Podisul Moldovei

Asezarea
Se afla in NE si E Romaniei.
Cuprinde o suprafata de peste 22200 Kmp(adica 9,4 % din suprafata Romaniei). Se continua la E de Prut pana la Valea
Nistrului.

Limite
o In V Obcinele Bucovinei si Subcarpatii Moldovei (de acestia din urmafiind despartit prin Culoarul
Siretului).
o In E si N -Prutul
o in S – Campia Romana

Cadrul fizico-geografic
ALCATUIRE GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

- se desfasoara in cadrul a doua mari unitati structurale, ce vin in contact pe aliniamentul Bacau-Vaslui-Falciu

 Platforma Moldoveneasca
1. se afla la N de aceasta limita

2. are un fundament proterozoic rigid ce se inclina NE spre V si care cade in trepte spre S

3. este alcatuit din gnaise, paragnaise, granite, bazalte, etc.

4. Peste ea urmeaza o cuvertura sedimentara

 Depresiunea Barladului

1. se desfasoara in centrul si S regiunii

2. a luat nastere la inceputurile mezozoicului, prin fracturarea fundamentului de platforma nordica si a celui
hercinic dobrogean in S

 Uscatul s-a realizat treptat de la N la S (la finele Bolhinianului pana la Buhusi Negresti, la inceputul Dacianului la
limita Adjud-Barlad, in Pleistocenul mediu la contactul cu campia)

 Miscarile neo-tectonice au produs ridicarea cu intensitate mica, dar diferit spatiala, Efectul cel mai mare a fost in
NV, la contactul cu muntele, iar cel redus in E si S. In Podisul Barladului jocul deosebit al blocurilor din
fundament s-a reflectat la suprafata in bombari care au influentat si desfasurarea radiala a retelei hidrografice.

Relieful

1
o este rezultatul unei evolutii inceputa la finele sarmatianului in N si la sfarsitului pliocenului si in cuaternar si
Centru si S.

CARACTERISTICI MORFOGRAFICE SI MORFOMETRICE

 altitudinea medie – 250 m, extremele se situeaza la 688 m (Dealul Ciungi) si 10 m ( Lunca Prutului)
 hipsometric, peste 25 % sunt inaltimi de 300 m(0,5 % - peste 500 m), apoi peste 63 % sunt culoare de vale si
dealuri dezvoltate intre 100 si 300 m. Circa 11 % apartin culoarelor Siretului si Prutului, la altitudini mici (sub
100 m)

 fragmentarea majora , sub 1km/kmp, iar cea generala in jur de 1,5 km/kmp

 energia de relief, in Podisul Sucevei in jur de 150 m, in Podisul Barladului – 150-200 m, in Campia Moldovei -
50,75 m,in Podisul Covurlui – sub 50 m.

 declivitatea, in peste 70 % din suprafata podisului este sub 15 *( sub 5 * pe suprafetele structurale,poduri de
terasa,lunci), iar intre 5 si 15 * pe glacisuri.Pantele mai mari (frecvent peste 20 *) se intalnesc in lungul cuestelor
la obarsiile torentilor si in rapele de desprindere.

 treptele de relief,

1. Relieful nascut in proterozoic a fost adus la stadiul de pediplena la finele acestei ere, ulterior a
fost fragmentata si a fost acoperita de o cuvertura sedimentara

2. In timpul regresiunilor, campiile marine au suferit o modelare partialasuprafetele rezultate fiind

fosilizate de sedimente .

3. Relieful actual s-a realizat treptat in pliocen si pe intreaga suprafata a podisului in cuaternar.

4. Reteaua hidrografica s-a organizat in corcondanta cu panta generala. Adancimea ei a fost insotita
de detasarea mai multor trepte cu caracteristici diferite.

 suprafetele de nivelare

1. In Campia Moldovei exista o singura suprafata de nivelare ce inclina de la N (250 m) la S ( 125

m)

2. In NV si centru se pastreaza 2 suprafete (una la nivelul culmilor superioare si alta sub forma de
umeri si nivele in culoarele de vale si pe marginea depresiunilor sculptate in pliocen superior si
cuaternar inferior).

