Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTEATEA DE HORTICULTURĂ
PROIECT POMOLOGIE
STUDENT: SITARU ANDREEA MĂRIUŢA
ANUL IV , GRUPA 2403
In momentul actual, suprafetele destinate plantatiilor pomicole din judetul Tulcea nu depasesc 1500 de hectare, dintre care aproximativ 900 de hecatare
reprezinta plantatii de peste 25 de ani, mai mult de jumatate intrand in categoria de plantatii aflate in declin.
alte
TULCEA mar par prun cires/visin cais piersic/nectarin nuc/alun/migdal arbusti capsun specii total
245 120 385 217 209 47 95 25 15 80 1.438,00
TULCEA suprafata totala plantatii peste 25 de ani % plantatii intre 10-25 de ani % plantatii intre 1-10 ani %
1.438,00 878 61 398 28 162 11
TULCEA suprafata totala sistem extensiv % sistem intensiv % sistem super intensiv %
1.438,00 484 34 939 65 15 1
Etape de exploatare a suprafetelorocupate cu plantatii pomicole
Situatia centralizatoare pe judet si specii a numarului de localitati in care sunt amplasate plantatii pomicole
localitati cu
TULCEA mar par prun cires/visin cais piersic/nectarin nuc/alun/migdal arbusti capsun alte specii livezi
8 8 8 8 8 5 8 8 6 8 42
STUDIU PEDOCLIMATIC
Clima, alături de factorii pedologici, reprezintă factorul determinant în creşterea/descreşterea productivităţii agro-ecosistemelor pomicole. În acest context,
monitorizarea impactului schimbărilor climatice asupra culturilor pomicole necesită îmbunătăţirea cunoştinţelor şi capacităţilor ştiinţifice, astfel încât
gestionarea caracteristicilor climatului să includă evaluarea curentă a datelor climatice, precum şi analiza riscurilor şi a oportunităţilor.
Altfel spus, relaţia între bagajul genetic al speciilor pomicole, practicile agricole şi condiţiile locale de mediu reprezintă baza cantitativă şi calitativă a
producţiei. De aceea, analiza complexă a potenţialului agroclimatic prin interrelaţionarea rezultatelor cu biotopul pomicol permite repartizarea speciilor şi
soiurilor cultivate în zone cu potenţial diferenţiat, modalităţile de identificare a zonelor cu gradul cel mai mare de risc la producerea fenomenelor
meteorologice extreme asigurând posibilitatea diminuării efectelor pe termen scurt, mediu şi lung.
Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil şi factori de fertilitate fiind în dependenŃă de factorii meteo-climatici, decisivi în pedogeneza şi de roca mamă
. Grosimea acestor soluri variază între 2,0 si 3,5 m , iar din punct de vedere al aciditaŃii , solurile din zona au un pH în general neutru cuprins intre 6,5 - 7.
Aceste soluri s-au format pe produsele dezagregate şi alterate a diferitelor formaŃiuni cristaline, roci magmatice şi roci sedimentare .
Principalul tip de sol din locatie : loess prăfos argilos-galben-cafeniu cu humus de 30-40 cm grosime.
Clima în zona municipiului Tulcea, este continental excesivă, cu precipitații reduse de 420 mm/an, cu umiditate atmosferică ridicată, cu veri călduroase și ierni
reci însoțite uneori de viscole, dar cu amplitudini mari de temperatură de până la 66,3 grade C. Din zona continentală a Rusiei bate un vânt rece denumit
crivăț, cu aport de aer rece pe direcția de la nord-est spre sud-vest, iarna Dunărea înghețând. Vara vânturi puternice au un aport de aer cald și uscat, care
usucă solul vegetal prăfos.
Caracterizarea bazinelor pomicole ale judeului Tulcea din punct de vedere al favorabilitătii pedoclimatice naturale (note 0-4)
Caracterizarea bazinelor pomicole ale judeului Tulcea din punct de vedere al favorabilitătii pedoclimatice potentate (note 0-4)
ALEGEREA SI STABILIREA SORTIMENTULUI DE SOIURI SI PORTALTOI
Speciile pomicole, ca organisme vegetale perene compuse din soi şi portaltoi, deci două genotipuri în interacţiune, sunt puternic influenţate de mediul în care
trăiesc perioade lungi, timp în care se succed cicluri anuale, fiecare dintre ele implicând parcurgerea unor procese fiziologice complicate de creştere şi etape
de dezvoltare. Din aceste considerente influenţa mediului este din ce în ce mai intensă odată cu creşterea vârstei pomilor, spre deosebire de plantele anuale,
sau cu cicluri scurte de viaţă, la care implicarea factorilor de vegetaţie, chiar în condiţiile unei variaţii accentuate a acestora, determină modificări reduse în
aspectul morfologic şi particularităţile fiziologice specifice creşterii şi dezvoltări.
