Cuprins

CAPITOLUL I – CONDIȚII NATURALE................................................................................................1

1.1 Așezarea terenului.............................................................................................................................1
1.2 Condiții geologice.............................................................................................................................1
1.3 Condiții geomorfologice....................................................................................................................1
1.4 Condiții pedologice...........................................................................................................................1
1.5 Condiții hidrologice...........................................................................................................................1
1.6 Condiții climatice..............................................................................................................................1
1.7 Vegetația...........................................................................................................................................1
CAPITOLUL II – CONDIȚII SOCIAL-ECONOMICE..............................................................................1
2.1 Amplasarea în intravilan....................................................................................................................1
2.2 Justificarea amenajării.......................................................................................................................1
2.3 Mărimea localității.............................................................................................................................1
2.4 Posibilități materiale de execuție.......................................................................................................1
CAPITOLUL III – MEMORIU JUSTIFICATIV........................................................................................1
3.1 Justificarea principiilor de proiectare și a soluțiilor propuse..............................................................1
3.2 Justificarea vegetației propuse...........................................................................................................1
CAPITOLUL IV – CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC........................................................................1
4.1 Lista materialelor necesare................................................................................................................1
4.2 Deviz de înființare și întreținere........................................................................................................1
CAPITOLUL V – PIESE DESENATE.......................................................................................................1
5.1 Schița de amenajare...........................................................................................................................1
 CONDIȚII NATURALE

1.1. Aşezarea terenului

Județul Vaslui este un județ situat în partea de est a țării, în regiunea istorică Moldova,
România. Este principala poartă de est a României. Județul face parte din Euroregiunea Siret-
Prut-Nistru din 2002. Reședința de județ este municipiul Vaslui.
Județul este situat pe râul Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central
Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului,
diviziuni ale Podișului Bârladului — parte a Podișului Moldovei. Face parte din regiunea Nord -
Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava.
Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea
maximă: 485 m – Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-
est. Altitudinea medie este de 250-350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului.
Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri
călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și
precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al
râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului
de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri:
• lacuri de luncă: lacul Grosu, lacul Balta Mare, lacul Hârseții;
• lacuri de acumulare: Solești, Cuibul Vulturilor, lacul Mânjești, lacul Tungujei, lacul
Căzănești, Râpa Albastră, lacul Pușcași, lacul Vulturești, Poșta Elan;
• iazuri piscicole: Cârja, Negrești, Tăcuta, Rediu Galian. Din suprafața totală de 533.127
ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte
terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi
ferate, etc.). Localitățile extreme ale județului sunt: Protopopești din comuna Tăcuta la nord,
Pochidia din comuna Tutova la sud, Săratu din comuna Stănilești la est și Vladia din comuna
Dragomirești la vest.

