0

TEMA PROIECTULUI

Înființarea unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri pentru obținerea de vinuri de
calitatea superioară, în sistem semi-înalt cu forma de conducere Guyot cu brațe cu înlocuire
periodică. Plantația are o suprafaţă totală de 20 ha, amplasată în Podgoria Sebeș-Apold.
 CUPRINS

1. Scurt istoric al viței de vie....................................................................................................3

1.1. Situația viticulturii pe glob...........................................................................................3
1.2. Scurt istoric al cultivării viței de vie în România.........................................................4
1.3. Istoric al viticulturii în podgoria Sebeș-Apold.............................................................5
2. Caracteristicile geografice și eco-climatice în podgoria Sebeș-Apold.......................7
2.1. Radiația solară...............................................................................................................7
2.2. Temperatura..................................................................................................................7
2.3. Lumina..........................................................................................................................8
2.4. Umiditatea.....................................................................................................................9
2.5. Vânturile.....................................................................................................................10
2.6. Condiții naturale critice..............................................................................................10
3. Condițiile eco-pedologice.............................................................................................11
4. Studiul vegetației..........................................................................................................12
5. Stabilirea direcției de producție.................................................................................13
6. Stabilirea soiurilor.......................................................................................................14
7. Caracterizarea soiurilor cultivate..............................................................................15
7.1. Feteasca albă...............................................................................................................15
7.2. Feteasca regală............................................................................................................17
7.3. Sauvignon blanc..........................................................................................................19
7.4. Muscat Ottonel............................................................................................................21
8. Alegerea portaltoiului..................................................................................................23
8.1.Descrierea portaltoiului....................................................................................... 23
9. Tehnologia de cultură ................................................................................................ 24
9.1. Sistemul de cultură.....................................................................................................24
9.2. Pregătirea terenului pentru plantare...........................................................................24.
9.3. Plantarea viţei de vie.................................................................................................25
9.4. Tehnologia lucrărilor de întreținere a plantației de la înființare până în anul V........25
9.5. Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor........................................................26

1
10. Particularităţi ale vinurilor obținute........................................................................28
11. Calcularea suprafețelor............................................................................................29
12. Calcularea necesarului de vițe .................................................................................30
13. Deviz cu amenajarea terenului și cu construcțiile..................................................31
14. Deviz general .............................................................................................................31
15. Calculul eficienței economice ...................................................................................32
16. Fișele tehnologice ani: înființare, 1, 2, 3, 4, 5..........................................................33
17. Bibliografie.................................................................................................................34

2
 1. SCURT ISTORIC AL VIȚEI DE VIE

1.1. SITUAȚIA VITICULTURII PE GLOB

Vița de vie este o plantă cu mari valențe ecologice. A ocupat din cele mai vechi timpuri
un loc de frunte în economia țărilor cultivatoare. Conform legendelor, la egipteni, Osiris era zeul
care a descoperit vița de vie, la greci, Dionysos a fost zeul fructelor și al viței de vie, iar la
romani Bachus, zeul viei și vinificației.
Majoritatea cercetătorilor consideră ca loc de origine a culturii viței de vie spațiul larg
cuprins între Caucaz și țărmurile nordice ale Mării Mediterane. Egiptenii au lăsat cele mai bogate
dovezi în ceea ce privește producția de vin și primele statistici ale consumului, în această
societate vinul fiind consumat , se pare, exclusiv de către elita aristocratică.
Cele mai vechi dovezi arheologice ale producerii vinului în Europa s-au găsit în Grecia şi
datează din anii 4500 î.H. Grecii au răspândit cultura viţei de vie la scară largă, vinul devenind
disponibil şi pentru păturile largi ale populaţiei. Tot ei sunt cei care au dezvoltat această cultură
la nivel industrial şi au răspândit-o în toată lumea cunoscută la acel moment: Sicilia, sudul Italiei
şi nordul Africii, sudul Franţei, Spania şi Portugalia.
Datorită plasticităţii sale ecologice, viţa de vie este o plantă cultivată în toate cele cinci
continente. Este o cultură economică în climatul temperat (cu variantele sale – oceanic şi
continental), subtropical (mediteranean) şi tropical. În țările din Europa, America și Africa
predomină cultivarea soiurilor pentru vin, iar în cele din Asia cultivarea soiurilor pentru masă și
stafide. În ultimele decenii s-a răspândit şi înspre Ecuator, sub forma unei benzi cuprinse între

latitudine nordică (Brazilia, Columbia, Venezuela) şi latitudine sudică (Peru) în cadrul

unor areale în care viţa nu trece prin perioada de repaus sau aceasta este foarte scurtă
(Branas,1974).

3
 1.2. SCURT ISTORIC AL CULTIVĂRII VIȚEI DE VIE ÎN ROMÂNIA

România este o importantă ţară europeană producătoare de vin, care se găseşte pe aceeaşi
paralelă geografică cu zone viticole renumite ale lumii: Bordeaux, Piemont, Champagne etc. .
Dezvoltarea viticulturii se datorează în special condiţiilor foarte prielnice pe care viţa de
vie le gaseşte pe tot cuprinsul țării, mai ales în zona cu colinara din răsăritul şi sudul lanţului
carpatic, în Transilvania, Dobrogea, şi partea de vest a ţării. (fig1.1)

Fig 1.1 Harta podgoriilor din România

Cultura viţei de vie s-a extins treptat la noi în ţară, suprafaţa maximă ajungând la 325000
ha în anul 1968. După această dată suprafaţa viticolă a fost redusă continuu, încât la sfârşitul
anului 2000 patrimoniul viticol reprezenta 223600 ha, pentru ca după ultimele statistici,
suprafaţa să fie cca. 194900 ha în anul 2008.
După Anuarul Statistic al României, din 2008 la sfarşitul anului 1990 structura
patrimoniului viticol era alcătuită din 161 mii ha vii altoite pe rod și 62,6 mii ha vii hibride,
ajungându-se la sfârşitul anului 2008 ca suprafaţa cultivată cu vii pe rod sa fie de 100,9 mii ha
plantaţii altoite şi de 94,1 mii ha hibrizi direct producători, deci aproape 1010 mii tone, din care
mai mult de 97% (984,4 mii tone) a fost obţinută în plantaţii private.
4
 1.3. ISTORIC AL VITICULTURII ÎN PODGORIA SEBEȘ-APOLD

Podgoria Sebeş-Apold include centrele viticole cu aceleaşi denumiri din judeţele Alba şi
Sibiu, cu plaiurile mai cunoscute Câlnic, respectiv Păuca şi Miercurea Sibiului. În centrul viticol
Apold (altitudinea medie 488m), precipitaţiile anuale, cît şi cele din perioada de vegetaţie, întrec
cu peste 100 mm pe cele de la Sebeş (544 m), cu reducerea corespunzătoare a resurselor
heliotermice
Pe actualul teritoriu al podgoriei Sebeș-Apold (fig 1.2) a existat o activitate viti-vinicolă al
cărei început se pierde în negura vremurilor. Vase de ceramică și fragmente ale acestora,
descoperite în diferite locuri ale podgoriei sunt decorate, într-o formă stilizată, cu lăstari, frunză
de viță de vie și struguri. Asemenea decorațiuni se găsesc și pe diferite pietre tombale în
interiorul unor biserici pe stâlpi de lemn.

Fig 1.2 Podgoria Sebeș-Apold

5
 Colonizarea sașilor în părțile Sibiului a condus la o intensificare a activității viti-vinicole și
la o îmbogățire a sortimentului cu soiuri de viță de vie aduse din Germania.            
Din documente de arhivă, rezultă că în decursul anilor cultura viței de vie și prepararea
vinului au cunoscut o dezvoltare intensă, permițând producătorilor să participe la bunul mers al
localităților. Astfel, în anul 1775, viticultorii din satul Daia, comuna Roșia, contribuiau la fondul
comunal cu 449 vedre de vin. În anul 1788 satul Câlnic predau pentru același fond 2.340 vedre
de vin, iar cei din satul Deal predau comunei Câlnic 40 de vedre. Dintr-un borderou de
contribuții din anul 1818, rezultă că satul Acilin livra fondului comunal al comunei Siliștea
11.106 vedre de vin, satul Tilișca 206, Apoldul de sus 12.960, iar Miercurea Sibiului 10.206
vedre de vin.
Interesante sunt și numeroasele acte de vânzare-cumparare de vii și vinuri, dar mai ales
faptul ca la 12 februarie 1891, proprietarii de vin din vecinătatea Sibiului s-au constituit intr-o
asociație a viticultorilor cu care prilej s-a elaborat și un proiect de statut. Merită, de asemenea,
subliniată și inițiativa ,,Școalei de vinerie” din Sibiu care adresează, în anul 1919, localităților
producatoare de vin câteva recomandări privind îngrijirea viilor și a vinurilor.
În lucrarea sa autobiografică ,,Hronicul și cântecul vârstelor”, marele poet și filozof
Lucian Blaga mărturisea: ,, Aflarăm, de la mama, că tata (în primăvara anului 1908) făcuse din
imprudență o răceală, câteva săptămâni mai înainte, când a adus viță de vie americană dintr-un
sat aflat la vreo 30 de km de aici. Tata ținea să-și replanteze via de pe coastă ce fusese distrusă
în ultimii ani de filoxeră.”            
Patrimoniul viticol din zona centrală a Transilvaniei s-a dezvoltat mai ales începând din
anul 1963. S-a trecut la modernizarea vechilor plantaţii, iar în centrele viticole Blaj, Jidvei, Aiud,
Târnăveni şi Sebeş au fost înfiinţate plantaţii noi în masive mari. Au fost amenajate, prin acţiuni
C.E.S., amplasamente în podgoriile Târnave, Sebeş-Apold şi Aiud. Prin realizarea acestor
investiţii suprafaţa viticolă din zonă a crescut, ajungând în anul 1990 la peste 20 mii hectare.

6
 2. CARACTERISTICILE GEOGRAFICE ȘI ECO-CLIMATICE ÎN PODGORIA SEBEȘ-
APOLD

Podgoria este localizată în sud-vestul Platoului Transilvaniei, în depresiunile colinare ale

Sebeșului și Apoldului, situate aproximativ pe paralela de 45°55’ latitudine nordică. Cele două
localități dau numele podgoriei și au statut de centre viticole, respectiv orașul Sebeș (cu plaiurile
viticole din jur: Gârbova, Câlnic, Săsciori, Pianu, Săliștea, Șibot) și reședința comunală Apoldu
de Jos (cu plaiurile: Apoldu de Jos, Săliște, Miercurea Sibiului, Ludoș, Gusu, Păuca).
Climatul este temperat, moderat continental, cu unele nuanțe de excesivitate pe fundul
văilor, își aduce o contribuție esențială la buna desfășurare a tuturor fenofazelor viticole și
calitatea vinurilor.

2.1. Radiația solară

Reprezintă principala sursă de energie pe care o primește suprafața solului. Radiația

globală (suma dintre radiația directă și cea difuză) în perioada de vegetației în Transilvania are
valori cuprinse între 85,0-85,5 Kcal/cm2.

2.2. Temperatura

Este factor limitativ pentru cultura viței de vie. Nivelul de 10C0 reprezintă pragul
biologic inferior (zero biologic) și delimitează lungimea periodei de vegetație. Pentru cultura
economică a viței de vie această perioadă este de minimum 175 zile, când bilanțul termic global
se situează între 2700 (pentru soiuri timpurii) și 4000. Potrivit datelor agro-meteorologice
bilanțul termic global în zonă însumează 32000C (necesar pentru soiuri târzii).
Temperatura medie anuală este 9,2°C-9,5°C (9,3°C la Sebeș), regimul termic cu variații
medii lunare între -3,3°C (ianuarie) și +20,8°C (iulie).(tabel 2.1). Toamnele sunt adesea lungi și
însorite permițând acumularea unor cantități sporite de zaharuri, în condițile în care aciditatea
rămâne destul de ridicată. Principalul risc îl constituie înghețul hibernal, care poate însuma peste
100 zile/an și mai ales a celui sub -20°C, adică sub limita de rezistență a viței de vie neprotejată,
chiar dacă acest risc apare în medie odată la trei ani.