Durata Durata Temperatura Temperatura Precipitatii Precipitatii Limita de
Temperatura Temperatura
minimă a maximă a maximă optimă anuale anuale rezistentă a
optimă maximă minimă absolută
specie perioadei perioadei absolută a minimă a minime maxime plantelor la
a speciei a speciei
de vegeta ie de vegetatie speciei speciei solicitate solicitate geruri
(°C) (°C)
(zile) (zile) (°C) (°C (mm) (mm) (°C)
GUTUI 140 165 33 30 17 11 600 1500 -26
CIRES 180 240 40 28 18 6 500 900 -30
MUR 120 150 26 20 14 5 600 1150 -18
Perioada de coacere : 10 – 20 iunie perioada de coacere : 10 – 20 iunie perioada de coacere : 25 iunie – 5 iulie
Descriere: Pomul este viguros si formeaza o Descriere: Pomul este de vigoare mijlocie spre Descriere: Pomul de vigoare mare, cu coroana
coroana larga, ramificata, bine garnisita cu mare, cu coroana larg piramidala si rodire pe sferica, rezistent la seceta, boli si ger, foarte
ramuri de rod. Este primul soi de cires buchete de mai si ramuri mijlocii. Este foarte productiv. Fructul este mare de 8 g, scurt
autofertil , bun polenizator pentru toate productiv si prezinta o buna rezistenta la ger. cordiform, cu brazda dorsala superficiala.
celelalte soiuri. Este foarte productiv cu fructe Fructul este supramijlociu, de forma Pielita este galbuie albicioasa, acoperita pe cea
de calitate superioara, fiind si rezistent la ger. globuloasa, usor aplatizat, de culoare rosie mai mare parte cu roz rosiatic. Pedunculul este
Fructul este mare (8 – 9 g), de forma stralucitoare. Pulpa este pietroasa, gust dulce lung, iar cavitatea pedunculara mare. Pulpa
cordiforma, de culoare rosie stralucitoare. usor acidulat, neaderenta la sambure. este pietroasa, dar suculenta, dulce,
Pulpa semipietroasa cu gust dulce, acidulat. Samburele reprezinta circa 3% din greutatea neaderenta la sambure, fructele fiind rezistente
fructului. la transport si pastrare.
Portaltoi : mahaleb.
Portaltoi : mahaleb. Portaltoi : Mahaleb.
Destinatie : utilizarea fructelor pentru consum
in stare proaspata. Polenizatori : Stella, Germersdorf. Polenizatori : Hedelfinger, Germersdorf, Van
Perioada de plantare: octombrie- Destinatie : utilizarea fructelor pentru consum Destinatie : utilizarea fructelor pentru consum
noiembrie/februarie-martie si ferestrele iernii. in stare proaspata. in stare proaspata si pentru industrializare
(compoturi, dulceturi).
Perioada de plantare: octombrie-
noiembrie/februarie-martie si ferestrele iernii
Perioada de plantare: octombrie- se foloseste in mod curent ca portaltoi pentru schimb sunt foarte sensibili la excesul de
noiembrie/februarie-martie si ferestrele iernii cires si visin in zonele secetoase , cat si in cele umezeala din sol. Semintele de mahaleb au o
cu cel mult 600 mm precipitatii anuale. Pomii facultate germinativa ridicata , puietii sunt
altoiti pe mahaleb sunt mai rezistenti la ger si uniformi si vigurosi si nu prezinta sensibilitate
MAHALEBUL ( CERASUS MAHALEB L.)
seceta decat cei altoiti pe ciresul pasaresc , in fata de boli si daunatori.
AROMATE Perioada de consum : de la recoltare pana in Destinatie : utilizarea fructelor pentru consum
luna decembrie. in stare proaspata sau prelucrate sub forma de
perioada de coacere : octombrie
compot, peltea, dulteata (aroma intensa a
Perioada de plantare: octombrie-
Descriere: Pom de vigoare supramijlocie, fructelor nu se pierde prin fierbere, ci se pune
noiembrie/februarie-martie si ferestrele iernii
coroana invers piramidala. Fructele au forma mai bine in evidenta).
piriforma, de marime mijlocie, de culoare AURII
Portaltoi : Gutui A.
limonie, cu pielita groasa, neteda, lucioasa,
perioada de coacere : octombrie
acoperita cu perisori fini la jumatatea dinspre Perioada de consum : de la recoltare pana in
caliciu. Pulpa este alb-galbuie, crocanta, destul Descriere: Pom de vigoare mijlocie, cu coroana decembrie - ianuarie.
