exploatare principale

5. Drumuri de exploatare secundare 0,6000 2

6. Centru de exploatare ferma 0,0250 0,08
7. Perdea de protectie
B TOTAL TEREN NEAGRICOL 0,6250 2,08
TOTAL GENERAL 30 100

Planul de plantare
(necesarul de pomi)
Soi/portaltoi % Distanța de Nr. pomi Total
Suprafața/s

Soi plantare pomi

Suprafața

Rezerva
Nr.Parc

Între Pe La ha În
rând rând parc.

3%
oi

uri
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Regina 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
1 5 Kordia 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Summit 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Amar de 20,5 4 1,5 340 1708 51 1752
Maxut
Regina 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
2 5 Kordia 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Summit 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Amar de 20,5 340 1708 51 1752
Maxut
Regina 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
3 5 Kordia 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Summit 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Amar de 20,5 4 1,5 340 1708 51 1752
Maxut
4 5 Regina 26,5 1,5 441 2205 66 2271
4
Kordia 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Summit 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Amar de 20,5 4 1,5 340 1708 51 1752
Maxut
5 5 Regina 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Kordia 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
 Summit 26,5 4 1,5 441 2205 66 2271
Amar de 20,5 4 1,5 340 1708 51 1752
Maxut
6 2,8 Regina 26,5 4 1,5 441 1234 37 1271

Kordia 26,5 4 1,5 441 1234 37 1271

Summit 26,5 4 1,5 441 1234 37 1271

Amar de 20,5 4 1,5 340 952 28 980

Maxut
Total cireș 46,269 1384 47,653

Antemăsurătoare – Deviz nr. 1

Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înființării unei

plantații de cireș pe o suprafață de 30 ha.
Nr. Nr. articol Denumirea lucrării din ZO TOTAL din care pe categorii

crt Din normele de muncă UM ZO I II III IV

NTM/92 unitatea de măsură şi

cantitatea
1 2 3 4 5 6 7 8
0
1 3246 Încărcat + descărcat 0,11 2.09 2.09
îngrășăminte chimice :

UM=1 t; cantit. = 30

2 3226 Încărcat, transport la 8-12 0.25 450 450

km și descărcat gunoi
grajd: UM=60 t; cantit =
1800

3 3223 Încărcat gunoi de grajd și 0,18 324 324

făcut platforma: UM= t;
cantit=1800

4 3135 Deservit MIC – 2 lucrări 0,08 0,24 0,24

UM= ha, cantit = 30
950
5 3091 Mărunțit îngrășăminte 0,14
chimice UM= t; cantit =

6 2887 Defrișat de porumbar, 18,6

măceș, mur, păducel grad
de acoperire de 20% UM=
ha, cantit=0

Total ZO-uri X 776,33 0,24 776,09

Total manoperă Tarif LEI ZO X 80 90 100 120

Total LEI X 69,867 19,2 69,848

Cap. II – Utilaje: lucrări cu tractoare și mașini agricole

Nr. Lucrarea Caracteristici și utilajul folosit Ct. coef de transf.

Crt. în ha. a.n. ha Ha. a.n.
0 1 2 3 4
1 Administrat îngr. Chim. Cu MIC 0,20 30 6
2 Administrat gunoi de grajd 60 t/ha cu MIG 0,08 30 2.4
3 Dezinfectat terenul 0,43 30 12,9
4 Desfundat la 60 cm adâncime cu S 1800 8,90 30 267
5 Nivelat terenul cu lucrări+discuit NT -2,8 -2 1,07 30 32,1
- Total ha a.n. Ha a.n. 320,4
Total lucrări mecanice - Tarif LEI/ha a.n. 600
- Total pentru un ha LEI 192,240

Cap. III – Materii și materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea

Crt. LEI/UM Total LEI
0 1 2 3 4 5
1 - Superfosfat Kg 18000 1,5 27000
2 - Sare potasică Kg 12000 1,5 18000
3 - Gunoi de grajd T 1800 50 90000
semifermentat
4 - sinoratox Kg 600 25 15000
Total valoare materii și Pentru 30 ha 150000
materiale