7
 Media
Luna /An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
lunară
Ianuarie -4,8 -0,3 -1,6 -3,1 -4,4 2,5 -5,6 3,4 -1,7 -2,5 -2,7 -1,9
Februarie 1,5 1,7 3,7 -4,4 0,5 -0,9 -0,4 3,8 2,3 0,3 1,9 0,9
Marie 4,2 8,2 7,3 2,8 5,7 1,8 4,4 9,9 6,4 4,7 5,1 5,5
Aprilie 12,9 10,5 9,8 9,1 10,9 10,1 12,1 10,4 11,4 13,6 11,1 11,1
Mai 17,2 16,4 16,7 19,9 14,3 16 15,5 17,9 16,3 16,6 16,8 16,7
Iunie 20,0 17,8 19,8 21,1 19,1 18,3 18,6 21,9 21,1 19,4 19,3 18,8
Iulie 21,2 21,2 21,9 20,8 21,2 20,8 21,5 23,3 21,5 21,6 21,5 21,5
August 21,3 22 19,4 22,1 20,2 20,2 19,5 20,8 22,0 20,5 21,6 20,9
Septembrie 14,7 15,2 15,0 15,1 14,7 17,2 16,6 14,6 14,9 15,8 14,8 15,3
Octombrie 12,8 12 10,8 8,4 11,1 11,4 10,9 10,0 12,1 9,7 - 10,9*
Noiembrie 6,2 4,3 5,4 5,6 5,4 4,19 5,2 3,1 5,4 5,8 - 5,1*
Decembrie 0,6 -6,5 -2,7 -2,1 0,3 2,3 0,5 -1,6 2,4 0,6 - -0,6*
Media
10,7 10,2 10,5 9,6 9,9 10,3 9,9 11,5 11,2 10,5 11,1*
anuală
Tabel 2.1
Temperaturi medii – lunare şi anuale (ºC) – înregistrate la Stația meteorologică a Sebeș în
perioada 2000 – 30 septembrie 2010

2.3. Lumina

Vița de vie este o specie cu pretenții ridicate față de lumină. Insolația reală (măsurată la
heliograf). Principalul atu al zonei il constituie resursele heliotermice (tabel 2.2). Durata de
strălucire a Soarelui este în jur de 2050 ore/an.
Intensitatea luminoasă. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a fotosintezei viţa de vie
are nevoie de 30-50000 lucşi. Fotosinteza poate ave loc şi la 15-17000 lucşi pe timp noros, dacă
temperatura medie este de +20°C. La peste 10000 de lucşi stomatele se închid blocând astfel
fotosinteza (FREGONI,1973).
Coeficientul de insolaţie a fost calculat, cu scopul de a se aprecia şi evalua resursele de
lumină ale unor centre viticole, cerinţele soiurilor, pentru interpretarea interacţiunii factorilor
climatici,sau pentru comparare intre ele a unor zone viticole.
Calitatea luminii prin spectrul radiaţiilor influenţează asimilaţia substanţelor azotoase,
formarea pigmenţilor, al vitaminelor etc., punându-şi amprenta şi pe vigoarea plantei

8
 Media
Luna /An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
lunară

Ianuarie 55,6 94,7 64,3 22,7 42,4 80,5 96,5 86,4 108,6 65,7 54,1 70,1

Februarie 92,1 113,4 85,0 131,6 78,4 77,4 81,5 85,2 116,6 98,5 89,4 95,4

Martie 144,8 104,9 179,7 169,9 150,0 174,9 96,8 188,8 125,3 155,2 142,3 148,4

Aprilie 248,4 170,4 186,3 206,0 98,8 170,3 190,6 268,1 153,8 209,8 154,2 187,0

Mai 330,4 240,6 261,2 287,0 191,0 225,3 243,6 248,6 266,9 267,3 178,5 249,1

Iunie 301,5 186,4 266,4 260,0 239,0 235,8 187,9 331,1 275,2 308,9 186,4 252,6

Iulie 212,5 260,4 263,1 219,4 265,7 242,9 283,8 320,8 273,2 319,5 194,7 259,6

August 286,7 229,0 152,3 325,9 283,5 182,3 225,5 211,7 280,6 318,1 201,8 245,2

Septembrie 177,6 108,6 149,3 134,2 169,4 192,8 198,1 155,5 129,2 206,2 157,4 161,7

Octombrie 226,0 155,0 164,3 75,5 125,7 164,1 155,3 104,0 121,3 159,5 - 145,1*

Noiembrie 127,0 62,3 796,0 88,9 71,1 109,8 60,7 78,0 98,2 138,9 - 163,1*

Decembrie 60,4 14,9 63,2 91,2 30,7 47,5 47,9 43,4 71,1 69,2 - 54,0*

Suma 2263,0 1740,6 2631,1 2012,3 1745,7 1903,6 1868,2 2121,6 2020,0 2316,8 1358,8* -

*Notă:valori medii calculate fără lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2010

Tabel 2.2
Insolaţia – lunară şi anuală – ore, înregistrate la Stația meteorologică Sebeș în perioada
2000 – 30 septembrie 2010

2.4. Umiditatea

Unii cercetători, (Alexandrescu şi colab., 1965; Grumeza şi colab., 1986, Ionescu, 1979),
consideră că pentru viţa de vie sunt întrunite condiţii de umiditate atunci când precipitaţiile
anuale însumează 500 mm, dacă acestea sunt repartizate echilibrat pe întreaga perioadă de
vegetaţie. Precipitaţiile scad cantitativ din centru şi est (650...700 mm) spre Culoarul Mureşului,
aceasta face ca, în condiţiile evapo-transpiraţiei puternice, în sectorul de SV să se înregistreze un
deficit de umiditate de 80-100 mm (îndeosebi în lunile iulie şi august, când se ridică la aproape
45 % din valoarea anuală).
Umiditatea relativă a aerului condiționează principalele procese de bază: transpirația,
respirația, fotosinteza etc. . Valorile optime sunt cuprinse între 70-80% (tabel 2.3).

9
 Media
Luna/An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
lunară
Ianuarie 90 93 93 98 91 94 86 92 96 96 95 93

Februarie 88 86 88 92 83 84 80 80 88 93 91 87

Martie 84 76 82 79 76 84 91 83 86 84 82 82

Apilie 75 75 78 68 77 83 87 72 88 69 83 78

Mai 75 76 75 55 77 84 81 84 82 73 83 77

Iunie 76 83 78 66 77 81 88 77 82 83 85 80

Iulie 73 85 75 80 74 85 81 78 75 82 86 79

August 75 86 88 68 81 87 85 84 76 86 87 82

Septembrie 87 88 90 82 84 85 86 84 86 83 89 86

Octombrie 85 92 90 86 82 86 87 91 88 92 - 88

Noiembrie 91 91 97 91 88 89 94 93 91 96 - 92

Decembrie 96 95 93 95 97 97 95 96 90 95 - 95

Media
83 86 86 80 82 87 87 85 86 86 87 -
anuală

Tabel 2.3
Umiditatea relativă a aerului - lunară şi anuală (%), înregistrate la Stația meteorologică
Sebeș în perioada 2000 – 30 septembrie 2010

2.5. Vânturile

Mișcările de aer influențează prin: frecvență, durată și tărie. Vânturile moderate, nu prea
reci, contribuie la împrospătarea aerului. Vântul influenţează prin: frecvenţă, durată şi tărie.

2.6. Condiții naturale critice

Plantaţiile de vii din podgoria Târnave sunt frecvent afectate de temperaturile scăzute din
timpul iernii, temperaturi care coboară adesea sub limita de rezistenţă a viţei de vie (tabel 2.4).
Sunt afectate mai ales plantaţiile situate la baza pantelor şi pe firul văilor, precum şi cele situate
pe platouri deschise.

Regiunea Nr. cod Centrul viticol Frecvenţa Dintre care:

10
 viticola a: Centru viticol temperaturilor Frecvenţa

scazute sub 20,1 temperaturilor

scăzute sub -
C ( la 100 ani )
26,1 (la 100 ani)

Podisului 1.1 Blaj 51 9

Transilvaniei 3.1 Sebeş 37 16
5.3 Bistriţa- 80 29
0.1 Năsăud 68 32
Dej
Tabel 2.4
Frecvenţa temperaturilor minime nocive pentru cultura viţei de vie din centrele
viticole din Podișul Transilvaniei.

3. CONDIȚII ECO-PEDOLOGICE

Factorul sol are o importanţă deosebită în cultura viţei de vie. Pentru viţa de vie, solul
constituie un suport pentru creşterea sistemului radicular şi un imens rezervor regenerabil de
substanţe nutritive, care influențează prin tipul genetic, orografia, particularitățile fizice,
grosimea stratului edafic util, adâncimea pânzei de apă freatică, compoziția chimică, pH-ul, ceea
ce îi oferă fertilitatea.
Sub raport litologic, această podgorie este caracterizată prin predominanţa marnelor,
argilelor şi a nisipurilor panoniene şi sarmatice (Inst. Geol. Foaia Orastie, scara 1:200000),
substratul litologic este constituit majoritar din sedimente marine neogene (marne, nisipuri,
argile, pietrișuri, gresii, calcare) și, local, depozite continentale cuaternare de remaniere deluvială
sau fluvială a celor dintâi, realizându-se un valoros substrat granulometric și geochimic. Aceste
depozite, cît si cele deluvio-coluviale rezultate din ele, ca urmare a acţiunii proceselor de pantă,
constituie sedimentele de solificare ale tipurilor de sol din podgoria Sebeş-Apold.
Relieful este reprezentat printr-o succesiune de coline piemontane de la poalele nordice
ale Carpaților Meridionali (Munții Șurianu și Cindrelu), ce descind de la 500-600m la 250-300m
altitudine absolută spre axul depresiunilor, și coline (de 300-500m) derivate din fragmentarea
părții sud-vestice a Platoului Transilvaniei (Platoul Secașelor). Energia versanților colinari (5°-

11
15°), ce intersectează sedimente detritice neconsolidate, declanșează active procese denudative
(eroziune superficială, ravenare torențială, alunecări de teren), ce implică terasări și alte măsuri
anti-erozionale, dat fiind că majoritatea viilor sunt amplasate pe astfel de terenuri. Dintre formele
reliefului de acumulare pretabile viticulturii sunt fragmentele de terasare ale celor două râuri
(Sebeș, Apold) ce au modelat depresiunile și glacisurile piemontane de la baza versanților
colinari, unde însă vița de vie își dispută supremația cu alte culturi.
Sub aspect hidric merită menționat că, atât apele curgătoare cât și cele freatice se
constituie într-o resursă bogată și de calitate pentru toată gama de utilizări, inclusiv viticole.
Principalele tipuri de soluri întâlnite în perimetrul studiat sunt reprezentate prin:
pseudorendzine, cernoziomurie, argiloiluviale, regosol calcaric, regosol calcaric molic, aluvisol
calcaric coluvic, preluvosol stagnic, preluvosol stagnic moderat sau puternic erodat, luvisoluri
sau erodisoluri. Solul predominant este eumezobazic hidratat, cu orizontul A/B profund la 60-
100 cm, moderat aprovizionat cu princpalele elemente nutritive, dar nu suficient în forme
mobile. De aceea, se impune aplicare îngrăşămintelor organice şi chimice.
PH-ul predominant este slab alcalin spre neutru astfel că nu se pune problema apariţiei
clorozei la viţa de vie cultivată.
Poate fi folosit cu succes portaltoiul Kobber 5 BB sau Crăciunel 2.

4. STUDIUL VEGETAȚIEI

Atât relieful cât şi condiţiile climatice se reflectă direct în alcătuirea vegetaţiei. Zona
cercetată cuprinde terenuri agricole şi pajişti stepizate (pe locul pădurilor de goruni) şi păduri de
gorun (Quercus petrea). Zona dealurilor coincide cu etajul stejăriştelor termofile, condiţionat de
un climat mai blând.
Dintre speciile lemnoase mai frecvent întâlnite sunt: gorunul (Quercus petrea), carpenul
(Carpinus betulus), cerul (Quercus cerris), stejarul (Quercus robur), stejarul pufos (Quercus
pubescens), cireşul sălbatic (Cerasus avium), scoruşul (Sorbus domestica). Dintre arbuşti cei
mai numeroși sunt : păducelul (Crataegus monogyna), cornul (Cornus mas) şi sângerul (Cornus
sanguinea).
Flora ierboasă este reprezentată de : iarba deasă (Poa nemoralis), drobiţa (Genista
tinctoria), tătăneasă (Symphytum officinale), pe dealurile despădurite: rogoz pitic (Carex

12
humillis), ruscuţa primăvăratică (Adonis vernalis), firuţa (Poa pratensis), golomăţ (Dactylis
glomerata), raigras aristat (Lolium aristatum).
Pe dealurile despădurite se află pajişti de păiuş cu numeroase specii xerofile, cum sunt
sadina (Chrysopogon gryllus), Danthonia calycina, rogoz (Carez humillis), Koeleria macrantha,
năgară (Stipa capillata), ruscuţa primăvăratică (Adonis vernalis).
Pe numeroşi versanţi despăduriţi s-au produs eroziuni care au degradat covorul vegetal,
favorizând extinderea pajiştilor de Botrichlos ischaenum, cu valoare furajeră.