1.2 Condiții geologice

Din punct de vedere geostructural teritoriul bazinului Vaslui este constituit din depozite
de varste diferite: sarmatianul mediu , sarmataianul superior, meotianul si cuaternarul.
1.   Sarmatianul mediu ( Basarabianul) apare pe versantii dealurilor erodate. Aceasta
acopera o zona intinsa in Platforma Moldoveneasca de la sud de Iasi. In partea nordica a
judetului Vaslui el apare pe grosimi mai mari, fiind reprezentat de nisipuri si gresii de Scheia,
calcare si gresii oolitice cu mactra podolica si strate cu intercalatii cu forma de apa dulce
( Congeria, Unio).
La sud de paralela localitatii Codaesti, din cauza inclinarii generale a depozitelor
sarmatiene catre sud-est, aceasta se transforma treptat, Chersonianul formeaza zone tot mai largi
si predomina ca suprafata Basarabianul.
Acesta din urma se reduce la o serie de fasii care intovarasesc principalele vai ce strabat
regiunea Vaslui  (pe ambele flancuri) precum si afluentii acestuia, pana la confluenta Barladului
cu Basarabianul, unde acesta este fosilifer si afloreaza sub terasa Vasluiului.
La sud de localitatea Schitu-Duca, intre raul Vaslui si Rebricea se gaseste o zona in care
depozitele basarabiene ocupa cea mai mare parte a terenului. Se mai gasesc aici, numai pe
spinarile dealurilor mai inalte, depozite chersoniene risipite pe suprafete restranse. Aceasta
situatie se continua spre sud pana la valea Mircestilor, afluent al Vasluiului. La sud de aceasta
vale, chersonianul isi largeste aria de raspandire, predominand ca suprafata asupra depozitelor
basarabiene, care se restrang la benzi relativ inguste de-a lungul  vaii Vaslui, si de-a lungul unor
afluenti mai mici a acestei vai (Danesti).  
Sarmatianul mediu de pe flancul de est al vaii Vasluiului constituie o zona ingusta,
prezenta pe toata valea  pana in apropiere de Vaslui, latindu-se putin numai in dreptul unor
afluenti ai Vasluiului.
De-a lungul acestora, Sarmatianul mediu patrunde in interiorul zonei largi de
depozite  chersoniene si meotiene care se dezvolta puternic  spre rasarit.
2. Sarmtianul superior  (Chersonian) se gaseste pe o arie mai restransa, mergand din
sudul bazinului spre nord , pe o linie ce trece  prin localitatile Vaslui si Tanacu. El este
reprezentat prin doua orizonturi cu caractere litologice si faunistice diferite: unul inferior si unul
superior. Cel inferior,  este caractreizat prin nisipuri, argile nisipoase, cu intercalatii de gresii cu
o fauna de mactre mici.
Orizontul superior este caracterizat printr-o  succesiune  de argile si intercalatii
lenticulare de gresii, nisipuri fara mactre.Gresiile apar sub forma de blocuri lenticulare sau,
uneori, aproape sferice, de dimensiuni foarte diferite atingand adesea lungimi de un metru sau
chiar mai mult.
In gresii se gasesc  urme de plante, impresiuni de frunze si uneori  oase de vertebrate.
Orizontul nisipurilor si gresiilor de Paun, ca singur orizont care se detaseaza  prin caracterele
sale litologice din intreaga suita de straturi nisipoase, argilo-nisipoase si argiloase ale
Chersonianului, apare intr-o serie de localitati, incepand de la sud de Iasi, din Dealul Paun si
pana in apropiere de Vaslui.
 3. Meotianul este in continuare de sedimentare peste sarmatianul superior si formeaza
platformele dealurilor din Zapodeni, Stioborani, Muntenii de Sus. Depozitele meotiene groase de
circa 100 m, alcatuiesc aproape in intregime dealurile din partea sudica a judetului Vaslui.
4. Cuaternarul pe teritoriul bazinului hidrografic Vaslui este reprezentat prin:
a ) Formatiuni fluviatile in albile majore a vailor, in special in valea Vasluiului si
Dobrovatului;
b ) Depozite de materiale leossoidale;
c ) Depozite de terasa.
a)  Albiile majore ale Vasluiului si Dobrovatului sunt alcatuite din aluviuni cu grosimi
variabile, care sunt depuse peste argile sarmatiene inpermeabile. Aceste aluviuni sunt formate
din pietrisuri marunte si nisipuri grosiere cu dispozitie lenticulara, urmate de nisipuri mijlocii si
fine si din argile nisipoase.
b) Depozitele de materiale leossoide – aceste depozite au o mare variatie in grosime si
acopera majoritatea interfluviilor din bazin.
c ) Depozitele de terasa ocupa o suprafata mai mica. Ele se gasesc in lungul Vasluiului si
sunt constituite din nisipuri si prundisuri.
Din analiza structurii geologice, reiese ca la baza formarii solurilor din acasta zona au stat
rocile sedimentare.
Rocile mama cele mai raspandite sunt: materialul leossoid, luturile, argilele si marnele,
gresiile, nisipurile si nisipurile argiloase aluviale.
Materialul leossoid ocupa in special interfluvii mai inguste din partea nordica a bazinului.
El este rezultatul proceselor de diageneza care s-au produs asupra materialelor usoare. Pe aceasta
roca mama s-au format cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloiluviale si intr-o oarecare
masura luvisolurile.
Nisipurile acupa suprafete mai restranse, intalnindu-se pe diferite forme de relief. Luturile
si in unele locuri intercalatii de luturi cu nisipuri si materiale leossoide, formeaza alaturi de
materialul leossoid cea mai raspandita roca mama, ocupand majoritatea versantilor.
Argilele si marnele ocupa in general suprafete mai restranse, gasindu-se sub forma de
petece. Pe versantii puternic  inclinati, rocile mama apar adesea la zi, datorita fenomenului de
eroziune a solului care este deosebit de accentuat.
Pe terenurile inclinate, cu alternante de roci permeabile si impermeabile, s-au creat
conditii pentru dezvoltarea alunecarilor. Marnele solifere ocupa suprafete restranse, ale au dat
nastere la soluri saline (saraturi de panta). Pe vai inguste si la piciorul panteleor, roca mama este
materialul coluvial erodat de pe pante si depus mai aproape sau mai departe de locul de origine,
in functie de natura materialului si de puterea de transport a apei.
        Pe luncile mai largi (Vaslui , Dobrovat) roca mama este formata din depuneri aluvio
coluviale si aluviale.  