3. In jumatatea sudica se desfasoara o singura suprafata cu caracter complex (eroziv in N si

acumulativ in S)

 terasele

1. In lungul raurilor mari exista 6-8 terase (la Siret si Prut), la raurile mici autohtone numarul
variaza de la 3 la 5.

2. Exista un paralelism clar intre desfasurarea peticelor de terasa si luncile actuale cu racordari largi
la confluente.

2
 3. Daca terasele superioare sunt puternic fragmentate si uneori acoperite cu deluvii groase, cele
inferioare au desfasurare larga, constituind principale suprafete pentru asezari si culturi.

4. Depozitele la cele autohtone sunt nisipo-argiloase, pe cand la cele cu obarsie in Carpati sunt
grosiere. Peste aluviuni sunt deluvii.

 luncile

1. Ocupa o mare parte din culoarele de vale

2. Latimi de la cateva sute de metri pana la peste 10 Km (Siret, Prut) si o panta longitudinala de la
0,4 la 1 m/km

3. Au depozite cu grosimi de pana la 10 m pe vaile principale si 2-3 m pe cele mici

4. Se disting : grinduri longitudinale, numeroase cursuri parasite, meandre vechi, lacuri, sectoare cu
exces de umiditate si vegetatie adecvata, glacisuri,cursuri paralele ale afluentilor, albii secundare
(prutete)

RELIEFUL STRUCTURAL

 s-a individualizat pe ansamblul monoclinal cu cadere spre est, sud est, dar in conditiile existentei unor orizonturi
de roca ce opun rezistenta la atacul agentilor externi cu grosime mai mare (calcare oolitice, conglomerate)
 ies in evidenta:

1. Platouri structurale in Podisul Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, marginite de

povarnisuri cuestice pe care se produc degradari intense

2. Abrupturi cuestice (Coata Iasilor) circa 100 km lungime (rezultate din dezvoltarea vailor
subsecvente)

3. Vai consecvente, subsecvente, obsecvente

MODELAREA ACTUALA

 determina procese care provoaca degradari intense (prezenta rocilor friabile, lipsa vegetatiei foretiere, climat
continental cu nuante excesive, spalarea in suprafata
1. spalarea in suprafata (pe pantele ce depasesc 5 grade)

2. siroirea si torentialitatea (pe pantele cu inclinari de peste 10*

alcatuite din nisipuri, argile

3. deplasari de teren (alunecari, curgeri noroioase, surpari) pe

fruntile de cueste si in bazinele torentiale

4. tasari si sufoziuni (in depozitele) loesoide

Subunitati geografice

o Podisul Sucevei, Campia Moldovei, Podisul Barladului, Culoarul Moldova-Siret

PODISUL SUCEVEI
3
o se afla in NV, intre Culoarul Moldovei, Obcina Mare, Campia Moldovei si reprezinta ~ 25 % din suprafata
intregului podis.
o alcatuit din formatiuni sarmatiene: pietrisuri si nisipuri cu caracter fluvio-deltaic, conglomerate si gresii cu
structura net monoclinala

o relieful are interfluvii cu poduri largi usor inclinate spre SE fracmentate in general longitudinal

o vaile au caracter de culoare largi, cu lunci extinse si terase in trepte (bine dezvoltate cele inferioare)

o climatul de podis, de altitudine medie , umed (650-700mm) cu o temperatura medie anuala de 6-7 * C, 120 zile
de inghet, peste 150 de zile cu temperaturi ce depasesc 10 * C si 70 de zile cu temperaturi de peste 25 * C.