5. STABILIREA DIRECȚIEI DE PRODUCȚIE

Analizând cu atenție tendințele pieței și având în vedere, atât condițiile eco-climatice cât
și cele pedologice precum și experiența unor mari producători din Podișul Târnavelor, de
asemena, ținând cont de literatura de specialitate (tabel 5.1) am stabilit producerea de struguri
destinate obținerii vinurilor albe de calitate superioară.

Tabel 5.1
Podgorii, centre viticole și direcția de producție

13
 6. STABILIREA SOIURILOR

Conform Ordinului 594/2004, privind aprobarea zonării soiurilor de viță de vie roditoare
recomandate, autorizate în cultură în arealele viticole din România avem următoarele soiuri, care
se pretează în zona studiată (tabel 6.1).
Soiurile alese sunt: Feteasca albă, Fetească regală, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel.

|3. SEBES-APOLD|3.1. Sebes |- Vinuri albe |Feteasca alba |Feteasca regala

| | Alba | |Pinot gris |Traminer roz
| | | |Sauvignon |Riesling italian
| | +------------------+----------------------+-------------------
| | |- Vinuri aromate |Muscat Ottonel |-
| | +------------------+----------------------+-------------------
| | |- Vinuri spumante |Feteasca regala |Pinot gris
| | | |Feteasca alba |Pinot noir
| | | |Sauvignon |Iordana
| | | |Riesling italian |
| | +------------------+----------------------+-------------------
| | |- Distilate de vin|Feteasca regala |-
| +------------------+------------------+----------------------+-------------------
| |3.2. Apold |- Vinuri albe |Feteasca alba |Feteasca regala
| | Sibiu | |Pinot gris |Riesling italian
| | | |Sauvignon |
| | | |Traminer roz |
| | +------------------+----------------------+-------------------
| | |- Vinuri aromate |Muscat Ottonel |-
| | +------------------+----------------------+-------------------
| | |- Vinuri spumante |Feteasca regala |Pinot gris
| | | |Feteasca alba |Iordana
| | +------------------+----------------------+-------------------
| | |- Distilate de vin|Feteasca regala |Iordana

Tabel 6.1
Podgoriile și soiurile din România

14
 7. CARACTERIZAREA SOIURILOR CULTIVATE

7.1. Feteasca albă

Sinonime: Păsărească albă, Poamă păsărească, Leanca; Leonyka - în România;

Madchentraube - în Germania.
Origine: Acest soi este cunoscut înainte de invazia filoxerei, cultivat pe suprafeţe mari
încât acum ocupă primul loc ca suprafaţă la noi în ţară (circa 23000 hectare); se pare că este
rezultatul unei selecţii populare din soiul Fetească neagră stabilizată în cultură în perioda anilor
1100-1150.
Caracterele ampelografice: Dezmugurire glabră, de culoare verde luciosă; vârful
lăstarului şi frunzele tinere sunt glabre verde uşor bronzat, lucioase. Frunza adultă este mijlocie,
mai mult lată decât lungă, pentalobată, cu lobul terminal scurt şi lăţit; sinusurile laterale sunt
adânci deschise în formă de liră sau de U; sinusul peţiolar, larg deschis în formă de acoladă,
constituie caracterul tare de recunoaştere a soiului. Limbul frunzei este de culoare verde, subţire
şi lucios, glabru pe ambele feţe cu dinţii rari şi lungi dispusi neuniformi. Floarea este
hermafrodită normală, pe tipul 5, cu polen abundent şi fertil. Strugurii mici spre mijlocii (90-110
g în medie), cilindrici sau cilindro-conici, aripaţi, deşi în boabe neuniforme ca mărime (fig. 7.1.).
Bobul mic, sferic, de culoare verde gălbuie cu pieliţa subţire, acoperită cu un strat fin de pruină,
punctul pistilar persistent; pulpa zemoasă, cu gust plăcut, armonios. Lăstarii au vigoare mare de
creştere, meritale mijlocii (12-14 cm lungime), de culoare verde cu nuanţe slabe roşcate la
noduri. Coarda prezintă striuri fine, de culoare galben brun.
Însuşirile agrobiologice. Feteasca albă are perioadă scurtă de vegetaţie (150-16 zile),
având nevoie de 2500-32000C temperatură globală, din care doare 1000-1100 0C temperatură
utilă. Maturează foarte bine lemnul lăstarilor şi diferenţiază mugurii de rod încă de la baza
coardelor. Are vigoare mare de creştere şi uneori excesivă şi fertilitate mijlocie, 50-60% lăstari
fertili. S-a constatat că prin trecerea la sistemul de cultură de tulpini înalte şi semi-înalte, cordon
bilateral procentul de lăstari fertili creşte foarte mult până la 85%. Dezmugureşte devreme, la
începutul lunii aprilie, pârga strugurilor are loc la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, iar
maturarea deplină are loc la 2-3 săptămâni după soiul Chasselas doré (epoca a IV-a).
Rezistenţe biologice: soi cu rezistenţă foarte bună la ger (-22 0C . . . –240C), şi la secetă,
sensibil la mană şi putregaiul cenuşiu al strugurilor, mijlociu rezistent la făinare.

15
 Însuşirile agro-tehnice şi tehnologice. Datorită vigorii mari de creştere trebuie evitată
cultura sa pe terenurile fertile, prea umede, profunde şi altoirea pe portaltoi viguroşi. Se
recomandă altoirea pe portaltoii care imprimă vigoare mijlocie de creştere, cum sunt SO 4-4, SC-
25, Riparia gloire. Tot pentru a evita amplificarea creşterilor vegetative este nevoie să se
menţină pe butuc la tăiere, o cantitate mai mare de lemn multianual (cordoane, braţe) şi
atribuirea unei încărcături mari de rod, de 20-24 ochi/m 2, distribuită pe elemente scurte de rod
(cepi de 2-3 ochi). Deci, ca tip de tăiere se recomandă cordonul bilateral speronat, dar se practică
şi Guyot pe braţe cu înlocuire periodică. Fertilizarea se face cu doze mici de îngrăşăminte, mai
ales cel cu azot, care favorizează creşterile vegetative. Optim ,se pot administra N 50P75K100 kg/ha
s.a. pe un fond de fertilizare organică cu doze de 20 t/ha gunoi de grajd, odată la 4 ani. Creşterea
luxuriantă, caracteristică acestui soi, poate fi încetinită prin aplicarea plivitului lăstarilor sterili şi
alegerea optimă a momentului executării cârnitului, pentru a evita o răbufnire a creşterii
copililor. Tehnologic, soiul Fetească albă se remarcă ca un soi de calitate în toate podgoriile.
Acumulează la maturarea deplină, în funcţie de arealul de cultură, multe zaharuri 180-200 g/l, iar
aciditatea este şi ea variabilă de la 4,5-7,0 g/l H 2SO4, încât vinurile obţinute sunt echilibrate.
Supramaturarea strugurilor se realizează cu pierderi mici de recoltă (10-15%), iar concentraţiile
în zaharuri ajung până la 250 g/l şi chiar mai mult. Producţiile de struguri sunt variabile de la 8-9
t/ha la 12-14 t/ha, datorate mare parte diverselor biotipuri din populaţia soiului. Pentru
supramaturarea strugurilor soiul Fetească albă preferă condiţiile unui ecoclimat temperat, mai
răcoros, care dispun însă de toamne lungi şi însorite. Vinurile obţinute se încadrează în categoria
vinurilor de calitate, iar în anumite areale delimitate se pot obţine
şi vinuri de tip DOCC (podgoriile Cotnari, Târnave, Alba, Iaşi,
Odobeşti). În Podisul Transilvaniei se obţin şi vinuri materie primă
pentru spumante.
Variaţii şi clone. La SCDVV Odobeşti a fost omologată în
anul 2000 clona Fetească albă-1OD, caracterizată prin producţie
de 12,5 t/ha, capacitate bună de supramaturare şi acumulări în
zaharuri de 207 g/l, iar la SCDVV Iaşi în anul 2002 s-a omologat
clona Fetească albă-8 Iş, cu producţii de 17 t/ha.
Fig.7.1. Fetească albă
Zonare. Feteasca albă are o largă răspândire intrând în sortimentul a 77 de centre
viticole, din care în 55 are regim de soi recomandat, având cea mai largă extindere dintre soiurile
aparţinând acestei grupe. Cele mai bune rezultate le dă în podgoriile din Moldova şi
Transilvania.

16
 7.2. Feteasca regală

Sinonime: Galbenă de Ardeal, Dăneşană - în România.

Origine. Acest soi este rezultatul unei hibridări naturale
între Fetească albă x Grasă de Cotnari. El a fost înmulţit după
anul 1920 de către pepineristul Gaspari, în localitatea Daneş de
lângă Sighişoara, sub denumirea de “Dunnesdörfer Königsast”. În
anul 1928 vinul rezultat a fost prezentat la o expoziţie horticolă de
la Bucureşti, unde a primit denumirea de Fetească regală, care s-a
consacrat. S-a extins în toată ţara unde actual ocupă al doilea loc
ca suprafaţa, circa 15000 hectare.
Fig.7.2. Fetească regală
Caracterele ampelografice. Dezmugurire scămoasă, cu rozeta de culoare verde
albiciosă; primele frunzuliţe şi vârful lăstarului sunt de culoare verde cu nuanţe albicioase
datorate perilor rari şi lungi. Frunza adultă este mijlocie (11-13 cm lungime), ceva mai lată decât
lungă, întreagă cu un început uşor de trilobie; sinusurile laterale superficiale deschise în formă de
U; sinusul peţiolar deschis în liră sau U. Limbul frunzei este de culoare verde închis, lucios, cu
marginile involute, scămos pe faţa inferioară.
La fel ca şi la soiul Grasă prezintă pe faţa superioară a mezofilului adâncituri, mai
închise la culoare sub forma unor "lovituri de ciocan" (c.t). Floarea hermafrodită normală, pe
tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii mijlocii (110-130 g în medie), cilindro-conici
(fig.7.2.Fetească regală), deseori aripaţi, cu boabele neegale ca mărime şi aşezate des pe
ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pieliţa subţire, de culoare verde gălbui, uşor pruinată; pulpa
zemoasă, nearomată. Lăstarii de vigoare mijlocie, coloraţi în verde, uşor bronzaţi pe partea
însorită. Coardele în toamnă au culoare galben brun, fin striate.
Însuşirile agrobiologice. Soiul Fetească regală are perioadă mijlocie de vegetaţie (160-
170 zile), timp în care necesită 2500-32000C temperatură globală. Are vigoare mijlocie de
creştere şi fertilitate ridicată, 80-85% lăstari fertili. Se reface uşor în urma accidentelor climatice.
Dezmugureşte devreme, în primele zile ale luni aprilie, pârga strugurilor are loc în prima parte a
lunii august, iar maturarea deplină se realizează la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas doré
(epoca a IV-V-a).

