Sechelaru Cristian Proiect Ampelografie

Sechelaru Cristian Înființarea unei plantații de vița de vie cu o suprafata de 59 ha in Podgoria
Cotnari
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ- NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ SI AFACERI IN DEZVOLTARE
RURALA
SPECIALIZAREA: HORTICULTURĂ
Proiect de Ampelografie
Absolvent:
Sechelaru Cristian
Coordonator științific:
Șef lucrări dr. Anca Cristina Babes
1
Cotnari
CUPRINS
1. TEMA PROIECTULUI ................................................................................. 4

2. SITUAȚIA VITICULTURII ........................................................................ 4
2.1 SITUAȚIA VITICULTURII PE GLOB ......................................................... 4
2.2 SITUAȚIA VITICULTURII ÎN ȚARA NOASTRĂ ...................................... 5
3. CARACTERISTICILE GEOGRAFICE, ECOCLIMATICE ȘI
ECOPEDOLOGICE ALE PODGORIEI COTNARI…………...................... 5
3.1 LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ................................................................... 5
3.2 RELIEFUL ....................................................................................................... 6
3.3 SOLUL ............................................................................................................. 6
3.4 CLIMA .............................................................................................................. 7
3.5 HIDROGRAFIA ............................................................................................... 8
4. CARACTERIAZAREA SOIURILOR ȘI PORTALTOILOR CULTIVAȚI ÎN
PODGORIA COTNARI………............................................................................ 8
4.1 STABILIREA SOIURILOR ........................................................................... 8
4.2 DESCRIEREA SOIURILOR ALESE .............................................................. 9
4.2.1 GRASA DE COTNARI........................................................................ 9
4.2.2 FETEASCA ALBA............................................................................. 10
4.2.3 FETEASCA NEAGRA.................................................................... 10
4.2.4 FRANCUSA........... ........................................................................... 11
4.3 DESCRIEREA PORTALTOILOR ALEȘI ...................................................... 12
4.3.1 BERLANDIERI X RIPARIA SELECȚIA OPPENHEIN 4 ................ 12
4.3.2 CHASSELAS X BERLANDIERI 41B .................................................. 14
5. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ....................................................................... 15

5.1 SISTEMUL DE CULTURĂ .............................................................................. 15
2
Cotnari
5.2 PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU PLANTARE ..................................... 16

5.3 PLANTAREA VIȚEI DE VIE ........................................................................... 16
5.4 LUCRĂRIDE ÎNTREȚINERE .......................................................................... 16
5.5 PRINCIPALELE BOLI LA VIȚĂ DE VIE .......................................................17
6. CALCULUL SUPRAFEȚELOR ................................................................ 20
7. DEVIZ CU CONSTRUCȚII ȘI AMENAJĂRI, DEVIZ GENERAL ....... 23
8. FIȘE TEHNOLOGICE ................................................................................. 24
9. DEVIZ CHELTUIELI CU UTILAJE AGRICOLE ................................. 30
10. DEVIZ GENERAL ....................................................................................... 30
11. CALCULAREA EFICIENȚEI ECONOMICE ............................................. 31
12. BIBLIOGRAFIE .......................................................................................... 33
3
Cotnari
1. TEMA PROIECTULUI
Înființarea unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri destinați obținerii de vinuri albe și
roșii de calitate superioară, în sistem semiînalt cu forma de conducere Lens Mozer cordon
bilateral. Plantația are o suprafață totală de 59 de ha și este amplasată în Podgoria Cotnari,
regiunea viticolă a Dealurilor Crișanei și Maramureșului.
Fig 1.1 Plantație de viță de vie din Podgoria Cotnari
Sursa: https://planiada.ro/www/uploads/328/147.Podgoriile_Cotnari_4.jpg
2. Situația Viticulturii
2.1 Situația Viticulturii Mondiale
Viţa de vie este o plantă cultivată pe toate cele cinci continente datorită plasticităţii sale
ecologice. Vița de vie este printre cele mai importante fructe, din punct de vedere economic si
social.
4
Cotnari
Suprafața globală a podgoriilor este estimată a fi 7,3 milioane de ha în 2021, doar marginal
mai mică prin comparație cu cea din 2020 (-0,3%). Suprafața mondială cu viță de vie, se referă la
suprafaţa totală plantată cu viţă de vie pentru toate scopurile (vin și sucuri, struguri de masă și
stafide) inclusiv vii tinere care nu sunt totuși productive. Suprafața viticolă a lumii pare să se fi
stabilizat începând cu anul 2017.
Pe de o parte, unele țări ale Uniunii Europene (UE) (precum Italia și Franța), împreună cu
China și Iran, sunt în fruntea clasamentului la suprafețele viticole ale Lumii. Pe de altă parte,
țările mari viticole din emisfera sudică (cu excepția Australiei și Noii Zeelande) împreună cu alte
state cu viticultură importantă precum SUA, Turcia și Moldova, înregistrează un declin
semnificativ al suprafețelor cu vii pe rod. Aceste tendințe opuse își echilibrează efectele la nivel
mondial.
2.2 Situaţia viticulturii în România
România este una dintre țările cu tradiție viticolă, alături de Franța, Italia, Spania, Grecia etc.
Dezvoltarea viticulturii s-a datorat condițiilor prielnice pe care vița de vie le găsește pe tot
cuprinsul țării, dar mai ales în zona colinară din estul și sudul lanțului carpatic, din Transilvania,
din Dobrogea și din partea de vest țării. România, ca ţară vitivinicolă, ocupă la nivelul Uniunii
Europene locul 5 la suprafaţă viticolă şi locul 6 la producţia de struguri şi vin. Suprafaţa cultivată
cu viţă de vie ocupă circa 1,4% din întreaga suprafaţă agricolă a ţării. Datorită condițiilor
ecoclimatice și pedologice, care diferă chiar și pe areale restrânse, în România produc o gamă
largă de vinuri și băuturi pe baza de must și vin. În sortimentul românesc, vinurile albe se produc
în cantitățile cele mai mari, procentul vinurilor roșii se situează în intervalul de 40-45%,
depinzând de producția totală de vin care fluctuează datorită condițiilor climatice din fiecare an
viticol.
Sursă: Claudiu Ioan Bunea, 2020, TEHNOLOGII VITICOLE, Editura COLORAMA
3. Caracteristicile geografice, ecoclimatice și ecopedologice ale Podgoriei

Cotnari
5
Cotnari
Situată în localitatea cu același nume, în județul Iași, într-o regiune preponderent

dluroasă, podgoria Cotnari face parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei.
Primele mențiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari datează din secolul al XVIII-lea,
dar descoperirile arheologice dovedesc practicarea viticulturii în această zonă încă din
perioada geto-dacică și apoi, cea romană.
Relatările, însă, încep din timpul domnitorilor Petru al II-lea, Ștefan cel Mare și
Despot Vodă. Calitatea vinurilor este consemnată de premiile obținute de vinul de
Cotnari începând cu secolul al XIX-lea, Europa atestându-i negreșit valoarea la
concursuri internaționale.
În ciuda filoxeriei ce a afectat întreaga Europă, vinul din această podgorie și-a
menținut statutul valoros și a continuat să fie apreciat și în perioada interbelică, după ce s-
au replantat soiuri autohtone.
Singularitatea Cotnariului vine și din climă, întâlnind aici vânturile de tip fohn, ce dau
încălzire atmosferică, iar depresiunile care înconjoară podgoria sunt un scut de protecție.
Sunt motive datorită cărora aici primăverile se instalează devreme, iar toamna este destul
de călduroasă.
Principalele soiurile cultivate aici sunt Grasă de Cotnari, Busuioacă de Moldova,
Fetească Albă, Frâncușa. Din amestecul echilibrat al acestor soiuri se obține renumitul
vin de Cotnari.
Podgoria Cotnari face parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei, fiind una
dintre cele mai renumite podgorii ale Europei, cu o istorie de aproximativ 2000 de ani şi
o suprafaţă de 1750 de ha, ce îmbină favorabilitatea factorilor naturali (relief, climă, sol)
3.1 Localizare geografică