o doua artere hidrografice (Siret si Suceava)

o padurea ocupa o suprafata mai are pe dealurile mai inalte, predomina gorunul si stejarul pedunculat

o solurile: brune podzorice, local rendzine, pseudo-rendzine si erodisoluri

o populatia urbana = ~ 20 %

o asezari rurale mari ( predominant cu functie agricola)

o principalele ramuri ale industriei: alimentara, exploatarea si prelucrarea lemnului, constructii de masini (utilaj
agricol si chimic la Suceava si Falticeni)

o se practica culturi de porumb, cartofi, sfecla de zahar, in, canepa, plante furajere, pomicultura (meri) traditionala
la Radaseni, Falticeni, si se cresc cornute mari

SUBUNITATI

 Dealurile piemontane Ciungi-Leahu

 Podisul Falticeni

 Podisul Dragomirnei

 Dealurile Botosanilor

CAMPIA MOLDOVEI (Campia Jijiei)

 situata la est de Podisul Sucevei, reprezinta unitatea cea mai joasa a Podisului Moldovei, fiind formata din
dealuri scunde (circa 200 m), culminand la 265 m in Dealul Cozancea, fiind dominata cu 200-300 m de zonele
invecinate, prezinta aspect de depresiune
 este despadurita

 are clima mai secetoasa decat in restul podisului fapt care a determinat realizarea de iazuri pentru acumularea
apei (Dracsani)

 are soluri de o mare fertilitate, care fac din ea o zona agricola importanta

 este strabatuta de Jijia si Bahlui, care se unesc si se varsa in Prut, ambele cu o serie de mici afluenti;

4
  in sudul camoiei s-a dezvoltat orasul Iasi (peste 340.000 locuitori), reprezinta in prezent o puternica baza
industriala (de la metalurgie si constructii de masini), la chimie (antibiotice), industrie textila si alimentara

SUBUNITATI

 Podisul Jijiei Superioare

 Podisul Jijiei Inferioare

PODISUL BARLADULUI

o se desfasoara in partea central-sudica a Podisului Moldovei pe circa 49 % din acesta

o limita de N se afla la baza povarnisului cuestic “Coasta Iasilor”, in V domina Lunca Siretului prin versanti
abrupti, iar in S intra in contact cu Campia Romana

o alcatuit din marne, argile, nisip, calcare, gresii calcaroase

o relieful are altitudini de peste 300 m in N(Dorosanu - 564 m) si scad spre S treptat pana la 200-120 m

o structura monoclinala si stratele mai dure au permis dezvoltarea unui relief cu fronturi cuestice, platouri
structurale, vai subsecvente si vai consecvente

o exista 4 suprafete de nivelare cu caracter structural

o in culoarele de vale sunt lunci largi, suprainaltate, dominate de terase diferite ca numar (5-6 la Prut si Barlad)

o climatul este umed pe dealurile inalte (600 m) si mai uscat in S si E (450 mm), 110-125 zile de inghet, 35-40 zile
de iarna, 55-65 zile de vara, 20-25 zile tropicale , inversiuni de temperatura in culoarele de vale si depresiuni,
secete lungi, mai ales in S si E

o reteaua hidrografica – caracter intermitent, prezinta variatii de debit ca urmare a alimentarii predominant fluviale
(Barlad, Crasna, Tutova). Amenajari lacustre la Puscas, Solesti, Manjesti...etc.

o In N paduri de gorun si stejar medunculat, iar in S si E silvostepa inlocuita de culturi, pasuni si fanete

o asezarile mai mari (sub 1000 loc) sunt plasate pe afluentii Braladului si Prutului

o Targul Bujor si Beresti sunt orase mici, cu caracter agricol (cereale, plante tehnice, viticultura) si industrie
alimentara

CULOARUL MOLDOVA-SIRET

o se desfasoara in V Podisului Moldova

o relieful alcatuit din luncile si terasele celor doua vai, la care, in aval de Roman, se adauga glacisurile in raport cu
dealurile.

o luncile sunt largi, au 2-3 trepte, aluviuni groase (10-15 m) cu panze freatice bogate . Sunt 7 terase pe Moldova si
8 pe Siret.