Cap. IV – Transporturi de materii și materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanța de Cantitatea Volum total

crt transp. km transportata. T. t/km
0 1 2 3 4
1 Îngrăș. Chimice+ Sinoratox 5G 25 30,6 765
2 Gunoi de grajd semifermentat 10 1800 18000
Total t/km 18765
Tarif LEI t/km 4
Total LEI 73860

Total cheltuieli directe (lei)

Specificare Cap.I Cap. II Cap. III Cap. IV Total

manopera utilaje Materiale Transport cheltuieli
directe
30 ha 69,867 192,240 150000 73860 145,790
 Antemasuratoare 2
Pentru executarea lucrarilor de infiintare a unei plantatii de cires avand urmatoarele
caracteristici:
Distanta de plantare 4 m intre randuri si 1,5 m pe rand si desimea 1666 pomi/ha
Cap.1 Manopera
Nr crt. Nr. Denumirea lucrarii din ZO TOTAL Din care pe categorii
Articol normele de munca UM Z.O.
din Unitatea de masura si
NTM/9 cantitatea
2
I II III IV
0. 1 2 3 4 5 6 7 8
1. 1819 Confectionat picheti U.M- 0.66 305,37 305,37 - - -
mb:cantit.=462,69
2. 1859 Pichetat terenul 1,00 30 - - 30 -
UM=ha:cantit.=30
3. 1863 Sapat gropi de 50 x 50 x 12,5 5783 5783
50cm
UM=mb:cantit.=462,69
4. 3226 Incarcat gunoi, transportat 0,25 450 450
de la 8-12 km i descarcat
in camp
UM=t:cantit.=1800
5. 3281 Incarcat si descarcat 0,20 185,07 185,0
pomi+picheti UM=m.b: 7
cantit.= 462,69
6. 1773 Facut sant de 50x50 cm 0,05
pentru stratif.
UM=m.l.:cantit=30

7. 1775 Stratif. Pomi 1,82

UM=mb:cantit=0,500
8. 3246 Incarcat si descarcat 0,11 6,6 6,6
ingrasaminte chimice-doua
operatiuni
Um=t:cantit.=30x2)
9 1846 Adus mranita la gropile de 8,0
plantat UM=mb:cantit.=0
10. 1843 Fasonat radacina, facut 3,33 1540 1540
mocirla si mocirlit in
vederea plantariiUM=mb
Cantit=462,69
11. 1845 Repartizat pomii la gropi 3,33 1540 1540
UM=mb:cantit=462,69
12. 1866 Plantarea pomilor lucrare 0,02 9,25 9,25
completa UM=buc:cantit.
462,69

13. 1867 Administrat manual ingras. 1,54

Chimice
UM=mb: cantit.=
14. 1951 Taieri pentru protectia 0,84 194,32 194,32
coroanei UM=mb. Cantit.=
462,69
TOTAL 30 ha Total z.o.uri x 9845 2040 7964. 30 9,25
MANO 67
PERA Tarif RON/Z.o. x 80 90 100 120
PENTR Total RON x 884,130 16320 7168 3000 1110
U: 0 20

Cap. II Utilaje: lucrari cu tractoare si masini agricole

Nr. Crt Lucrarea Caracteristici si d coef de Cantitatea

utilajul folosit transf.
Ha Ha.a.n

0 1 2 3 4
1 Aratura normala printre 1,30 28.6 37,18
randuri anexa 242
2 Discuit aratura cu GD-2,8 0.59 28.6 16.87
doua lucrari anexa 254

TOTAL LUCRARI Total ha.a.n 54,05

MECANICE Tarif LEI ha a.n. 600
PENTRU: Total pentru 30 ha LEI 32432
Cap. III – Materii si materiale

Nr. Crt Denumirea UM Cantitat Valoarea Greutatea

ea pentru
LEI/U Total LEI transport
M
1 Picheti buc 46269 1 46269 0,150
(refolosibili)
2 Pomi altoiti cu Buc 47653 30 142959 9,530
rezerva de 3%
3 Mranita 30 T 0 0 0 0
kg/pom
4 Ingr. Chim. Kg 0 0 0
Complexe (1
kg/pom)
TOTAL VALOARE MATERII SI MATERIALE 143419,6