de zemoasa, dulce, acidulata si foarte aromata. globuloasa, rezistent la ger. Fructele sunt foarte
Perioada de plantare: octombrie-
mari (450-500 g), de forma rotunjit piriforma cu
Destinatie : utilizarea fructelor pentru consum noiembrie/februarie-martie si ferestrele iernii
coaste largi si suprafata valurata, asimetric în
in stare proaspata avand foarte putine
plan transversal, de culoare galbena-limonie. MOLDOVENESTI
sclereide sau prelucrate sub forma de compot,
Pulpa este galbuie, fina, crocanta, destul de
peltea, dulteturi. perioada de coacere : octombrie
zemoasa, putin astringenta, dulce, slab
Portaltoi : Gutui A. acidulata si cu aroma fina. Descriere: Pomul de vigoare mica, cu coroana
globulos-turtita, scoarţa brun-cenusie. Fructul
de marime mijlocie 270-330 g, de forma semizemoasa, puţin înecacioasa, dulce, Perioada de plantare: octombrie-
rotunjita, cu coaste largi mai mult spre acidulata si aromata. noiembrie/februarie-martie si ferestrele iernii
extremitati, de culoare aurie, cu nuanţa
Destinatie : utilizarea fructelor pentru consum
portocalie. Pielita este subţire, neteda,
in stare proaspata sau prelucrate.
lucioasa, acoperita cu perisori paslosi si cenusii
in jumatatea dinspre caliciu. Pulpa este de Portaltoi : Gutui A.
culoare galbena, consistenta, crocanta,
Perioada de consum : de la recoltare pana in
luna ianuarie..
soi timpuriu, cu vigoare redusă, cu tulpini soi cu vigoare redusă, tulpini drepte, acoperite soi tardiv, cu vigoare medie, cu tulpini drepte
drepte cu vârful slab arcuit, cu mare tendință cu mulți ghimpi. și cu ghimpi rari.
de ramificare, acoperite cu ghimpi scurți și rari.
Fructele sunt mijlocii, cilindro-conice, negre, Fructele sunt mijlocii, cu pulpa fermă, dulceagă
Murele sunt mijlocii, iar în anii secetoși rămân lucioase, cu pulpa acidulată, gustoasă, de și aromată.
mici și cu gust fad (ierbos). Pulpa este suculență medie și cu multe semințe.
Rezistă suficient la ger.
compactă, dulceagă, slab amăruie, cu multe
Produce abundent și rezistă la ger.
semințe. Produce mult și rezistă la ger.
CIRES
PARCELA NR RANDURI SOI PARCELA RANDURI SOI
1 6 STELLA 2 6 STELLA
4 VAN 4 VAN
10 BOAMBE DE COTNARI 10 BOAMBE DE COTNARI
4 VAN 4 VAN
6 STELLA 6 STELLA
4 VAN 4 VAN
10 BOAMBE DE COTNARI 10 BOAMBE DE COTNARI
4 VAN 4 VAN
6 STELLA 6 STELLA
TOTAL 54 TOTAL 54
GUTUI
PARCELA NR RANDURI SOI PARCELA RANDURI SOI
3 7 AROMATE 4 7 AROMATE
7 AURII 7 AURII
7 MOLDOVENESTI 7 MOLDOVENESTI
7 AROMATE 7 AROMATE
7 AURII 7 AURII
7 MOLDOVENESTI 7 MOLDOVENESTI
7 AROMATE 7 AROMATE
TOTAL 49 TOTAL 49
MUR
PARCELA NR RANDURI SOI PARCELA RANDURI SOI
5 12 DARROW 6 12 DARROW
12 CHEROKEE 12 CHEROKEE
14 WILSON'S EARLY 14 WILSON'S EARLY
12 DARROW 12 DARROW
12 CHEROKEE 12 CHEROKEE
14 WILSON'S EARLY 14 WILSON'S EARLY
TOTAL 76 TOTAL 76
PLANUL DE PLANTARE
5m/4 GUTU 4m/2 2m/1
CIRES r/p= m I r/p= m MUR r/p= m teren
parc parc parc
supr t 1 parc 2 supr t 3 parc 4 supr t 5 parc 6
arie ha 7 3,5 3,5 5 2,5 2,5 4 2 2 16
7000 3500 2500 4000 2000 16000
arie metri patrati 0 0 35000 50000 0 25000 0 0 20000 0
lungime totala 280 280 280 200 200 200 160 160 160 640
latime totala 250 125 125 250 125 125 250 125 125 250
6264 3132 2273 3526 1763 14337
arie arabila 0 0 31320 45472 6 22736 4 2 17632 6
lungime arabila 270 270 270 196 196 196 152 152 152 618
latime arabila 232 116 116 232 116 116 232 116 116 232