o iarna gerurile sunt intense si lungi, creand inversiuni de temperatura.

o debite pe Moldova si pe Siret cu fluctuatii de la un sezon la altul

5
 o pe terasele inalte sunt soluri argilo-iluviale, iar pe cele joase cernoziomuri lacovisti

o vegetatia initiala a fost inlocuita cu culturi agricole, padurile au ramas in lunci

o in lungul culoarelor celor 2 vai s-au dezvoltat asezari

o orase: Bacau si Roman

Clima
o Podisul se incadreaza in climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie
o factorii care influenteaza climatul sunt:

 larga deschidere a regiunii spre N,E si S faciliteaza o circulatie activa a maselor de aer din aceste
directii (din E - mase continentale, iarna reci si uscate ce dau temperaturi joase, viscole, geruri, vara
calde si uscate; din S – mase de aer calde, umede sau uscate, care accentueaza fenomenele de seceta
sau provoaca in S desprimavariri sau precipitatii la inceputul iernii; din N – mase baltice, polare, reci
si umede)

 desfasurarea Carpatilor Orientali constituie o bariera in calea maselor de aer vestice, oceanice, care
coboara de pe acestia mai uscate, uneori creand efecte de fhëon

 amplitudinea reliefului podisului pe circa 600 m si structura orohidrografica (culoare de vale largi,
incadrate de interfluvii de podis) impun diferentieri topoclimatice evidente (al platourilor si culmilor
situate la peste 400 m, al culoarelor de vale si dealurilor joase)

 desfasurarea podisului pe mai mult de 2* de latitudine se reflecta in variatia cantitatii de radiatie

globala (112,5 kcal/cmp/an in N si 122 Kcal/cmp/an in S)urmare a unei durate diferite a stralucirii
soarelui .

PODISURILE SI DEALURILE CU INALTIMI MAI MARI DE 350M

o temperaturi medii anuale – 8-9*C, -2,-4 * C in ianuarie, 18-20 * C in iunie, peste 120 zile cu inghet si peste 40
zile de iarna; maxima absoluta : 39,4 * C, minima absoluta: -30,2* C
o precipitatiile depasesc anual 600 mm, cad preponderent in intervalul aprilie-septembrie, ~ 40 zile cu ninsoare,
stratul de zapada persista 75 de zile, se produc brume in peste 20 de zile, oraje, grindina , seceta

o inversiuni de temperatura cauzate de stagnarea in timpul iernii a maselor de aer rece, nordice si nord-estice in
culoarele de vale si Campia Moldovei

Apele
APELE DE ADANCIME

o au debite mari si grad de mineralizare deosebit : clorurosodice, sulfuroase, bicarbonatate

o au caracter artezian sau ascensional

o duritatea mare nu permite utilizarea economica a lor

APELE FREATICE
6
 o sunt dependente de regimul precipitatiilor si de temperaturile ridicate din sezonul cald
o cele care apar la baza cuestelor si a fruntilor de terasa au debite mari si calitati ce permit folosirea pe plan local

o izvoarele din dealurile joase au debite reduse si un grad de mineralizare la limita de potabilitate accepatat

o in orase, necesarul de apa este acoperit partial prin transpoortul prin conducte din alte regiuni sau din lacurile de
acumulare amenajate in acest scop (pe Prut, Rahova, Bistrita)

HIDROGRAFIA

o doua bazine (Siret,Prut)

o cele mai multe rauri apartin unei retele autohtone, cu lungimi variate (Jijia, Bahlui, Sitna, Barladul – peste 30
Km),iar cele mai multe au lungimi sub 30 Km, care frecvent seaca vara

o densitatea retelei hidrografice permanente variaza intre 0,3 si 0,6 km/kmp

o panta medie al albiilor in podisurile inalte: 20 m/km, iar in dealurile joase si spre cursul inferior 2-5m/km

o scurgerea este puternic influentata de cantitatea de precipitatii, evapotranspiratie si alcatuirea litologica