1.3 Condiții geomorfologice

Formatiunile geologice din regiunea studiata apartin Podisului Moldovei  in fundamentul
caruia se gasesc depozite de cuvertura. Retragerea treptata a apelor sarmatianului sau pliocenului
catre sud, a deschis ciclul continental si evolutia geomorfologica a reliefului actual, ciclu care
continua sa ramana deschis pana astazi. Forma reliefului actual este o consecinta a coborarii
nivelului de baza si ridicarea neotectonica in regiunea podisului. Pe versanti, ca urmare a actiunii
factorilor climatici, orografici si biotici, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice de panta
sub forma de alunecari si surpari, eroziune aureolara si torentiala care au creat un microrelief
caracteristic. Sesurile vailor principale au suferit colmatari importante cu aluviuni, proluviuni si
coluviuni.
Datorita energiei mari a versantilor, a caracterului torential al precipitatiilor, a modului de
exploatare a terenului, aceste fenomene se desfasoara in continuare cu o intensitate tot mai mare,
anual inregistrandu-se mari pierderi materiale.

1.4 Condiții pedologice

Dintre factorii fizico-naturali, relieful, litologia si clima au influentat in mod deosebit

asupra formarii si repartitie geograficea a solurilor din judetul Vaslui.

Sub influenta factorilor pedogenetici , pe teritoriul bazinului Vaslui s-au format un numar
de tipuri, subtipuri si varietati de soluri zonale si azonale.
 Pe platourile si pe versantii dealurilor, suprafetele cele mai mari sunt ocupate de
urmatoarele soluri: cernoziomurile (cambice si argiloiluviale), solurile cenusii de padure, solurile
brunde luvice si solurile cenusii, rendzine si pseudorendzine, soluri negre clinohidromorfe,
solurile gleice molice, psamosolurile in diferite satii de humificare.
  In lunci si vai inguste se gasesc o serie de soluri mai tinere ca: soluri aluviale, soluri
coluviale, soluri aluvio-coluviale, lacovisti si soluri salinizate.
  Pe terenurile cu pante mai mari se gasesc soluri foarte puternic erodate si complexe de
soluri in zonele de alunecare.
a)        Soluri zonale
Cernoziomurile cambice  sau format in conditii de stepa semiumedaunde au avut loc
procese intensive de bioacumulare humico-calcica, care au dus la aculularea unei cantitati
ridicate de humus prin descompunerea partiala a resturilor organice lasate in sol  de asociatiile de
graminee bine incheiate. Roca mama este formata din loessuri si materiale loessoidale. Datorita
precipitatiilor mai reduse care au cazut si cad in aceasta zona, carbonatii sunt mai putin levigati
ceea ce a dus la o buna structurare a solului, solurile avand o structura glomerulara-pulverulenta,
cu o buna stabilitate hidrica si mecanica.
Cernoziomurile obisnuite cu  profil normal s-au fomat  pe interfluvii si platouri, iar
cele carbonatice coluvionate, la baza pantelor si vailor inguste. Roca mama este alcatuita din
nisipuri loessoidizate, nisipuri cu intercalatii de marne, nisipuri si marne. Solurile au o textura
mijlocie si o structura glomerulara.
 Cernoziomurile argiloiluviale  s-au format pe interfluvii si pe platouri slab inclinate, iar
cele coluviale la piciorul pantei si in mici depresiuni. Roca mama este formata din material
loessoid, nisipuri loessoidizate si luturi. Textura solurilor este mijlocie pana la grea, iar structura
este glomerulara prafuita si grauntoasa pulverulenta.
 Solurile cenusii de padure  ocupa interfluviile mai joase si versantii acestora. Rocile
mama de solidificare sunt: marnele, nisipurile leossoidizate, nisipuri si luturi leossoidizate. S-au
format sub influenta unei cantitati ceva mai mari de apa si vegetatiei lemnoase.
Luvisolurile  s-au format pe paltouri slab inclinate si pe crestele  mai inguste sub
influenta  unei cantitati ceva mai mari de apa. Rocile mama sunt alcatuite din marna, nisipuri,
luturi si materiale loessoide.
Soluri luvice si soluri cenusii sunt raspandite pe interfluvii, platouri si versanti cu
altitudine ceva mai mare. Rocile de solidificare sunt:  nisipuri, luturi, marne, argile si marne cu
nisipuri.
Rendzinele si pseudorendzinele sunt soluri intrazonale care s-au format pe roci mama,
bogate si foarte bogate in calciu cu marne calcaroase, argile marnoase in zona solurilor brune
cenusii de padure, pe latitudini ce depasesc 300 m. Acestea au o textura argiloasa si o structura in
glomerule compacte si cu muchii.
 Soluri negre clinohidromorfe  apar intrazonal sub forma de pete pe suprafete reduse in
zona cernoziomurilor levigate, pe forme de relief depresionare cu drenaj slab, unde apa freatica
se gaseste la mica adancime. Roca mama este formata din marne si argile. Textura solurilor este
luto-argiloasa pana la argiloasa.
b)        Soluri azonale