Situată în nord-estul României, Podgoria Cotnari face parte din grupul
renumitelor podgorii europene aflate la limita nordică de cultură economică a viţei de vie (45-50°
latitudine nordică): Tokaj – Ungaria, Rheingau – Germania, Champagne – Franţa, podgorii din
care se obţin vinuri de renume mondial.
Podgoria Cotnari este situata pe Coasta Cotnari-Harlau, un important segment din marea
'Coasta Moldava' care face tranzatia antre Podisul Sucevei de la vest si Campia Moldovei de la
est. Prin pozitia sa geografica, intre 47?17? si 47?35? latitudine nordica, podgoria Cotnari se
plaseaza spre limita nordica a podgoriilor de calitate din tara si chiar din Europa. Administrativ,
podgoria se gaseste localizata an judetul Iasi si Botosani.
6
Cotnari
Fig. 3.1.1 Amplasarea podgoriei

Sursă: https://revino.ro/drumul-vinului-in-podgoria-minis-maderat-crisana-arad-a457.html
3.1 Relieful
Principalul amplasament al plantatiilor viticole din aceasta podgorie al constituie

relieful de coasta, respectiv versantul estic al Dealului Mare Harlau. El se caracterizeaza prin
predominarea platourilor structurale analte (350-500 m). Coasta se desfasoara la altitudini pe un
ecart de aproape 300 m, antre fundul depresiunilor de contact (100-200 m) si muchia platourilor
structurale (an jur de 400m), cu o anclinare medie de 7 grade.
3.2 Solul
Tipurile de sol, caracteristice acestei podgorii sunt urmatoarele : cernoziomurile cambice,

cernoziomurile, solurile cenusii, regosolurile si solurile antropice.
Pantele abrupte, terasate pentru cultivarea viţei de vie fragmentează şi frânează forţa
vânturilor şi curenţilor reci. Pe timp calm, prin încălzirea versanţilor, se asigură o circulaţie
domoală a aerului, favorabilă desfăşurării proceselor fiziologice ale plantelor şi acumulărilor
7
Cotnari
calitative în boabele de struguri. Pantele previn stagnarea excesului de apă, înlesnind încălzirea
solului şi prevenind instalarea putregaiului cenuşiu al strugurilor.
De asemenea, se înregistrează variaţii ale acidităţii totale, care este mai scăzută pe pante,
datorită scăderii proporţiei de acid malic din struguri. Vinurile obţinute pe solurile scheletice,
feruginoase, au o culoare roşie strălucitoare, cu reflexe rubiniu închis şi sunt foarte generoase,
expresive.
3.3 Clima
Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie predominant sudică, cu excepţii sud-vest sau sud-
est. Rezultă o varietate distinctă de situaţii topoclimatice, specifice plaiurilor viticole din acest
areal, în aceleaşi condiţii de latutidine, longitudine şi soi cultivat. Microclimatul cu influenţe
mediteraneene aduce în zonă toamne lungi, călduroase şi uscate.
Amplasarea viilor pe versanţii dealurilor asigură nu numai o expoziţie excelentă, dar şi o
expunere la incidenţa razelor solare propice acumulărilor de zaharuri şi antociani în strugurii
destinaţi vinurilor roşii.
Climatul prezinta caractere de tranzitie antre cel pronuntat continental est-european si cel
moderat continental central-european
Microclimatul este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9 grade Celsius, precipitații
medii anuale de 475 mm și vânturi dominante dinspre NV, SE, S, constituind un ambient propice
cultivării viței de vie și obținerii vinurilor de calitate.
3.4 Hidrografie
Hidrografia este reprezentata de o retea deasa, cu scurgere permanenta, semipermanenta sau

intermitenta, debite modeste si foarte variabile an timp, mineralizare si duritate medie pana la
ridicata. Apele subterane sunt intercalate la diferite niveluri ale sarmatianului si cuaternarului si
sunt frecvent descarcate sub forma izvoarelor cu caracter temporar.
4. Caracteriazarea soiurilor și portaltoilor cultivați în Podgoria Cotnari
4.1 Stabilirea soiurilor
Pe această suprafaţă sunt cultivate doar soiuri autohtone de struguri: Grasă de Cotnari,
Fetească Albă, Feteasca Neagra, Tămâioasă Românească şi Frâncuşă, în proporţii aproximativ
egale. Cotnariul este singura podgorie în care s-au păstrat exclusiv soiuri autohtone, după invazia
filoxerei din perioada anilor 1890.
Dupa sortimentul de soiuri de struguri prezentat mai sus, am ales patru soiuri pentru realizarea
infiintarii unei plantatii noi de la Podgoria Cotnari.
Aceste soiuri sunt:Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Feteasca Neagra si Francusa.
4.2 Descrierea soiurilor alese
8
Cotnari
4.2.1 Grasa de Cotnari
Este un soi de viță de vie tipic românesc, cultivat în România încă din secolul al XV-lea.
Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene
de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă la soare.
Se cultivă în mod tradițional în vechile podgorii de la Cotnari, unde a fost cultivat încă din
timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru obținerea vinului, strugurii sunt culeși atunci când
sunt deja trecuți de maturitate și atacați de putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea).
Soi de viță de vie cultivat din vremuri străvechi în podgoria Cotnari, unde a performat
continuu.
Caractere ampelografice: frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau trilobată, limbul
frunzei este de culoare verde intens cu deformări ale mezofilului (lovituri de ciocan) și cu
nervurile principale de culoare roșiatică.
Floarea este hermafrodită pe tipul 5 sau 6, soiul Grasă de Cotnari fiind parțial autofertil datorită
faptului că polenul germineaza în procent de numai 50-60%.
Strugurii sunt cilindro-conici, mijlocii spre mari.
Boabele neuniforme ca marime, de formă ovoidă, au pielița subțire de culoare galben-verzuie cu