o alimentarea directa din precipitatii fiind redusa, la majoritatea raurilor fenomenul de secare are o frecventa
ridicata

o alimentarea raurilor din Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc se face predominant din precipitatii sub
forma de ploi (60-70%) si zapada (30-40 %) si moderat din ape subterane sitauatie care le asigura scurgere bogata

o in regiunile din E si S alimentarea subterana este mai redusa (10-15 %), iar cea din precipitatii, mai ales apa
provenita din topirea zapezii are pondere ridicata (40-50 %)

o regimul scurgerilor se caracterizeaza prin ape mari primavara si la viituri si intervale lungi, cu ape mici in a doua
parte a verii si toamna

o scurgerea solida se face in proportie de peste 95 % sub forma de subspensii. In peste 80 % din Podisul Moldovei
turbiditatea variaza intre 1000 si 2500 g/mc

LACURILE

o numeroase lacuri, majoritatea de provenienta antropica

o lacurile naturale au adancimi mici si sunt frecvent invadate de vegetatie hidrofila (Campia Moldovei, Luncile
Prutului, Luncile Jijiei)

o lacuri antropice (helesteie)in Campia Moldovei (Dracsani pe Sitna,Ciric pe Nicolina si mai multe pe Basau),
iazuri (in Podisul Sucevei), lacuri de baraj (Pe Prut – Stanca Costesti, pe Siret, Racova)

Vegetatie si fauna
ZONA PADURILOR

Vegetatia

7
 o padure de amestec de fag si conifere (Brad si Molid) in dealurile cu structura piemontana (Ciungi)
o padure de fag apare insular in Podisul Dragomirnei , in Dealul Mare, Podisul Central Moldovenesc, asociata
frecvent cu gorun, carpen, mesteacan

o dintre arbusti : alunul, socul, cornul; dintre pajistile secundare parusca, paius, ovascior

o intre 300-450 m, in Podisul Sucevei, o frecventa mare o au padurile de stejar pedunculat

o la inaltime se amesteca cu gorun si chiar fag, iar catre baza cu stejar, frasin, tei

Fauna

o porc mistret, lup, dihor, pisica salbatica, veverita, ciocanitoare, privighetoare, cuc, etc.

ZONA DE SILVOSTEPA

Vegetatie

o in Campia Moldovei, pe culmi cu inaltimi de 200-250 m, padurea are caracter de sleau de gorun (in Centru si S)si
sleau cu stejar (in V, pe substrat argilos).
o in componenta mai intra si carpen, tei pucios, artar, ulm, cires

o dintre arbustii aflati la periferia palcurilor de padure enumeram : migdalul pitic, ciresul pitic

ZONA DE STEPA

Vegetatie - se desfasoara in S podisului Moldovei, inaintand mult pe Prut si pe Barlad

o in Podisul Covurlui este caracteristica silvostepa, cu multe elemente sudice termofile

o alaturi de palcurile de paduri cu gorun, stejar pedunculat se afla si stejar pufos, stejar brumariu, farsin, ulm

Fauna stepei si silvostepei

o rozatoare: popandau, soarece de camp, harciog, iepure de camp

o alte animale: caprioara, mistret, lup, numeroase pasari si reptile

Vegetatia intrazonala

o in lungul albiilor principale: pajisti, mezohidrofile, salcisuri, plopisuri

o in jurul lacurilor si mlastinilor(stuf, papura, rogoz, pipirig, etc)

o rezervatii naturale: turbarie (Dersca-Lozna), mlastina ( Iezarul, Dorohoi)

o fauna acvatica: mamifere (Bizamul, Vidra)

Solurile
o defrisarea, procesele erozionale pe pante au determinat degradarea in stadii diferite a solurilor si scaderea
corespunzatoare a posibilitatii de folosire a lor