CAP. IV – Transporturi de materii si materiale

Nr. Crt Denumirea – Distanta de Cantitatea Volum total

Grupa transp. transport t/km
Km T
1 Ingrasaminte
chimice
2 Mranita
3 Pomi altoiti 50 9,530 476,5
4 Apa ptr. Udat 2 93,85 187,7
pomii 201/pom
TOTAL TRANSPORTURI Total t/km 664
Tarif LEI/t/km 5
 Total LEI 3321,5

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare Cap. 1 Cap. 2 Cap. 3 Cap 4 Total

manopera Utilaje materiale transportat cheltuieli
30 ha 884,130 32.432 143.419,6 3.321,5 1.063.303.1

Antemăsurătoare-Deviz nr.3
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de CIREŞ
desimea de 1666 pomi/ha.
Cap.I
Manopera:

Nr. Nr.articol Denumirea lucrării din z.o. TOTA din care pe categorii
crt Din normele de muncă U.M. L I II III IV
NTM/92 unitatea de măsură şi z.o.
cantitatea

0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1906 Sapa mare pe rândul de 2,63 - - -
pomi

UM=mii m2: cantit=

2 3135 Deservit semănătoare 0,08 - - -

SUP=21
UM=ha: cantit=
-
3 1908 Prăşit pe rândul de pomi 1,22 116,30 - -
116,30
(4lucrări)
UM=mii

m2:cantit.(2x4)=23,833

4 2744 Preparat soluţie pt.5 0,09 3,432 - - 3,432

 Asimilat tratamente a câte 400 l
UM=miil; cantit=57,2
5 3157 Desevit MSPP la 6 0,06 8,58 -8,58 - -
tratamente
UM=ha; cantit=28,6
6 294 Cosit manual între 4,00 228,8 - 228,6 -
Asimilat rânduri (2 lucrări)

UM=ha: cantit.=28,6
7 312 Strâns fânul şi aşezat ca 1,25 - - -
mulci pe rândul de pomi
UM=ha: cantit=1,6

8 Plivitul lăstarilor şi
1869 6,06 2803 2803 - -
dirijarea lor pe direcţia

rândurilor
UM=mii pomi;
cantit.=0,43
TOTAL 1-(un) ha Total x 3160 2803 353 3.432
MANOPERĂ z.o.uri
PENTRU: Tarif x 80 90 100 120
RON/z.o
Total x 256,414.2 224,240 33,981 343,2
RON
 Cap.II-Utilaje: lucrări cu tractoare şi maşini agricole:

Nr.crt. Lucrarea Nr.articol CT. Cantitatea

caracteristici şi utilajul folosit din Coef.d

Ha Ha. a..n.
NPC/79 e
anexa 1 transf.

0 1 2 3 4
1 Arat în livadă (după terminarea 242 1,30 28.6 37.18
plantării)
2 Discuit arătură cu GD-2,8-(se 254 0,59 28.6 33.74
execută două lucrări)
3 Semănat amestec de ierburi 107 0,54 28.6 15.44
perene cu SUP-21
4 Stropit cu MSPP (se execută 6 121 0,37 28.6 52.91
tratamente)

TOTAL Total ha.a.. n. 139.27

LUCRĂRI

MECANICE Tarif RON/ha.a.n 600

PENTRU: Total pentru un ha. RON 83.562

 Cap.III Materii şi materiale
Greutate pentru
Nr.crt Denumirea UM Cantitatea Valoarea transp.
. RON / TOTAL
U.M. RON

0 1 2 3 4 5 6
1 Insecticide: 2000 l x Kg 10 100 1000 10
0,2%
2 Fungicide: 2000l x 0,3 Kg 7 50 350 7
%
3 Seminţe de trifoi alb: Kg 11 30 330 11
(0,7 ha x 10 kg)
4 Seminţe lolium kg 18 10 180 18
perene: (0,7 ha x 20
kg)