nuanțe ruginii pe partea însorită, pulpa ușor crocantă cu gust placut.
Recoltarea se face de regulă spre sfârșitul lunii octombrie, după ce strugurii trec prin procesul de
supramaturare (stafidire) și de botritizare (instalarea atacului de putregai nobil).
Producția de struguri este de 7-8 tone/ha (după supramaturare și botritizare producția scade la 4-
5tone/ha).
Concentrația în zaharuri ajunge la 260-280g/l, iar în anii de excepție poate depăși 350g/l.
Este un soi sensibil la secetă, având rezistență mijlocie la ger (-20°...-22°C ), rezistență slabă la
mană și făinare și deosebit de sensibil la putregaiul cenusiu al strugurilor.
Vinurile obţinute sunt seci, demiseci, dulci sau licoroase.
Olfactiv şi gustativ, întâlnim mere, caisă, piersică, pentru vinuri seci și arome de miere de albine,
stafide, miez de nucă verde şi migdale, pentru vinuri dulci.
Sursa: George Maluțan (vinificator)
9
Cotnari
Fig. 4.2.1 Grasa de Cotnari
Sursa: https://www.crameromania.ro/soiuri-de-struguri/grasa-de-cotnari-328.html
4.2.2 Fetească Albă
Sinonime - Leanka, Poama Fetei, Păsărească Albă, Mädchentraube
Este un soi cultivat înainte de apariţia filoxerei la noi în ţară. A apărut că variaţie clonală din
soiul Fetească neagră în spaţiul din zona Moldovei, iar astăzi se cultivă în majoritatea regiunilor
din România, Republica Moldova şi Ungaria.
El este un soi timpuriu având nevoie de cca 150-160 de zile de vegetaţie şi de o sumă a
temperaturilor utile destul de redusă de cca 1000-1100 grade C, ceea ce îl face pretabil şi în
regiunile mai nordice.
Soiul este viguros, cu o fertilitate medie, necesită mult lemn (corzi mai lungi şi un număr mai
mare de ochi) la tăiere. Rezistă bine la ger, este sensibil la mană.
În Dealu Mare, coacerea se realizează în prima jumatate a lunii septembrie.
Strugurii sunt de mărime medie, tronconici uneori aripaţi, cu boabe rotunde de mărime medie–
mică de culoare galben-verzui şi cu punct pistilar vizibil.
Producţia la hectar variază între 7-9 tone (poate produce şi mai mult dar în detrimentul calitaţii),
caz în care acumulează uşor 200-220 g zahăr/litru must păstrând în acelaşi timp o aciditate
corectă de 3.8- 4.2 gr/litru (exprimată în acid sulfuric) şi un ph de 3.2-3.3.
Mustul ce se obţine oxidează uşor şi de aceeea se impune o grijă deosebită.
Vinurile au potențial de învechire și se remarcă prin fineţe şi echilibru.
10
Cotnari
Olfactiv şi gustativ, întâlnim arome de citrice, floare de tei, mai apoi evoluează spre flori de
câmp, fân sau caisă coaptă.
Aceste vinuri, în funcţie de cum au fost elaborate pot fi vinuri ce se pun în consum imediat sau
pot fi maturate câteva luni în lemn sau sticlă şi ulterior puse pe piaţă, caz în care pot fi învechite
câţiva ani.
Ca recomandări culinare, în funcţie de felul vinului, pot însoţi preparate din carne albă, peşte, pot
fi aperitive sau pot fi servite cu pită sau mâncăruri gătite uşor picant.
Sursa: Aurel Rotărescu (vinificator Crama S.E.R.V.E. Ceptura)
Fig. 4.2.2 Feteasca Alba
Sursa: https://revino.ro/feteasca-regala-strugure-soi-romanesc-vin-a23.html
4.2.3 Fetească Neagră
Soi autohton, aflat de multă vreme în cultură pe suprafeţe însemnate în partea de sud a Moldovei
şi în zona de est a Munteniei. În zilele noastre, se cultivă în toată țara, cât şi în afara graniţelor
ţării.
Sinonime
Poama Fetei Neagră, Păsărească Neagră, Coada Rândunicii
Caracteristici ampelografice
La dezmugurire are rozeta este lucioasa, glabra, de culoare verde bronzat.

Frunzele tinere si varful lastarilor la culoare verde cu luciu metalic, lipsite de perisori.
Frunza adulta este de marime mijlocie (16-17 cm lungime), uneiforma, pentalobata, cu lobul
11
Cotnari
terminal alungit si ascutit.

Sinusurile laterale superioare sunt adanci , in forma de lira cu baza ascutita.
Sinusurile inferioare deschise in forma de U.
Sinusul petiolar este in forma de V sau lira.
Limbul frunzei este de culoare verde clar, neted si glabru pe ambele fete.
Dintii sunt mari si ascutiti, cu marginile drepte si catre toamna se coloreaza in vinetiu.
Lastarii au vigoare foarte mare de crestere, sunt de culoare verde, cu striuri fine aramii pe partea
insorit si la noduri.
Coardele toamna au scoarta de culoare galben brun.
Strugurii sunt de mărime mijlocie.
Au o formă cilindrică sau cilindro-conică, regulată.
Boabele sunt de formă sferică, așezate des pe ciorchine.
Pielița are o grosime mijlocie, de culoare roșu-închis, aspect negru-albăstrui, acoperită cu pruină.
Pulpă zemoasă, necolorată.
Caracteristici strugure
Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici şi biaripaţi, iar boabele mijlocii, sferice şi
așezate dens, au pieliţa violaceu închis, intens pruinată. Deşi are o putere mare de creştere, este
rezistentă la ger, secetă şi putregai, Feteasca Neagră are fertilitatea destul de scăzută (uneori în
jur de 30%). Din acest motiv, la tăierea în uscat se lasă o cantitate mai mare de lemn. Feteasca
Neagră ajunge la maturitate puţin înainte de Merlot, în general după data de 10 septembrie,
având o perioadă de vegetaţie de aproximativ 160-170 de zile. Acest soi acumulează uşor
cantităţi importante de zahăr (230-240 g/l) şi are o aciditate bună, de peste 7 g/l în acid tartric
(dacă producţia nu depăşeşte 7-8 tone/ha). Condiţiile propice pentru dezvoltarea acestui soi sunt
oferite de versanţii însoriţi, unde acumulările de antociani ajung la valorile optime pentru acest
soi. Ciorchinii (rahisul), se maturizează greu în general, de aceea se impune o atenţie sporită la
prelucrare.
Vinuri obținute
Din acest soi se pot obţine atât roze-uri deosebite, cât şi vinuri roşii ce pot fi învechite în lemn de
calitate şi ulterior în sticlă, rezultând vinuri de mare marcă, cu o tipicitate pronunţată. În funcţie
de tehnicile de vinificaţie, se pot obţine vinuri cu arome variate și cu structură de taninuri fine,
aciditate bună, corp mediu spre plin și un nivel de alcool mediu spre mare.
Gustativ și olfactiv
• fructe precum mure, prune sau vişine negre

• codimente maronii şi negre precum scorţişoară, vanilie, piper şi ienibahar
• coajă de pâine prăjită şi piele (la vinurile mai vechi)
12
Cotnari
Asocieri culinare
Pentru o Fetească Neagră mai corpolentă sau folosită în cupaje:

• obrăjori de vită la cuptor cu un sos concentrat de vin Porto cu ceapă, usturoi, piper verde, ardei
dulce şi cartofi cu rozmarin la cuptor
• carne de vită sau miel la grătar sau gulaş de porc mistreţ cu ardei copţi şi mămăligă
• pulpă de căprioară cu foi de dafin, ienibahar, oţet balsamic, scorțișoară şi usturoi cu piure de
cartofi cu unt
• rață la cuptor cu glazură, codimente verzi, mere coapte şi o reducţie de oţet balsamic sau cu
piure de cartofi
• mousse au Chocolat cu ciocolată neagră, ardei iute, piper roşu şi sare de mare
• lavacake de ciocolată neagră
Pentru o Fetească Neagră elegantă:

• file de vită la tigaie cu unt și ierburi, sare de mare şi cartofi aurii la cuptor
• prepeliţe la cuptor cu un sos cu vin roşu, ceapă, usturoi, rozmarin, smântână şi un gratin
dauphinois
• l'Ami du Chambertin copt sau o brânză similară
• paste de casă cu unt, sare şi trufe albe
• Coq au Vin clasic
• Ratatouille clasic
Fig 4.2.3 Feteasca Neagra