Solurile gleice molice raspandite pe versanti s-au format pe marne si argile in urma

umectarii indelungate a rocilor si apoi a solului de catre apa. Excesul de apa provine in unele
cazuri din apa freatica cu nivel hidrostatic ridicat, in altele el este cauzat de existenta unui strat
argilos impermeabil, care favorizeaza formarea unui strat acvifer superficial lenticluar, in
inzeriorul zonei, precum si pe pante in jurul izvoarelor de coasta. In unele cazuri proceul de
gleizare este insotit si de saraturare, fie din cauza marnelor salifere, fie din cauza apei izvoarelor
cu un continut ridcat in saruri. Solurile gleice molice se gasesc sub forma de mici petece, in
special in zona cernoziomurilor levigate.

 Psamosolurile  se gasesc raspandite in cea mai mare parte pe pante tinere. Roca mama
este formata din nispip. Procesele de solidificare constau aproape numai din acumulare
humusului. Textura este nisipoasa.

Lacovistele   se gasesc raspandite in complexe cu soluri aluvionare de lunca in partime

mai joase unde apa stagneaza timp mai indelunagat. Acolo unde apa care imbiba solul are o
concentratie mai ridicata in saruri, procesul de lacovistire este insotit si de saraturare. Solurile au
o textura argiloasa, o structura bulgaroasa, sunt compacte si foarte greu permeabile.

c)        Soluri intrazonale

Soluri aluviale si coluviale  s-au format in luci si la partea bazala a versantilor prin

depunerea materialului transportat de catre ape. Obisnuit, ele nu prezinta orizonturi distinctive
deoarce procsul de solificare este frecvent intrerupt de noi depuneri de materiale, el rezumandu-
se aproape numai la gradul de solificare, in care se gaseste materialul transporat si depus. Atunci
cand aceste soluri sunt scoase de sub influenta inundatiilor, ele evolueaza catre tipul genetic
zonal. Caracteristica acestei grupe de soluri este ca apa freatica influenteaza de la slab la puternic
procesele pedogenetice, ajungand la fenomenul de gleizare. Aceste soluri ocupa in general forme
depresionare care acumuleaza si retin la suprafata vreme indelungata apele provenite din
precipitatii si scurgeri de pe versanti. Excesul de apa, cauzat de apa freatica a atras dupa sine
procesul de gleizare, care mai peste tot se interfereaza cu pseudogleizarea cauzata de stagnare
timp mai indelungat a apelor de inundatii sau a apelor provenite din precipitatii.

        Erodisolurile  sunt soluri foarte puternic erodate si excesiv erodate si ocupa

versantii puternic inclinati, apoi unele creste si cornise. Roca mama este formata din marne si
material loessoid succesiuni de marne, nisipuri, argile si gresii calcaroase, sucesiuni de material
lessoid si nisipuri. Textura solurilor este foarte variata.

Solurile erodate in adancime si regosolurile  din zona cu forme de ogase si ravene si de

alunecari s-au format pe pante abrupte, versanti puternic inclinti cu pante pana la 25⁰. Roca
mama este formata dintr-o gama foarte variat de roci ca: argile, luturi, nisipuri, marne, material
leossoid.
 1.5 Condiții hidrologice

HIDROGRAFIA – din punct de vedere hidrografic, teritoriul judetului Vaslui apartine

bazinului raului Prut, care cuprinde partea de E si S-E precum si bazinul raului Siret, care prin
intermediul Barladului dreneaza cea mai mare parte (2/3) din suprafata acestuia.