teren neproductiv 7360 3680 3680 4528 2264 2264 4736 2368 2368 16624
randuri 108 54 54 98 49 49 152 76 76 358
plante/rand 58 29 29 116 58 58 232 116 116
1763
total plante 3132 1566 1566 5684 2842 2842 2 8816 8816 26448
suprafata alei 2320 1160 1160 928 464 464 1856 928 928 5104
suprafata drumuri
principale 1680 840 840 1200 600 600 960 480 480 3840
suprafata drumuri
intoarcere 3360 1680 1680 2400 1200 1200 1920 960 960 7680
Nr nr nr rezerv total S/soi nr
parcela soi portaltoi randuri p/rand total soi 3% a (+rez) %soi S/soi (ha) pomi/ha
parcela 10438,95 1,04389
1 Stella mahaleb 18 29 522 15,66 16 538 0,3333 6 6 500
0,92801
31320 Van mahaleb 16 29 464 13,92 14 478 0,2963 9280,116 2
Boambe de 11600,92 1,16009
Cotnari mahaleb 20 29 580 17,4 17 597 0,3704 8 3
parcela 10438,95 1,04389
2 Stella mahaleb 18 29 522 15,66 16 538 0,3333 6 6
0,92801
31320 Van mahaleb 16 29 464 13,92 14 478 0,2963 9280,116 2
Boambe de 11600,92 1,16009
Cotnari mahaleb 20 29 580 17,4 17 597 0,3704 8 3
total
cires 108 3132 94 3226
62640
parcela 0,42857142
3 Aromate gutui A 21 58 1218 36,54 37 1255 9 9744 0,9744 1250
0,28571428
22736 Aurii gutui A 14 58 812 24,36 24 836 6 6496 0,6496
0,28571428
Moldovenesti gutui A 14 58 812 24,36 24 836 6 6496 0,6496
parcela 0,42857142
4 Aromate gutui A 21 58 1218 36,54 37 1255 9 9744 0,9744
0,28571428
22736 Aurii gutui A 14 58 812 24,36 24 836 6 6496 0,6496
0,28571428
Moldovenesti gutui A 14 58 812 24,36 24 836 6 6496 0,6496
total
gutui 98 5684 170 5854
45472
parcela 0,36842105
5 Cherokee 28 116 3248 97,44 97 3345 3 6496 0,6496 5000
0,31578947
17632 Darrow 24 116 2784 83,52 84 2868 4 5568 0,5568
0,31578947
Wilson's Early 24 116 2784 83,52 84 2868 4 5568 0,5568
parcela 0,36842105
6 Cherokee 28 116 3248 97,44 97 3345 3 6496 0,6496
0,31578947
17632 Darrow 24 116 2784 83,52 84 2868 4 5568 0,5568
0,31578947
Wilson's Early 24 116 2784 83,52 84 2868 4 5568 0,5568
total
mur 152 116 17632 530 18162
35264
Deviz cadru pt pregatirea terenului
3 Scarificat Ha 80
. 16 ha x ct 5=
Nivelarea de exploatare Ha 72
4
516 ha x 4,5ct =
.
Fertilizare ing. Organice 24
5
16 haa x 1.5ct=
.
Necesar gunoi de grajd T 480
6
. 30 t/ha x 16 ha =
Transport gunoi de grj. 4800
7
. cant t x 10 km =
Incarcat, descarcat gunoi de grajd 48
8
cant t x 0,05 x 2=
.
9 Necesar ingr chimice t 3200
16 ha x 200 kg/ha P
16 ha x 350 kg/ha K t 5600
.
Necesar pesticide pentru dezinfectia solului 1280
16 ha x 80 kg/ha =
1
0. t
Incarcat+ descarcat ing chimice si pesticide t 0,128
1
2,5t x 2x 0,05
1.
Transport ingr chimice si pest 19,2
1
2. 2,5t x 15km
Feritilizare cu P ha 2,72
1
3. 16 ha x 0.17
Fertilizare cu K + pesticid ha 6,4
1
4. 16 ha x 0.4 =
Aratura de incorporare ha 16
1
5. 16 ha x 1 =
Discuit aratura 2 ori ha 6,08
1
6. 16 ha x 0.19 x 2 =
1 Parcelarea terenului 2 zile/10 ha 3,2
7.
Semanat alei si DS ha 0,349104
1
8. 1,66 ha x 0.21
1 Necesar saminta 30 g/mp kg 498,72
9.
2 Total deviz* 11058,72 3,2 367,677104 4819,2
0.
Lista de materiale / pregatire teren
Deviz centralizator
Nr Devizul um material manoper utilaj transpor Total
crt a t
Deviz 1 - pregatire 11058,72 3,2 367,677104 4819,2
Deviz 2 - plantare 30857,6 23674,67 185,136 13,7792
Deviz 3 – întreţinere I 7484,784 1770,817 11,47008 12,3424
Deviz 4 – întreţinere II 3991,2955 969,7366 46,2128 0,57115
2 2
Total 53392,399 26418,43 610,495984 4845,89
5 3
BIBLIOGRAFIE