Sursa: https://www.paradisverde.ro/vita-de-vie/soiuri-de-struguri/feteasca-neagra
13
Cotnari
14
Cotnari
Fig 4.2.4 Francusa
Sursa: https://magazin.dabacco.ro/produs/butasi-vita-vie-francusa/
4.3 Descrierea portaltoilor aleși
4.3.1 Berlandieri x Riparia Selecia Oppenhein 4
A fost obţinut prin selecţie clonală din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleky 4 A, în
Germania la şcoala de viticultură din Oppenheim. Este un portaltoi valoros, care s-a extins în
cultură repede şi pe suprafeţe mari în Europa şi America de Sud. La noi în ţară se recomandă în
toate zonele viticole.
Caractere ampelografice: la dezmugurire rozeta este verde-albicioasă, scămoasă, cu

marginile de culoare roz, iar frunzele tinere sunt scămoase, colorate în verde-arămiu. Frunza
adultă este mare, dar mai mică decât la Kober 5 BB şi Teleky 8 B. Limbul cuneiform, întreg,
verde deschis, are marginile orientate spre marginea superioară. Limbul este glabru, cu dinţi
mici, ascuţiţi şi cu perişori scurţi doar pe partea inferioară a nervurilor. Sinusul peţiolar are formă
de U larg deschis. Peţiolul este lung, uşor pubescent, de culoare vede roşietică. Lăstarii sunt
netezi, cu meritale lungi, de culoare verde-violacee pe partea însorită şi cu noduri uşor
pubescente. Floarea este hermafrodită, funcţional masculă, cu polen fertil. Coarda de culoare
brun-roşiatică, are noduri proeminente, prevăzute cu peri scurţi. Secţiunea transversală este de
formă eliptică, muchiată cu raportul lemn/măduvă în favoarea lemnului. Scoarţa se exfoliază în
plăci.
Însuşiri agrobiologice: prezintă caractere apropiate mai mult de Riparia: precocitate,

maturare bună a lemnului încă din luna iulie, capacitate bună de înrădăcinare a butaşilor (60-
80%), afinitatea cu soiurile roditoare la altoire bună (50%); vigoare de creştere mare pe care o
conferă şi soiurilor roditoare; perioadă de vegetaţie scurtă de 165-170 de zile, sistem radicular
profund.
Rezistenţe biologice: bună la filoxeră forma radicicolă, dar scăzută la forma galicolă;
rezistent la nematozi, rezistenţă mijlocie la cloroză (17% calciu activ în sol) şi scăzută la săruri
0,4‰ NaCl, rezistenţă mijlocie la secetă.
15
Cotnari
Însuşiri agrotehnice: lungimea utilă a coardei, 4 m, producţii de butaşi mare 190- 200
mii/ha; portaltoi de calitate, care imprimă precocitate soiurilor altoite.
Particularităţi de cultură: în perioada de vegetaţie – plivit (12 lăstari), copilitul, conducere

pe spalier vertical cu sârme oblice; fertilizare anuală cu doze mari de îngrăşăminte chimice,
recoltarea coardelor toamna în prima parte a lunii octombrie.
Fig. 4.3.1 Portaltoi Berlandieri x Riparia Selecia Oppenhein 4
Sursă: https://en.wikipedia.org/wiki/Vitis_berlandieri
4.3.2 Chasselas x Berlandieri 41B
Hibrid rezultat din încrucişarea soiului de struguri de masă Chasselas doré cu Vitis
berlandieri, în Franţa (1882). Din seriile obţinute prin hibridare s-a obţinut hibridul 41 B.
Datorită rezistenţei la secetă şi la calcar activ, acest portaltoi s-a răspândit mai ales în ţările
mediteraneene în zonele cu soluri foarte calcaroase.
Caractere ampelografice: rozeta este albă-pufoasă, cu marginile roz carmin. Frunzele

adulte, de mărime mijlocie, sunt cuneiforme, cu limbul întreg, tri- sau pentalobat. Limbul este
casant, de culoare verde deschis cu sinusul peţiolar în formă de liră. Marginea limbului este
adesea răsucită spre partea inferioară a frunzei, iar lobul terminal este întors într-o parte,
constituind un caracter de recunoaştere specific. Sinusurile laterale, dacă există, au formă de U,
sunt slab schiţate şi uneori asimetrice. Frunza, scămoasă pe ambele feţe, are nervurile colorate în
16
Cotnari
verde-gălbui şi dinţi scurţi, cu baza lăţită şi laturile rotunjite. Peţiolul este scurt, verde-cafeniu şi
puternic striat. Florile sunt hermafrodite, funcţional femele cu polen steril. Strugurii care se
formează sunt mici, cu boabe rare, sferice, mici, negre-albăstrui. Coarda este canelată, viguroasă,
cu internoduri de lungime mijlocie. Scoarţa de culoare cenuşie se înnegreşte, după ce butaşii stau
în apă 2-3 zile. Lemnul este dens, exfoliere în plăci.
Însuşiri agrobiologice: cea mai scurtă perioadă de vegetaţie la noi în ţară 165-170 zile,
dezmugureşte târziu şi începe maturarea lemnului devreme, în septembrie fiind încheiată,
capacitate slabă de înrădăcinare a butaşilor (20-40%), afinitatea cu soiurile roditoare la altoire
30- 40%; unghi geotropic 35-45%.
Rezistenţe biologice: tolerant la filoxeră forma radicicolă, dar foarte scăzută la forma
galicolă, este atacat de mană în anii ploioşi; sensibil la nematozi, foarte rezistent la cloroză (41%
calciu activ în sol) şi tolerant la săruri 0,6 ‰ NaCl, se adaptează uşor pe soluri calcaroase,
scheletice, rezistent la secetă, sensibil la excesul de umiditate din sol.
Însuşiri agrotehnice: vigoare de creştere mijlocie, dar imprimă soiurilor roditoare o

vigoare mare; lungimea utilă a coardei 4-5 m, producţii de butaşi 100-150 mii/ha; randamente
mici în şcoala de viţe; asigură longevitate plantaţiilor, acumularea zaharurilor în cantitate mare;
indicat pentru soiurile de masă şi pentru vinuri albe demidulci, dulci (portaltoi de calitate).
Particularităţi de cultură: formează mulţi lăstari şi copili; la plivit se lasă 8 lăstari/butuc,