Pe teritoriul judetului Vaslui se pot identifica mai multe unitati hidrogeologice:

- ape potabile cu hidrogen sulfurat (Moara Grecilor si Munteni de Jos) in depozitele

sarmatianului mediu;

- ape salamastre in depozitele sarmatianului superior (Crasna, Husi au o mineralizare

ridicata, duritate mare si au continut apreciabil de clorura);

- ape potabile in depozitele pliscene (valea Barladului, Elanului, N Murgeni);

- zone cu ape arteziene;

- izvoare minerale (ape sulfato-bicarbonate, magneziano-sodice la Danesti, ape sulfuroase

bicarbonate-sodice la Pungesti, ape cloruro-sodice bicarbonate iodo-bromurate la Dranceni-sat).

Reteaua hidrografica – teritoriul judetului Vaslui este drenat de raul Prut si Barlad, carora
li se adauga o retea hidrografica autohtona, reprezentata de afluentii lor.

Prutul, pe teritoriul judetului Vaslui isi desfasoara cursul pe o distanta de cca. 160 km de
la est de satul Ghermanesti in N si pana in amonte de confluenta cu Elanul in S. Principalii
afluenti sunt paraul Soparleni, Sarata, Floreni, Hulubat. Prutul la Bumbata (comuna Vetrisoaia)
are un debit de 82,1 mc/s., iar debitele maxime corespund lunii martie.

Lacurile – in cuprinsul judetului Vaslui se afla un numar insemnat de lacuri formate fie
natural sau artificial. Pentru regularizarea scurgerilor si pentru alimentarea cu apa a localitatilor
au fost executate numeroase baraje ce s-au constituit intr-o salba de lacuri, numite in zona
„iazuri”, in numar de 44, carora li se adauga cateva elestee si pepiniere piscicole.

Suprafata productiva este de peste 800 ha, iar volumul de apa acumulat anual depaseste
21 mil. mc. Acumularile de apa cele mai importante de pe teritoriul judetului Vaslui sunt:

a) in administrarea Sistemului de Gospodarire a Apelor:

- Acumularea Cazanesti, dispusa pe raul Durduc, in amonte de orasul Negresti, cu o

suprafata de 191 ha si un volum total de 21,21 miloane mc;
 - Acumularea Solesti, dispusa in lunca raului Vasluiet, in amonte de municipiul Vaslui,
cu o suprafata de 414 ha si un volum total de 46,89 milioane mc;

- Acumularea Puscasi, dispusa in lunca raului Racova, in partea de vest a municipiului

Vaslui, cu o suprafata de 296 ha si un volum total de 17,496 milioane mc;

- Acumularea Manjesti, dispusa pe cursul inferior al raului Crasna, cu o suprafata de 405

ha si un volum total de 38,78 milioane mc;

-Acumularea Rapa Albastra, amplasata pe raul Simila, in amonte de municipiul Barlad,

ocupa o suprafata de 245 ha si are un volum total de 24,8 milioane mc;

- Acumularea Cuibul Vulturilor, amplasata pe raul Tutova, la 15 km NV de municipiul

Barlad, ocupa o suprafata de 593 ha si are un volum total de 50,35 milioane mc;

- Acumularea Pungesti, amplasata pe valea raului Garceneanca, ocupa o suprafata de 31,9

ha si are un volum total de 5,45 milioane mc;

- Acumularea Delea, amplasata pe raul Delea, la 2 km in amonte de municipiul Vaslui,

ocupa o suprafata de 13 ha si are un volum total de 2,42 milioane mc;

- Acumularea Rosiesti, amplasata pe raul Idrici, ocupa o suprafata de 39,2 ha si are un

volum total de 1,1 milioane mc;

- Acumularea Pereschiv, amplasata pe raul Pereschivu Mare, ocupa o suprafata de 163 ha

si are un volum total de 16,6 milioane mc;

- Acumularea Tungujei, amplasata pe raul Sarcovat, ocupa o suprafata de 226 ha si are un

volum total de 41,6 milioane mc;

- Acumularea Craiesti, amplasata pe raul Ris, judetul Neamt, cu o suprafata de 31 ha si

are un volum total de 1,975 milioane mc;

- Acumularea Trohan, amplasata in lunca raului Racova, ocupa o suprafata de 28 ha si are

un volum total de 1,762 milioane mc;

b) in administrarea Sistemului National de Imbunatatiri Funciare:

Barajul Dumesti, situat pe raul Gaureanca, ocupa o suprafata de 17 ha si are un volum

total de 0,88 milioane mc;

Barajul Corodesti, situat pe raul Studinet, ocupa o suprafata de 14,5 ha si are un volum
total de 0,88 milioane mc;
 Barajul Moara Domneasca, situat pe raul Feresti, ocupa o suprafata de 31,74 ha si are un
volum total de 1,8 milioane mc;

Barajul Tacuta, situat pe raul Rediu, ocupa o suprafata de 28 ha si are un volum total de
2,7 milioane mc;

Barajul Rediu Galian, situat pe raul Rediu, ocupa o suprafata de 35,3 ha si are un volum
total de 3,76 milioane mc.