8
 o zona solurilor argilo-iluvialese desfasoara la inaltimi de 300-600 m si are in alcatuire podzoluri (la contactul
podisului cu subcarpatii, pe podisul din interior, sub padurid e fag sau fag cu conifere), soluri brune (Podisul
Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, formate din paduri de stejar pedunculat si gorun), protoziomurile (areale
din Podisul Falticeni)

o zona molisolurilor (sudul podisului si in Campia Moldovei)

o soluri cenusii (200-300 m) se dezvolta in fasiile de racord dintre domeniul forestier si cel de silvostepa

o rendzinele (pe calcare, in Podisul Central Moldovenesc) si pseudorendzinele (pe marne)

o soluri intrazonale

 soluri aluviale – in lunci

 lacovistile – SE podisului

 soluri gleice – Podisul Sucevei

 soluri halomorfe – Campia Moldovei , Culoarul Prutului, Dealurile Falciului, pe marne si

argile

 erodisoluri

Populatia si asezarile
POPULATIE.

numarul total al populatiei = peste 3 milioane (1996)

o numarul populatiei in mediul rural = sub 50 %

o numarul populatiei in mediul urba = peste 50 %

o populatia urbana a crescut cu peste 50 % in Podisul Sucevei (indeosebi in orasul Suceava), cu peste 80 % in
Campia Moldovei (in Iasi si Botosani) si Podisul Barladului (Vaslui, Barlad).

o in mediul rural ritmul a fost mai ridicat in asezarile din vecinatatea oraselor, a cailor de comunicatie sau in cele in
care existau unitati industriale sau servicii , capabile sa absoarba forta de munca (culoarele vailor Suceava,
Moldova, Siret, Bahlui, Barlad)

o densitatea populatiei = 115 loc/km2 in 1980

o natalitatea = 16,20 ‰ (peste 25 ‰ in Podisul Sucevei si cularele vailor Moldova si Siret si sub 20 ‰ in
sectoarele regiunilor interne, fragmentate , unde predomina populatia batrana).

o mortalitatea = peste 9,5 ‰ (mai redusa in orase, sudul Campiei Moldovei si Podisul Sucevei si mai ridicata peste
12 ‰ in Colinele Tutovei, dealurile Falciului, Culoarul Siret)

o sporul natural= 8-17‰ , Dupa 1972, mortalitatea a crescut la peste 10‰ , iar sporul natural la valori de sub 4 ‰.

9
o miscarea migratorie este determinata de sporul natural ridicat, potential economic mic al multor asezari rurale,
industrializarea rapida, fortata

 plecarile definitive importante se inregistreaza in centrul si V Campiei Moldovei, Colinele Tutovei,

Dealurile Falciului, Podisul Covurlui etc.

 Centrele spre care s-au desfasurat cele mai insemnate fluxuri au fost: Bucuresti, Brasov, Piatra Neamt,
Onesti, Tulcea, Litoral, centre miniere (in afara podisului) si Iasi, Botosani, Vaslui, Barlad, (in podis)

 deplasarile zilnice sau saptamanale frecvente inainte de 1990 se realizeaza spre orase din satele aflate
in lungul cailor de comunicatie importante . Un numar mult mai mic din forta de munca fac naveta din
orase in sate pentru servicii in domeniul invatamantului, ocrotirii sanatatii, in comert si transporturi.

 Dupa 1990, proces extrem de redus de revenire in satele de bastina

ASEZARILE

o asezarile urbane: 22 de orase

o clasificare

 dupa numarul de locuitori:

 orase mari: Iasi - 343350 locuitori , Bacau - 208519 locuitori

 5 orase mijlocii cu o populatie cuprinsa intre 50.000 si 150.000 locuitori: Suceava,