17
 Rezistenţe biologice: soi cu rezistenţă mijlocie la ger (-200C . . . –220C), dar sensibil la
secetă; ca urmare trebuie evitată cultura sa în zonele secetoase şi pe nisipuri. Are rezistenţă
mijlocie la mană şi făinare, sensibil la putregaiul cenuşiu al strugurilor.
Însuşirile agrotehnice şi tehnologice. Feteasca regală este un soi care valorifică bine
aproape toate tipurile de sol, dar care are nevoie de umiditate asigurată. Portaltoii recomandaţi
sunt cei care dezvoltă un sistem radicular profund şi îi susţine potenţialul de producţie, aşa cum
sunt SO4, SO4-4, Crăciunel 2, 26. S-a constatat că altoit pe Kober 5 BB, soiului îi este mărită
sensibilitatea la îngheţ şi cancer bacterian. În plantaţii se conduce în cordon bilateral pe
semitulpină, cu tăiere în verigi scurte de rod sau cepi de producţie, cu atribuirea unei încărăcături
mari de ochi la tăiere 20-22 ochi/m2. În zonele unde survin deseori accidente climatice soiul se
conduce pe semitulpină, cu tăierea în elemente lungi de rod, coarde de 8-12 ochi, Guyot pe braţe
cu înlocuire periodică, sarcinile de rod fiind de 40-50 ochi/butuc.
Feteasca regală este un soi care reacţionează pozitiv la aplicarea fertilizării prin obţinerea
de sporuri importante de producţie. Dozele optime sunt N150P200K200 kg/ha s.a. aplicate pe un fond
de fertilizare organică de 30 t/ha gunoi de grajd, odată la 4 ani. Producţiile de struguri obţinute
variază în funcţie de arealul de cultură de la 11 t/ha la Blaj până la 27 t/ha la Odobeşti, cu o
medie de 15-20 t/ha. Tehnologic, soiul nu atinge nivelul calitativ pe care îl are Feteasca albă.
Acumulează zaharuri de la 170-180 g/l până la 200-210 g/l, cu o aciditate totală a mustului
variabilă între 4,5-7,0 g/l H2SO4, iar capacitatea de supramaturare este mult mai redusă, deoarece
acumulările în zaharuri ating doar 220-235 g/l. În anii cu condiţii climatice nefavorabile se obţin
vinuri de consum curent. Obişnuit vinurile rezultate din Fetească regală sunt de calitate, dar pot
fi folosite şi la obţinerea vinurilor materie primă pentru spumante sau distilate învechite din vin.
Variaţii şi clone. În populaţia soiului Fetească regalţ s-au depistat două biotipuri, unul cu
strugurii mari, mai puţin compacţi şi boabele de culoare galbenă, apropiat de Grasa de Cotnari şi
al doileacu strugurii uniaripaţi, compacţi şi boabele de culoare verde gălbui, apropiat soiului
Fetească albă. Prin selecţie clonală la SCDVV Blaj a fost omologată în anul 1979 clona Fetească
regală-21 Bl, caracterizată prin producţii de 15,8 t/ha şi capacitate mare de acumulare în
zaharuri.
Zonare. Datorită plasticităţii sale ecologice şi producţiilor mari de struguri, soiul a fost
extins foarte mult în cultură, chiar şi în areale mai puţin favorabile, în detrimentul soiului
Fetească albă. Este inclus în sortimentul a 129 de centre viticole, cele mai bune rezultate fiind
obţinute în Podişul Transilvaniei şi Moldova.

18
 7.3. Sauvignon blanc

Sinonime: Blanc fumé, Fumé, Surin, Fié, Sauternes, Sauvignon blanc, Sauvignon jaune,
Sauvignon vert, Sauvignon a gros grains - în Franta; Sylvaner musque, Muskat sylvaner,
Feigentraube - în Germania.
Origine. Soiul se cultivă pe suprafeţe mari în Franţa, regiunea viticolă Bordeaux, podgoria
Sauternes, pentru obţinerea vinurilor dulci; de unde se pare ca îşi are şi originea. Face parte din
proles occidentalis.
Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este scămoasă de culoare albicioasă,
cu liziera roz; vârful lăstarului şi frunzele tinere sunt peroase, gălbui, cu reflexe bronzate. Frunza
adultă este mijlocie, orbiculară, codul ampelometric 135-2-57, trilobată şi mai rar pentalobată, cu
sinusurile laterale nu prea adânci, închise, eliptice, sinusul peţiolar este în formă de liră cu baza
ascuţită. Limbul frunzei este de culoare verde deschis, uşor gofrat, răsucit către faţa superioară
(c.t.); pe partea inferioară prezintă peri scurţi şi deşi. Floarea este hermafrodită normală, pe tipul
5-6, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mici (Petit Sauvignon) şi mijlocii (Gros Sauvignon),
cilindro conici, uni sau biaripaţi, deşi în boabe. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa subţire, pruinată,
de culoare galben verzui, până la galben auriu la maturarea deplina; punctul pistilar persistent;
pulpa zemoasă cu gust şi aromă discretă specifică soiului. Lăstarii de vigoare mijlocie, cu
meritalele colorate în verde clar, iar nodurile de nuanţă roşiatică; cârceii mici şi subţiri. Coarda
are scoarţa colorată în cafeniu gălbui, uşor striată, cu nodurile evidente(fig.5.).
Însuşirile agrobiologice. Soi cu perioadă mijlocie de vegetaţie (165-175 zile), având
nevoie de 2600-34000C temperatură activă. Prezintă vigoare mijlocie de creştere şi fertilitate
bună 60-70% lăstari fertili. Dezmugureşte în a doua decadă a lunii
aprilie, pârga strugurilor are loc devreme, la începutul lunii
august, iar maturarea deplină se realizează la 2-3 săptămâni faţă
de soiul Chasselas doré (epoca a IV-a la Petit Sauvignon) şi mai
târziu cu circa o săptămână la Gros Sauvignon (epoca a V-a).
Rezistenţe biologice: sub aspectul rezistenţei la ger s-a
constatat diferenţe între cele două forme, mai rezistent fiind Petit
Sauvignon (-200C . . . –220C), şi ceva mai sensibil Gros
Sauvignon (-180C . . . -200C). Are rezistenţă mijlocie la secetă şi
făinare, sensibil la mană, putregaiul cenuşiu şi moliile strugurilor.
Fig. 7.3. Soiul Sauvignon blanc

19
 Însuşirile agrotehnice şi tehnologice. Este un soi cosmopolit, preferă versanţii cu
expoziţie sudică sau sud-vetică, bine însoriţi, care asigură condiţii pentru supramturarea
strugurilor. Portaltoii recomandaţi sunt SO4, 41 B, Selecţiile Crăciunel, care grăbesc maturarea
strugurilor şi favorizează acumulările în zaharuri şi au rezistenţă la calcarul activ din sol,
deoarece cele mai fine vinuri se obţin pe solurile scheletice, calcaroase. Se conduce pe tulpini
semiînalte şi înalte, cordon bilateral, cu tăiere scurtă sau în verigi de rod. Sarcina de producţie
este de 14-18 ochi/m2. Producţiile de struguri care se obţin sunt de 6-8 t/ha la Petit Sauvignon şi
de 10-12 t/ha la Gros Sauvignon. Tehnologic este un soi de înaltă calitate. Acumulează cantităţi
mari de zaharuri 195-220 g/l, valrile mai ridicate fiind caracteristice la Petit Sauvignon,
aciditatea totală a mustului rămâne echilibrată 4,5-5,5 g/l H2SO4, fapt care permite cultura sa şi în
zone mai secetoase (Murfatlar). Vinurile obţinute au o aromă fină, caracteristică. Pentru
obţinerea vinurilor demidulci şi dulci este necesară supramaturarea şi botritizarea strugurilor,
pierderile de recoltă fiind de 8-17%, compensate însă prin calitatea vinurilor obţinute.
Variaţii şi clone. Cele două forme existente în cultură diferă ampelografic şi
agroproductiv:
- Gros Sauvignon, prezintă struguri mijlocii sau mari (200-280 g), biaripaţi,
cilindroconici, cu boabe mijlocii, iar frunza adultă este peroasă pe faţa inferioară. Este un biotip
care se caracterizează printr-ofertilitate mai mică, 55-60% lăstari fertili, dar mai productivă
datorită mărimii strugurilor, însă inconstantă de la un an la altul. Manifestă sensibilitate
accentuată la ger şi boli.
- Petit Sauvignon, are strugurii mai mici (180-220 g), cilindrici uniaripaţi, compacţi, cu
boabe mici, iar frunza adultă este intens scămoasă pe faţa inferioară. Prezintă fertilitate mai
ridicată 70-75% lăstari fertili, vigoare mai mare de creştere, dar producţii mai mici de struguri.
Acumulează mai multe zaharuri, are aromă mai pregnantă şi mai bună rezistenţă la ger şi boli.
Din populaţia biotipului Gros Sauvignon la SCDVV Blaj a fost omologată în anul 1975
colna Sauvignon-9 Bl, cu producţii de 13 t/ha. Din cea de a doua formă la SCDVV Drăgăşani a
fost omologată în anul 1984 clona Sauvignon-62 Dg, cu producţie de 11,5 t/ha, iar la SCDVV
Ştefăneşti-Arges, în anul 2000 clona Sauvignon-111 Şt, cu producţie de 15 t/ha. La mijlocul
secolului trecut Odart (1840) a semnalat ş existenţa unor forme de Sauvignon roz şi roşu violet.
Sauvignon rose se cultivă în Argentina şi Australia sub denumirea de Guindolino gris şi Surin
gris. Au însă producţii mici, dar cu acumularţ mari de zaharuri.
Zonare. Soiul Sauvignon ocupă în România proximativ 6000 ha, intrând în sortimentul a
41 de centre viticole. Rezultatele cele mai bune se obţin în sudul Moldovei, podgoriile
subcarpatice ale Olteniei, Podişul Transilvaniei şi Dobrogea.

20
 7.4. Muscat Ottonel

Soi originar din Franţa, obţinut în anul 1852 în orașul Angers, de către Robert Mareau, s-
a răspândit în majoritatea ţărilor viticole din Europa. La noi în ţară a pătruns înaintea invaziei
filoxerei (1884). În prezent ocupă o suprafaţă de circa 6 000 ha şi stă la baza producerii vinurilor
aromate.
După ultimele cercetări, s-ar părea că soiul Muscat Ottonel este rezultatul hibridării dintre
Chasselas doré şi Muscat de Saumur.
Caractere morfologice. La dezmugurire rozeta este scămoasă, verde-roşiatică, floarea
este hermafrodită, normală. Frunza adultă este mijlocie, rotundă, netedă, glabră, cu 3-5 lobi, de
culoare verde-deschis, cu dinţătura puţin evidentă, ceea ce o deosebeşte de celelate soiuri din
grupa Muscat, la care dinţătura este foarte puternică. Marginile frunzei
sunt îndreptate către faţa superioară, astfel încât formează o mică pâlnie
la punctul peţiolar, sinusurile laterale superioare sunt destul de
profunde, închise, cu lumen elipsoidal, la fel ca şi cel peţiolar.
Nervurile sunt verzi şi prezintă peri rigizi pe partea inferioară.
Strugurele este sferic, mijlociu, de formă conică, uneori aripat,
compact. Bobul este sferic, cu pieliţa alb-verzuie, acoperită cu multă
pruină (fig.7.4). Miezul este consistent, cu gust puternic aromat de
muscat.
Fig. 7.4. Muscat Ottonel
Însuşiri agrobiologice. Soi cu perioadă mijlocie de vegetație (165-175 zile) și cerințe
termice reduse. Are vigoare mijlocie şi o maturare timpurie, la circa 2 săptămâni de la soiul
Chasselas dore, soi cu mare plasticitate biologică. Preferă zonele mai răcoroase din Transilvania.
În această zonă, aciditatea rămâne la parametri normali, iar aroma de Muscat nu se degradează.
În condiţiile de la Făget-Cărpiniş, dezmuguritul are loc în a doua jumătate a lunii aprilie,
putând întârzia uneori până la începutul lunii mai. Vigoarea soiului este mijlocie, dar fertilitatea
este ridicată (75-83% lăstari fertili).
Înflorirea se desfăşoară între 6-14 iunie. 
Pârga începe în ultima decadă a lunii august.
Maturarea se desavârşeşte în ultima decadă a lunii septembrie- uneori prima decadă a lunii
octombrie (BABEŞ, 2006).
Creştere şi vigoare. Soiul Muscat Ottonel se caracterizează printr-o vigoare mijlocie.
Este un soi autofertil şi se cultivă în plantaţii pure.