1.6 Condiții climatice

Cunoasterea factorilor climatici, in special al regimului precipitatiilor, constituie un

element important in aprecierea  conditiilor hidrogeologice  ale unui teritoriu. Valoarea
precipitatiilor, corelata cu variatiile de temperatura si ceilalti factori naturali si artificiali,
determina regimul  si bilantul apelor dintr-un bazin hidrografic; in acelasi timp, reprezinta un
factor determinant al conditiilor al conditiilor la limita ale acviferelor.
 Podisul Moldovei are o clima temperat continentala, aceasta se datoreste predominarii
influentei directe a maselor de aer continental, de origine asiatica, care, in general iarna sunt
uscate si reci, iar vara sunt calde sau chiar foarte calde si uscate.
Ca urmare,  precipitatiile sunt reduse, iarna acestea cad sub forma de zapada care este
frecvent viscolita. Pe parcursul anului repartitia precipitatiilor este neuniforma, inregistrandu-se
perioade secetoase cu o frecventa mai mare vara.
  Modificarea la suprafata Podisului Moldovei a factorilor climatogeni in ansamblul lor si
oscilatia acestora in timp, determia modul de variatie a elementelor climei (temperatura,
precipitatiile, vantul).
 Temperatura Aerului
Dintre elementele climei, temperatura aerului este parametrul cel mai important; ea
inregistrandu-se, in timp, un grad mare de variabilitate determinand astfel si modificarea
celorlalte elemente climatice.
Tempertaura medie anuala a aerului scade odata cu cresterea altitudinii si latitudinii.
Temperatura aerului conditioneaza si determina intensitatea evapotranspiratiei, cu efecte
asupra regimului apelor freatice cu adancimi ale nivelului piezometric pana la 5 m de la suarafata
terenului, influentand direct variatiile nivelului piezometric si gradul de mineralizare al apelor.

Precipitatiile atmosferice
 Sursa principala de apa o formeaza precipitatiile atmosferice, si prin aceasta, cunoasterea
variatiilor cantitative si calitative in timp si spatiu, prezinta si o deosebita importanta practica.

Precipitatiile atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atat datorita

altitudinii releifului cat si expozitiei versantilor. O mare variabilitate prezinta cantitatea, durata si
intensitatea precipitatiilor.
Precipitatiile atmosferice joaca un rol esential in natura constituind sursa principala de
alimentare a raurilor din bazinul hidrografic al Vasluiului. Aparitia si formarea scurgerii este
comditionata direct de cantitatea precipitatiiloratmosferice.
Seceta   meteorologica este un fenomen intalnit destul de frecvent in Podisul Moldovei;
este caracteristica zonelor cu altitudine  sub 175 m, unde precipitatiile anuale nu depasesc in
medie 500 mm, iar temperatura medie anuala urca peste 9⁰C.

Umiditatea aerului si nebulozitatea

Continutul de vapori de apa din atmosfera este cunoscut sub numele de umiditate
absoluta si are valori mai ridicate vara, datorita temperaturii si evaporarii ridicate. Pentru plante,
un rol important il joaca umiditatea relativa a aerului, aceasta ne arata de fapt gradul de saturare
a aerului (in %) cu vapori de apa.
Umiditatea relativa este cea care activeaza procesele de evapotranspiratie la plante,
evaporarea apei din sol, etc. Oscilatiile acesteia sunt in sens invers celor ale umiditatii absolute:
valorile cele mai ridicate inregistrandu-se iarna, in timp ce cele mai mici se inregistreaza vara.
Cauzele acestor oscilatii ale umiditatii sunt variatiile temperaturii si deplasarea maselor de aer de
origine ocianica sau continentala.
 Cea mai mare parte din cantitatea de apa provine din norii care insotesc fronturile
atmosferice de provenienta ocianica. O parte mai redusa de precipitatii provine in urma
convectiei termice , realizata mai ales in sezonul cald. Primele forme de condensare a vaporilor
de apa sunt reprezentate de nori si ceata.
Ceata este un element  demn de luat in seama, desi este un fenomen mai putin important
decat norii. Acest fenomen se produce la munte mai ales vara, iar in restul teritoriului toamna si
iarna.
 Regimul nefic.  Vara predomina norii cumuliformi, ca rezultat al activitatii ciclonice
locale, atat in regiunea de campie, cat si in regiunea de dealuri si de munte. Iarna , cerul este
acoperit mai mult decat vara, in acest anotimp predominand norii stratus de platfon jos.
Cantitatea maxima de precipitatii cazute in 24 de ore a fost de 91 mm (VI. 2000), 40,3
mm (VI. 2001), 72,8 mm (VII. 2002).
 La Vaslui, durata medie de stralucire a soarelui este de 2293,53 ore /an.