Botosanu, Barlad, Roman, Vaslui

 9 orase mici cu o populatie intre 10000 si 50000 locuitori:Daraban, Dorohoi,

Harlau,Adjud, Pascani, Tg. Frumos, Falticeni, Radauti, Husi

 6 orase foarte mici cu o populatie sub 10.000 locuitori: Saveni, beresti, Tg. Bujor, Siret,
Solca, Negresti

 dupa functiile economice:

 orase cu functii complexe: iasi, Suceava, Botosani, Vaslui, Bacau

 orase industriale: Barlad, Roman

 orase in care serviciile activitatilor agricole se imbina cu cele industriale: Siret, Beresti,
Pascani

o exista 15 municipii

o asezarile rurale se intalnesc frecvent pe terasele si luncile inalte , din lungul vailor principale, in interiorul
dealurilor sau podisurilor, pe versani (Coasta Iasilor, Dealurile Botosaniului, versantii Prutului, Barladului) sau pe
podurile interfluviale, cu caracter structural (Podisul Central Moldovenesc, Podisul Sucevei)

o clasificare

 dupa numarul de locuitori:

10
  asezari mari (peste 1500 loc.) pe terasele Sucevei, Siretului, Moldovei

 asezari mijlocii (intre 800 si 1500 loc) sunt cele mai numeroase si pe toate formele de relief

 asezari mici (sub 800 locuitori) la obarsiile vailor in zonele indepartate de caile de
comunicatie (in V si centrul podisului Barladului)

 dupa functiile economice

 asezari cu activitati agricole dominante(cerealiere si viticole , cerealiere-pomicole,

cerealier si cresterea animalelor)

 asezari agricole cu rol complementar activitatilor industriale: servicii,transport si cai de

comunicatie,

Activitatile economice
INDUSTRIA
o resurse de subsol:
 hidrocarbuiri in Culoarul Siretului, turba la Dersca, sare la Cacica, nisip cuartos la Miorcani si
Hudesti
o resurse ale solului
 necesarul de apa pentru consum si economie este asigurat din apa raurilor, din unele panze
subterane, din lacuri amenajate in acest scop din conducte din Subcarpati
 potentialul hidroenergetic este partial amenajat pe Siret si Prut
 agricultura si padurea asigura materia prima pentru ramurile industriale (alimentara, lemn, textila)
Industria Energetica
o energia electica: in termocentrale (Iasi), hidrocentrale (pe Prut- Stanca Costesti, pe Siret- Galbeni, beresti, pe
Bistrita- Racova, Garleni, Bacau1, Bacau 2 etc)
o gaze naturale: Colinele Tutovei, Gaiceana, Glavanesti
o petrol: in sud
Industria Metalurgica
o la Iasi cu turnatorie de fonta si otel, otelarie/ Roman : laminate tubulare si tevi fara sudura
Industria constructiilor de masini
o Bacau: utilaje petroliere si avioane, Roman: strunguri si utilaj forestier, Iasi: utilaje pentru industria chimica,
Suceava: utilaje agricole si pentru industria celulozei si hartiei, Botosani: industrie textila si agricultura, Pascani:
vagoane si basculante, Barlad: rulmenti, Botosani si Pascani: aparatura electronica si electrotehnica, Barlad si
Vaslui: aparate de masura si control
Industria chimica
o Iasi: fire si fibre sintetice, medicamente, mase plastice, Bacau: ingrasaminte, Suceava, Vaslui, Falticeni,
Botosani: industrie chimica
Industia materialelor de constructii
o Balastiere pe Moldova, Bistrita, Siret, cariere de lut si argila pentru caramizi: Roman, Iasi, Bacau, nisip cuartos:
Miocani, gresii, calcare
o se produc: caramida(Roman, Bacau, Botosanu, Iasi, Vaslui), prefabricate din beton (Roman, Iasi,
Suceava,Vaslui), lianti (Roman, Bucecea), semicristal si ceramica fina (Dorohoi), sticla menaj (Falticeni),
izolatori(Botosani)
Industria lemnului
o cherestea de rasinoase (Vicovu de jos, Cacica, Falticeni)
o cherestea de fag (Bacau, Harlau, Ciurea)
o placi aglomerate (Falticeni, Suceava)
11
 o placi fibrolemnoase (Suceava, Bacau)
o mobila (Radauti, Bacau, Iasi, Vaslui)
Industia celulozei si hartiei
o Bacau – ramura veche din 1885
Industria textila
o fire si tesaturi din bumbac (Botosani, Vaslui, Husi)
o ata (Suceava)
o fire si tesaturi din in si canepa (topitorii la Dornesti, Veresti, Vaslui)
o filatura de in la Falticeni, tesatorii la Iasi, Botosani si Pascani
o matase artificiala (Iasi)
o stofe fine din lana (Bacau)
o tricotaje (bumbac: Iasi, Suceava, matase, lana, fire sintetice: Radauti, Roman, Pascani, ciorapi: Husi, confectii)
Industria alimentara
o carne (Suceava, Bacau), ulei vegetal (Iasi, Vaslui, Barlad) produse lactate (Suceva, Iasi,Botosani, Bacau), zahar
(Roman, Sascut, Bucecea), centre de vinificatie (Cotnasi, Husi, Tg. Bujor), bere (Solca, Suceava, Iasi, Bacau),
tutun (Iasi, Barlad)