21
 Fertilitatea. Peste 85% lăstari fertili, frecvent cu 2 etaje de infloreșcențe. Coeficientul de
fertilitate absolut este de 1,8, relativ 1-1,2.
Rezistențe biologice: soi cu toleranță bună la ger (-20°C -22°C), mai puțin rezistent la
secetă, sensibil la mană și făinare, mijlociu rezistent la putregaiul cenușiu.
Caracteristici agrotehnice. Vigoarea soiului impune a fi condus numai în forme
semiînalte. 
Încărcătura de ochi este de 16-20 ochi/m2, repartizată pe coarde lungi de 12-14 ochi.
Tăierile scurte au dat rezultate mediocre. În zonă se obţin producţii între 5000- 9000 kg/ha, în
funcţie de numărul de ochi. 
Caracteristici pedologice și climatice. Se cultivă cu rezultate bune pe terenurile în
pantă, cu expoziții însorite și pe soluri cu fertilitate mijlocie sau scazută. Cele mai fine vinuri se
obțin pe solurile scheletice, calcaroase. Tehnologic, Muscatul Ottonel, în zonele răcoroase este
de înaltă calitate.
Caractere tehnologice-producţie. Timpurietatea la maturare accentuează aptitudinea
mare de supramaturare, în mod normal acumulând între 200-220 g/l zahăr, putând ajunge la 240-
260 g/l. În zonele mai călduroase, soiul are un neajuns major, lipsa de aciditate 3,3-3,8 g/l
H2SO4 și un conținut ridicat în enzime oxidazice, ceea ce face ca vinurile obținute sa fie ușor
predispuse la casare (brunificare). Greutatea medie a unui strugure este 101 g. Datorită fertilităţii
ridicate se obţin producţii de 8-9 t/ha.
Vinul este blând, auriu, exaltând parfumul florilor de lămâi, cu aciditate puţin scăzută,
având savoarea unui vector aromatizat cu esenţă de salvie şi coajă de lamâie. Datorită fineţei
aromei de Muscat, soiul poate fi folosit şi pentru înnobilarea unor vinuri de consum curent.
La S.C.D.V.V. Blaj a fost obţinut clonul Muscat Ottonel 12 Blaj, omologat în anul 1995.

22
 8. ALEGEREA POLTALTOIULUI

Având in vedere conditiile pedoclimatice și compatibilitatea cu soiurile alese, portaltoiul

cel mai potrivit este Berlandieri x Riparia-Selecția Crăciunel 2 (Sinonime:SC-2;C-2)

8.1. Descrierea portaltoiului

Origine: este obținut prin selecție clonală din Kober 5 BB la Crăciunel în județul Alba,
care se remarcă prin perioadă de vegetație mai scurtă, prin afinitatea bună pe care o are cu
soiurile de vin și prin producțiile mari de butaşi. Înmulțirea ulterioară a selecției s-a făcut la
Stațiunea de Cercetare Viticolă Blaj , de către M. Toader ți B. Blatagi, 1956. Este folosit mai ales
în podgoriile din Transilvania.
Caractere ampelografice. La dezmugurire rozeta este scămoasă de culoare verde
deschis, cu marginile violacee. Frunzele tinere sunt scămoase cu mucronii alungiți, roșiatici şi
pliate la vârful lăstarului. Frunza adultă este mare, cuneiformă, întreagă, cu ușoară tendință de
trilobare. Limbul este gros, gofrat, colorat, verde deschis, cu dinții șterşi, triunghiulari, cu baza
lățită și mucroni ușor alungiți. Limbul prezintă perișori scurți pe ambele fețe. Nervurile au
culoare mai deschisă decât mezofilul, ușor roșiatice spre punctul pețiolar. Sinusul pețiolar are
forma de U larg deschis. Pețiolul frunzei este lung verde violaceu, fiind striat și acoperit cu
perișori deși. Lăstarul, de vigoare mare, este muchiat, de culoare verde violacee, mai închisă la
noduri si prevăzute cu peri deși, aspri. Florile sunt hermafrodite, funcțional femele, androsterile,
care formează struguri cu boabe mici de culoare negre violacee. Coarda, asemănătoare cu cea de
la Kober 5 BB, este striată cu internoduri lungi de culoare cafeniu cenușie. În secțiune, coarda
are contur eliptic și raport lemn/măduvă echilibrat. Scoarța se exfoliază în plăci.
Studiind afinitatea dintre altoi și portaltoi la un număr mai mare de combinații s-a ajuns
la concluzia că, selecția Crăciunel 2 are o afinitate foarte bună cu soiurile Traminer roz,
Sauvignon, Fetească albă, Riesling italian, Pinot gris, Aligote, Muscat Ottonel și Chasselas blanc
și afinitate bună cu soiurile Galbenă de Ardeal și Neuburger (Ampelografia vol. VIII R.S.R.).

23
 9. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ

Reușita unei plantații viticole se apreciază după prinderea la plantare, vigoarea de

creștere a vițelor în primii ani, durata perioadei de tinerețe, potențialul productiv și de calitate
realizate încă de la intrarea pe rod. Aceste caracteristici depind de pregătirea terenului în vederea
plantării, calitatea ,materialului săditor folosit, nivelul agrotehnic aplicat la înființarea plantațiilor
și de întreținere a acestora până la intrarea pe rod.

9.1. Sistemul de cultură

Marele inconvenient al sistemului de conducere a viței de vie pe tulpini este acela că

periodic, în iernile cu temperaturi scăzute, partea aeriana a butucului și anume mugurii și lemnul
anual sunt parțial sau total afectate, iar în anii cu accidente climatice, când temperaturile scad sub

-25 , este afectat parțial sau tota și lemnul multianual, respectiv cordoanele și tulpinile, iar un

anumit procent de butuci se usucă.

Pentru a diminua efectele negative ale înghețului, s-a recomandat cultura viței de vie pe
tulpini în sistemul semiprotejat, denumit astfel deoarece an de an la baza butucului se pastreza 2-
4 cordoane care împreuna cu baza tulpinii, toamna se protejează prin îngropare.
Sistemul de cultură practicat va fi cel semi-înalt, iar ca formă de conducere Guyot cu
brațe cu înlocuire periodică.

9.2. Pregătirea terenului pentru plantare

Pregătirea terenului pentru plantare se realizează printr-un ansamblu de lucrări sau

măsuri tehnologice, printre care defrișarea vegetației lemnoase, nivelări, modelări, odihna
biologic, refacerea stării de structură, fertilizarea de bază, ameliorarea soiurilor acide,
desfundarea terenului și nivelarea acestuia înainte de pichetare.
Defrișarea vegetației lemnoase devine necesară pe terenuri neamenajate antierozional,
unde există arbori sau plantații vechi de vii bătrâne. Lucrările se execută mecanizat cu utilaje
specifice.
Nivelarea este necesară imediat după defrișare, pentru ușurarea executării celorlalte
lucrări, prin eliminarea denivelărilor, viroagelor, realizându-se pante continui.

24
 Fertilizarea de bază a terenului se realizează înainte de desfundatul terenului, aplicându-
se doze de gunoi de grajd și îngrășăminte chimice în funcție de cartarea agrochimică și de tipul
de sol.
Desfundatul terenului constă în mobilizarea solului la o adâncime de 60-70 cm, sau chiar
mai adânc. Vița de vie reacționează favorabil la condițiile de afânare și de aerare profundă a
solului. Operațiunea se execută cu PBD 80 în agregat cu tractorul pe șenile S 1500.
Nivelarea terenului după desfundat este necesară când se dorește ușurarea lucrărilor de
pichetat și pentru a diminua neuniformitatea condițiilor ecopedologice în etapa imediat
următoare după plantare.
Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde va fi plantată fiecare viță.
Prin această lucrare se urmărește obținerea unor rânduri drepte și paralele între ele.

9.3. Plantarea viței de vie

Plantarea viței de vie se realizează toamna, până la începutul iernii, atunci când timpul
permite, respective solul nu este înghețat și temperatura se menține constant deasupra lui zero
grade. Plantarea din toamnă dă rezultate mai bune decât plantarea din primăvară întrucât se
cicatrizează rănile, are loc prinderea, iar vițele intră mai devreme în vegetație.
Pregătirea vițelor pentru plantat constă în fasonare, parafinare și mocirlire. Fasonarea se
realizează mijlociu, adică rădăcinile se scurtează la 8-10 cm, iar cordița la 4-6 ochi (8-10 cm).
Parafinarea vițelor constă în izolarea cu un strat subțire de ceară a unei porțiuni de 10 cm
sub punctul de altoire și până în vârful cordiței.
Mocirlirea se realizează prin introducerea rădăcinilor și a aproximativ 15 cm din
lungimea viței într-un amestec de pământ mărunțit de la locul plantării, dejecții proaspete de
bovine și apă. Această operațiune previne dezhidratarea rădăcinilor, precum și un mai bun
contact cu solul la plantare.

9.4. Tehnologia lucrărilor de întreținere a plantației de la înființare și până în anul VI.

Obiectivele urmărite prin lucrările din plantațiile tinere de viță roditoare sunt asigurarea
unei prinderi cât mai bune, să nu fie goluri, asigurarea unei vigori corespunzătoare care să permit
intrarea rapidă pe rod, asigurarea uniformității butucilor ceea ce permite aplicarea unei tehnologii
uniforme, punerea bazelor longevității.

25
 Complexul agrofitotehnic care se aplică în plantațiile vii tinere este format din două
grupe de lucrări, respective lucrări asupra solului și lucrări asupra plantei. Lucrările aplicate
solului în plantațiile de vii roditoare tinere amplasate pe terenuri solificate urmăresc să asigure
menținerea acestuia afânat și curat de buruieni. Lucrările asupra plantei în plantațiile tinere sunt
reprezentate prin operațiuni tehnice specifice. Dintre lucrările de îngrijire aplicate asupra vițelor
sunt de reținut supravegherea ieșirii lăstarilor din mușuroi, copcitul, legatul lăstarilor, prevenirea
și combaterea bolilor și dăunătorilor.
Alături de toate aceste operațiuni este necesară corelarea tăierilor de formare în funcție de
sistemul și forma de conducere alese, în cazul de față fiind vorba de sistemul semi-înalt cu forma
de conducere Guyot cu brațe cu înlocuire periodică. Astfel, în următorii 6 ani după plantare se
vor face tăieri de formare caracteristice acestei forme de conducere.
Tăierile de formare constau în:
ANUL I – anul plantării, fasonare mijlocie
ANUL II- se aleg 2 cepi de 2-3 ochi; din ochii de pe cepi vor crește lăstari, care se vor
lega pe tutore sau se vor dirija pe sârmele spalierului; se execută lucrările specifice perioadei de
vegetație asupra plantei și solului
ANUL III – se aleg 2 cepi din cele mai joase creșteri și 2 cordițe (4-8 ochi) mai viguroase
cu poziție oblic-ascendentă , care se proiectează până la sârma portantă.
ANUL IV – se lasă 2 cepi la bază, iar pe fiecare tulpină se lasa câte o verigă de rod
(productie 50%).
ANUL V – se lasă 2 cepi la bază, iar pe fiecare tulpină se definitivează cele două verigi
de rod (producție 100%)

9.5. Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor

Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor se realizează prin aplicarea de tratamente

la avertizare, iar în anii de favorabilitate pentru atacul bolilor criptogamice (cu regim
pluviometric abundant și temperaturi ridicate) tratamentele se execută și la acoperire. La primele
tratamente aplicate în vederea prevenirii atacului de mană se recomandă folosirea de fungicide
care nu provoacă arsuri pe frunze. Pesticidele recomandate sunt prezentate în tabelul următor.