Vanturile
Pozitia si intensitatea centrilor barici, care dirijeaza circulatia maselor de aer la suprafata
continentului, determina, in raport de asezare geografica si de aspectul morfohidrografic  al
suprafetei  bazinului Vaslui, variatia directiei si vitezei vantului.

1.7 Vegetația

Vegetatia exercita o influenta asupra bazinelor hidrografice contribuind la regularizarea

scurgerii. In primul rand vegetatia, mai ales cea arborescenta contribuie la formarea unor
structuri de sol mai afanate decat in locurile lipsite de vegetatie si in al doilea rand prezenta ei
mareste rezistenta invelisului de sol fata de eroziune.
Zona de silvostepa este dezvoltata sub forma unei benzi continuie in partea estica si
sudica a Podisului Moldovei, in conditiile unui climat cu continentalism ridicat si a unui invelis
de soluri in care cea mai larga dezvoltare o au cernoziomurile si pe culmile ce depasesc 180 –
200 m, sulurile cenusii. Aceasta zona acopera arealul din depresiunea Vasluiului. La nord si
nord-est de aceasta, sub forma a doua areale discontinui, zona de padure patrunde in aceste
sector silvostepic, fiind reprezentata prin unitatea paaurilor vest-pontice de stejar pufos cu
carpinita si mojdrean, ce acopera cu precadere culmile dealurilor si partea superioara a
versantilor.
De asemenea, spre vest si mai ales sud – vest, se face trecerea spre unitatea padurilor
moldavice de gorun si carpen, cu larga dezvolatare atat in Podisul Central Moldovenesc cat si in
Colinele Tutovei.  
In anul 1992 Nicolae  Donita incadreaza sectorul de sivostepa din zona orasului Vaslui
in unitatea de stepe danubiene cu graminee si dicotiledonate ( Stipa, Lessingiana, Festuca,
Valisiaca, Delphinium, Fissum, Campanula, Macrostachya) in complex cu paduri de stejar
brumariu cu artar tatarasc, in parte si cu stejar pufos ( Quercus, Pedunculiflora, Acer,
Tataricum, Quercus, Pubescens). Silvostepa de aici este aproape izolata, ea comunicand printr-o
fasie ingusta ( in aval de Crasna) cu silvostepa nprdica de pe valea Birladului si prin slabe insuari
cu cea din Depresiunea Husilor.
In alcatuirea formatiunilor naturale ( paduri si pajisti) se intrepatrund, in proportii variate,
elementele sudice (submediteraneene), sud – estice ( pontice), estice ( sarmatice) si central
europene, astfel incat sivostepa de aici apare clar ca una de tranzitie intre cea nordica si cea
sudica.  
In aceasta zona este favorizata utilizarea cu mare randament a tuturor culturilor de camp,
in special porumb, grau si floare – soarelui.
Caracteristica silvostepei de aici este prezenta peticelor razlete de padure ( localizate pe
versanti si vai, mai rar pe platouri) pe fondul pajistilor stepice ( astazi aproape complet
disparute).
Formatiunile de padure sivostepica   cuprind in principal, in stratul arborilor Quercus
Pedunculiflora, Acer Tataricum, Quercus Pubescens si in proportie mai mica Ulmus
Minor,Ulmus Procura, Quercus Robur, Quercus Virgiliana, Tilia Tamentosa.
Stratul de arbusti de regula foarte dezvoltat, este format din: Lingustum Vulgare, Cornus
Sanguinea, Crategus Monogyna, Cornus Mas, Prunus Spinosa.
Stratul ierbos este constituit din speciile de paduri xeroterme ( Paeonia Peregrina, Carex
Michelii, Carex Tomentoza, Asparagus Tenuifolius, unde patrund numeroase specii de stepa
cantonate in poieni ( Festuca Valesiaca, Poa Angustifolia, Adonis Vernalis, Galium Verum).
Zona silvestra se intinde in partea de V si NV a judetului, dar se afla pe suprafete mai
reduse si pe culmile mai inalte ale dealurilor Crasnei si Prutului.
Diversitatea florei din zona padurilor detremina delimitarea urmatoarelor doua subzone,