copilitul de mai multe ori (10-12), conducere pe spalier vertical; recoltare din toamnă a
coardelor.
17
Cotnari
Fig. 4.3.2 Chasselas x Berlandieri 41B
Sursă: http://gyumolcspedia.hu/chasselas-x-berlandieri-41b-szolo
Descrierea ambelor portaltoi este luat din: Ampelografie – SUPORT DE CURS Semestrul I,
Conf. dr. Anca BABEȘ, 2020
5.1 Sistemul de cultură
Sistemul de cultură folosită la plantație este cel înalt care are următoarele avantaje: nu
cere protejarea pe timp de iarnă; permite mecanizarea lucrărilor asupra solului şi plantei; cere un
consum mai redus de forţă de muncă; un consum mai redus de energie; are un potenţial de
producţie mai mare; productivitate şi economicitate mai mare. Însă are și unele dezavantaje: se
formează mai greu şi într-un timp mai lung; scade conţinutul în zahăr (nu se mai valorifică şi
căldura radiată de la sol); are o sensibilitate mai mare la cancerul bacterian.
Forma de conducere practicată este Lenz Moser cordon bilateral.
5.2 Pregătirea terenului pentru plantare
La înfiinţarea unei plantaţii are loc defrişarea vegetaţiei lemnoase (dacă este cazul),
18
Cotnari
nivelarea este necesară imediat după defrişare, pentru uşurarea executării celorlalte lucrări, prin
eliminarea denivelărilor, viroagelor, realizându-se pante continui. Asigurarea odihnei biologice
este necesară în cazul terenurilor ocupate anterior cu viţă de vie (se poate face dezinfecţia
solului), fertilizarea solului. În general, la pregătirea terenului se administrează doze mari de
gunoi de grajd 30-80 t/ha, iar pe terenurile nisipoase chiar 80-120 t/ha. Orientativ se
administrează: 150-200 kg P2O5/ha; 200-250 kg K2O/ha, sub formă de superfosfat şi sare
potasică. Desfundarea terenului constă în mobilizarea solului pe adâncimea de 60-70 cm, chiar
mai mult pentru solurile grele (80 cm adâncime), prin inversarea şi amestecarea orizonturilor, în
scopul asigurării unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea rădăcinilor. Pichetarea terenului
constă în marcarea (materializarea) pe teren a locului unde va fi plantată fiecare viţă.
5.2 Plantarea viței de vie
Plantarea are loc toamna, până la începutul iernii, atunci când timpul permite, respectiv solul
nu este îngheţat şi temperatura se menţine constantă deasupra lui zero grade. Lucrarea poate fi
continuată chiar şi în ferestrele de iarnă, dacă temperatura din aer şi din sol se menţine superioară
lui zero grade, iar solul nu este îngheţat.
Plantarea se face în gropi fără mușuroi cu vițe parafinate. Înainte de plantare are loc controlul
materialului săditor (verificarea concreșterii la altoire, mugurilor, lemnului, rădăcinilor). Apoi se
execută fasonarea butașilor (eliminarea cordiţelor de prisos, înlăturarea rădăcinilor crescute din
altoi sau din nodurile superioare ale portaltoiului, scurtarea cordiţei rămasă şi rădăcinile bazale şi
împrospătarea tăieturii ciotului de la partea superioară a altoiului) și mocirlirea acestora.
Plantarea începe cu săparea gropilor și -concomitent cu aceasta- plantarea. Vițele se așează în

poziție verticală, paralel cu peretele gropii unde se află tutorele. După fixarea în groapă, vițele se
țin cu o mână, iar cu celălat se trage pământ mărunțit până aproape de jumătatea gropii și se
tasează bine cu piciorul. Se adaugă îngrășăminte organice (gunoi de grajd) și îngrășăminte
19
Cotnari
chimice, apoi se udă cu 5 litri de apă. După absorbția apei, se trage restul de pământ pentru
completarea groapei și se acoperă zona altoită.
20
Cotnari
5.4 Lucrări de întreținere
Lucrări asupra solului: mobilizarea semiadâncă, prașile mecanizate dintre rânduri, prașile
manuale pe rând, irigarea, fertilizarea, arătura de toamnă.
Lucrări asupra plantei: copcitul, cârnitul, combaterea bolilor și dăunătorilor, completarea

golurilor, mușuroirea, plivitul, instalarea mijloacelor de susținere.
Sursă: Claudiu Ioan Bunea, 2020, TEHNOLOGII VITICOLE, Editura COLORAMA
6. Principalele boli la viță de vie
Mana (Plasmopara viticola) – este o boală provocată de ciuperci, care atacă toate organele
verzi, primele semne ale atacului sunt petele gălbui pe partea inferioară a frunzelor și un puf
albicios.
Făinarea (Uncinula necator) - această ciupercă atacă frunzele, lăstarii tineri, ciorchinii și
fructele. Pe frunze, atacul se manifestă prin apariția unor pete pâsloase, alb-cenușii, izolate sau
unite, pe care apare o pulbere fină, albicioasă. Lăstarii verzi sunt acoperiți de miceliu alb-
cenușiu, care evoluează și devine prăfos. Atacul pe fructe este frecvent și păgubitor, fiind
asemanător cu cel de pe frunze și lăstari. Pe timp secetos fructele se sparg, iar ciochinii sunt
distruși. În perioadele umede, fructele atacate se acoperă cu un putregai cenușiu. Spre toamna pe
organele afectate, își fac apariția niște puncte mici negricioase, ce reprezintă fructificațiile de
rezistență. Acestă boală își face apariția în perioadele calde și secetoase.
Scurtnodarea viței de vie (Grapevine fanleaf virus) - plantele atacate prezintă lăstari slabi
dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. De asemenea, planta are un aspect stufos
datorită dezvoltării haotice a lăstarilor. Frunzele sunt slab dezvoltate, deformate și au aspectul
unui evantai. Uneori, pe organele atacate, apar pete cu aspect uleios. În caz de atac sever,
strugurii rămân mici și nu se maturează. Virusul se transmite prin altoire, prin contactul dintre
rădăcini și prin nematozi.
Răsucirea frunzelor (Grapevein leaf roll virus) - plantele atacate de acest virus prezintă o
stagnare severă în creștere. Soiurile cu struguri roșii au frunzele înroșite, iar soiurile cu struguri
21
Cotnari
albi au frunzele îngălbenite. Boala evoluează iar frunzele se răsucesc de-a lungul nervurilor. Spre
toamna, frunzele atacate își intensifică culoarea specifică (roșu sau galben). În urma atacului,
producția scade cantitativ și calitativ, iar plantele sunt sensibile la îngheț. Virusul este transmis
de către păduchele țestos și prin materialul vegetativ infectat.
Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens) - în cazul viței de vie

boala se manifestă pe butuc și coarde, foarte rar pe rădăcini. Pe butuc se formeză tumori mari
specifice, iar pe coarde apar tumori mici cu aspect coraliform.
Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) - apar la început pe frunze sub formă de pete brune
sau cenușii, începând de la noduri spre mijlocul internodiilor, pe ambele părți ale frunzei. Apar și
pe lăstari, pe ciorchini și pe boabe.
În vederea combaterii acestor boli (și dăunători) în practica viticolă se folosesc o serie de
fungicide și insecticide, iar meninerea plantației curat de buruieni este o modalitate de prevenire
a apariției acestora.
Sursă: https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-
ingrasaminte-pesticide/daunatorii-vitei-de-vie/
7. Calculul suprafețelor și a necesarului de material săditor
7.1 Suprafața utilă:

Sc = SABC + SACD + SADE
AB = 6,5 cm
BC = 6,3 cm
CD = 12,1 cm
DE = 7,9 cm
EA= 11 cm
AC∗BBʹ
SABC = = 20,58 cm²
2
A D∗CC ʹ
SACD = = 60,06 cm²
2
22
Cotnari
A D∗EE ʹ
SADE = = 34,65 cm²
2
Sc = SABC + SACD + SADE = 20,58+60,06+34,65=115,9 cm²
7.2 Coeficientul de transpunere la scară:
k=√
St /Sc
x 100=¿1,4307
50
7.3 Calcularea toleranței:

1
T= x St = 0,1475 ha
400
7.4 Calculul abaterii:

E = St – Sc transpusă = 0,0033
E ˂ T (obligatoriu)
Sc transpusă = Sc x k2 x 502 (m2) /10 000 = 58,9967 ha
7.5 Panta terenului

Cmax – Cmin
I% = x 100 = 7,8579
D
D = distanța dintre Cmax și Cmin măsurată pe schiță în cm. x k x 50
Cmax = 342 m
Cmin = 269 m
I % = 7,8579 %
Pentru ca avem o valoare a pantei mai mare de 6%, se vor face benzi inierbate alternativ, un rand
da, un rand ogor negru.
7.6 Transpunerea laturilor pe schiță

AB = 6,5 x 1,4307 = 9,30cm
BC = 6,3 x 1,4307 = 9,01 cm
CD =12,1 x 1,4307 =17,31 cm
23
Cotnari
DE = 7,9 x 1,4307 = 11,30 cm