TOTAL VALOARE 1810,0 46

MATERII
ŞI MATERIALE
Cap.IV Transporturi de materii şi materiale

Distanţa de Cantitatea Volum total t/km

Nr. Denumirea-grupa transp. transport.
crt. Km. tone

0 1 2 3 4
1 Insectofungicide + seminţe de 50 0,046 2.3
ierburi perene
TOTAL TRANSPORTURI -total t/km 2.3
1(un) ha -tarif RON/t/km 5
-total RON 11.5

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli directe

Manopera Utilaje Materiale Transport

Pentru 30 256.414 83.562 1810,0 11.5 341.797.5

Hectar
 Antemăsurătoare-Deviz nr.4

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de CIREŞ cu desimea de 1666
pomi/ha.
CAP I. MANOPERA
Nr. Nr.articol Denumirea lucrării din z.o. TOTAL din care pe categorii
crt din normele de muncă U.M. z.o. I II III IV
. NTM/92 unitatea de măsură şi
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2020 Tăieri de formarea coroanei 1,30 0,56 - - - 0,56
UM=mii pomi: cantit:=0,43
2 1835 Săpat gropi pentru completarea 0,11 5,72 - - 5,72 -
golurilor-12%
UM=buc: cantit.=52
3 1733 Făcut şanţ pentru stratificat 0,05 0,10 - - 0,10 -
pomii
UM=ml: cantit.=2
4 1775 Stratificat pomi pt. compl..de 1,82 0,07 - - 0,07 -
goluri
UM=mb: cantit.=0,04
1843 Fasonat rădăcina , făcut 3,33 0,17 - - 0,17 -
5 mocirla şi mocirlit în vederea
plantării
UM=mb, cantit.=0,052
6 1845 Repartizat pomii la gropi 3,13 0,16 - - 0,16 -
UM=mb: cantit.=0,052
7 1866 Plantat pomi în goluri 12% 0,02 1,04 - - - 1,04
lucrare completă
UM=buc: cantit= 52
8 1906 Sapa mare pe rând (1,2 m 2,63 5,26 - - 5,26 -
lăţime)

UM=mii m2::: cantit.=2

9 2744 Preparat soluţie pentru 6 0,09 0,27 - - - 0,27

tractoare a câte 500 l
UM=miil: cantitatea=3,0
10 3157 Deservit MSPP la 6 tratamente 0,06 0,36 0,3 - - -
UM=ha: cantit.=6,0 6
11 1808 Prăşit pe rând x 4 lucrări 1,22 9,76 - - 9,76 -
UM=mii m2: cantit. (2x4) = 8
12 294 asimilat Cosit cu coasa între rânduri 4,00 6,40 - - - 6,40
UM=ha: cantit.= (0,8x 2
lucr.)=1,6
13 312 Strâns fânul şi aşezat ca mulci 1,25 2,00 - - - 2,0
pe rândul de pomi
UM=ha: cantit=1,6
 14 1869 Plivit lăstarii şi dirijarea lor pe 6,06 2,61 - - 2,61 -
direcţia rândurilor
UM=mii pomi: cantit.=0,43
- Total ZO uri X 34,48 0,36 23,85 10,27
TOTAL
- Tarif RON/ZO X 25 25 25 25 25
MANOPERA 1(un) ha
PENTRU
- Total RON X 1150,0 9,0 - 596,25 256,75

CAP II Utilaje: lucrări cu tractoare şi maşini agricole:

Nr.crt. Lucrarea Nr.articol CT. Cantitatea

caracteristici şi utilajul folosit din Coef.d

Ha Ha. a..n.
NPC/79 e
anexa 1 transf.
0 1 2 3 4
1 Stropit cu MSPP …6 128 0,37 28.6 10.58
tratamente
TOTAL 1(un ) ha Total ha.a..n. 10.58

LUCRĂRI Tarif RON/ha.a.n 600

MECANICE Total 30 ha. RON 6349.2

PENTRU:
Cap.III Materii şi materiale

Greutate pentru
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea transp.
crt. RON / TOTAL
U.M. RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi altoiţi pt. buc. 5555 30 166,650 111.1
completarea golurilor
12%
2 Fungicide 3000 l Kg. 10 50 500 10
soluţie x 0,03%
3 Insecticide 3000 l Kg. 7 100 700 7
soluţie x 0,02%
TOTAL VALOARE MATERII pentru 1 (un) hectar 167,850 128,1
ŞI MATERIALE
 Cap.IV Transporturi de materii şi materiale