care se interfereaza pe un spatiu destul de larg:
a)     subzona  de gorun – fag, cantonata in partea de NV, unde se resimt mai puternic
influentele climatice central europene, aici se intalnesc frecvent urmatoarele esente: bgorunul,
fagul, carpenul, care uneori formeaza masive pure, dar de obicei sunt insotite de paltin, artar,
frasin, ulm, tei.
Padurea fiind masiva, arbustii si vegetatia ierboasa au o dezvoltare redusa. Dintre arbusti,
o participare mai frecventa o au alunul, sangerul, cornul, voniceriul.
b)     Subzona de gorun-stejar corespunde teritoriului cu releif de altitudine mijlocie de 250
-300 m si este reprezentata prin doua areale mai importante: unul in partea centrala a Colinelor
Tutovei, ca o continuare spre SE a subzonei interioare, si altul pe dealurile Crasnei, Husului si
Falciului, sub forma unei fasii inguste.
In aceasta subzona padurile sunt limitate aproape exclusiv la culmile dealurilor, aici
intalnindu-se pe langa gorun, domninat pe inaltimi si stejar. In partile mai joase sunt mai
frecventi jugastrul, artarul, gladisul, teiul si velnisul.   
Vegetatia stepica naturala lipseste aproape cu totul, sub presiune antropogena, fiind
degradata treptat pana la transformarea ei intr-o vegetatie secundara derivata, astfel incat astazi
cu greu poate fi reconstituita compozitia initiala. Se poate remarca insa dominarea gramineelor
xerofile cu putine dicotiledonate xerofile. Gramineele de baza sunt Festuca, Valesiaca si diverse
specii de Stipa. O semnificatie deosebita prezinta speciile Poa Balbosa, Botrio Chloa,Ischaemom
si Chrysopogon Gryllus, de origine sudica, ce prefera microstatiunile xeroterme excesive create
artificial prin desteleniri si despaduriri.
Tabloul floristic este completat de citeva specii de leguminoase ( Medicogo Falcata,
Medicogo Sativa, Medicogo Lupulina, Trifolium Pratense, Trifolium Arvense, Trifolium
Campestre, Trifolium Medium, Lotus Corniculatus, Meliotus Officinalis) si de numeroase plante
ruderale.
Padurile ocupa suprafete reduse si discontinue nu numai ca o consecinta a conditiilor de
relief si clima, dar mai ales interventiei antropice materializate prin defrisari masive. De aceea,
suprafetele mai impadurite sunt mult mai restranse decat cele cu soluri brune cenusii de padure.
Unitatea padurilor moldavice de gorun cu carpen ( Quercus Petraea, Quercus
Dalechampii, Carpinus Betulus cu Tilia Tomentosa, Fraxinus Excelsior) se suprapune pe doua
masive principale: unul la Chitoc – Lipovat – Oprisita (circa 6000 ha) si cel de-al doilea la
Balteni – Maraseni ( aproximativ 600 ha).    
 CAPITOLUL II
CONDIȚII SOCIAL-ECONOMICE

2.1 Amplasarea în intravilan

Grădina individuală pentru care s-a realizat proiectul are o suprafață de 2000 m 2. Terenul
este situat în intravilan, în Judeţul Vaslui.
2.2 Justificarea amenajării
Amenajarea peisageră proiectată are dublu scop: unul estetic și un scop funcțional.
Din punct de vedere funcțional se urmărește distribuirea și amenajarea suprafeței de care
se dispune, repartizarea corectă a grupărilor arboricole, floricole în contextul unui cadru estetic.
Se are în vedere și respectarea cerințelor plantelor față de anumiți factori de mediu.
Scopul estetic urmărește asigurarea cadrului ambiental plăcut. Acestea se obțin prin
introducerea unor elemente cu aspect decorativ estetic, de genul grupărilor de arbuști, a unor
specii floricole cu o perioadă de înflorire care să asigure o decorare continuă, a unor elemente de
construcție cu caracter ornamental.
Se urmărește realizarea unui cadru liniștit.

2.3 Mărimea localității

2.4 Posibilități materiale de execuție