Agricultura

o 2/3 din suprafata podisului este arabilam, in rest: paduri, pasuni si fanete
o culturile principale:

 cereale (4/5 din arabil): porumb, grau, secara, orz si ovaz (numai in Podisul Sucevei)

 plante oleaginoase: floarea soarelui in Campia Moldovei si in S, soia, in pentru ulei

 plante textile: in in Podisul Sucevei si canepa in culoarele vailor Siret, Barlad, Moldova

 cartofi: in Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret, Moldova

 sfecla de zahar (Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret si Moldova)

 tutun ( in centru si S)

o pomicultura si viticultura:

 livezi de meri (Podisul Sucevei, la Falticeni si Radaseni)

 meri si ciresi (Dealul Mare, Harlau, Cotnari)

 meri, ciresi, visini (in jurul Iasului)

 pruni, ciresi, visini, meri (Raducaneni, Mosna, Bohotin, SE de Iasi)

 vii renumire (Cotnari, Coasta Iasului, Raducaneni, Bohotin, Husi, Dealurile Bujorului)

o cresterea animalelor:

 bovine (Podisul Sucevei si Campia Moldovei)

12
  ovine (intre Prut si Siret: Turcana in N si Centru, Spanca si Merinosul in S, Karakul in
Campia Moldovei)

 porcine(in zonele in care se cultiva cartof si porumb)

Caile de comunicatie si transporturile

o transporturile feroviare:
 podisul este strabatut sau limitat de 2 din cele 8 magistrale feroviare ale tarii: Bucuresti-Suceava-
Vicsani (axata pe valea Siretului, continuata in Ucraina si Polonia) Bucuresti-Iasi-Ungheni
(traverseaza Podisul Barladului si se continua in Republica Moldova)

 cai ferate secundare mai importante sunt : Iasi-Pascani, Barlad-Galati

o transporturile rutiere:

 drumul national axat pe valea Siretului inscris in traseul arterei rutiere interbnationale E85 (din
Polonia, prin Ukraina, continuindu-se in Bulgaria)

 drumul national Bucuresti-Iasi-Albita (continuandu-se in Republiac Moldova)

o transporturile aeriene

 aeroporturi la: Iasi, Suceava, Bacau

o transporturile speciale

 prin conducte: gaze naturale (din Transilvania: magistrala de pe Trotus, care se ramifica spre
Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui)

 retea electrica cu linii de inalta tensiune

Potentialul turistic
o Suceava (cel mai important centru turistic): cu ruine, cetati medievale, biserici, ctitorii ale lui Stefan cel Mare,
Petru Rarea, Vasile Lupu, Parcul Arini, Muzeu cu exponate de istorie , arta, stiintele naturii
o spre NV : Manastirea Dragomirna (sec. XVII), Bisericile: Patrauti (sec. XV) Arbore (secXVI), Radauti (sec. XIV),
Siret (sec. XIV-XV)

13