Distanţa de Cantitatea Volum total t/km

Nr. Denumirea-grupa transp. transport.
crt. Km. Tone
0 1 2 3 4
1 Pomi pt. completări de 10 0,11 1.1
goluri
2 Insectofungicide 50 0,017 0.85
TOTAL TRANSPORTURI -total t/km 1.95
1(un) ha –tarif RON/t/km 5
-total RON 9.75
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli

Manopera Utilaje Materiale Transport directe

Pentru 196,341 6349 167,850 9.75 370,549

30 hectare
 3.9.3.Antemăsurătoare –Deviz nr.5
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de
CIREŞ cu desimea de 1666 pomi/ha
Cap.I Manoperă

Nr. Nr.articol Denumirea lucrării z.o. TOTAL din care pe categorii

crt. din din normele de UM zo I II III IV

NTM/92 muncă unitatea de
măsură şi cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1954 Tăieri pentru formarea 3.45 1597 - - 1597
coroanei
UM=mb: cantit.=462.96
2 1906 Sapa mare pe rând 2,63 - - -
120 m lăţime
UM=mii m2: cantit.=2,0
3 1908 Prăşit manual pe rând 1,22 139.5 - - 139.5 -
–4 lucrări
UM=mii m2: cantit.(2 x
4)=23.83
4 2744 Pregătit soluţiile pentru 0,09 12.35 - - - 0,36
8 tratamente a câte 12.35
500 l
UM= mii l: cantit.=17.6
5 3157 Deservit MSPP la 8 0,06 27.77 -27.77 - -
tratamente
UM=mb: cantit.=462.96
6 294 Cosit între rândurile de 4,0 228.8 - - -
pomi, 2 lucrări 228.8
UM=ha: cantit.(0,8 x 2)
= 28.6
7 312 Strâns manual fânul şi 1,25 - - -
aşezat ca mulci pe
rândul de pomi
UM=ha: cantit.=1,6
8 3246 Încărcat şi descărcat 0.11 8.25 - 8.25 - -
îngrăş. chim.
Se execută 2 lucrări
UM=t: cantit.= (0,34 x
2) = 75
9 1868 Administrat - - - - - -
îngrăşăminte chimice
căte
1 Kg/pom
UM= mii pomi: cantit.=
0,334
10 2037 Strângerea ramurilor şi - - - - - -
redus 3/4 scoaterea lor pe alei
UM=ha: cantit.=1 ha
11 2037 Strâns ramurile si scos 5,76 - - -
la alei

TOTAL 1 (un) ha Total z.o.uri x 1808 404 1609 10,91

MANOPERA Tarif
PENTRU RON/z.o. x 80 90 100 120

Total RON x 198.569 36.360 160.900 1309

Cap.II-Utilaje: lucrări cu tractoare şi maşini agricole:

Nr.crt. Lucrarea Nr.articol CT. Cantitatea

caracteristici şi utilajul folosit din Coef.de

Ha Ha.
NPC/79 transf.
a..n.
anexa 1
0 1 2 3 4
1 Administrat îngrăşăminte 275 0,17 28.6 4.86
chimice cu MIC
2 Stropit cu MSPP 128 0,37 28.6 10.58
TOTAL LUCRĂRI 30 ha Total ha. a..n. 15.44

MECANICE
Tarif RON /ha.a.n 600
PENTRU: Total pentru un ha. RON 9264
 Greutate pentru
Nr.crt. Denumirea UM Cantitatea Valoarea transp.
RON / TOTAL
U.M. RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide :480 l Kg.. 25.74 70 1801 70
soluţie x 0,15%
2 Insecticide. 480 l Kg. 17.16 100 1716 17.16
soluţie x 0,1%
Îngrăşăminte
3 t 35.75 1500 53625 35.75
chimice complexe
Total valoare materii si materiale 57142 35.92