DA = 11 x 1,4307 = 15,73 cm
7.7 Calcularea suprafeței utile

St = 59 ha
Suprafața construită: Sconstruită= 0,2% St = 0,118 ha
Drumul principal:
L= 12,4 x 50 = 620 m;
l = 6 m;
Sdp = 605 x 6 = 3720 m²
Drumurile secundare:
L= 22,4 x 50= 1120 m;
l=3 m;
Sds = 1120 x 3 = 3360 m²
Alei (sau poteci):
L= 105,7 x 50 = 5,285 m;
lalei =1,5 m; sau lpoteci =1,0 m
Sa= 5,285 x 1 = 3585 m²
Zona de întoarcere:
L = 79,42 x 50 = 3,971,15 m;
l = 6 - 8 m;
Szî = 79,42 x 8 x 50 = 31.768 m²
SUtilă = ST – (Sc + Sdp + Sds + Sa + Szî)
SUtilă = 54,6387ha
7.8 Necesarul de material săditor

- distanța de plantare între rânduri: 2 m
- distanța de plantare între butuci pe rând: 1,1 m
- spațiu de nutriție: distanța dintre rânduri x distanța dintre butuci pe rând 2,2 m 2
- necesar vițe altoite înrădăcinate / ha : se împarte 10.000 m² (1 ha) la spațiu de nutriție: 4.545
buc
24
Cotnari
- necesar vițe altoite înrădăcinate: SUtilă x necesarul de vițe / hectar: 268.155 buc
Rezerva la plantare = 1% din nr de vițe altoite: 2682 buc
Total necesar vițe altoite înrădăcinate la plantare: 268.155+2682=270836 buc
Rezervă între 5- 10% din total necesar material săditor viticol distribuite în primii 3 ani de la
plantare:
 anul I – 3- 5% = 268115 * (3/100) = 8,043 butuci (3%)
 anul II – 1- 3% = 268115 * (2/100) = 5,362 butuci (2%)
 anul III – 0,5-1% = 268115 * (0,5/100) = 1,340 butuci (0,5%)
 6,5% => 17427 butuci
25
Cotnari
26
Cotnari
Desen Tehnic plantatie
27
Cotnari
Planul plantatiei transpus pe foaia milimetrica

8. Fise Tehnologice
Deviz infiintare
Nr. Lucrări tehnologice U.M. Lucrări Lucrări Consum
Crt în ordine executat executat material
. cronologică e e e
mecaniz manual
at
Volumu Tarif Chelt. cu Volumu Norma Grupa Necesar
l lei/U.M. lucrări l de de Z.O.
lucrării mecanic lucrării muncă complex
e itate a
lucrării
1 Defrişat ha 59 125 7375
2 Desfundat ha 54.63 2500 115.855
3 Parcelare ha 46,342.0 5 III/1 9,26
0
4 Încărcat gunoi de t 2969.6 5 14848
grajd
5 Transport gunoi de tkm 29696 5 148480
grajd
6 Descărcat şi t 2969.6 5 14848
alimentat gunoi de
grajd
7 Administrat gunoi de ha 54.64 25 11158
grajd
8 Încărcat îngrăşăminte t 12.992 20 II/2 0.6496
chimice (P + K)
9 Transport tkm 129920 15 1,948,80

îngrăşăminte chimice 0
(P + K)
10 Descărcat t 14,08 18 II/2 23.4
îngrăşăminte chimice
(P + K)
11 Alimentat mașină de ha 54.63 50 III/1 1.0926
împrăștiat
12 Administrat ha 54.63 42 2294.46
(P + K)
13 Discuit x3 ha 54.63 396 21633.48
14 Grăpat x3 ha 54.63 396 21633.48
28
Cotnari
15 Nivelat x3 ha 54.63 396 21633.48

16 Parcelare și trasare ha 54.64 20 III/3 2,31
de drumuri pe
terenuri
17 Pichetarea terenului ha 54.63 0.15 III/3 308,94
pentru plantare
18 Încărcat, trasnportat to 54.63 54.63 2.5 II/2 18,53

și descărcat picheți
19 Scos vițe de la mii buc 268,15 3 I/1 66,87
stratificare
20 Fasonat și verificat mii buc 268,15 2.5 III/1 80,24
calitatea vițelor
21 Mocirlirea vițelor mii buc 268,15 27 I/1 7,43
înainte de plantare
22 Transport vițe pe mii buc 268,15 20 I/2 10,03
rând la locul de
plantare
23 Plantat mecanic mii buc 268,15 500 100.305 268,15
24 Udatul fiecărei vițe ha 54.63 0.25 III/1 218.52

de vie cu câte 10 litri
apă
25 Încărcat și descărcat to 268,15 2.5 II/1 80,24
tutori
26 Repartizat tutori mii buc 268.15 1.2 I/1 167,17
27 Bătut tutori mii buc 268.15 0.5 I/2 401,22
28 Prășit mecanic după ha 54.63 150 8194.5
plantare
Total Chelt. 2221115 Chelt. 128591. Consum
lucr. lucr. 729 material
mecaniz manuale e
ate
Total cheltuieli de
înfiinţare:
29
Cotnari
Nr.crt Lucrări tehnologice în ordine UM Lucrări Lucrări Con

cronologică executat executate m
e manual mate
mecaniz le
at
Vol. Tarif Chelt. cu Vol. Nor
Lucrării lei/UM lucr. Lucrării d
mecanic mun
e
1 Completarea golurilor mii buc 8,043.00 0.
2 Copcit via anul I mii buc 268.15 0.
3 Prășit manual ha 54.63 0.1
4 Transport apă pentru udat t 54.63 3 139,02
5 Udat vie ha 54.63 300 1
6 Pregătit soluție pentru stropit 8x mii l 84.54 10
7 Tratamente fitosanitare 8 x ha 296.96 225 66816.0
8 Prășit mecanic ha 54.63 150 8194.5
9 Plivit și legat 3X mii buc 268.15 1
10 Copilit mii buc 268.15 0.7
11 Cârnit în anul I mii but 268.15 0,1
12 Scoaterea la marginea parcelei ha 54,63 0.3
coardele tăiate
13 Legat lăstari la vie 1 coardă rod mii but 268.15 0.
14 Mușuroit mii but 268.15 1.

15 Arătura de toamnă ha 54.63 175 7397.25
Total lei Chelt. 82408.75 Chelt.
luc. luc.
mecaniz manuale
ate
Total cheltuieli de întreținere an I:
Fisa tehnica anul I
30
Cotnari
Fisa tehnica anul II