26
ACȚIUNEA BOALA / PERIOADA DE PRODUSE UTILIZATE OBSERVAȚII
DĂUNĂTORUL APLICARE
calend fenofaza denumire doza
aristic comercială l, kg/ha
Tratament în Boli: antracnoza, 1,2,3 Umflarea Zeamă bordeleză 7,5kg +
repaus excorioza,eutipoz IV mugurilor CuSO4 + var 7,5 kg
vegetativ a, cancer bacterian dezhidratat var Se aplică în caz
Dăunători: de rezervă
păduche țestos, Champion 50 PU 3kg/ha biologică mare
cotarul viței de Confidor oil SC004 15l/ha
vie, acarieni
Tratament I a Boli:făinare, 3 IV – Umflarea Sulfavith 80 PU 4 kg trat. facultativ cu
antracnoza, 1V mugurilor – Sulfomat 80 PU 4 kg produse de
excorioza creșterea Microthiol 4 kg contact pe bază
Dăunători: lăstarilor 5- de sulf
acarieni 7 cm Apollo 50 SC 0,4 l se aplică la
Omite 570 EW 1,5 l avertizare numai
la invazii mari
Tratament I b Boli: mana, 2,3 V Lăstari 20- Dithane M 45 2 kg produse de
25 cm Bavo 500 SC 2 kg contact contra
(degajare Folpan 50 WP 2 kg manei
făinarea ciorchini) Systhane forte 0,1 l produse
Tilt 250 CE RV 0,2 l sistemice contra
Topas 100 EC 0,25 l făinării
Dăunători: molii, Talstar 10 EC 0,3 l
acarieni Karate 2,5 EC 0,25 l
Diagnoza Molia viței de vie 3V Degajare Atrabot 3-4/pct
dăunători ciorchini de
observat
ie/ha
Tratament II Boli:mana, 3 V – Începutul Shavit 71,5 WP 2 kg
făinarea, putregai 1,2 VI înfloritului Folicur multi 2,5 kg
cenușiu Mirage F 75 WP 2,5 kg
Folpan 50 WP 2 kg
Dăunători: molia Reldan 40 EC 1,25 l se aplică la
viței de vie G1 Vantex 60 CS 0,1 l avertizare
Calypso 480 CS 0,1 l
Tratament III idem tratament II 3 VI Sfârșitul idem tratament II se recomandă
înfloritului alternarea
produselor
Tratament IV Boli: mana, 1 VII După Ridomil Gold Plus 3 kg produse
scuturarea 42,5 WP sistemice
coșulețelor, Secure 1,5 kg
creșterea Mikal 3 kg
făinarea, intensă a Topsin M 70 1,5 kg produse
lăstarilor Topas 100 EC 0,2 l sistemice
Vectra 10 SC 0,25 l
putregai cenușiu Rovral 75 WG 0,7 l
Teldor 500 SC 1l
Dăunători:
acarieni Pennstyl 600 F 0,5 kg se aplică la
Talstar 10 EC 0,3 l avertizare
Torque 550 SC 0,5 l
Tratament V Boli:mana, 2,3 VII Completa Zeama bordeleză 7,5 kg + produse de
făinare, putregai formare a CuSO4 + var 7,5 kg contact
cenușiu, excorioza ciorchinilor dezhidratat var pe baza
Champion 50 WP 2 kg de
Funguran 50 WP 2 kg cupru
Kocide 101 3 kg produse de
Thiovit jet 3 kg contact

27
 Sulfomat 80 PU 4 kg pe baza de
Sulfavit 80 PU 4 kg sulf
Dăunători: molii Talstar 10 EC 0,3 l
generatia a 2a, Omite 570 EW 1,5 l
acarieni
Tratament VI Boli: mana, 4 VII – Intrarea în idem tratament V se alternează
făinare, putregai 1,2 pârgă a produsele
cenușiu VIII soiurilor
timpurii
Tratament Boli: mana, 2,3,4 Intrarea în Champion 50 WP 2 kg
VII, VIII VIII pârgă a Kocide 101 3 kg
soiului Cupritim 50 PU 3 kg
făinare, Folpan 80 WG 2 kg
Teldor 500 SC 1l
putregai cenușiu Karate 2,5 EC 0,25 l
Reldan 40 EC 1,5 l
Tratament IX idem tratament IX idem tratamente VII, numai în caz de
VII, VIII VIII presiune de
infecție cu mană
sau putregai
cenușiu
se alternează
produsele
Tabel 7.1
Program de protecție fitosanitară la vița de vie

10. Particularităţi ale vinurilor obținute

Componentă a „Ţării vinului”, podgoria Sebeş-Apold este cea în care se produc vinuri
albe şi care, prin calitatea lor, au ridicat renumele acestei „ţări” la nivelul celor mai recunoscute
podgorii transilvane. În general, vinurile reflectă foarte bine vocaţia podgoriei, potenţialul
oenologic al soiurilor, dar şi profesionalismul celor care le produc. Principalele însuşiri ale lor
sunt prezentate în cele ce urmează.
Fetească regală  provenită din strugurii soiului cu acelaşi nume, are o culoare galben-
verzuie care, cu timpul, capătă nuanţa paiului sau, mai rar, cea a aurului patinat. Prin păstrare şi
condiţionare devine limpede, stălucitor, atrăgând şi reţinând privirea. Atât la Sebeş cât şi la
Apold vinurile sunt moderat de alcoolice şi cu o bună aciditate, având o aromă tipică bine
evidenţiată. Savuros şi cu un buchet uşor eterat, dispune de acea lejeritate care îl face atrăgător şi
plăcut în momentul consumului.
Fetească albă are o robă galben-pală cu reflexe verzui. Prin maturare şi învechire vinul
devine galben-pai sau chiar galben-auriu. Cu mirosul său floral şi aroma de miere de albine,
relativ uşor sesizabile, vinul impresionează printr-o fineţe rar întâlnită. Este echilibrat din punct
de vedere a raportului zahăr-alcool-aciditate, armonie care-i dă o francheţă inimitabilă. Cu acel

28
caracter mătăsos şi glisant, acest vin este unul care reflectă fidel potenţialul soiului şi al
podgoriei.
Sauvignon este un vin galben-verzui care, după o păstrare mai îndelungată, capătă
nuanţe galben-pai cu refexe aurii. Mirosul este îmbietor, asemănător cu cel al ardeiului verde
gras. Plăcut, acrişor, cu multă fructuozitate şi evidentă prospeţime, moderat de acid când este
tânăr, câştigă cu timpul o aromă-buchet şi un gust ce amintesc de fructe uscate sau, uneori de
pepene galben, care-l diferenţiază de celelalte vinuri albe. Potrivit de alcoolic, bogat în extract şi
glicerol, vinul Sauvignon îşi impune personalitatea cu rafinament şi farmec.
Muscat Ottonel este un vin aromat de culoare galben-pai cu nuanţe verzui când este
tânăr şi aurii când este mai vârstnic. Parfumul şi savoarea de strugure bine copt, mai evidente în
primii ani de la obţinere, evoluează în timp, pentru ca, după mulţi ani, să fie acoperite de un
buchet cu o personalitate distinctă. Gustul catifelat, tipic acestui vin, atrage plăcut atenţia, mai
ales când este demisec sau demidulce.
În general, vinurile reflectă foarte bine vocaţia podgoriei, potenţialul oenologic al soiurilor, dar şi
profesionalismul celor care le produc.

11.CALCULAREA SUPRAFEȚELOR

SUPRAFAȚA SCHIȚEI
Sc = SABC + SACD = 15,355+ 14,525 = 29,88 ST = 20 ha

SABC = = = 15,355

SACD = = = 14,525

COEFICIENTUL DE TRANSPUNERE

k= *100 = * 2 = 1,636

CALCULAREA TOLERANȚEI

T= * ST = = 0,05

29
CALCULAREA ERORII
E = ST – Sctranspusă = 20 –19,993 = 0,007 < 0,05
E<T
Sctranspusă = 10,274 + 9,719 = 19,997 ha

SABCtranspusă = = = 102743,99m2 = 10,274 ha

SACDtranspusă = = = 194324,89 m2 = 9,719 ha

PANTA TERENULUI

I= * 100 = * 100 = 8,84%

D = dist (Cmax Cmin) * k * 50 = 4,7 * 1,636 * 50 =384,46 m

TRANSPUNEREA LATURILOR PE SCHIȚĂ

AB * k = 4,2* 1,636 = 6,87 cm
BC * k = 7,3 * 1,636 = 11,94 cm
CD * k = 4,7 * 1,636 = 7,69 cm
AD * k = 4,35 * 2,198 = 9,5cm

12. CALCULAREA NECESARULUI DE VIȚE

Distanta de plantare: 2,2 / 1,2 m

Suprafața aferentă unui butuc: 2,2 * 1,2 = 2,64 m2
Necesar vițe = Sutilă * nr.vițe/ha
Calcul Sutilă
Sutilă = ST – (Sconstrucții + Sdrumuri)
ST = 20 ha
Sconstrucții = 0,2% * ST = 0,2 * 20 / 100 = 0,04 ha
Sdrumuri = Sdrum princ + Sdrum sec + Spoteci + Szona întoarcere

30
 Sdrum princ = 7.1 * 6 * 50 = 2130 m2 = 0,213 ha
Sdrum sec = 10.5 * 3 * 50 = 1575 m2 = 0,1575 ha
Spoteci = (3,0 + 3,4 + 4,1 + 3,8 ) * 1 * 50 = 715 m2 = 0,072 ha
Szona întoarcere = (6,87 + 7,69) * 8 * 50 = 5824 m2 =0,582 ha
Sutilă = 20 – (0,04 + 0,213 + 0,1575+ 0,072 + 0,582) = 20 – 1,0645 = 18.9 ha

Calcularea necesarului de vițe la ha și suprafață utilă

10000m2 : 2,64m2 = 3787,8 vițe/ha = 3788 vițe/ha
Cota de asigurare 10% * 3788 = 378,8 vițe
Total vițe la ha : 3788 + 378,8 = 4166,8 vițe/ha
Necesar vițe = Sutilă * nr vițe/ha = 18,9 * 4166,8 = 78752 vițe
numar vițe/Sutilă=71593 vițe

13. DEVIZ CU AMENAJAREA TERENULUI ȘI CU CONSTRUCȚIILE

- Sediul fermei 125 000 RON

- Pivniță cu cramă 350 000 RON
- Hală de sortare 150 000 RON
- Drum principal 13 000 * 0,355 km = 4 615 RON
- Drum secundar 10 000 * 0,525 km = 5 250 RON
- Poteci 5000 * 0,715 km = 3 575 RON
- Zona întoarcere 5800 * 0,58 ha = 3 364 RON
- Benzi înierbate (Poa pratensis+ Trifolium pratense) 260 * 4.2 ha = 1 092 RON
- Sistem de susținere 30 000 * 18,9 ha = 567 000 RON
- Bazin de apă 300 * 2 = 600 RON
TOTAL 1 210 496 RON

14. DEVIZ GENERAL

CHELTUIELI
- Deviz an înființare 461040,25 RON

31
- Deviz an I 93010,84 RON
- Deviz an II 91814,37 RON
- Deviz an III 92776,37 RON
- Deviz an IV 101225,57 RON
- Deviz an V 90190,44 RON
- Deviz cu amenajarea terenului și cu construcțiile 1 210 496 RON
TOTAL INVESTIT 2140553.84 RON

15. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE

1. Investiția totală
It = Total deviz general = 2140553,84 RON
2. Investiția pe hectar
It / St =2140553,84 /18,9= 113256.82RON/ha
3. Producția medie la hectar
Fetească alba 9 tone
Fetească regală 14.8 tone
Muscat Ottonel 10 tone
Sauvignon blanc 9 Bl. 11 tone
4. Timp de funcționare (Tf) = 25 de ani
5. Cota de amortizare
= It / Tf

= 2140553.84/25= 85622.15 RON

6. Cantitatea de produs finit
Randament must = 75% din producție
Producție medie 11 t/ha
Producția totală = Prod. medie * Suprafața utilă
Producția totală = 207.9 t
Randament must = 155925 l
Pierderi din must = 3%
0,03 * 155925= 4677.75
Vin rămas după pierderi:(randament în must- pierdere)
Vin=155925 – 4677.75 =151247,25 l vin
32
7. Cantitatea de produs (Qp)
Butelia = 0,75 l
Qp = 151247.25 / 0,75 = 201663 butelii
Preț vânzare butelie = 5 lei
8. Producția globală (Pg)
Pg = Qp * Pv
Pg = 201663*5=1008315 Ron
9. Termen de recuperare (Tr)
Tr = It/ venit net anual
Venit net anual = producție globală – cheltuieli materiale
Cheltuieli materiale = cheltuieli directe + cheltuieli indirecte
Cheltuieli directe 5 % * It (107027.69)
Cheltuieli indirecte 2 % * It (42811.08)
Cheltuieli materiale = 107027.69 +42811,08 = 149838.08RON
Venit net anual = 1008315-149838.08= 858476.92 RON
Tr = 2.49
10. Viteza de recuperare ( Vr)
Vr = Timp de functionare(25 ani)/ termen de recuperare
Vr = 10.04
11. Costul de producție pe unitate de produs ( Cp)
Cp = cheltuieli materiale/ Qp
Cp = 0,74 RON
12. Profitul ( Pr)
Pr = Qp * ( Pv – Cp)
Pr = 201663*(5-0.74)= 859084.38 RON
13. Rata profitului (R%)
R% = (Pr/Cheltuieli materiale) * 100
R% =859084/149838.08*100= 573.34

33
 BIBLIOGRAFIE

Alexei O.,1970, Ampelografia R.S.R.-,Editura Academiei R.S.R.,București.

Babeș A., 2006, Ampelografie –lucrări practice, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.
.Bunea C.; Fițiu A.,2008, Viticultura ecologică- Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.
Oșlobeanu M.; Macici M.;Georgescu M.; Stoian V.,1991, Zonarea soiurilor de viță de vie în
România, Editura Ceres, București.
Pop N., 2001, Viticultură , Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
Pop N., 2003,Viticultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca.
V.D. Cotea,2003, Podgoriile și vinurile Romaniei,Editura Academiei Române, București.
Babeș A., 2011, Cecetări privind consumul de apă la vița de vie în unele zone din Transilvania-
Teză de doctorat

http://www.scritube.com/economie/nfiinarea-i-ntreinerea-unei-pl14416172116.php
http://www.scribd.com/doc/21642161/vinul
http://www.google.ro/images

34
35
Exploataţia agricolă: S.C. Colinele S.R.L. I-15
Distanţa medie: 5 km Suprafaţa (ha): 20 II-18
Suprafața utilă: 18,9 ha III-20
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII DE VIȚĂ DE VIE ÎNFIINȚARE IV-25

Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de mterial

mecanizat
Nr. Lucrări tehnologice în Vol. Tarif Chelt. Vol. Norma Grupa de Necesar Chelt. cu Felul UM Consum Pret Total lei
crt. ordine cronologică UM lucr lei/UM cu lucr. lucr de complexitate de ZO forţa de materialului normat lei/UM
ării mec. lei ării muncă muncă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 Defrișat teren ha 20 75 1500
2 Nivelat teren ha 20 25 500
3 Parcelat teren ha 18,90 5 III/3 12 240,00
4 Încarcat gunoi grajd t 1512 2,5 3780 gunoi grajd t 1512 3,50 5292,00
5 Transport gunoi grajd t*km 7560 2,5 18900
6 Descărcat gunoi grajd t 1512 2,5 3780
7 Administrat gunoi grajd ha 18,9 17,5 330,75
8 Încărcat îngrăș chimice t 17,56 18 II/2 0,84 15,12 Superfosfat kg 3780 0,94 3553,20
dublu
Sulfat de kg 3780 0,56 2116,80
potasiu
9 Transport îngrăș chimice t*km 7,56*5 2,5 94,50
10 Descărcat îngrăș chimice t 7,56 18 II/2 0,84 15,12
11 Administrat îngrăș ch ha 18,90 17,5 330,75
12 Desfundat ha 18,90 17,5 330,75
13 Discuit + grăpat ha 18,90 50 945
14 Nivelat ha 18,90 25 472,50
15 Încărcat picheți mii buc 72 10 II/1 7,20 129,60 picheți buc 72000 0,50 36000,00
16 Transport picheți t*km 108*5 2,5 1350
17 Descărcat picheți mii buc 72 10 II/1 7,20 129,60
18 Pichetare teren ha 18,90 4,5 III/1 4,20 84,00
19 Săpat gropi mii buc 771,59 10 III/1 7,16 143,20
20 Încărcat vițe altoite (+1%) mii buc 72,31 15 I/2 9,64 144,60 vițe altoite buc 72310 5,00 361550,00
21 Transport vițe t*km 2,89*5 10 144,50
22 Descărcat vițe mii buc 72,31 15 I/2 9,64 144,60
23 Fasonat + mocirlit mii buc 71,59 9,5 III/1 7,54 150,80
24 Repartizat vițe mii buc 771,59 9,5 I/1 7,54 113,10
25 Plantat vițe mii buc 71,59 0,35 III/2 409,09 8181,80
26 Transport apă t*km 3579,6 2,5 8949,13 apă m3 715,93 1 715,93
5
27 Udat la groapă mii buc 0 71,59 4 I/1 17,90 268,50
28 Mușuroit mii buc 71,59 2 II/1 35,80 644,40

TOTAL 41407,8 10404,4 409227,93

8 4
TOTAL CHELTUIELI 461040,25

1
Exploataţia agricolă: S.C. Colinele S.R.L. Suprafața (ha): 20
Distanţa medie: 5 km______ Suprafaţa utilă: (ha): ___18,9_______

FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII DE VIȚĂ DE VIE AN I

Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de mterial

mecanizat
Nr. Lucrări tehnologice în Vol. Tarif Chelt. Vol. Norma Grupa de Necesar Chelt. cu forţa Felul UM Consum Pret Total lei
crt. ordine cronologică UM lucr lei/UM cu lucr. lucr de complexitate de ZO de muncă materialului normat lei/UM
ării mec. lei ării muncă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 Desfacere mușuroi mii buc 71,59 2 II/2 71,59 1288,62
2 Încărcat îngrăș complex t 7.56 18 II/2 0,84 15.12 îngrăș complex kg 7560 2 15120
3 Transport îngrăș complex t*km 7,56*5 2,5 94,50
4 Descărcat îngrăș complex t 7,56 18 II/2 0,84 15.12
5 Administrat îngrăș ha 18,9 17,5 330,75
complex
6 Mobilizare semiadâncă ha 18,9 30 567,00
7 Copcit 2x mii buc 2*71,59 0,5 IV/1 286,36 7159,00
8 Plivit + legat lăstari mii buc .71,59 1 III/1 7171,59 1431,80 sfoară kg 200 2 400
9 Încărcat vițe pt mii buc 2,15 15 I/2 0,29 4,35 vițe altoite buc 2150 5 10750
completare goluri (3%)
10 Transport vițe t*km 0,09*5 2,5 1,13
11 Descărcat vițe mii buc 2,15 15 I/2 0,29 4.35
12 Fasonat + mocirlit mii buc 2,15 2,5 III/1 5.38 107.60
13 Săpat gropi mii buc 2,15 0,25 III/1 8,5 170,00
14 Repartizat vițe mii buc 2,15 9,5 I/1 0,23 3,45
15 Plantat vițe mii buc 2,15 2 III/2 2,15 43,00
16 Transport apă t*km 21,50* 2,5 268,75 apă m3 21,50 1 21,50
5
17 Udat la groapă mii buc 2,15 4 I/1 0.54 8.10
18 Transport apă pt trat t*km 170.10 2,5 2126,2 apă m3 170,10 1 170,10
fitosanitare 10x *5 5
19 Preparat soluție mii l 170,10 2,4 IV/1 70.88 1772,00
18.90 zeamă l 283,5 4,6 1304,10
bordeleză l 283,5 18,5 5244.75
Confidor oil
SC004

2
 1 18,90 Apollo 50 SC+ l 7,56 132,5 1001,70
Talstar 2,5 EC+ l 5.67 160 907,20
Dithane M45+ kg 37,80 30 1134,00
Topas 100EC+ l 4.73 268 1267.64
Microthiol kg 75.60 15 1134,00
,18.90 Shavit kg 37.80 48 1814,40
71,5WP+ l 23,63 52 1228,76
Reldan 40 EC
18.90 Folicur multi + kg 47,25 44 2079,00
Vantax 60CS l 1.89 170 321,30
Ridomil Gold kg 56.70 75 4252.50
Plus 42,5WP + kg 9,45 120 1134,00
Pennstyl 600F
118.90 Champion kg 37,80 31 1171,80
50WP+ kg 56.70 32 1814,40
Kocide 101 + l 5,67 150 850.50
Talstar 10 EC
18.90 Funguran kg 37.80 29 1096.20
50WP+ l 28.35 66 1871.10
Omite 570EW
37.80 Champion kg 37.80 31 1171.80
50WP+ l 4.73 140 662.20
Karate 2,5EC
18.90 Folpan 80EG+ kg 37.80 40 1512.00
Kocide 101 kg 56.70 22 1247.40
20 Trat fitosanitare 10x ha 189,00 30 5670
21 Prașile mecanice 4x ha 75.60 25 1890
22 Prașile manuale 3x ha 56.70 0,15 III/1 33 378 7560
23 Cârnit mii buc 69,44 I/1 69.44 1041,60
24 Arătura de toamnă ha 18,90 40 756,00

TOTAL 11704. 20624.1 60682,3

38 1 5
TOTAL CHELTUIELI 93010,84

3
Exploataţia agricolă: S.C. Colinele S.R.L.
Distanţa medie:5 km Suprafaţa (ha): 20
Suprafața utilă: 18,9 ha
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII DE VIȚĂ DE VIE AN II

Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de mterial

mecanizat
Nr. Lucrări tehnologice în Vol. Tarif Chelt. Vol. Norma Grupa de Necesar Chelt. cu Felul materialului UM Consum Pret Total lei
crt. ordine cronologică UM lucrării lei/UM cu lucr. lucrări de complexit ul de forţa de normat lei/UM
mec. lei i muncă ate ZO muncă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 Tăieri de formare mii buc 71.59 0,8 IV/1 89.45 2236.25
2 Scos coarde ha 18.90 0,35 I/1 54,00 810,00
3 Încărcat îngrăș. compl. t 7.56 18 II/2 0,84 15.12 îngrăș. complex kg 7560 2 15120,00
4 Transport îngrăș compl. t*km 7,56*5 2,5 94,50
5 Descărcat îngrăș compl. t 7,56 18 II/2 0,84 15,12
6 Administrat îngrăș compl ha 18,90 17, 330,75
5
7 Mobilizare semiadâncă ha 18,90 30 567,00
8 Copcit 2x mii buc 2*71,59 0,5 IV/1 286,36 7159,00
9 Prașile mecanice 3x ha 56,70 25 1417,5
10 Prașile manuale 2x ha 37,80 0,15 III/1 252 5040,00
11 Plivit + legat lăstari mii buc 71,59 1 III/1 71,59 1431,80 sfoară kg 200 2 400,00
12 Încărcat vițe pt mii buc 2,15 15 I/2 0,29 4,35 vițe altoite buc 2150 5 10750,00
completare goluri (3%)
13 Transport vițe t*km 0,09*5 2,5 1,13
14 Descărcat vițe mii buc 2,15 15 I/2 0,29 4,35
15 Fasonat + mocirlit mii buc 2,15 2,5 III/1 5,38 107,60
16 Săpat gropi mii buc 2,15 0,25 III/1 8,50 170,00
17 Repartizat vițe mii buc 2,15 9,5 I/1 0,23 3,45
18 Plantat vițe mii buc 2,15 2 III/2 2,15 43,00
19 Transport apă t*km 22,50* 2,5 268,75 apă m3 21,50 1 21,50
5
20 Udat la groapă mii buc 2,15 4 I/1 0,54 8,10
21 Transport apă pt trat t*km 170,10 2,5 2126,25 apă m3 170,1 1 170,10
fitosanitare 10x *5 0
22 Preparat soluție mii l 170,10 2,4 IV/1 70,88 1772,00

4
 17.01 zeamă bordeleză+ l 283,5 4,6 1304,10
Confidor oil l 283,5 18,50 5244,75
SC004
17.01 Apollo 50 SC+ l 7,56 132,5 1001,70
Talstar 2,5 EC+ l 5,76 160 907,20
Dithane M45+ kg 37,80 30 1134,00
Topas 100EC+ l 4,73 268 1267,64
Microthiol kg 75,60 15 1134,00
17.01 Shavit 71,5WP+ kg 37,80 48 1814,40
Reldan 40 EC l 23,63 52 1228,76
17.01 Folicur multi + kg 47,25 44 2079,00
Vantax 60CS l 1,89 170 321,30
17.01 Ridomil Gold Plus kg 56,70 75 4252,50
42,5WP + kg 9,45 120 1134,00
Pennstyl 600F
17.01 Champion 50WP+ kg 37,80 31 1171,80
Kocide 101 + kg 56,70 32 1814,40
Talstar 10 EC l 5,67 150 850,50
17.01 Funguran 50WP+ kg 37,80 29 1096,20
Omite 570EW l 28,35 66 1871,10
34.02 Champion 50WP+ kg 37,80 31 1171,80
Karate 2,5EC l 4,73 140 662,20
17.01 Folpan 80EG+ kg 37,80 40 1512,00
Kocide 101 kg 56,70 22 1247,40
23 Trat fitosanitare 10x ha 189 30 5670
24 Cârnit lăstari mii buc 72.00 0.75 I/1 96.00 1440
25 Arătura de toamnă ha 18,90 40 756,00