Cap.III Materii şi materiale

Cap.IV Transporturi de materii şi materiale

Distanţ Cantitatea Volum total
Nr.cr Denumirea-grupa a de transport.
t. transp. tone t/km
Km.
0 1 2 3 4
1 Insectofungicide 50 0,017 0.85
2 Îngrăşăminte chimice 20 35.75 71.5
TOTAL TRANSPORTURI -total t/km 8.35
-tarif RON/t/km 5
-total RON 361.5

TOTAL CHELTUIELI
DIRECTE RON
Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport directe

Pentru 198.569 9264 57142 361.5

30 ha 265.336
 CENTRALIZATORUL MATERIALELOR PRINCIPALE LA CIREŞ
Nr. Denumirea Necesarul la Necesarul la
antem. materialelor U.M. Preţ suprafaţa de un ha. suprafaţa de ha.
şi /
deviz categoria de UM
lucrări la care RON Cantit. Valoare Cantit. Valoare
se utilizează RON
0 1 2 3 4 5 6 7

1 Pregătirea 2400,0
terenului
1.1. -superfosfat kg 1 800 800,0

1.2. -sare potasică kg 1 600 600,0

1.3. -gunoi de To. 5 50 250,0

grajd

1.4. Sinoratox kg 25 30 750,0

5G

2 Înfiinţarea 12273,0
plantaţiei
2.1. Pomi altoiţi Buc. 25 443 11075,0

2.2. Mraniţa To. 50 13,3 665,0

2.3. Îngrăşăminte kg 1 443 443,0

chimice
complexe
2.4. Picheţi Buc. 0,3 300 90

3 Întreţinere în 910,00
anul I
3.1. Fungicide kg 40 6 240,0

3.2. Insecticide kg 80 4 320,0

3.3. Seminţe de kg 30 7 210,0

trifoi
alb
3.4. Seminţe de kg 10 14 140,0
lolium perene

4 Întreţinere în 2140,0
anul II
4.1. Pomi altoiţi Buc. 25 52 1300,0
pentru
completare
goluri
12%
4.2. Fungicide Kg. 40 9 360,0

4.3. Insecticide Kg. 80 6 480,0

5 Întreţinere în 1550,0
anul III
5.1. Fungicide Kg. 40 12 480,0

5.2. Insecticide Kg. 80 8 640,0

5..3. Îngrăşăminte Kg. 1 430 430,0

chimice
complexe
5.4.

6 Întreţinere în 1774,0
anul IV
6.1. Fungicide Kg. 40 14,4 576,0
6.2. Insecticide Kg. 80 9,6 768,0
6.3. Îngrăşăminte Kg. 1 430 430
chimice
complexe
7 Întreţinere în 1899,0
anul V

7.1. Fungicide Kg. 40 14,4 576,0

7.2. Insecticide Kg. 80 9,6 768,0

7.3. Îngrăşăminte Kg. 1 430 430,0

chimice
complexe

7.4. Gunoi de To. 5 25 125,0

 grajd
semifermentat

TOTAL x x x 22946,0
GENERAL

Bibliografie

1.Constantin Chitu - Relieful și solurile României. Edit. Scrisul Românesc, 1975.

2.Cotea V. D., Ciubotaru M., Barbu N., Cotea V.V., Magazin P., Grigorescu C. C., - Podgoria
Cotnari. Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.
3.Gonda I.,“Cultura eficientă a mărului de calitate superioară”, Editura GRYPHON, Brașov, 2003.
4.Istrate Mihai- (2009) Pomicultură Generala. . Edit. Ion Ionescu de la Brard, Iași.
5.Ivașcu Antonia, Ciora Mihaela - Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din Romania
pentru anul 2012
6.Mitre V. - Pomicultură specială, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2008.
7.Zlati C. Gradnariu G, (2009)- Pomologie. Edit. Ion Ionescu de la Brard, Iași
8.Îndrumator pentru intocmirea proiectului de an privind infiintarea unei plantatii pomicole
intensive- (2012) Univesristatea de Științe Agricole și Medicina Veterenară ,,Ion Ionescu de la
Brad” Iași
http://www.zdravan.ro/cires/amar-maxut