Nr.crt Lucrări UM Lucrări Lucrări Consu
tehnologice în executate executa m de
ordine mecanizat te materia
cronologică manual le
Vol. Tarif Chelt. cu Vol. Norma Grupa de
Lucrării lei/UM lucr. Lucrări de complexita
mecanice i muncă e
1 Desfăcut mii but 268,15 1.3 II
mușuroi
2 Fasonat și mii but 5.362 29.5 III
mocirlit
3 Completarea mii but 5.362 0.2 III
golurilor
4 Tăiat și copcit mii but 268.15 0.8 IV
5 Tocat de coarde ha 54.63 130 7101.9
6 Încărcat și to 4.455 18 II
descărcat
îngrășăminte
chimice
7 Alimentat ha 4.455 50 III
mașină de
împrăștiat
8 Împrăștiat îng. ha 54.63 42 2294.46
chimice
9 Prașile ha 218.52 150 27750
mecanizate 4x
10 Transportat apă tkm 54.63 2.5 136.575
pentru udat
11 Udat vie ha 54.63 300 16389
12 Pregătit soluție mii l 112.0 10 IV
pentru stropit 8x
13 Tratamente ha 296.96 225 66816
fitosanitare 8x
14 Plivit și legat 4x mii buc 1072.6 0.8 III
15 Cârnit mii buc 268.15 1.1 I
16 Tăiat și copcit mii buc 268.15 0.8 I
17 Copilit mii buc 268.15 0.58 III
18 Arătură adâncă ha 54.63 175 7397.25
19 Mușuroi mii buc 268.15 1.1 II
Total lei Chelt. 127885. Chelt. Cu 430,28 Cheltuieli c
lucr. 19 lucr. 6.22 materiale
31
Cotnari
mecanizat Manuale
e
Total
cheltuie
li de
întrețin
ere an
II:
Fisa tehnica anul III

tehnologice în executate executa m de
ordine mecaniza te materia
cronologică t manual le
Vol. Tarif Chelt. cu Vol. Norma Gr.de N
Lucrării lei/UM lucr. Mec. Lucrării de compl
muncă
1 Desfacere mii buc 54.63 1.3 II
mușuroi
2 Fasonat și mii buc 1.34 29.5 III
mocirlit
3 Completarea mii buc 1.34 0.2 III
golulilor
5 Tocat coarde ha 54,63 130 6024
descărcat îng.
chimice
mașina de
împrăștiat
8 Împrăștiat îng. ha 54,63 42 1946
chimice
9 Prașile ha 273.15 150 40972.5
mecanizat 5x
10 Transportat apă tkm 54.63 2.5 115,855.0
pentru udat 0
11 Udat vie ha 54,63 300 13902
12 Pregătit soluție mii l 112.0 10 IV
32
Cotnari
pentru stropit
8x
13 Tratamente fito ha 370,73 225 83415
8x
14 Prășit manual ha 163.89 0.175 III
3x
15 Plivit și legat 4x mii buc 1072.6 0.8 III
17 Cârnit mii buc 268.15 0.8 I
18 Copcit mii buc 268.15 0.7 I
19 Revizuirea ha 54.63 2 II
spalierului și
întins sârmă
20 Arat toamna ha 54.63 175 7397.25
Total lei Chelt. 269511. Chelt. Cu 442,01 Cheltuie
lucr. 75 lucr. 2.65 li cu
mecanizar Manuale material
e e
Total
cheltuie
li de
întrețin
ere an
III:
Fisa tehnica IV
tehnologice executate executa m de
în ordine mecanizat te materia
Vol. Tarif Chelt. cu Vol. Norma Gr.de
Lucrării lei/UM lucr. Lucrării de compl
mecanizate muncă
33
Cotnari
2 Tocat coarde ha 54.63 130 5495.1
descărcat îng.
chimice
mașina de
împrăștiat
5 Împrăștiat ha 54.63 42 2294.46
îng. chimice
6 Prașile ha 218.52 150 32778
mecanizat 4x
7 Transportat tkm 54.63 2.5 136.575
apă pentru
udat
8 Udat vie ha 54.63 300 16389
9 Pregătit mii l 126.0 10 IV
soluție pentru
stropit 9x
10 Tratamente ha 491.67 225 110625.75
fito 9x
2x
12 Plivit și legat mii buc 1072.6 0.8 III
4x
14 Cârnit ha 268.15 0.8 I
15 Plivit lăstari mii buc 268.15 0.9 II
de pe tulpină
spalierului și
întins sârmă
17 Dirijat, plivit mii but 268.15 0.45 II
și legat
18 Cosit ha 54.63 20 1092.6
19 Recoltare ha 54.63 1000 54630
20 Tăieri de mii but 268.15 0.6 I
rodire
21 Încărcat t 252.66 5 I
struguri de
34
Cotnari
vin
22 Descărcat t 252.663 10 IV
struguri de
vin
23 Arat toamna ha 54.63 175 7397.25
Total lei Chelt. lucr. 230838. Chelt. Cu 616,08 Cheltuie
mecanizare 735 lucr. 7.58 li cu
Manuale material
e
Total
cheltuie
li de
întrețin
ere an
IV

tehnologice executate executa m de
în ordine mecanizat te materia
Vol. Tarif Chelt. cu Vol. Norma Gr.de
Lucrării lei/UM lucr. Lucrării de compl
mecanizate muncă

2 Tocat coarde ha 54.63 130 5495.1
descărcat îng.
chimice
35
Cotnari

mașina de
împrăștiat
5 Împrăștiat ha 54.63 42 2294.46
îng. chimice
6 Prașile ha 218.52 150 32778
mecanizat 4x
7 Transportat tkm 54.63 2.5 136.575
apă pentru
udat
8 Udat vie ha 54.63 300 16389
9 Pregătit mii l 126.0 10 IV
soluție pentru
stropit 9x
10 Tratamente ha 491.67 225 110625.75
fito 9x
2x
12 Plivit și legat mii buc 1072.6 0.8 III
4x
14 Cârnit ha 268.15 0.8 I
15 Plivit lăstari mii buc 268.15 0.9 II
de pe tulpină
spalierului și
întins sârmă
17 Dirijat, plivit mii but 268.15 0.45 II
și legat
18 Cosit ha 54.63 20 1092.6
19 Recoltare ha 54.63 1000 54630
20 Tăieri de mii but 268.15 0.6 I
rodire
21 Încărcat t 252.66 5 I
struguri de
vin
22 Descărcat t 252.663 10 IV
struguri de
vin
23 Arat toamna ha 54.63 175 7397.25
Total lei Chelt. lucr. 230838. Chelt. Cu 616,08 Cheltuie
mecanizare 735 lucr. 7.58 li cu
36
Cotnari
Manuale material
e
Total
cheltuie
li de
întrețin
ere an
V:
Preț
Nr. Unitate de Preț total
Denumire Cantitate unitar
crt. măsură (lei)
(lei/UM)
Sediul
1 buc 1 150000 150000
firmei
Pivniță +
2 buc 1 725000 725000
cramă
Linie de
3 buc 1 200000 200000
îmbuteliere
Drum
4 km 0.00372 20000 74,4
principal
Drum
5 km 0.00336 15000 50,4
secundar
6 Poteci/alei km 0.00358 6000 21,48
9. Deviz cu
Zona de
7 ha 3,17 7500 23775 construcții
întoarcere
8 Bazine buc. (2/ha) 2 x 54,63 400 43704
și amenajări
Benzi
9 ha 54,63 450 24583
înierbate
Sistem de
10 ha 54,63 45000 2458350
susținere
3.625.558,28
TOTAL (lei)
37
Cotnari
10.Deviz cheltuieli cu utilaje agricole
Preț Cheltuieli
Nume utilaj Cantitate
(lei) (lei)
Tractor 2 40000 80000
Plug 2 8000 16000
Prășitoare 2 14000 28000
Cositor 1 4500 4500

Remorcă 2 9000 18000
Grapă cu disc 2 12000 24000
Tăvălug 2 4800 9800
Pompa de
2 5000 10000
stropit
Cisternă pentru
2 6500 13000
udat
Tocător coarde 1 5800 5800
Utilaj de
1 60000 60000
recoltat struguri
TOTAL (lei) 269100
Deviz general
38
Cotnari
Nr.crt Denumire deviz Valoare

Deviz 3.625.558,28
1
amenajări/construcții
Fișa tehnologică de
2 3.460.815
înființare a plantației
Fișă tehnologică de
3 763.343
întreținere an I
4 992.991
întreținere an II
5 1.282.254
întreținere an III
6 1.543.834
întreținere an IV
7 1.394.488
întreținere an V
8 Deviz utilaje 269.100
Cost total 13.332.383,28
10. Calcularea eficienței economice
1. Investiția totală (It): 13.332.383,28 lei