TOTAL 11231,8 19900,1 60682,35

8 4
TOTAL CHELTUIELI 91814,37

5
Exploataţia agricolă: S.C. Colinele S.R.L Productia medie : 11 t/ha
Distanţa medie: 5_km_ Suprafața utilă: 18,90 ha

FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII DE VIȚĂ DE VIE AN III

Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de mterial

mecanizat
Nr. Lucrări tehnologice în Vol. Tarif Chel Vol. Nor Grupa de Necesarul Chelt. cu Felul materialului UM Consu Pret Total lei
crt. ordine cronologică UM lucrării lei/UM t. cu lucrări ma complexitate de ZO forţa de m lei/UM
lucr. i de muncă norma
mec. mun t
lei că
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 Tăieri de formare mii buc 71,59 0,8 IV/1 89,45 2236,2
5
2 Scos coarde ha 18,90 0,3 I/1 54 810,00
5
3 Verificat sist susținere
4 Încărcat îngrăș complex t 7,56 18 II/2 0,84 15,12 îngrăș complex kg 7560 2 15120
5 Transport îngrăș complex t*km 7,56*5 2,5 94,5
0
6 Descărcat îngrăș complex t 7,56 18 II/2 0.84 15,12
7 Administrat îngrăș ha 18,90 17,5 330,
complex 75
8 Mobilizare semiadâncă ha 18,90 30 567,
00
9 Copcit mii buc 71,59 0,5 IV/1 143,18 3579,5
10 Prașile mecanice 3x ha 56,70 25 1417
,50
11 Prașile manuale 2x ha 37,80 0,1 III/1 25252,00 5040,0
5 0
12 Plivit + legat lăstari mii buc 71,59 1 III/1 71,59 1431,8 sfoară kg 715, 2 1431,8
0 90 0
13 Încărcat vițe pt mii buc 2,16 15 I/2 0,29 4,35 vițe altoite buc 2160 5 10800
completare goluri (3%)

6
14 Transport vițe t*km 0,09*5 2,5 1,13
15 Descărcat vițe mii buc 2,16 15 I/2 0.29 4,35
16 Fasonat + mocirlit mii buc 2,16 2,5 III/1 0,86 17,20
17 Săpat gropi mii buc 2,16 0,2 III/1 8,64 172,80
5
18 Repartizat vițe mii buc 2,16 9,5 I/1 0,23 3,45
19 Plantat vițe mii buc 2,16 2 III/2 2,16 43,20
20 Transport apă t*km 21,60* 2,5 270 apă m3 21,6 1 21,60
5 0
21 Udat la groapă mii buc 2,16 4 I/1 0,54 8,10
22 Transport apă pt trat t*km 170,10 2,5 2126 apă m3 170, 1 170,10
fitosanitare 10x *5 ,25 10
23 Preparat soluție mii l 170,10 2,4 IV/1 70,88 1772,0
0
18,90 zeamă bordeleză+ l 283, 4,6 1304,1
Confidor oil 50 0
SC004 l 283, 18,5 5244,7
50 5
Apollo 50 SC+ l 7,56 132,5 1001,7
18,90 Talstar 2,5 EC+ l 5,76 160 907,2
Dithane M45+ kg 37,8 30 1134,0
Topas 100EC+ 0 0
Microthiol l 4,73 268 1267,6
4
kg 75,6 15 1134,0
0 0
18,90 Shavit 71,5WP+ kg 37,8 48 1814,4
Reldan 40 EC 0 0
l 23,6 52 1228,7
3 6
18,90 Folicur multi + kg 47,2 44 2079,0
Vantax 60CS 5 0
l 1,89 170 321,30
1 18,90 Ridomil Gold Plus kg 56,7 75 4252,5
42,5WP + 0 0
Pennstyl 600F kg 9,45 120 1134,0
0
Champion 50WP+ kg 37,8 31 1171,8
18,90 Kocide 101 + 0 0

7
 Talstar 10 EC kg 56,7 32 1814,4
0 0
l 5,67 150 850,50
Funguran 50WP+ kg 37,8 29 1096,2
37,80 Omite 570EW 0 0
l 28,3 66 1871,1
5 0
18,90 Champion 50WP+ kg 37,8 31 1171,8
Karate 2,5EC 0 0
l 4,73 140 662,20
18,90 Folpan 80EG+ kg 37,8 40 1512,0
Kocide 101 0 0
kg 56,7 22 1247,4
0
24 Trat fitosanitare 10x ha 189 30 5670
25 Cârnit lăstari mii buc 7 71.59 0.7 I/1 95.45 1431.7
5 5
26 Recoltat 20% t 41,58 0.4 II/1 103,95 1871,1
27 Transport recoltă t*km 41,58* 2.5 519,
5 75
28 Tăieri de ușurare mii buc 35.80 0,8 II/1 44.75 805.50
29 Arătura de toamnă ha 18.90 40 756

TOTAL 1175 19257, 61764.

2,88 24 25
TOTAL CHELTUIELI 92776,37

8
 Exploataţia agricolă: S.C. Colinele S.R.L. Producția medie 11 t/ ha
Distanţa medie: 5 km Suprafaţa utilă: 18,90 ha

FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII DE VIȚĂ DE VIE AN IV

Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de mterial

mecanizat
Nr. crt.Lucrări tehnologice în Vol. Tarif Chelt. Vol. Norma Grupa de Necesarul Chelt. cu Felul materialului UM Consum Pret Total lei
ordine cronologică UM lucrăriilei/UM cu lucr. lucr de complexitate de ZO forţa de normat lei/UM
mec. lei ării muncă muncă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 Tăieri de formare mii buc 71,59 0,8 IV/1 89,45 2236,2
5
2 Scos coarde ha 18,90 0,35 I/1 54 810,00
3 Verificat sist susținere
4 Încărcat îngrăș chimice t 7,56 18 II/2 0,84 15,12 îngrăș complex kg 7560 2 15120
5 Transport îngrăș t*km 7,56 2,5 94,50
complexe *5
6 Descărcat îngrăș t 7,56 18 II/2 0.84 15,12
complexe
7 Administrat îngrăș ha 18,9 17, 330,75
complexe 0 5
8 Mobilizare semiadâncă ha 18,9 30 567,00
0
9 Copcit mii buc 71,59 0,5 IV/1 143,18 3579,5
10 Prașile mecanice 3x ha 56,7 25 1417,5
0 0
11 Prașile manuale 2x ha 37,80 0,15 III/1 252 5040,0
0
12 Plivit + legat lăstari mii buc 71,59 1 III/1 71,59 1431,8 sfoară kg 715,90 2 1431,80
0
13 Transport apă pt trat t*km 170, 2,5 2126,2 apă m3 170,10 1 170,10
fitosanitare 10x 10*5 5
14 Preparat soluție mii l 170,10 2,4 IV/1 70,88 1772,0
0

9
 18,90 zeamă bordeleză+ l 283,50 4,6 1304,10
Confidor oil SC004
l 283,50 18,5 5244,75

18,90 Apollo 50 SC+ l 7,56 132,5 1001,7

Talstar 2,5 EC+ l 5,76 160 907,20

Dithane M45+ kg 37,80 30 1134,00
Topas 100EC+ l 4,73 268 1267,64
Microthiol kg 75,60 15 1134,00
18,90 Shavit 71,5WP+ kg 37,80 48 1814,40
Reldan 40 EC
l 23,63 52 1228,76
18,90 Folicur multi + kg 47,25 44 2079,00
Vantax 60CS
l 1,89 170 321,30
1 18,90 Ridomil Gold Plus kg 56,70 75 4252,50
42,5WP +
Pennstyl 600F kg 9,45 120 1134,00
Champion 50WP+ kg 37,80 31 1171,80
18,90 Kocide 101 +
Talstar 10 EC
kg 56,70 32 1814,40
l 5,67 150 850,50
Funguran 50WP+ kg 37,80 29 1096,20
37,80 Omite 570EW
l 28,35 66 1871,10
18,90 Champion 50WP+ kg 37,80 31 1171,80
Karate 2,5EC l 4,73 140 662,20
18,90 Folpan 80EG+ kg 37,80 40 1512,00
Kocide 101 kg 56,7 22 1247,40
15 Trat. fitosanitare10x ha 189 30 5670
16 Cârnit lăstari mii buc 71,59 0,75 I/1 95,45 1431,7
5
17 Recoltat 50% t 103,95 0,4 II/1 259,88 4677,7
5
18 Transport recoltă t*km 103, 2,5 1299,3
95*5 8
19 Tăieri de ușurare mii buc 35,80 0,8 II/1 44,75 805,5

10
20 Încarcat gunoi grajd t 756 2,5 1890,0 gunoi grajd t 756 3,5 2646
0
21 Transport gunoi grajd t*km 756* 2,5 9450,0
5 0
22 Descărcat gunoi grajd t 756 2,5 1890,0
0
23 Administrat gunoi grajd ha 18,9 17, 330,75
0 5
24 Arătura de toamnă ha 18,9 40 756,00
0
T 25822, 21814, 53588,6
O 13 79 5
T
A
L
TOTAL CHELTUIELI
101225,57

11
Exploataţia agricolă: S.C. Coline S.R.L. Producția medie: 11 t/ha
Distanţa medie: 5 km___ Suprafaţa utilă: 18,90 ha

FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII DE VIȚĂ DE VIE AN V

Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de mterial

mecanizat
Nr. Lucrări tehnologice în Vol. Tarif Chelt. Vol. Norma Grupa de Necesar Chelt. cu Felul materialuluiUM Consu Pret Total lei
crt. ordine cronologică UM lucrării lei/UM cu lucr. lucr de complexitate ul de forţa de m lei/UM
mec. lei ării muncă ZO muncă norma
t
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 Tăieri de rodire mii buc 71,59 0,8 IV/1 89,45 2236,2
5
2 Scos coarde ha 18,90 0,35 I/1 54 810,00
3 Verificat sist susținere
4 Încărcat îngrăș complexe t 7,56 18 II/2 0,84 15,12 îngrăș complex kg 7560 2 15120
5 Transport îngrăș complexe t*km 7.56* 2,5 94,50
5
6 Descărcat îngrăș complexe t 7,56 18 II/2 0.84 15,12
7 Administrat îngrăș complexe ha 18,9 17,5 330,75
8 Mobilizare semiadâncă ha 18,9 30 567,00
9 Copcit mii buc 71,59 0,5 IV/1 143,18 3579,5
10 Prașile mecanice 3x ha 56,70 25 1417,5
0
11 Prașile manuale 2x ha 37,80 0,15 III/1 252 5040,0
0
12 Plivit + legat mii buc 71,59 1 III/1 71,59 1431,8 sfoară kg 715, 2 1431,8
0 90 0
13 Transport apă pt trat t*km 170,1 2,5 2126,2 apă m3 170, 1 170,10
fitosanitare 10x 0*5 5 10
14 Preparat soluție mii l 170,10 2,4 IV/1 70,88 1772,0
0
18,90 zeamă bordeleză+ l 283, 4,6 1304,1

12
 Confidor oil 50 0
SC004 l 283, 18,5 5244,7
50 5

18,90 Apollo 50 SC+ l 7,56 132,5 1001,7

Talstar 2,5 EC+ l 5,76 160 907,20

Dithane M45+ kg 37,8 30 1134,0
Topas 100EC+ 0 0
Microthiol l 4,73 268 1267,6
4
kg 75,6 15 1134,0
0 0
18,90 Shavit 71,5WP+ kg 37,8 48 1814,4
Reldan 40 EC 0 0
l 23,6 52 1228,7
3 6
18,90 Folicur multi + kg 47,2 44 2079,0
Vantax 60CS 5 0
l 1,89 170 321,30
1 18,90 Ridomil Gold Plus kg 56,7 75 4252,5
42,5WP + 0 0
Pennstyl 600F kg 9,45 120 1134,0
0
Champion 50WP+ kg 37,8 31 1171,8
18,90 Kocide 101 + 0 0
Talstar 10 EC
kg 56,7 32 1814,4
0 0
l 5,67 150 850,50
Funguran 50WP+ kg 37,8 29 1096,2
37,80 Omite 570EW 0 0
l 28,3 66 1871,1
5 0
18,90 Champion 50WP+ kg 37,8 31 1171,8
Karate 2,5EC 0 0
l 4,73 140 662,20
18,9 Folpan 80EG+ kg 37,8 40 1512,0

13
 Kocide 101 0 0
kg 56,7 22 1247,4
15 Trat fitosanitare 10x ha 189 30 5670
16 Cârnit lăstari mii buc 71,59 0,75 I/1 95,45 1431,7
5
17 Recoltat 100% t 207,9 0,4 II/1 519,75 9355,5
18 Transport recoltă t*km 207,9 2,5 2598,7
*5 5
19 Arătura de toamnă ha 18,9 40 756
TOTAL 13560, 25687, 50942.
75 04 65
TOTAL CHELTUIELI 90190.44

14