2. Investiția la hectar
It / St = 244048,75 lei
3. Producția medie la hectar (Pm)
a. Mustoasă de Măderat 7 t/ha
b. Feteasca alba 10 t/ha
c. Feteasca Neagra 11 t/ha
d. Francusa 9 t/ha
Pm = 9,25/ha
4. Suprafața utilă (Su)
54,63 ha
5. Producția totală (Pt)
39
Cotnari
Pm x SUtilă = 505,327 t
6. Randament must
Pt x 75% = 378,995 l must
7. Pierderi din must 3%

Rm* 3% = 11,369 l
8. Cantitate vin
Must (l) - 3% (pierderi) = 378,995 – 11,369 = 367,626 l vin
9. Cantitatea de produs – Qp
1 butelie 750 ml
Cantitate vin (l) : 0.75 (1 butelie) = 407369/ 0.75 = 475.009 butelii de vin
10. Preț de vânzare (Pv)

7 lei/ butelie
11. Producția globală (Pg)

Pg = Qp x Pv = 543.158 x 20= 3.325.063 lei
12. Cheltuieli materiale (Cm)

Cm = cheltuieli directe (5% x It) + cheltuieli indirecte (2% x It) = 666,619,164 +
266.647,66= 933.266,82 lei
13. Timp de funcționare (Tf)

Tf = 25 ani
14. Cota de amortizare (CAMR)
CAMR = It : Tf = 533.295,33 lei/an
15. Venitul anual net (Va)

Va = Prod glob – Cm. = 3.325.063-933.266,82 = 2.391.796,18 lei
16. Termen de recuperare a investiției (Tr)
40
Cotnari
¿.
Trec .= =¿ 5,57 ani
Va
17. Viteza de recuperare (Vr)

Tf
Vr= =¿ 4,48 ani
T rec .
18. Cost de producție (Cp)

Cheltuieli materiale
Cp= = 1,96 lei
Qp
19. Profit
Pr = Qp x (Pv - Cp) = 2.394.045 lei
20. Rata profitului
Pr
Rp= x 100= 256 %
Cheltuieli materiale
9. Bibliografia
1. Claudiu Ioan Bunea, 2020, TEHNOLOGII VITICOLE, Editura COLORAMA

2. https://www.onvpv.ro/sites/default/files/
situatia_viticulturii_mondiale_aprilie_2022_raport_oiv_0.pdf
3. https://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/RR33.pdf
4.
5. https://www.vitadeviedemasa.ro/produs/vita-de-vie-feteasca-neagra/
6. https://www.paradisverde.ro/search/node/francusa
7. https://www.paradisverde.ro/vita-de-vie/soiuri-de-struguri/feteasca-neagra
8. https://www.crameromania.ro/soiuri-de-struguri/grasa-de-cotnari-328.html
9. https://revino.ro/feteasca-alba-strugure-soi-romanesc-vin-turism-viticol-a34.html
41
Cotnari
42
Cotnari
43
Cotnari
44
Cotnari
45

Sechelaru Cristian Proiect Ampelografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sechelaru Cristian Proiect Ampelografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sechelaru Cristian Înființarea unei plantații de vița de vie cu o suprafata de 59 ha in Podgoria

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

1. TEMA PROIECTULUI ................................................................................. 4

5. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ....................................................................... 15

5.2 PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU PLANTARE ..................................... 16

Fig 1.1 Plantație de viță de vie din Podgoria Cotnari

2.1 Situația Viticulturii Mondiale

2.2 Situaţia viticulturii în România

Sursă: Claudiu Ioan Bunea, 2020, TEHNOLOGII VITICOLE, Editura COLORAMA

3. Caracteristicile geografice, ecoclimatice și ecopedologice ale Podgoriei

Situată în localitatea cu același nume, în județul Iași, într-o regiune preponderent

3.1 Localizare geografică

Fig. 3.1.1 Amplasarea podgoriei

Principalul amplasament al plantatiilor viticole din aceasta podgorie al constituie

Tipurile de sol, caracteristice acestei podgorii sunt urmatoarele : cernoziomurile cambice,

Hidrografia este reprezentata de o retea deasa, cu scurgere permanenta, semipermanenta sau

4. Caracteriazarea soiurilor și portaltoilor cultivați în Podgoria Cotnari

4.1 Stabilirea soiurilor

4.2 Descrierea soiurilor alese

4.2.1 Grasa de Cotnari

Strugurii sunt cilindro-conici, mijlocii spre mari.

Boabele neuniforme ca marime, de formă ovoidă, au pielița subțire de culoare galben-verzuie cu

Vinurile obţinute sunt seci, demiseci, dulci sau licoroase.

Sursa: George Maluțan (vinificator)

Fig. 4.2.1 Grasa de Cotnari

4.2.2 Fetească Albă

Sinonime - Leanka, Poama Fetei, Păsărească Albă, Mädchentraube

În Dealu Mare, coacerea se realizează în prima jumatate a lunii septembrie.

Mustul ce se obţine oxidează uşor şi de aceeea se impune o grijă deosebită.

Vinurile au potențial de învechire și se remarcă prin fineţe şi echilibru.

Sursa: Aurel Rotărescu (vinificator Crama S.E.R.V.E. Ceptura)

Fig. 4.2.2 Feteasca Alba

4.2.3 Fetească Neagră

Poama Fetei Neagră, Păsărească Neagră, Coada Rândunicii

La dezmugurire are rozeta este lucioasa, glabra, de culoare verde bronzat.

terminal alungit si ascutit.

• fructe precum mure, prune sau vişine negre

Pentru o Fetească Neagră mai corpolentă sau folosită în cupaje:

Pentru o Fetească Neagră elegantă:

Fig 4.2.3 Feteasca Neagra

Fig 4.2.4 Francusa

4.3 Descrierea portaltoilor aleși

4.3.1 Berlandieri x Riparia Selecia Oppenhein 4

Caractere ampelografice: la dezmugurire rozeta este verde-albicioasă, scămoasă, cu

Însuşiri agrobiologice: prezintă caractere apropiate mai mult de Riparia: precocitate,

Particularităţi de cultură: în perioada de vegetaţie – plivit (12 lăstari), copilitul, conducere

Fig. 4.3.1 Portaltoi Berlandieri x Riparia Selecia Oppenhein 4

4.3.2 Chasselas x Berlandieri 41B

Caractere ampelografice: rozeta este albă-pufoasă, cu marginile roz carmin. Frunzele

Însuşiri agrotehnice: vigoare de creştere mijlocie, dar imprimă soiurilor roditoare o

Particularităţi de cultură: formează mulţi lăstari şi copili; la plivit se lasă 8 lăstari/butuc,

Fig. 4.3.2 Chasselas x Berlandieri 41B

5.1 Sistemul de cultură

Forma de conducere practicată este Lenz Moser cordon bilateral.

5.2 Pregătirea terenului pentru plantare

5.2 Plantarea viței de vie

Plantarea începe cu săparea gropilor și -concomitent cu aceasta- plantarea. Vițele se așează în

5.4 Lucrări de întreținere

Lucrări asupra plantei: copcitul, cârnitul, combaterea bolilor și dăunătorilor, completarea

Sursă: Claudiu Ioan Bunea, 2020, TEHNOLOGII VITICOLE, Editura COLORAMA

6. Principalele boli la viță de vie

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens) - în cazul viței de vie

7. Calculul suprafețelor și a necesarului de material săditor

7.1 Suprafața utilă: