PODISURI

CURS 1 PODISUL MOLDOVEI

Este situat intre obcinele Bucov, Subcarpatii Moldovei,N-E Carpatilor Romaniei si Prut.Suprafata- 22 200 km.Contactul cu Obcina Mare se face printr-o denivelare clara de 300-500 m.Mai spre S limita este de asemenea clara urmarind Valea Moldovei si Valea Siretului.Culoarul Moldova-Siret apartine podisului si nu subcarpatilor pt. ca este adancit exclusiv in sedimentarul sarmato-pliocen al Podisului Moldovei. In S extrem Podisul se margineste cu Campia Tecuciului.Intre Barlad si Prut problema stabilirii limitei este si mai delicata.Aici limita este data de limita de N a extensiunii pietrisurilor de Blbneti de varsta pleistocena, care prin urmare apartin campiei ( Campia Covurlui ).Geologic,Podisul Moldovei apartine la doua unitati structurale majore :Platforma Moldovei in centru si N respectiv Depresiunea Barladului in S separate de falia FlciuPlopan ( Bacau Vaslui ). Platforma Moldovei are un fundament proterozoic rigid care inclina spre Carpati si cade in trepte spre S.Foarte important este sarmatianul corespunde in platforma Moldovei unei faze de retragere a apelor marii, depozitele avand aceeasi varsta, se esaloneaza N-S, cele mai vechi aflorand in N, iar mai noi in S.In ansamblu sarmatianul din Podisul Moldovei este reprezentat prin grezocalcare, calcare ( calcarele eolitice constituie un element frecvent si specific ), argile, nisipuri.Meotianul ( cel mai vechi etaj al pliocenului ) este reprezentat de cinerite de Nuasca Ruseni, ( cinerite tufuri vulcanice consolidate ).Meotianul afloreaza dar pe unele interfluvii din Podisul Central Moldovenesc. Grosimea cuverturii Platformei Moldovenesti creste de la E la V. Depresiunea Barladului a luat nastere la inceputul mezozoicului din fracturarea fundamentului de platforma E european si cel hercinic nord dobrogean, astfel ca fundamentul este mixt .adica E european in jumatatea N si N- dobrogean in cea S.Cele doua compartimente vin in contact in lungul faliei Trotusului.Uscatul s-a realizat in aceasta zona treptat de la N la S : la finele besanabianului ( sfarssitul sarmatianului pana la linia Buhu Negreti,. La inceputul dacianului la linia Adjud Barlad, iar in pleistocenul mediu la contactul Podisului Covurlui Campia Covurlui.
1

Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului de o patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase galbui cu o grosime de pana la 70 m cu pleistocene.In Podisul Covurlui sub depozitele loessoide se gaseste formatiunea de Brboi alcatuita din argile si nisipuri de varsta intre Guntz si Mindle.In Cuaternar in partea de N la Dereca Lozna si Poiana Zboritea ( Suceava ) s-au format turbarii. Formatiunile ce apar la zi in Podisul Moldovei prezinta o imbinare slaba sub un grad ( 2-4 m la km ) de la N V spre S-E. Aceasta usoara inclinare in medie de 4 m/ km afecteaza inclusiv pietrisurile de Blbneti.Ea este efectul unei miscari de bascula produsa dupa depunerea pietrisurilor de Blbneti in Romanian Superior in faza Valaha . RELIEFUL O data cu exondarea micropliocena a podisului vechile cursuri ale raurilor carpatice ( Suceava , Moldova, Neamt, Cracau, Bistrita ), ca si altele mai mici a caror varsta sarmatiana este dovedita de formatiunile fluvio deltaice de pe marginea vestica a podisului s-au prelungit spre S-E si S urmarind retragerea si oscilatiile liniei de tarm.In acelasi fel dinspre N inaintau Siretul si Prutul. Celelalte vai s-au format ulterior prin transformari si remanieri reflectate adesea de relief si de configuratia bazinelor hidrografice.S-a lansat si ipoteza ( anii 30-40 ai sec. XX ) formarii Siretului printr-o serie de captari succesive efectuate de un rau sudic asupra unor cursuri ce se desfasurau dinspre munti spre Prut.Argumentele acestei teorii : existenta unor sei largi pe interfluviul din stanga Siretului in dreptul Siret, Subcarpatilor Sucevei si Moldovei ( seile Lozna, Bucecea si Ruginoasa ). Prezenta unor pietrisuri in alternanta cu nisipuri cu elemente carpatice atat pe aceste sei cat si pe partea superioara a dealurilor de la E si V de Siret. Combatantii acestei ipoteze au prezentat urmatoarele contraargumente : -seile pot fi de eroziune diferentiata la obarsia unor paraie cu desfasurare opusa ; - pietrisurile si nisipurile de pe aceste sei provin din alterarea gresiilor si conglomeratelor sarmatiene din substrat si nu din niste foste albii ; - intreaga serie a teraselor Siretului care se ridica la peste 400 m,altitudine absoluta ( 210 m altitudine relativa ), pastreaza cu paralelism accentuat actualul curs, iar terasele superioare se afla la altitudini mai mari decat saua de la Ruginoasa ; - largimea foarte mare a culoarului Siretului greu de realizat printr-o suita de captari.

Activitatea apelor curgatoare intensificata mult in urma miscarilor de inaltare de la sfarsitul pliocenului si din Cuaternar s-a impletit strans cu procesele de modelare a versantilor si interfluviilor astfel ca s-a ajuns la distrugerea vechilor campii de acumulare marina cu exceptia Podisului Covurlui unde interfluviile mai pastreaza inca fragmente ale campiei romanian pleistocene si la inlocuirea lor cu un relief derivat cu aspect deluros. Ies in evidenta numeroase forme determinate de structura monoclinala si de prezenta orizonturilor grezoase ori calcaroase.Cea mai reprezentativa cuesta este Coasta Iasilor ( 100 m ).In peisajul Podisului Moldovei, vaile principale ale Siretului si Prutului se prezinta ca veritabile culoare ale caror particularitati le confera o anumita distinctie regionala.S-a stabilit existenta a 2-3 trepte de lunca si 7-8 terase cu altitudini relative de pana la 212 m pe Siretul mijlociu, 160-170 m pe Prut ; 180-190 m pe Suceava.Aproape toti versantii cu inclinare de 5-10 sunt atacati de organisme torentiale care au o frecventa mai mare in dealurile de la marginea V in sectoarele cu facies psamito-psemitic,in lungul cuestelor cu Colinele Tutovei, ale Covurluiului cu o constitutie mai nisipoasa. Deplasarile de teren constituie o caracteristica a peisajului si a modelarii actuale.Ele afecteaza areale largi impresionand prin amploare si dinamica cat si prin consecintele negative asupra economiei agrare, cladirilor si cailor de comunicatie.Pe versantii vailor din Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc s-au semnalat 2 generatii de alunecari : unele vechi de la inceputul pleistocenului-profunde si altele recente suprapuse celor vechi dar cu suprafete si grosimi mai mici. In Campia Moldovei cu substrat predominant argilos, alunecarile sunt de obicei superficiale, dar ocupa suprafete mari.Partea S a podisului constituita din depozite nisipo-argiloase pliocene se caracterizeaza prin alunecari dispersate cu dimensiuni reduse subordonate celorlalte procese de versant.

CURS 2 CLIMA Podisul Moldovei se incadreaza in climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie.Distributia si modul de manifestare al tuturor elementelor climatice ce il caracterizeaza sunt determinate de mai multi factori: - larga deschidere a regiunii spre N, E si S, care faciliteaza o circulatie activa a maselor de aer din aceste directii ( din E mase continentale, iarna reci si uscate ce dau temperaturi joase, viscole,geruri , iar vara calde si uscate, ce imprima nuanta continentala ; din S mase de aer calde, umede sau uscate, care accentueaza fenomenele de seceta sau provoaca in S desprimavarari sau precipitatii la inceputul iernii ; din N mase baltice si polare reci si umede) ; - desfasurarea Carpatilor Orientali constituie o bariera in calea maselor de aer vestice, oceanice, care coboara de pe acestea mai uscate, uneori creand efecte foehnale ; - amplitudinea reliefului podisului pe circa 600 m si structura orohidrografica impun diferentieri topoclimatice evidente ( al platourilor si culmilor situate la peste 400 m, al culoarelor de vale si dealurilor joase) ; - desfasurarea podisului pe mai mult de 2 latitudine se reflecta in variatia cantitatii de radiatie globala ( 112,5 kcal/cm in N si 122 kcal/cm/an in S). Se pot diferentia doua trepte cu caracteristici climatice distincte : 1. Podisurile si dealurile cu inaltimi mai mari de 350 m.Acestora le sunt caracteristice : temperaturi medii anuale de 8-9C, in ianuarie de -2....-4C,in iulie de 18-20C, peste 120 zile cu inghet si peste 40 zile de iarna ; precipitatii anuale de peste 600 mm, care cad preponderent in intervalul aprilie septembrie ( peste 70% ), multe fiind generate de prezenta maselor de aer baltice ; in sezonul rece se inregisteaza circa 40 zile cu ninsoare iar stratul de zapada persista 75 zile ; se produc brume in pete 20 zile ( indeosebi in mai si septembrie). 2.Dealurile si culoarele de vale cu altitudini mai mici ( 350 m) au drept caracteristica de baza nuanta continentala accentuata.aceasta este sustinuta de valorile medii ale temperaturii anuale si din lunile calde care sunt cu 12C mai ridicate decat in situatia anterioara ( 9-10C ; 20...21C ) de gerurile de durata si inversiunile de temperatura cauzate de stagnarea in timpul iernii a maselor de aer rece, nordice si nord-estice in culoarele de vale si Campia Moldovei, amplitudinile termice accentuate, numarul ridicat al zilelor de vara ( 70-90 ), treptate ( peste 30 ), frecventa relativ mare a perioadelor de uscaciune si de seceta, cantitatea medie anuala a precipitatiillor de 450-500 mm distribuite extrem de neuniform, sezonier, lunar si de la an la an, viscole de durata si cu frecventa si intensitate din cele mai mari din tara noastra.
4

APELE Apele subterane captive sub presiune apar datorita inclinarii spre S-E a suporturilor impermeabile pe care se sprijina.Alimentarea acestora se face din surse superficiale prin capetele de strat intersectate de suprafata topografica.Cele mai importante ape de adancime sub presiune sunt cuprinse in formatiuni presiluriene, siluriene si neogene.In general ele au un grad ridicat de mineralizare, fiind clorosodice, sulfuroase, bromuroase, iodurate, calcice. Apele subterane captive lipsite de presiune sunt acumulate in depozitele nisipoase intercalate intre stratele argilo marnoase sarmatice si pliocene. Fiind deschise ele au o zona de alimentare, prin capatul ridicat si una de drenare, prin capatul coborat ; se alimentaeza din precipitatii si din apele freatice iar la randul lor alimenteaza stratele freatice si chiar raurile.Au un grad de mineralizare ridicat si sunt curative : apele sulfatate, magneziene, sodice de la Breazu Iasi ( formate in nisipuri sarmatiene (, apele bicarbonatate, calcice, magneziene, sulfuroase, sodice, sulfatate din nisipurile saramtiene de la Strunga, la care se adauga cele de la Drnceni, care apar la zi ca izvoare clorosodice sulfuroase. Apele freatice sunt acumulate in depoizite cuaternare, iar volumul lor suporta variatii importante sub influenta elementelor climei.La suprafata Podisul Moldovei este drenat de rauri prinse in sistemele hidrografice ale Siretului si Prutului, avand o densitate medie de 0,45 km /km.Sursele de alimentare cu apa a raurilor sunt formate in proportie de 75 90 % din precipitatii si de 10 20 % din stratele acvifere subterane.Fata de volumul sursei superficiale, zapezile participa cu 28 % in partea de S, iar ploile cu 42 48 %. Regimul scurgerii se caracterizeaza prin ape mari primavara si la intervale lungi cu ape mari in a doua parte a verii si toamna.Primavara, ploile bogate si topuirea zapezii asigura o scurgere de 40 50 % din volumul anual.Vara prin plasarea maximului pluviometric la inceputul anotimpului volumul de apa transportat de rauri este inca ridicat in partile de N E, centrala si de S, reprezentand 20 30 % din volumul anual. Toamna, alimentarea superficiala fiind redusa, cantitatea de apa transportata de rauri este mica, reprezentand intre 4% pe Sitna si 16% pe Covurlui.Iarna, predomina alimentarea din surse subterane.Din volumul anual proportia scurgerii in acest anotimp creste cu suprafata bazinelor si cu reducerea latitudinii osciland intre 9 si 16% in N podisului si depaseste 20% in S podisului.

Scurgerea solida se infaptuieste in cea mai mare parte ( circa 95% ) sub forma de suspensii.Turbiditatea medie anuala variaza intre 1000 si 2500g/m. Este mai ridicata (peste 2000g/m ) in S Campiei Moldovei, in Podisul Barladului ( cu exceptia Vaii Barladului aval de Vaslui ) si in Valea Siretului. Valori reduse ( sub 1000g/m ) se inregistreaza in partea de N-V a podisului unde, in constitutia litologica predomina materialele grosiere. Valori reduse apar si in cursul mijlociu si inferior al Barladului, ca si pe cursurile inferioare ale afluentilor, unde panta foarte redusa permite decantarea in buna parte a suspensiilor.Caracterele morfolitologice ale Podisului Moldovei au fost favorabile formarii lacurilor ( naturale si artificiale ), determinand aparitia mai multor tipuri genetice ( de terase, de baraj natural, de albie majora etc. ). Lacurile de tasare pe loess s-au format pe interfluvii aflate in general la inaltimi mai mari de 150 m.Acestea au o forma circulara sau usor alungita, au suprafete reduse ( cateva zeci de m ), sunt putin adanci ( frecvent sub 1m), adesea sunt invadate de vegetatie higrofila si sunt alimentate in principal din precipitatii.Dupa perioade indelungate lipsite de alimenatre superficiala, multe se usuca.Astfel de lacuri se intalnesc in tot Podisul Moldovei, unde, in luturile loessoide se gasesc intercalatii argiloase.Ele au o frecventa mai mare pe interfluviile Campiei Moldovei ( de exemplu, Balta lui Ciocan, Balta Ars etc. ). Lacurile de baraj natural se intalnesc mai frecvent pe versantii cu deplasari in masa, in spatele valurilor de alunecare.De cele mai multe ori aceste lacuri au forma alungita si adancimi reduse ( sub 1 m).In Podisul Moldovei acest tip de lac este feecvent, dar, prin volumul redus de apa pe care il contin, prezinta importanata cu totul locala. Lacurile de albie majora ( baltile ), localizate intre denivelarile dintre grinduri si versant, se alimenteaza din surse de suprafata ( rauri si precipitatii) si din stratul acvifer de versant.Aceste lacuri au suprafete mari (de zeci si sute de hectare), dar au adancimi mici, sub 1m, mai rar peste 2m. Tot in albiile majore se intalnesc si lacuri de meandru cu forma liniara, de semiluna sau de potcoava.Sunt inguste si relativ adanci ( circa 2m ). Deoarece la nivele medii raul mai pastreaza legatura cu bratul parasit, lacurile respective, in general au apa permanent. Ultimele doua categorii de lacuri se intalnesc frecvent in luncile Prutului ( Balta Probota, Balta Cilibiu, Balta Golaeti etc ), Jijiei ( Balta de la Vldeni-Larga ), Barladului ( baltile de la Crasna, Frunzeasca, Trestiana etc). Elesteele sunt specifice cu deosebire in Podisul Sucevei.In general ele se formeaza in preajama izvoarelor, pe versantii sau la baza acestora, primind
6

apa si din precipitatii.Apa lor se foloseste la irigarea culturilor de legume si in piscicultura.Cand sunt localizate in apropierea iazurilor sunt folosite pentru reproducerea pestilor si cresterea puietului. Renumite in acest sens sunt elesteele din Depresiunea Rduti. Lacurile de baraj antropic sau iazurile constituie tipul cu frecventa cea mai mare.Adancimea maxima este de 2-5m iar cea medie de 1,5-2m.Merita mentionate iazurile Horodur ( in bazinul Pozenului ), Dorneti ( in valea Negostinei), erbneti ( in bazinul Htnuei ), Dragomirna ( pe raul omonim), iazurile de la Falticeni pe Somuzul Mare), Habasesti ( de la Miclauseni), Solesti ( in bazinul Vasluiului), Puscasi ( in bazinul Racovei). Cele mai favorabile conditii fizico geografice pt. aceasta categorie de lacuri se intalnesc insa in Campia Moldovei, unde au si densitatea cea mai mare.Mai cunoscute sunt iazurile Sulia Drcani ( pe Sitna ), Podu Iloaiei ( pe Bahnia ), Ciurbeti ( in bazinul Nicolinei ), Ttrani, Hneti, ( bazinul Baeului ), Gropnia ( pe Jijioara ) etc. VEGETATIA SI ANIMALELE Data fiind larga sa desfasurare in suprafata dar si in altitudine, Podisul Moldovei se incadreaza in 3 zone de vegetatie : stepa, silvostepa si zona nemorala precum si in etajul nemoral.Indelungata populare si activitatile umane orientate spre agricultura au dus la indepartarea pe mari suprafete a vegetatiei initiale, la diminuarea fondului forestier si la introducerea peisajului agricol care ocupa peste 60% din suprafata. Zona stepei nu apare decat in partile de V si S-V a Podisului Covurlui. Vegetatia ierboasa este dominata de paius si colilie.Apar si palcuri de padure cu gorun, stejar pufos, frasin, ulm, jugastru, garnita, mojdrean, carpinita. Zona de silvostepa ocupa cea mai mare parte a Campiei Jijiei, in N si N-E Podisului Covurlui, Depresiunea Elan Horincea si patrunde tentacular pe principalele vai sub forma culoare largi in Podisul Barladului pana la N de Vaslui, in general pe inaltimi de pana la 250m.Padurea are caracter de sleau de gorun in centru si S si de sleau cu steja in centru si V, pe substrat mai argilos.In componenta ei mai intra teiul pucios, carpenul, artarul, ulmul, arbustii sunt reprezentati de ciresul pitic. Zona nemorala ( a padurilor de stejar ) ocupa cea mai mare parte a Podisului Sucevei si patrunde in Campia Jijiei, in Dealul Coptu-Cozancea. La altitudini de 300-450m, fecventa mare au padurile de stejar, care adesea formeaza arborete pure mai ales in sectoarele cu substrat marno-argilos.

La inaltimi mai mari se amesteca cu gorunul si chiar cu fagul, iar catre baza cu frasinul, teiul, artarul Stratul arbustiv este alcatuit din alun, sanger, porumbar, iar pajistile au caracter mezo-xerofil ( predomina paiusul si firuta).Etajul nemoral este reprezentat prin doua subetaje, al gorunului si al fagului. Subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun apare in Podisul Sucevei ca insule, una mai extinsa in Dealul Bour si Dealul Hpi din Culmea Siretului, cealalta in Dealul Mare-Hrlu.Este alcatuit din paduri de gorun si gorun in amestec cu carpen ; acest subetaj ocupa cea mai mare parte din suprafata Podisului Barladului, aici gorunul intra in combinatii diferite cu stejarul, carpenul, teiul argintiu, frasinul,fagul. Subetajul padurilor de fag si de amestec fag-rasinoase.Singurul loc unde se intalneste asociatia fag-rasinoase este in Dealul Ciungi ( din V Podisului Sucevei ), in rest predomina padurile de fag in amestec cu carpen, gorun si mesteacan ; arbustii sin aceste paduri sunt : alun, soc, corn ; pajistile secundare sunt sarace ( predomina parusca, paiusul ). Aceste paduri apar sub forma de areale insulare de diferite marimi in Dealul Dragomirnei, Podisul Falticenilor, N si N-V Podisului Central Moldovenesc, N si N-V Colinelor Tutovei.Vegetatie intrazonala este intalnita in lungul albiilor raurilor : pajisti mezo-higrofile si esente lemnoase slabe ( salcie, plop ) precum si in jurul lacurilor si mlastinilor ( stuf, papura, rogoz ). Fauna padurilor este reprezentata prin porc mistret, lup, dihor, nevastuica, pisica salbatica, veverita, diferite specii de soareci, o mare varietate de pasari ( ghionoaie ciocanitoare, ciuful de padure, huhurezul, bufnita, graurul, pupaza etc ) ; in ultimul timp se constata prezenta cainelui enot patruns din Ucraina.La acestea se adauga o bogata fauna de nevertebrate. Fauna caracteristica stepei si silvostepei a fost mult limitata ca areal si numar de specii ca urmare a activitatilor antopice.Este reprezentata de rozatoare ( popandau, soarece de camp, harciog, iepure de camp ), caprioara, mistret, lup, numeroase pasari,reptile, nevertebrate. Fauna acvatica este reprezentata prin mamifere ( vidra, bizonul, sobolanul de apa ), pasari precum ratele si gastele salbatice, lisita, gainusa de balta, nagatul, berze, pesti ca cleanul, mreana,bibanul ; pe cursurile inferioare predomina salaul, stiuca, somnul,platica. SOLURILE din Podisul Moldovei apartin la doua clase :molisoluri ( SRCS 1980) sau cernisoluri ( SRTS, 2003 ) respectiv argiluvisoluri (SRCS 1980), sau luvisoluri (SRTS, 2003).

Cernoziomul tipic apare in zona centrala si de S a Podisului Covurlui, in lungul Prutului si al Barladului pana in zona Vasluiului, in S-E Campiei Jijiei dar si in N acesteia in lungul Baeului. Cernoziomurile cambice apar in alternanta cu cernoziomurile tipice, in N Podisului Covurlui, in lungul Barladului si pe cursul inferior al afluentilor de pe dreapta acestuia, in zona Negresti Vaslui, in Depresiunea Elanului si apar ca tipul predominant in Campiei Jijiei.In multe situatii pe versanti apar cernoziomuri tipice iar pe interfluviile cu panta mica cernoziomuri cambice, datorita percolarii mai bune pe profil. Cernoziomurile argiloiluviale apar in insular in bazinul Barladului si pe terasele de pe dreapta Siretului.Solurile cernozomoide apar in Depresiunile Radauti si Siteni.Solurile cenusii apar pretutindeni ca o fasie ce se interpune intre cernoziomuri si solurile argiloiluviale. Clasa luvisoluri ( argiluvisoluri ) este reprezentata preponderent de soluri brune luvice ( luvosoluri ), acestea apar pe dealurile apartinand zonei nemorale sau etajului nemoral avand o larga dezvoltare in Podisul Central Moldovenesc si Colinele Tutovei, Culmea Siretului, Dealurile Dragorminei si Podisul Falticenilor. Luvisolurile albice apar insular pe interfluviile mai inalte sau pe suprafetele cu panta mica mai frecvent in Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc. Solurile intrazonale sunt : solurile aluviale ( in lunci ), lacovistile (in Depresiunea Radauti), solurile gleice, soluri halomorfe (in culoarul Prutului, insular in luncile Jijiei si Baeului), erodosolurile etc. REZERVATII NATURALE Geologice paleontologice ; Dealul Repedea (punct fosilifer), la S de Iasi, Hulub (in Dealurile Flciului). Botanice : Valea Lung, in Podisul Sucevei, vegetatia de mlastina de Salcia (judetul Suceava), Stnca Stefneti - Frumoasa. Forestiere: Padurea Suhru, Padurea Tudora (jud. Botosani), Padurea Dealului Repedea, Padurea Dealului Mare, Padurea Pacani, Padurea Uricani (jud. Iasi), Padurea Bulboaca, Padurea Valea Baba Buneti, Padurea Blteni (jud. Vaslui).

CURS 3 POPULATIE, ASEZARI, ECONOMIE Asezari politice renumite : Ripiceni Asezari neolitice : Cucuteni, Tuguieta, Negresti, Mastacani ; Cetati dacice : Lozna, Stancesti, Cotnari, Brad, Racataul de Sus In Evul Mediu curtea domneasca a fost in asezari precum : Siret, Baia, Suceava, Bacau, Iasi, toate acestea devenind orase. Caracteristici demografice - densitatea populatiei pe ansamblul podisului a crescut de la peste 50 loc./km la inceputul secolului XX, la peste 115 loc/km in prezent. Dupa 1970 s-a ajuns ca in marile orase densitatea sa depaseasca 500 loc./km, iar pe culoarele vailor Moldova si Siret si la contactul Campiei Moldovei cu unitatile limitrofe sa fie in jur de 150 loc/ km.Insular in Colinele Tutovei, Podisul Covurlui si Dealul Falciului valorile sunt sub 50 loc./km.Miscarea naturala asigura un excedent de populatie si prin aceasta o reantinerire demografica si a fortei de munca. Natalitatea pana in anul 1995-1996 avea valori frecvent intre 16 si 20 : peste 25 in Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret si Moldova. Mortalitatea cu peste 9,5 se situeaza in jurul valorii medii pe tara, valorile mai ridicate ( peste 22 sunt in Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, culoarul Prutului, zone cu populatie imbatranita). Sporul natural are valori intre 6 si 14, depasind situatia la nivelul tarii. Ariile cu excedent demografic sunt : Culoarele Moldova Siret, Suceava, Bahlui, iar cele in care acesta este modest : Podisul Barlad, N Campiei Jijiei. Miscarea migratorie este determinata de mai multi factori : sporul natural ridicat, potentialul economic limitat al multor sate, industrializarea rapida din unele orase din podis sau din restul tarii.Cele mai multe plecari definitive se realizeaza din N Campei Moldovei, cea mai mare parte a Podisului Barlad. ASEZARILE UMANE Ca loc de amplasare satele au preferat liniile de contact geografic, aici avand distante mici intre ele, adesea tinandu-se ca un lant continuu (de exemplu intre Cucuteni si Deleni, pe contactul dintre Dealul Mare Harlau si Campia Moldovei).

10

Dupa numarul de locuitori sunt : - sate mari peste 1500 loc. pe terasele Siretului, Sucevei, Moldovei si la contactul Campiei Moldovei cu unitatile vecine ; - sate mijlocii intre 800-1500 loc. sunt cele mai numeroase ; - sate mici sub 800 loc. situate la obarsiile vailor si in zone departate de caile de comunicatie : N si centrul Podisului Barlad. Orasele in 2005 erau 33.Numarul de locuitori la marea mjoritate a crescut mult pana in anii 90, atat pe seama sporului migratoriu cat si a celui natural.Sunt insa si exceptii ( Saveni, Negresti, Solca, Daraban), in care se constata o stagnare sau chiar un recul determinat de plecarile definitive insemnate. Dupa functiile economice principale : - orase cu functii complexe : Iasi, Suceava, Bacau, Botosani, Vaslui ; - orase in care s-a dezvoltat o singura ramura industriala : Barlad, Roman ; - orase in care activitatea industriala se imbina cu serviciile si activitatile agricole : Siret, Beresti, Pascani, Dolhasca, Milisauti ; Dupa numarul de locuitori : - orase mari cu peste 150 000 loc. : Iasi ( 321 580), Bacau ( 175 921) - orase mijlocii cu populatie intre 50 000 si 150 000 loc. : Botosani, Suceava, Vaslui, Roman, Barlad ; - orase mici intre 10 000 si 50 000 loc. : Pascani, Dorohoi, Falticeni, Husi, Radauti, Adjud, Vicovul de Sus, Flamanzi, Darabani, Harlau, Dolhasca, Targu-Frumos ; - orase foarte mici sub 10 000 loc. : Negresti, Liteni, Podu Iloaiei, Siret, Salcea, Milisauti, Saveni, Murgeni, Targu-Bujor, Cajvana, Stefanesti, Buccecea, Solca, Beresti. Pozitia geografica a oraselor : 1. Pozitie de intersectie tipul cel mai raspandit : Iasi la rascrucea vechilor drumuri dintre Marea Neagra si Marea Baltica cu cele din centrul Carpatilor Orientali si stepele N pontice : Bacau, Roman, Vaslui ; 2. Pozitia orasului in mijlocul unor unitati mici naturale pentru care respectivul oras este punctul polarizant : Negresti, singurul oras din interiorul Podisului Central Moldovenesc ; 3. Pozitia de contact valorifica apropierea unor unitati geografice cu trasaturi diferite dar complementare : ex. contactul intre unitatile inalte impadurite ale Podisului Moldovei cu unitatile joase de silvostepa.Este marcat de o salba de orase : Dorohoi, Botosani, Harlau, Targu-Frumos, Iasi, Husi. 4. Pozitie pe interfluvii structurale : Suceava, Botosani, Dorohoi, Falticeni.

11

ECONOMIA - resurse de subsol : intre Roman si Bacau si la E de Adjud au fost puse in exploatare zacaminte de gaze naturale ; - roci sedimentare utile in industria materialelor de constructie si in industria ceramicii si sticlariei : nisipuri cuartoase din Miorcani, Darabani, Dudesti, calcare in zona Ripiceni, calcare si gresii oolitice : Dealul Mare Harlau, Dealul Repedea ; balastiere in albiile Siretului, Moldovei, Bistritei, Sucevei. -industria energetica : termocentrale : Iasi ( 200 megawati), termocentralele produc peste 4/5 din energia electrica la nivelul podisului. Hidrocentrale pe Prut : Stanca Costesti, pe Siret : Galben, Beresti ; pe Bistrita : Bacu 1 si Bacau 2. -industria metalurgica are unitati la Iasi ( tevi sudate), Roman ; - industria constructiilor de masini : Bacau (avioane), Suceava (utilaj agricol, utilaj pentru industria celulozei si hartiei), Pascani (vagoane si basculante), Barlad (rulmenti) ; - industria chimica : Iasi ( mase plastice, medicamente), Bacau (ingrasaminte) ; - industria materialelor de constructii : ceramica fina (Dorohoi), sticla de menaj (Falticeni), izolatori (Botosani), Roman, Iasi, Botosani, Vaslui (caramida) ; - industria lemnului : cherestea de rasinoase (Vicovul de Jos, Cacica, Falticeni), cherestea de fag (Bacau, Harlau), mobila (Radauti, Bacau, Iasi, Vaslui) ; - industria celulozei si hartiei : Bacau - industria textila : Botosani, Iasi, Vaslui, Suceava, Dornesti, Itcani, Beresti, Vaslui ; Radauti, Roman, Pascani, Husi (ciorapi) ; - industria alimentara : abatoare : Suceava, Bacau ; ulei vegetal : Iasi, Vaslui, Barlad ; produse lactate : Suceava, Iasi, Bacau, Botasani ; zahar : Buccecea, Pascani, Roman, Sascut ; - centre de vinificatie cunoscute : Cotnari, Husi, Targu-Bujor ; bere : Suceava, Iasi, Bacau ; tutun : Iasi, Barlad. AGRICULTURA Aproape 2/3 din suprafata podisului este teren arabil, 13% paduri, 15% pasuni si fanete. Culturi : cereale 4/5 din arabil porumb in centru si S, grau, secara, orz, ovaz (in Podisul Sucevei), floarea-soarelui in Campia Moldovei si in S; in pentru fuior in Podisul Sucevei;canepa in culoarele Siret, Moldova, Barlad; cartof in Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret si Moldova; sfecla de zahar in Podisul Sucevei, culoarele Siret, Moldova; tutun in centru si S ; livezi de meri la Falticeni, Radaseni ; meri si ciresi in Dealul Mare Harlau, Cotnari,
12

meri la S-E de Iasi ; prun, cires, visin la Raducaneni, Mosna, Bohotin.Cele mai intinse suprafete cu vii se desfasoara pe versantii cu expunere S si E de la Cotnari, coasta Iasului, Raducaneni, Bohotin, Husi, Dealurile Bujorului din S. Cresterea aniamalelor : bovine, in jumatatea N, in Podisul Sucevei, Campia Moldovei ; ovine : intre Prut si Siret ; porcine unde se cultiva cartof si porumb. TRANSPORTURILE : feroviare 2 magistrale : Adjud Bacau - Vicasni Tecuci Iasi Botosani unite prin patru legaturi intre : Focsani Tecuci ; Roman Negresti ; Pascani Iasi ; Suceava Botosani ; Transporturile rutiere urmaresc culoarele vailor principale. Puncte de trecere spre Ucraina : Siret ; spre Republica Moldova : Stanca, Secuieni, Ungheni, Oancea. Transporturile aeriene : 3 aeroporturi : Iasi, Suceava, Bacau. TURISMUL Cel mai important centru din Podisul Sucevei este Municipiul Suceava cu ruinele cetatii medievale, langa care se afla statuia lui Stefan cel Mare ; multe biserici ctitorite de Stefan cel Mare, Petru Rares, Vasile Lupu : Manastirea Dragomirna (sec. XVIII), Bisericile : Patrauti (sec. XV), Arbore (sec. XVI), Solca ( sec. XVII), Radauti (sec.XVII) ; statiunea climaterica Solca, centrul de ceramica neagra de la Marginea. La S de Suceava se afla rezervatia floristica Osanci Ponoare, casa memoriala Ciprian Porumbescu.Case memoriale in Falticeni : Mihail Sadoveanu, Nicu Galben. In culoarul Siretului la Roman se afla Catedrala Episcopala a lui Petru Rares (1542) ; la Bacau : Biserica Precista sec. XV Alexandrel Voda. Cel mai important centru turistic din Campia Moldovei : Iasi cu manastirile : Golia (1653 Vasile Lupu), Galata (1583 Petru Schiopu), Trei Ierarhi (1639 Vasile Lupu),Biserica domneasca Sfantu Nicolae ( 1492 Stefan cel mare), Palatul Culturii inceputul sec. XX ; case memoriale : bojdeuca lui Creanga, Muzeul Mihai Eminescu, Muzeul Mihail Safoveanu, casele memoriale George Toparceanu si Otilia Cazimir.

13

CURS 4 PODISUL GETIC Se desfasoara pe 13 950 km (5,9% din teritoriul Romaniei).Vintila Mihailescu in 1946 il numeste Piemontul Getic, in 1957 Petre Cotet foloseste denumirea de podis pentru unitatile situate la N de Campia Olteniei.Dupa 1960 cele doua denumiri piemont si podis sunt folosite concomitent. Limitele Podisului Getic : se intinde intre Dambovita si Dunare : in V limita este data de Dunare pe portiunea de numai 25 km iar spre N-E pana la Motru limita este precizata de culoarul depresionar Baia Turnu Severin sculpat intre Podisul Mehedinti si Platforma Motrului. Limita spre subcarpati este stabilita in lungul unui sir foarte festonat de cueste care indica cele mai nordice resturi ale piemontului vilafranchian, fiind pe alocuri dificil de trasat. Limita fata de Cmpia Romana este clara intre Dunare si Desnatui si intre Arges si Dambovita (panta abrupta de natura eroziva), in rest trecerea se face pe nesimtite datorita stranselor relatii de evolutie dintre cele doua unitati in cuaternar. GEOLOGI A SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA Podisul Getic se suprapune peste doua unitati structurale separate de falia pericarpatica ( Pitesti-Filiasi-Strahaia-Drobeta Turnu Severin).La N de falia pericarpatica se afla Depresiunea Getica apartinand avantfosei carpatice). Aceasta s-a format la inceputul neozoicului in fata Carpatilor Meridionali aflati in ridicare .Depresiunea Getica are fundament carpatic in N si de platforma in S, alcatuit in ambele cazuri din roci cristaline si granitice. La S de falia pericarpatica este Platforma Valaha alcatuita in fundament din sisturi mezometamorfice strabatute de granite si alte magnetite proterozoice.Peste ele se afla o suprastructura sedimentara acumulata in mai multe cicluri de sedimentare.Pana la finele miocenului sedimentele acumulate au fost predominant carbonatice, ulterior au capatat caracter molasic cu elemente carpatice (gresii, argile, nisipuri, pietrisuri). Daca miscarile din faza laramica (inceputul paleogenului) au creat Depresiunea Getica, aceleasi miscari au creat Bazinul Transilvaniei, cele de la finele miocenului (faza moldavica) cuteaza depozitele acesteia si le imping spre S (pe platforma).

14

In pliocen in toata regiunea se acumuleaza strate argilo-nisipoase, nisipoargiloase care au desfasurare orizontala sau slab monoclinala. Lacul de la inceputul pliocenului extins de la marginea Carpatilor se retrage ulterior spre S, raurile carpatice depun la finele acestei perioade conuri aluvionale extinse (pietrisurile de Candesti de varsta vilafranchiana). In pleistocen ridicarea intensa a Carpatilor se rasfrange si asupra regiunilor vecine pe care le antreneaza exondandu-le treptat.In sudul Carpatilor Meridionali apare o vasta campie care in a doua parte a cuaternarului a fost tot mai mult ridicata si totodata fragmentata capatand infatisarea unui podis. In acest interval (cuaternar), cuvertura pietrisurilor de Candesti a fost indepartata din spatiul subcarpatilor actuali care in acest fel au fost descoperiti . RELIEFUL Interfluviile sunt netede, au latime ce creste de la N (sub 1 km) spre S (cativa km).Spre subcarpati unde altitudinile sunt mai mari fragmentarea torentiala este mai intensa si reduce uneori podurile interfluviale la culmi si varfuri rotunjite.Catre S interfluviile sunt mai putin inalte, mai slab fragmentate, impresioneaza prin netezime de unde si numele de platforma. Altitudinile cresc de la S spre N, dar si de la V spre E : 300 m in Dealurile Cosustei, 400 m in Gruiurile Jiului, peste 500 m in Podisul Oltetului si Podisul Cotmenei, peste 700 m in Podisul Candesti (Dealul Perilor 745 m). Pe ansamblu panzele de pietrisuri ca si stratele pliocenului superior inclina spre S.Valoarea mai mare caderii stratelor in N si reducerea treptata a acesteia spre S duce la concluzia ca pe ansamblu se trece de la un monoclin in jumatatea de N la o structura tabulara evidenta in cea sudica.Astfel in N vom intalni cueste unghiulare la contactul cu subcarpatii sau pe vaile secundare orientate V-E : vai subsecvente, obsecvente ; in timp ce in S sunt caracteristice formele intalnite in podisurile tabulare (platouri aproape orizontale denumite platforme ; vai si interfluvii simetrice). Modelarea actuala este deosebit de activa in jumatatea nordica (alunecari, curgeri noroioase, torentialitate, siroire) si lenta in cea sudica.Procesele de albie sunt de asemenea active, multe din albiile raurilor fiind inecate de nisipuri si pietrisuri provenite de pe versntii. CLIMA este temperat continentala specifica regiunilor de podis jos si de campie din S tarii.Caracteristicile sale sunt determinate de 3 factori : a) o circulatie activa din V, S si S-V ; doar la E de Olt se simte influenta mai ales iarna a maselor estice anticiclonale ; b) efecte foehale in extremitatea vestica pana aproape de Jiu ;

15

c) altitudinea care impune o etajare a parametrilor climatici; valorile principalilor parametri sunt: media anuala de 11,9 C la Turnu Severin pana la 9 C in N-E; temperatura lunii iulie este de 22, 2 C la Turnu Severin, 18,7 C la Curtea de Arges ; temperaturi negative iarna dar moderate valoric (-0,9 C la Turnu Severin, -3 C in N-E. Primavara este timpurie in V (mijlocul lunii februarie) si intarziata cu 2 saptamani in E.Verile sunt calde, umede in N si mai uscate in V si S (secete).Toamne calde, lungi si secetose (septembrie cea mai secetoasa); precipitatii anuale de 500 mm in S si aproape 800 mm in N si N-E cu un singur maxim la est de Olt (iunie) si 2 maxime la V de Olt (unul principal in iunie si unul secundar in noiembrie). La V de Olt decembrie este o veritabila luna de toamna (valori termice pozitive si precipitatii ridicate).In concluzie sub raport climatic se delimiteaza un sector vestic (la V de Olt), aflat sub influenta directa a activitatii ciclonale, mediteraneene cat si a fenomenelor foehnale. Se caracterizeaza prin al doilea maxim al precipitatiilor, toamne calde si uscate, interval mai scazut de inghet, precipitatii solide reduse ; al doilea sector la E de Olt resimte influenta maselor de aer continentale estice mai ales iarna cu precipitatii mai putine si cu un singur maxim pluviometric.In al doilea rand apar diferente semnificative intre regiunile sudice mai calde si mai secetoase si cele nordice mai umede si mai racoroase, precum si intre culoarele de vale si podurile interfluviale. APELE apartin mai multor bazine hidrografice care au pondere diferita : Jiul 37,9%, Olt-28,5%, Arges- 12,9%, Vedea- 9,5%, altele 11,4%.In Podisul Getic s-a format o bogata retea de rauri autohtone si mai multe rauri mari alohtone care pe ansamblu se desfasoara in concordanta cu panta generala a a reliefului de la nord la sud sau de la nord-vest la sud-vest.Sunt unele centre de convergenta hidrografica (Filiasi, Pitesti).In vest sunt ape mari de primavara (aprilie-iulie) si toamna (noiembrie-inceputul lui decembrie) si ape mici in august octombrie, pe cand in est se inregistreaza un regim normal cu ape mari primavara, viituri scurte de vara si in rest ape mici.Raurile alohtone : Jiul are 50,5 m/s la intrarea in podis, 91,4 m/s la iesire, Oltul- 145 ms la intrare si 160 m/s la iesire ; Oltetul are 2,67 m/s in nord si 12,7 m/s in sud ; dintre raurile autohtone Vedea cu 5 m/s la iesire. Fenomenul de secare este caracteristic pentru majoritatea raurilor autohtone, scurgerea solida este mai mare in nord (10-15 t/ha/an), pe cand in sud-vest in Podisul Balacitei abia ajunge la o tona/ha/an.

16

Lacurile s-au construit din ratiuni economice , asa numitele benturi indeosebi in Podisul Cotmeana, precum si 6 lacuri de acumulare pe Olt (Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strajesti, Arcesti) si 4 pe Arges (Valcele, Budeasa, Bascov si Pitesti). Apele subterane cele mai importante panze freatice se afla in terase, in luncile inalte si la baza pietrisurilor de Candesti (200-400 m adancime)

CURS 5
VEGETATIE - paduri de garnita (indeosebi pe solurile argiloase), cer (pe soluri usoare), pentru ca spre nord ele sa se incline, sa intre in amestec cu gorunul, ulmul, jugastrul, parul, marul etc. - in centru si spre nord, gorunul devine specia dominanta, intrand in amestec cu cerul, carpenul, artarul, paltinul, plopul pe versantii isoriti si cu fagul pe cei umbriti ; - in lunci zavoaie cu plop, salcie, sanger. Padurile se reduc in prezent doar la versantii cu pante accentuate si la dealurile din nord, in rest fiind inlocuite de terenuri arabile si pajisti. FAUNA se caracterizeaza prin eterogenitate, aici interferandu-se specii de campie (popandaul in Podisul Balacitei), cu specii montane (pajura in nordul Podisului Cotmenei, veverita in Podisurile Motrului si Cotmenei). Sunt si specii mediteraneene : vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, lacuste etc. SOLURILE apartin predominant clasei argiluvisoluri, secundar clasei cambisoluri, la care se adauga diferite soluri intrazonale si azonale.In sudvest (Podisul Balacitei) apar soluri brun-roscate si brun-roscate luvice, in rest predomina solurile brune luvice, luvisolurile albice.In sudul Podisului Cotmenei si la vest de Olt apar pe areale relativ extinse vertisolurile.In lunci exista soluri si protosoluri aluviale. DATE DE GEOGRAFIE ISTORICA Sunt urme de asezari inca din paleolitic si neolitic (Podisurile Strehaia, Oltet, pe vaile Argesului, Jiului etc), din epoca preromana (Podisul Motrului, Podisul Oltetului, Podisul Candesti) si mai ales din cea daco-romana (asezari mari, castre si puncte intarite in lungul marilor drumuri de pe Jiu, Olt, Arges, ce treceau spre nord spre Transilvania).Numarul asezarilor creste in primele milenii.

17

In secolele XIII-XIV, parti din teritoriul Podisului Getic erau inglobate in diferite voievodate (Seneslau si Litovoi) si cnezate (Dan si Farcas).In secolul XIV, Podisul Getic se incadreaza in statul Tara Romaneasca. Reteaua de asezari s-a definitivat treptat in secolele XVII-XIX, trecandu-se de la sate mici, localizate in bazine torentiale, la asezari mari desfasurate pe terasele din culoarele vailor importante, proces determinat de cresterea raportului cu produse agricole.A doua jumatate a secolului XVIII si inceputul secolului XIX au reprezenatat o etapa importanta in popularea Podisului Getic si dezvoltarea asezarilor omenesti de aici si ca efect al migratiei populatiei de peste Carpati.In prezent reteaua de asezari insumeaza circa 1540 sate si 8 orase. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE Podisul Getic este o regiune bine populata, cuprinzand peste 1,1 milioane locuitori (aproape 5% din populatia Romaniei). Evolutia numarului de locuitori Pentru inceputul secolului XIX se estimeaza o populatie de circa 300 000 loc., iar pentru anul 1912 peste 854 000 loc.Aceasta crestere demografica a fost fovorizata de stabilirea definitiva aici a cetelor de romani din Transilvania si de sporul natural.In secolul XX razboaiele si incetarea imigrarii transilvane au facut ca singurul factor care a impus crestere pe ansamblu mai lenta, dar mai accentuata dupa 1950, sa fie sporul natural. Regional cresterile cele insemnate s-au inregistrat in asezarile de pe terasele din culoarele marilor vai si in lungul principalelor drumuri (aflate pe Jiu, Olt, Oltet, Arges etc) iar in ultimele decenii in vecinatatea ariilor de exploatari miniere si petroliere si in orasele mari (Drobeta Turnu Severin). Densitatea populatiei inregistreaza in prezent o valoaqre medie de 80 loc./km.In anul 1985 cele mai mici valori (50-75 loc. /km) erau in Podisul Balacitei, nordul Podisului Oltetului si centrul Podisului Cotmenei; ariile cu valori mari se concentreaza in culoarele vailor Jiu, Olt, Arges si pe principalii lor afluenti (100-125 loc./km).In cea mai mare parte a podisului valorile oscilau intre 75 si 100 loc./km, iar in orase erau de peste 125 loc./km . Sporul natural este in jurul valorii medii pe tara (-1,6).Valori mai ridicate sunt in asezarile din culoarele vailor principale si in orase si destul de mici in satele situate in nord, in bazinele de receptie ale unor vai departate de reteaua principala de cai de comunicatie.

18

Alte caracteristici demografice Cea mai mare parte din forta de munca a fost si este ocupata in agricultura (in unele comune din Podisul Balacitei, nord-vestul Podisului Oltetului,centrul Podisului Cotmenei chiar peste 80%).In ultimele decenii prin intrarea in exploatare a zacamintelor de petrol, gaze si carbuni, prin dezvoltarea unor unitati din industria alimentara, forestiera etc. s-au produs mutatii atat in structura pe ansamblu cat si la nivel de ramura economica (in agricultura predomina forta de munca feminina). Modificari insemnate sunt legate si de migrarea de la sate spre orasele din podis (Drobeta T. Severin) sau din regiunile vecine (Targu-Jiu, Craiova, Slatina, Ramnicu Valcea, Pitesti etc) a populatieie tinere absorbita in activitatile economice (maia ales industriale si in constructii).Ca urmare, in mediul rural aproape 1/5 din populatie depaseste 60 ani ; exista numeroase sate mici (sub 250 de locuitori) cu populatie imbatranita. ASEZARILE Asezarile rurale concentreaza circa 80% din totalul populatiei.Sunt vechi, cele mai multe fiind datate de la mijlocul mileniului II si foarte numeroase (1540).Cele mai numeroase se afla in culoarele vailor (Olt, Jiu, Arges, Motru, Oltet, Amaradia etc) iar cele mai putine pe podurile interfluviale (apa la adancime, suprafete agricole).Satele din culoarele de vale au forma liniara sau poligonala, majoritatea depasesc 500 loc., au densitate ridicata si un profil economic variat (culturi cerealiere, cresterea animalelor, pomicultura etc). Satele situate in bazinele de receptie torentiale, la partea superioara a versantilor sau in regiunile mai fragmentate din nord au suprafete mai mici, sunt rasfirate, au un numar mic de locuitori (sub 500) si un profil economic restrans .Cele mai mari asezari (peste 500 loc.) sunt legate de contactul cu campia (profil agricol complex), de vecinatatea oraselor, de caile de comunicatie nedezvoltate si de ariile principalelor exploatari miniere si petrolifere (profil economic mixt). Asezarile urbane sunt putine (doar 3 pana in 1967 si 8 in prezent) si concentreaza peste 252 000 loc.Doar municipiul Drobeta T. Severin face parte din orasele vechi si mari din tara noastra avand un profil economic complex si o populatie de 118 316 loc in 1995.Celelalte au un profil mixt,la trei impunandu-se functia industriala (Motru-26 907 loc., Colibasi-33 908 loc., Dragasani-22 693 loc.), iar la celelalte cea agricola : Strehaia-12 536 loc., Filiasi-20 199 loc., Scornicesti-13 777 loc. si Topoloveni- 9 955 loc.).

19

Daca in 1912 doar 6% din populatie se afla in cele trei orase (Drobeta T. Severin, Strehaia si Dragasani), dupa 1960 prin dezvoltarea socialeconomica a acestora, dar si prin declararea a noi orase (1967-Motru, 1968Filiasi si Topoloveni, 1989-Colibasi si Scornicesti), ponderea acestora a urcat la aproape 20% (o crestere numerica de peste 3 ori). ACTIVITATILE ECONOMICE Agricultura este ramura de traditie si se practica pe 64% din suprafata podisului (pondere mai mica in nord si foarte mare in centru, sud si in culoarele vailor principale).Din agricol, 2/3 revine arabilului ( 60-80% in sud si in culoarele vailor principale), 1/5 pasunilor si fanetelor, 8% pomiculturii, 3,4% viticulturii).Cerealele se cultiva pe 4/5 din arabil, precumpanitor in Podisurile Balacitei, Oltetului si Cotmenei.In luncile raurilor si mai ales in apropirea oraselor suprafete importante sunt cultivate cu legume.Floarea-soarelui se cultiva mai ales in cadrul Podisurilor Oltetului, Cotmenei si Balacitei. Livezile de pruni si meri au frecventa in centrul si nordul podisului iar cele de ciresi si visini in sud.Vita de vie ocupa suprafete mai mari in Culoarul Oltului (podgoria Dragasani), in sudul Podisului Candesti (podgoria Stefanesti). Cresterea animalelor se bazeaza pe pasuni si fanete in nord (ovine, bovine, caprine) si pe culturi furajere si pajisti de lunca in sud (bovine, ovine, porcine). INDUSTRIA Cea mai importanta ramura industriala din Podisul Getic este industria energetica, care s-a dezvoltat prin punerea in valoare a unor importante zacaminte de carbuni si hidrocarburi si prin construirea unora din cele mai mari termocentrale din tara.Exista mai multe bazine miniere care concentreaza cele mai mari rezerve de lignit din tara, exploatate in cariera sau mina.Intre acestea sunt Husnicioara, Motru, Jilt si Alunu-Cucesti, iar ca centre Lupoaia, Plostina, Rosiuta, Horasti, Alunu, Albeni, Berbesti, Cernisoara.Cea mai mare cantiatate de carbune se foloseste la centralele termoelectrice de la Isalnita Craiova (1100 Mw), Turceni (2640 MW) si Rogojel din lungul Jiului. Petrolul si gazele naturale sunt cantonate in formatiunile oligocene, miocene si pliocene din cateva perimetre din Podisurile Oltetului (Balcesti, Zatreni, Stoina, Iancu Jianu, Melinesti, Hurezani, Tetoiu), Cotmenei (Vedea, Oporelu, Mosoaia, Poiana Socului, Potcoava, Bascov), Candesti (Hulubesti, Bogati, Topoloveni, Calinesti), in Valea Jiului (Aninoasa) etc.

20

Energia electrica se mai obtine prin sistemul de hidocentralele de pe Olt (Ionesti, Prundu, Dragasani) si Arges (Merisani, Bascov). Industria constructiilor de masini si prelevarea metalelor este concentrata in Drobeta T. Severin (nave fluvilae, vagoane), Colibasi (autoturisme), Filiasi (utilaj electrotehnic si pentru industria lemnului), Strehaia (armaturi metalice).Unitati ale industriei chimice se afla la Drobreta T. Severin, Dragasani (materiale plastice, articole tehnice si bunuri de larg consum din cauciuc), Scornicesti (materiale plastice).La Drobeta T. Severin se afla un combinat de celuloza si hartie.Fabrici de cherestea si parchet s-au amplasat la Stalpeni, Cotmeana, Filiasi. Intreprinderi textile pe baza de lana si bumbac se afla la Drobeta T. Severin, Scornicesti, Strehaia, Motru, Dragasani.Industria alimentara, cu veche traditie, are unitati de panificatie, vin, bere, conserve de carne, legume si fructe, produse lactate.Centre mai importante sunt : Drobeta T. Severin, Dragasani, Scornicesti, Topoloveni, Strehaia etc. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE urmaresc cu precadere culoarele marilor vai in lungul carora se afla si cele mai multe asezari.Exista 4 artere feroviare mai vechi : Jiu (Craiova Drobeta T. Severin cu ramificatie de la Filiasi spre Targu Jiu), pe Olt (Piatra OltRamnicu Valcea) si din Pitesti spre Curtea de Arges respectiv Campulung, la care se aduga trei artere recent construite dirijate spre exploatarile de lignit : Strehaia-Motru, Turceni-Dragotesti si Filiasi-Targu Carbunesti-Targu Jiu. Reteau rutiera este densa, in mare masura modernizata (dupa 1965) si se desfasoara in lungul vailor cu concentrari spre Jiu, Olt, Arges.Exista si cateva artere transerversale. POTENTIALUL TURISTIC In Drobeta T. Severin sunt concentrate numeroase obiective turistice (centru roman, ruinele piciorului podului lui Traian, cetatea medievala, edificii remarcabile etc).Se adauga Manastirea Strehaia (ctitorita de Matei Basarab), Manastirea Cotmeana (ctitorita de Mircea cel Batran), parcul dendrologic Mihailesti, casa memoriala Liviu Rebreanu de la Valea MarePodgoria, Muzeul Golestilor si Muzeul viticulturii si pomiculturii din Romania (la Golesti, comuna Stefanesti), Muzeul memorial Nicolae Balcesu din localitatea cu acelasi nume (jud. Valcea), Muzeul Alexandru Macedonsky din satul Pometesti (comuna Goiesti jud. Dolj), numeroase manastiri si biserici din secolele XVIII-XIX, constructii taranesti.

21

SUBUNITATILE GEOGRAFICE 1. Podisul Strehaiei la vest de Jiu, alcatuit din : - Culoarul depresionar mehedintean ; - Dealurile Motrului intre Jiu si Motru Husnita ; - Podisul Balacitei la sud de Motru Husnita ; 2. Gruiurile Jiului intre Jiu la vest si Gilort la est ; 3. Podisul Oltetului intre Gilort si Jiu in vest si Olt in est ; 4. Podisul Cotmenei intre Olt in vest si Arges in est ; 5. Dealurile Argesului intre Arges in nord si Argesel in est ; 6. Podisul Candesti intre Argesel in vest si Dambovita in est.

22

CURS 6 PODISUL MEHEDINTI Este o unitate de orogen carpatica care are alitudinile unui podis si utilizarea terenurilor respectiv caracteristicile presiunii antropice specifice unui podis. Asezare : este cuprins intre Podisul Getic in sud-est si est, Carpatii Merdionali la nord si nord-vest, Subcarpatii Getici la nord-est, Muntii Banatului in vest si culoarul Dunarii in sud-vest. Din punct de vedere al structurii, tectonicii si carstului este incadrat in unitatea montana ; din punct de vedere al altitudinii, aspcet, utilizarea terenurilor, grad de populare este incadrat la unitatea de podis. LIMITE : limite structurale, litologice, hipsometrice, geomorfologice, hidrogeografice, biogeografice, de peisaj si de asezari. - fata de Muntii Almajului - fata de Muntii Mehedinti limita este intre Orsova si Motru pe localitatile : Podeni, Izverna, Obarsia, Closani limita este litologica.Diferenta de altitudine este de 500-700 m; limita este si geomorfologica bazinete depresionare, limita este si hidrogeografica prin aparitia unei generatii noi de vai si asezari. - fata de Subcarpatii Getici limita este data de Valea Motrului - fata de Poidisul Getic limita trece printr-un culoar depresionar, diferenta de altitudine este de 250 m sub forma unor versanti abrubti ce se suparpun pe limita dintre cristalin si depozitele miocene din Podisul Getic. - fata de Podisul Mirogi exista o limita clara data de culoarul dunarean intre Gura Vaii si Orsova. Alcatuirea geologica si evolutia paleogeografica - existenta mai multor unitati structurale care se interfereaza - individualizarea unitatii ca podis. Podisul Mehedinti este format pe autohtonul danubian din sisturi mezometamorfice care apare atat in fundament cat si in baza (in centrul podisului).Sedimentarul autohtonului danubian este format din unitatea de Cerna si se identifica la Ponoare, Izverna si Obarsia Closani.Si unitatea de Coutea de varsta cretacica sub forma flisului format din gresii , marne si argile se identifica in sudul podisului.Panza getica este formata din sisturi epimetamorfice sub forma de petice (ferestre tectonice).

23

Podisul Getic este format din unitatea de Bahna care acopera autohtonul danubian si unitatea de Mehedinti, care acopera sedimentarul danubian.In aceasta arie a aparut suprapanza de Severin care este formata din nisipuri, argile, marne de varsta cretacica si care se regaseste in aria Bahna, Balta, Ponoare si Bala. Evolutia paleogeografica incepe din proterozoic si tine pana in cuatenar. - proterozoic-paleozoic se formeaza sisturile cristaline - in mezozoic (jurasic si cretacic) sunt formate unitatea de Cerna, Coutea si unitatea de Severin.Ca urmare a miscarilor austrice atunci cand s-a creat panza de sariaj (cand Panza Getica a migrat peste autohtonul danubian preluand si formad Panza de Severin si miscarile laramice atunci cand Panza Getica a incalecat Panza de Severin; - in neozoic se formeaza depresiunile post tectonice in care s-au acumulat depozite Miocene si care au functionat ca areale de legatura intre bazinul getic si cel panonic. Culoarul Toplet-Bahna Culoarul Drobeta-Baia de Arama Culoarul Ponoare-Bahna La finele neozoicului Podisul Mehedinti va fi complet exondat, motiv pentru care se va forma prima generatie de vai ce veneau din aria montana a Mehedintilor. - in cuaternar regiunea este ridicata in bloc, au loc remanieri hidrografice atat subaeriene cat si subterane si se realizeaza actualul culoar dunarean. Relieful Maxima altitudinala este in Varful Paharnicu (885 m), minima este la nivelul Dunarii (160 m). Subunitatile morfologice nord-est sud-vest : 1. vecinatatea muntelui este dominant formata din platou, altitudinea de 600700 m este dominata de varfuri rotunjite.In cadrul acestei fasii s-a format si culoarul tectonic Motru-Bahna grefat in depozite miocene.apar bazinete depresionare : Bahna, Cireu, Balta, Izverna, Nadanova, Obaria Cloani, care au caracterul de a fi suspendate in spatele cheilor Topolnitei, Coutei. 2. unitatea in care se dezvolta carstul, care se regaseste ca fiind exocarst de tipul platourilor carstice, cornetelor: Cervonia, Cornetul babelor, Nadanova si Balta.Exista in cadrul acestei fasii doua siruri de cornete care sunt despartite de bazinete formate pe marne, gresii de varsta cretacica. 3. se afla catre sud-est sub forma interfluviilor plate ce scad in altitudine de la 600 m la 400 m catre contactul cu Podisul Coutei.In cadrul acestei fasii vaile sunt foarte adancite si inguste. Evolutia retelei hidrografice
24

Reteaua hidrografica a inceput sa se formeze in miocen si se continua in prezent prin remanieri subterane.Exista trei generatii de vai : 1. Bahna-Topolnita si Coutea.Bahna a mostenit cursul culoarului miocen.Bahna este o vale antecedenta .Topolnita si Coutea sunt vai transversale care s-au adancit pe masura ridicarii Podisului Mehedinti.Sunt vai epigenetice, au izvoarele in Muntii Mehedinti. 2. raurile principale autohtone care in interiorul podisului au orientari sudvest nord-est si nord-est sud-vest, iar in Podisul Coutei au orientari nord-est sud-est.Aspectul lor este de chei sau vai inguste. 3. cea de-a treia generatie de vai s-a format in holocen dupa glaciatiuni, sunt foarte putine adancite si au aspect torential. Treptele de nivelare E. de Martonne identifica doua nivele structurale : in miocen care desemneaza nivelul general al podisului si un alt nivel pliocen corespondent suparfetei Gornovita.Nicolae Popescu identifica tot doua nivele dar in sudul podisului : nivelul Bahnei si nivelul terasei a-VIII-a a Dunarii. Ca terase N. Popescu identifica circa 5-6 terase cu specificarea ca aceste terase se pierd cand raul intra in subteran. Tipuri de relief: - relieful petrografic este dominat de cel carstic.Fasia de calcare in care este grefat tine de la Baia de Arama pana la Ciresu. - exocarstul este format din campuri de lapiezuri, din doline, din polii, se caracetrizeaza prin captari carstice si vai antitetice (Bazinul Topolnitei in dreptul Ponor si Ponorel. - endocarstul este reprezentat prin pesteri care apartin unui sistem carstic care are legatura cu sistemul carstic al Vaii Cernei -podul natural de la Ponoare. Clima este carcterizata prin influente medieteraneene, dar si sudice si vestice.Cele vestice sunt raspunzatoare de topoclimatul de adapost, de crearea conditiilor fohnale.Temperatura depaseste 11C in sud, 9,5C in nord.Numarul de zile caracteristice sunt doar 20 de iarna, 110 zile de inghet, 20 zile tropicale si 80 de vara.Stratul de zapada se pastreaza 75 zile.Precipitatiile sunt in jur de 800 mm anual si se caracterizeaza prin doua maxime si doua minime ; maximele sunt in mai-iunie si octombrie-noimbrie, iar minimele sunt in august-septembrie si decembrie si februarie.Exista mai multe topoclimate in functie de expunere, calcare si de culoarele si bazinetele depresionare. CURS 7
25

APELE Reteaua hidrografica este impartita in doua tipuri de rauri : alohtone cu obarsia in Muntii Mehedinti si autohtone cu obarsia la contactul dintre Podisul Mehedinti si munti.Astfel cele autohtone sunt rauri scurte iar cele alohtone sunt rauri lungi : Topolnita, Bahna afluenti ai Dunarii, respectiv Cosustea afluent al Motrului. Rauri cu drenaj subteran Topolnita, Cosustea. Registrul scurgerii este in functie de distributia precipitatiilor: un regim mediteranean: doua maxime si doua minime.Ca regim al scurgerii subterane: circulatia carstica, care intarzie maximele si minimele. Lacurile sunt de dimensiuni reduse si putine, sunt temporare (Ztonul care se formeaza la intrarea in pestera de la Cotmeana ; Gornovita, Balta care sunt niste lacuri extinse de mica adancime si cu caracter de mlastinire).Toate aceste lacuri sunt formate in doline.De asemenea mai exista Lacul Portile de Fier I. Apele freatice sunt cantonate in depozite de versant, in scarte de alterare, in rocile sedimentare, ele variaza in adancime in functie de regimul precipitatiilor Solurile Exista soluri brune-acide, brune-luvice, bruno-argilo-iluviale si ca tipuri specifice rendzinele, erodisolurile.Ele sunt intrunite in zona cornetelor, in cheile Topolnitei si Cosustei si pe suprafetele modificate antropic.Solurile aluviale se intalnesc acolo unde nu sunt chei.Solurile urmaresc alcatuirea litologica a Podisul Mehedinti. Vegetatia Se incadreaza in etajul nemoral, in subetajul padurilor de fag si gorun.In culoarul Dunarii vegetatia se caracterizeaza prin paduri de stejar pufos, cer, garnita, corn, liliac,alun turcesc.In bazinul Bahnei sunt dezvoltate padurile de pin negru ; pe versantii umbriti si in nord-vestul podisului vegetatia este dominata de padurile de gorun si fag ; la contactul cu Muntii Mehedinti sunt dezvoltate paduri de fag balcanic, corn, frasin, tei, asociatie vegetala specifica zonei Mehedinti : mojdrean, liliac, corn, carpinita. Fauna se caracterizeaza prin diversitate de specii : caprioara, mistret, vulpe, vipera cu corn, scorpion, testoasa lui Hermann. Rezervatiile naturale sunt foarte dense : rezervatii botanice : Gura VaiiGrciorova, Ponoare (liliac salbatic) , rezervatii forestiere de pin negru ; rezervatii speologice : pesterile de la Topolnita, Ponoare ; rezervatiile paleontologice : Bahna, Ilovita unde se identifica calcarele recifale. Populatie si asezari
26

Evolutia populatiei a crescut din secolul XVIII de patru ori fata de jumatatea secoluluiXX.De la jumatatea secolului XX pana in 1985 s-a inregistrat o scadere generata in prima parte de sporul migratoriu.Printre localitatile care au suferit pierderi se numara : Podeni, Ciresu, Bahna. Densitatea populatiei este de circa 30 loc. /km si de 40 loc./km in marginea Podisului Mehedinti. Miscarea naturala este caracterizata prin spor negativ : Baia de Arama spor negativ de 4. Cracteristicile asezarilor : - sunt sate mici cu profil agricol care se carcterizeaza prin cresterea animalelor, pomicultura. - satele agricole sunt mici sub 500 loc. - exista patru sate medii de peste 1000 loc. - structura asezarilor este risipita si in concordanta cu relieful : in bazinele depresionare sunt asezari adunate : Baia de Arama ECONOMIA Caracter agricol deoarece resursele subslului sunt reduse : calcarele pentru var si gresii, sisturi cristaline, minereuri de cupru (Ponoare), resursa hidrologica. Agricultura circa 45% din fondul funciar este reprezentat de suprafetele agricole : culturi de porumb, de secara, livezi de prun, mar, cires, pasuni si fanete. Activitatea industriala : se exploateaza calcarul la Baia de Arama, Ponoare, Nadanova, Gornovita, Balta, Ciresu ; se exploateaza lemnul in Bazinul Bahnei si Cosustei Ca industrie : olarit, textile. Reteua de drumuri nemodernizata care face legatura cu drumurile moderne de pe vaile Motru si la contactul cu Podisul Strehaiei. Drumuri modernizate : Baia de Arama Ponoare Nadanova ; Ciresu Balotesti.Dezvoltarea economica : valorificarea resurselor locale, crearea unor retele de drumuri modernizate, exploatarea potentialului turistic. Regionarea Podisului Mehedinti In Podisul Mehedinti exista trei mari fasii orientate nord-vest sud-vest: o fasie la contactul cu muntii, o fasie depresionara in centru, o fasie la contactul cu Podisul Getic.Cele trei fasii sunt impartite in doua : 1. prima fasie este formata din Dealurile Izvernei in nord-vest, in sud-vest Dealurile Moisesti-Morarisca, ulucul depresionar Baia de Arama Ciresu in nord si centru, Depresiunea Bahna in sud, ulucul depresionar se carcterizeaza prin prezenta cornetelor. 2. fasia exterioara este formata din Podisul Nevat-Chiciora.
27

Podisul Mehedinti este un podis de eroziune.Ulucul depresionar Baia de Arama Ciresu are o fragmentare mare intre Nadanova si Ciresu, se carcterizeaza prin carst.In acest carst cursurile subterane ale Topolnitei Zaton .Se caracterizeaza prin prezenta cornetelor care se desfasoara pe doua siruri de maguri calcaroase : cornetul Babei, cornetul Cerboani.Aceste depresiuni se numesc si lunci.In aceste lunci se acumuleaza lacuri : Balta, Zaton.Sohodolurile sunt vai seci. Trepte antitetrice,pesteri : Bulba, Ponoare ; izbucuri : Bulba. Se evidentiaza ca trepte de relief : - doua trepte in bazinul Bulbei : Ponoare, Zaton ; - trepata de la Baia de Arama ; - trepata Balta si Ciresu circa 450 m Ponoare in nord-vestul Podisului Mehedinti.Carstul de platforma sau exocarstul se caracterizeaza prin campuri de lapiezuri, Ponoare, podul natural, Pestera de la Pod si doua cornete : Dealul Pesterii, Cornetul Mareii. Padurea de liliac Padurea Negoiesti.Rezervatia are o varietate de elemente floristice.In nord-vestul culoarului pesterile sunt pe suparafata de strat, cele de la Ciresu sunt dezvoltate de diaplaze. Dealurile Izvernei intre Motrusec si valea superioara a Topolnitei, fragmentarea este foarte mare, declivitatea este de peste 40 ; altitudinea maxima coincide cu cea maxima a podisului, relieful dominant este cel structural.Dosul este reprezentat de versanti cuestici iar fetele sunt suprafete structurale.Utilizarea terenurilor este sub influenta reliefului.Ca hidrografie : Topolnita, Cosustea, Motrusec care formeaza lunci extinse. Dealurile Moisesti se dezvolta intre Topolnita si Dunare, altitudinea maxima depaseste 700 m (Gornovita), ca relief monotonie rezultata din prezenta sisturilor cristaline apar diferentieri : Dealul Malaraschi se caracterizeaza prin relief evoluat= relief nivelat ; Dealurile Bahnei si Moisesti cu relief accidentat intrat intr-un nou ciclu de modelare (vaile sunt inguste).Utilizarea terenurilor Dealul Marischi utilizare agricola, in Dealurile Moisesti Bahnei suparfetele sunt incluse in fondul forestier. Depresiunea Bahna este orientata nord-est, spre sud-est si se continua in culoarul dunarean cu Depresiunea Orsovei.Culoarul are 10 km cu aspect deluros si cu o panta mare. Dealul Mare Dalma are altitudini de 600 m care scad de la nord-vest catre sud-est, interfluviile sunt plate, sunt utilizate in infrastructura, agricultura ; versantii sunt impaduriti. Dealurile Nevat Chiciora in sud-estul Podisului Mehedinti intre Valea Cosustei si Valea Crivei in nord, Valea Topolnitei in sud.Altitudinile sunt in
28

jur de 700 m, culmile sunt netede, vaile sunt adanci : Valea Jidostitei, Topolnita.In localitatea Halinga a fost construit singurul combinat de apa grea din sud-estul Europe.Din punct de vedere al dezvoltarii : turism Schitul Topolnita.

CURS 8 PODISUL DOBROGEI

29

A avut mai multe denumiri, printre care Scitia Minor-denumire data de greci ; Dobrogile-dupa numele unui guvernator Dobrogi ; Platforma dobrogeana, Podisul Dobrogei, Podisul Dobrogei de nord, centrale si de sud. Asezare ocupa 4% din suprafata Romaniei in sud-estul tarii si are ca unitate invecinata culoarul Dunarii in nord si vest, Marea Neagra in est, in sud Podisul Prebalcanic, limita sudica este limita conventionala. LIMITELE - geologice depasesc unitatea podisului inspre sud si spre est, coincid cu cele geografice in vest si sunt date de falia Dunarii, in est limita geologica este data de flexura podisului, in nord limita coincide cu cea geografica cu falia Sfantu Gheorghe dincolo de care se desfasoara Depresiunea norddobrogeana tectonica. - geografice au caracter sinuos, la est urmareste linia tarmului fiind foarte sinuasa in portiunea de tarm jos si fiind aproape rectiliniu in portiunea de tarm inalt. Limitele se caracterizeaza prin : - diferenta de circa 100 m in sud si de circa 250 m in nord - versantia abrupti - modificarea tipului de relief - versanti abrupti de tipul falezei in est - caracteristici demografice. In general aspectul Podisului Dobrogei este de dealuri si podisuri joase, exceptie facand in vest unde exista o trecere lina catre lunca Dunarii. Alcatuirea geologica Exista un fundament care reprezinta o unitate de platforma, varsta fundamentului este proterozoic si mezozoic in nord, fundamentul a rezultat prin sudarea a trei subunitati : sud, centru si nord. In proterozoicul inferior s-a format un geosinclinal in actualul spatiu al Dobrogei de sud.In acest geosinclinal prin orogeneza kareliana, sedimentele s-au cutat si metamorfozat, in urma acestei orogeneze formandu-se un relief exondat in Dobrogea de sud.Geosinclinalul s-a mutat in nord unde urma sa se formeze Dobrogea centrala si de nord. Proterozoicul superior s-a caracterizat prin orogenezele baikaliana si caledonica.Prima orogeneze a dus la fragmentarea in blocuri a Dobrogei de sud.Orogeneza caledonica cuteaza, metamorfozeaza si exondeaza Dobrogea centrala. Dobrogea de sud are in fundament gneise si sisturi cristaline dure, in Dobrogea centrala apar sisturile verzi.Limita dintre cele doua orogenuri este data de o falie imensa: Falia Palazu sau Falia Peridobrogeana.
30

In paleozoic orogeneza hercinica este carcterizata prin ridicarea Dobrogei de sud si centrale, prin cutarea si metamorfozarea sedimentelor din geosinclinalul Dobrogei de nord si prin formarea orogenului hercinic ; dezvoltarea de magmatite de tipul granitelor de la Turcoaia, amfibolite in Muntii Macin. Miscarile Kimerice vechi se caracterizeaza prin formarea de bazine de sedimentar in aria Tulcea unde se depun conglomerate, gresii si formarea de roci diabazice. Mezozoic si neozoic cand miscarile alpine le-a afectat mai mult pe verticala in zona Babadag s-a format un sinclinoriu care a dus la formarea de depozite sedimentare. Dobrogea de nord este formata din trei unitati rigide cu lasari sau ridicari diferentiate.Aceste miscari au dus la exondari diferite in timp si la acumulari total diferite de la o unitate la alta ; unitatea este formata dintr- un fundament aparte si o cuvertura sedimentara specifica. Ciclurile de sedimentare In dobrogea de sud : a) paleozoic cand s-au depus cuartite care au provenit din Platforma Moesica si Platforma Moldoveneasca.Aceste depozite au fost exondate si nivelate in miscarile hercinice si kimerice ; b) ciclul jurasic in care au loc depuneri de roci carbonatice.Si acestea au fost exondate si nivelate ; c) ciclul cretacic cand se depun conglomerate, gresii, calcare provenite din orogenul Dobrogei centrale si de nord ; d) ciclul paleogen cand se depun calcare, argile.Si acestea au fost exondate si nivelate ; e) ciclul moicen cu sedimente specifice miocenului : argile, marne, gresii, nisipuri. f) ciclul pliocen marne, nisipuri.Ultimul strat de sedimente este cel reprezentat de loess.

In Dobrogea centrala : - ciclul jurasic cu roci carbonatice exondate si nivelate ; - ciclul cretacic care are legatura cu cel din Dobrogea de sud.
31

In dobrogea de nord sedimentarea este discontinua, sedimente doar in est si sud : - ciclul jurasic in zona Tulcea, sedimentare in niste sinclinale; - ciclul cretacic in zona Babadag. In Dobrogea exista un mozaic petrografic format din toate tipurile de roci: argile, cuartite, conglomerate etc.Cea mai lunga evolutie dintre toate podisurile Romaniei.In Dobrogea de sud, exista acel soclu karelian peste care s-au depus sedimente in structura tabulara cu flexuri datorita jocului pe verticala ; in dobrogea centrala sprecifice sunt sisturile verzi sub forma anticlinorilor si sinclinorilor iar sedimentarul are o structura care modeleaza fundamentul. In Dobrogea de nord sprecifice sunt rocile hercinice iar sedimentarul are orientare nord, sud-est conform faliilor din orogenul hercinic. Neotectonica se caracterizeaza prin miscarile din timpul cuaternarului, sunt slabe in est si nord si din timpul holocenului care se caracterizeaza prin ridicari in sud-vest.Aceasta ridicare se datoreaza inaintarii placii Marii Negre spre nord-vest. Relieful Este una din unitatile cele mai joase dintre podisurile Romaniei 125 m. Energia de relief este maxima in nord si vest (200-300m), energia vailor principale este de 100 m iar in partea de sud energia de relief este 50 m. Fragmentarea este de 2-3 km/km - fragmentare torentiala. Structura orohidrografica se carcterizeaza prin doua aspecte : o cadere dubla dinspre nord si sud spre centru si respectiv neconcordanta dintre cumpenele de apa si linia marilor inaltimi.Interfluviile au trei caracteristici : - in nord se regasesc sub forma de culmi rotunjite pe conglomerate, gresii. Uneori aceste culmi sunt gefate chiar pe granite .Interfluvii sub forma de creste pe cuartite : Culmea Pricopanu ; - maguri rotunjite si sei adanci pe roci sedimentare. In sud si centru interfluviile sunt sub forma de platouri intinse si inguste, spre vest catre Dunare, spre sud catre Carasu si in Bazinul Casimcei. - inselberguri care se dezvolta pe roci magmatice, calcare si predomina in nord-vest si nord-est. Vaile sunt de doua tipuri : - in nord sunt tributare Marii Negre - in sud tributare Dunarii. O caracteristica a vailor este ca bazinele hidrografice sunt formate din doua sectoare: unul de obarsie cu vaiugi, viroage, in aval de obarsie un culoar foarte larg care se termina cu limane sau lagune fluviatile.In cadrul acestui culoar obarsia propriu-zisa este foarte mica si se numeste elff.
32

Versantii au forme in functie de roca.Se diferentiaza : - abrupturi care se termina prin pedimente si glacisuri ; - pante reduse pe rocile cu rezistenta mica. Trepte de relief : - suprafata de nivelare CURS 9 Luncile ocupa 80% din vai si in general au latime de 150 m pana la 1 km. Panta este redusa uneori pana la 0,1 m/km, depozitele de lunca sunt groase pot ajunge la 20 m, predomina depozitele de versant.In sectorul inferior se formeaza limanuri fluviatile in sud-vestul si nord-vestul Dobrogei si fluvio maritime in est, s-au format in ultima perioada de transgresiune (cea valaha). Limanurile reprezinta sursa pentru irigatii iar Valea Carasu a reprezentat traseul canalului Dunare-Marea Neagra. Modelarea actuala : Cauze : diversitatea petrografica varietatea pantelor conditiile climatice Efecte : procesele de siroire torentialitate spalare in suprafata cu indepartarea orizonturilor de sol tasare si sufoziune prabusiri si surpari in sectoarele de faleza. Relieful structural si petrografic : - vaile axate pe sinclinal : Luncavita - vai pe anticlinal : Valea Alba - depresiuni pe anticlinal - vai pe contacte litologice si vaile tectonice : Peceneaga - depresiuni tectonice : Nalbant, Cerna - culmi alungite si martori de eroziune in Dobrogea de nord : Varful Turcoaia, Culmea Greci - creste arcuite pe sisturi cuartoase : Culmea Pricopanului - exocarstul care se gaseste sub forma de campuri pe lapiezuri in calcare jurasice si triasice : Dealurile Tulcea si Podisul Babadag - dolinele : Depresiunea Cerna-Mircea Voda, Negru Voda - cheile si canaralele: Canaraua Olteanu, Canaraua Harsova, Canaraua Chei Endocarstul este specific Podisului Dobrogei de sud si putin din sudul Dobrogei Centrale : Pestera Movile.

33

Carstul fosil este specific Dobrogei de sud si se identifica la diverse adancimi CLIMA Este un climat continental cu nuanta de excesivitate care se incadreaza in climatul de campie, exceptie in nord si nord-vest unde climatul este deluros sub 500 m. Caracteristici : - radiatie solara de 125 kilocal/cm/an - durata de stralucire a Soarelui 2200-2500 ore - deschidere spre toate punctele cardinale - vecinatatea Marii Negre - existenta baltilor Dunarii si a Deltei Dunarii ce impune variatii regionale - prezenta topoclimatelor de padure, specifice regiunilor calcaroase, topoclimat rezultat in urma prezentei suprafetelor acvatice . Topoclimatul de dealuri joase : temmperatura medie este de 10C, zile cu inghet-circa 100 anual, precipitatii-550 mm. Topoclimatul de podis jos :deficit de umiditate 300 mm anual, temperatura medie anuala este de 11C, circa 80 de zile cu inghet anual, circa 450 mm precipitatii. Topoclimatul de litoral se resimte la 5-10 km de tarm, temperatura medie anuala este de 11, 2C, circa 70 zile cu inghet anual, circa 450 mm anual de precipitatii si un numar de 15 zile cu ninsoare. Fenomene meteo - ceata timpurie - chiciura tarzie pentru ca exista deficit de umiditate in aer - lapovita - furtuni dese. APELE - influentele retelei hidrografice sunt determinate de climat si in special de precipitatiile neuniforme - influentele sunt date de rocile permeabile cu grosimi mari care determina un sistem subteran de curgere (nivele de carstificare zona endoreica Podisul Negru Voda - factorul antropic prin sistemele de irigatii construite - panzele de apa se regasesc in deluvii care sunt reduse, discontinuu si fluctuante. Stratele de adancime se regasesc in nivelele calcaroase, au debit bogat, sunt carbonatate si au caracter artezian.Izvoarele mezotermale si cele termale : Harsova.

34

Reteaua hidrografica : exista un sector endoreic in sudul Podisului Dobrogei, in Podisul Negru Voda raurile sunt scurte circa 50 km, au un caracter intermitent, la viituri au caracter torential, se produc inundatii de foarte scurta durata, aceste vai se numesc seluri. Alimentarea este exclusiv pluviala, alimentarea intr-o proportie mica poate fi facuta si subteran ; debitele sunt foarte mici, cel mai mare este la Casimcea 1 m/s, regimul scurgerii are un maxim in iunie-iulie si un altul in noiembrie.Raurile din zona carstica sunt seci si din punct de vedere al chimismului sunt puternic carbonatate. Lacurile Limanele s-au dezvoltat in vest si est in special in sudul Podisului.Ca lagune in nord : Oltina, Tasaul, Tabacaria, Agigea, Techirghiol.Salinitatea apelor este crescuta si exista un maxim de 95 gr/l in Techirghiol. Vegetatia si fauna se caracterizeaza prin puternice influente antropice (culturi agricole).Apartine la doua provincii biogeografice : pontica in nord si sud, moesica in sud-vest. Factorii repartitiei vegetatiei : - 400m diferenta de nivel - conditiile climatice cu deficit de umiditate - evolutia vegetatiei din pliocen si cuaternar - prezenta Marii Negre Padurea ca arie de dezvoltare : Muntii Macin, Babadag, Casimcea, sudvestul Dobrogei.compozitie : elemente submediteraneene, balcanice, orientale, caucaziene si mediu-europene.Alcatuire : in nord etajul mezofil de tip balcanic ; gorun, tei, carpen ; in centru etajul xeroterm sau mediteranean ; tei, stejar, frasin si carpen ; in sud in Podisul Oltinei se regasesc ambele etaje dar amandoua se caracterizeaza prin prezenta carpenului si frasinului.Fauna : caprior, mistret, reptile, broasca testoasa. Silvostepa si stepa ocupa cea mai mare parte din Podisul Dobrogei si reprezinta o silvostepa secundara .Silvostepa se regaseste in treapta de 100150 m in Podisul Babadag, Dealurile Tulcei, Niculitel, Casimcea.Alcatuire : stejar pufos, artarul tatarasc si palcuri de arbusti ; mojdrean,carpinita, paducel ; in sud-vest silvostepa este formata din steajr pufos, frasin, carpen, alun turcesc. Stepa : sub 100 m altitudine, speciile pontice ocupa 25% : pelin, colilie.Fauna : popandau, iepure, vipera cu corn.In cadrul padurilor se gaseste o reptila (balaurul dobrogean). SOLURILE apartin provinciei est europene danubiano-pontice.Factorii care determina formarea solurilor :clima, etajarea, roca.

35

Molisolurile ocupa cea mai mare parte a podisului si cele mai reduse ca suprafata sunt solurile intrazonale.Solurile brune argilo-iluviale se dezvolta la peste 250 m altitudine, au fertilitate buna pentru paduri, sunt utilizate si in pomicultura visin, cires, cais. Molisolurile sunt impartite in cernoziomuri cambice si cernoziomuri carbonatice.Cele cambice la 150 m sunt utilizate in cultura cerealelor, iar cele carbonatice se gasesc sub 120 m, sunt foarte fertile, necesita irigatii in Podisul Negru Voda. Molisoluri balane se regasesc in Depresiunea Nalbant in vecinatatea complexului lagunar pe latura vestica a Podisului Dobrogei si sunt favorabile culturii cerealelor. Rendzinele se regasesc in Podisul Dobrogei Centrale si in Podisul Dobrogei de nord. Solurile intrazonale : hidromorfe, (in vecinatatea lagunelor in vestul Muntilor Macin ; apar erodisolurile si litosolurile in Culmea Pricopanu si in Muntii Macin.

PODIUL MOLDOVEI
AEZAREA GEOGRAFIC I LIMITELE
Podiul Moldovei se afl n nord-estul i estul Romniei, cuprinde o suprafa de peste 22.200 km2 (cca 9,4% din suprafaa rii), dar se continu la est de Prut pn la valea Nistrului. n literatura geografic se mai folosesc i denumirile: Podiul Moldovenesc i Podiul Moldav. Limitele. Pn la valea Moldovei (n nord-vest) limita fa de Obcina Mare se desfoar pe traseul Straja Vicov Marginea Solca Cacica Pltinoasa, ce corespunde contactului dintre fliul cutat carpatic i depozitele monoclinale sarmaiene din podi, unei denivelri de 300...500 m (n munte 750...900 m, n culmile podiului 500...550 m), trecerii rapide de la culmile mpdurite la spaiile largi cu puni, fnee i culturi agricole, unei deschideri brute a vilor ce ies din munte, schimbrii tipului de aezri (de la sate mici, liniare pe vale n munte la sate mari rsfirate n depresiuni i la baza versanilor). Aici sunt dou depresiuni Solca i Cacica n vatra crora apar, la mic adncime, smburi de sare mioceni. Acest lucru a determinat pe unii geografi (N. Lupu) s le considere ca depresiuni de contact create de eroziunea care s-a manifestat difereniat la limita dintre dou uniti deosebite structural i petrografic. Pe msura adncirii rurilor i a ndeprtrii stratelor monoclinale sarmaiene s-a ajuns la miocenul din cuta diapir. Deci structura de adnc a fost scoas la zi, dar ea nu a influenat i nici nu determin cu nimic fizionomia reliefului. Culoarul Moldovei, n cele mai multe studii geografice este atribuit Podiului Moldovei. El s-a individualizat pe msura adncirii rului Moldova n formaiunile 36

miocene ale podiului, n vecintatea acestuia cu anticiclinalul subcarpatic din Dealul Pleu (acesta domin Depresiunea Baia i toat valea cu cteva sute de metri prin versani relativ abrupi). ntre Trgu Neam i Bacu situaia este ceva mai complex. De la luncile Moldovei i Siretului spre vest se desfoar terase i apoi un glacis prelung ce urc pn la un ir de dealuri cu altitudini de 500 580 m (Boldeti 578 m, Vldiceni 489 m, Bahna 507 m etc.) separate de ei largi (4 5 km) aflate la 350 m prin care se realizeaz legturi cu satele din Depresiunea Cracu. Dealurile sunt alctuite din formaiuni sarmaiene similare ca alctuire i structur (un monoclin slab) cu cele din podi, pe cnd depresiunea din vest constituie un sinclinoriu subcarpatic tipic cu reflectare direct n relief. Deci, cele dou ruri (Siret i Moldova) s-au adncit aproape de marginea podiului, ele aparin acestuia i nu Subcarpailor. n schimb, dealurile sunt ataate, datorit peisajului lor, spaiului subcarpatic, limita trecnd de la Trgu Neam (E) pe la Rzboieni Budeti Bahna i Izvoarele. ntre Bistria i Trotu, Culoarul Siretului este dominat de Culmea subcarpatic Pietricica (nlimi de 500...716 m) care dezvolt un povrni accentuat i bine mpdurit. Limita de sud se face n raport cu Cmpia Romn. G. Vlsan (1910) o traseaz la est de Siret pn la valea Gerului (Nicoreti Corod Geru) i apoi pe aceasta spre sud. V. Mihilescu separ tot ca unitate de cmpie i sudul Covurluiului. Ca urmare, n detaliu, ea ar trece de la Nicoreti pe Brlad pn la epu apoi pe la Corod Valea Mrului valea Gerului pn la Cudalbi, iar de aici spre sud-est, pn la nord de Tuluceti. Pe acest aliniament se constat o uoar ruptur de pant, o atenuare spre sud a unghiului de cdere a depozitelor pliocene, obria unei generaii de vi specifice cmpiei, trecerea de la interfluviul mai ngust din dealuri la cele plate (cmpuri) din sud etc. n nord i est, podiul depete valea Prutului.

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
1. ALCTUIREA GEOLOGIC I EVOLUIA PALEOGEGRAFIC Podiul Moldovei se desfoar n cadrul a dou mari uniti structurale ce vin n contact pe aliniamentul Bacu Vaslui Flciu. Platforma moldoveneasc. Se afl la nord de aceast limit. Ea are un fundament proterozoic rigid, care nclin din nord-est spre vest i care cade n trepte spre sud. Este alctuit ndeosebi din gnaise, paragnaise, isturi migmatice, granite, bazalte etc. Peste acesta urmeaz o cuvertur sedimentar realizat n mai multe cicluri. Depresiunea Brladului. Se desfoar n centrul i sudul regiunii. A luat natere la nceputul mezozoicului prin fracturarea fundamentului de platform (nordic) i a celui hercinic dobrogean (n sud) ntre faliile profunde Bacu Flciu i respectiv Tecuci Braul Sf. Gheorghe. A funcionat ca depresiune subsident activ independent pn la finele cretacicului. Ulterior, evoluia a fost comun cu cea a regiunii din nord.

37

Geologii separ trei cicluri de sedimentare proterozoic superior silurian cu gresii, conglomerate, calcare; mezocretacic cu carbonatite i miocen mediu pliocen superior cu caracter detritic, separate de intervale de exondare ca reflex al manifestrilor orogenice din bazinele limitrofe (micrile hercinice, kimmerice, alpine). Paleogeografic, uscatul s-a realizat treptat de la nord la sud (la finele volhinianului pn la Buhui Negreti, la nceputul dacianului la linia Adjud Brlad, n pleistocenul mediu la contactul cu cmpia etc.). Micrile neotectonice au produs ridicarea cu intensitate mic, dar diferit spaial. Efectul cel mai mare a fost n nord-vest, la contactul cu muntele, iar cel mai redus n est i sud. n Podiul Brladului, jocul deosebit al blocurilor din fundament s-a reflectat la suprafa n bombri care au influenat i desfurarea radial a reelei hidrografice sau n lsri uoare (mai ales n lungul unor fracturi profunde ale fundamentului ex. falia Siretului) ce-au devenit direcii pentru ruri axa hidrografic Siret. 2. RELIEFUL Este rezultatul unei evoluii nceput n nord la finele sarmaianului, i continuat treptat la sfritul pliocenului i pn n cuaternar, n centru i sud. 2.1. Caracteristici morfografice i morfometrice. Podiul Moldovei are o altitudine medie de cca 250 m, iar extremele se situeaz la 688 m (Dl.Ciungi) i 10 m (Lunca Prutului). nlimile cele mai mari sunt concentrate n nord-vest i centru unde, n mai multe vrfuri, ele depesc 400 m. De aici planul general nclin spre Prut i ctre sud. Hipsometric, peste 25 % sunt nlimi mai mari de 300 m (0,5 % peste 500 m), apoi peste 63 % sunt culoare de vale i dealuri dezvoltate ntre 100 i 300 m. Circa 11 % aparin culoarelor Siretului i Prutului, la altitudini mici (sub 100 m) care constituie nivele de baz regional ce impun un ritm accelerat proceselor de albie din ntregul podi. Albiile lor se afl la altitudini diferite (pe Siret coboar de la 300 m, la intrarea n ar, la 185 m la Roman i 26 m la intrarea n cmpie; pe Prut, 130 m n nord, cca 30 m n zona Iai i 10...16 m n sud), de unde rezult un potenial denudativ mult mai activ la afluenii Prutului. Ca urmare, fragmentarea major este sub 1 km/km2, iar cea general n jur de 1,5 km/km2 (mai mare pe versanii cuestici i n sectoarele de convergen hidrografic). Energia de relief variaz de la o unitate la alta (n Podiul Sucevei n jur de 150 m, n Podiul Brladului de 150...200 m, n Cmpia Moldovei 50...75 m, n Podiul Covurului sub 50 m). n peste 70 % din suprafaa podiului, declivitatea este sub 150 (sub 50 pe suprafeele structurale, poduri de teras, lunci), iar ntre 50 i 150 pe glacisurile deluvioproluviale). Pantele mai mari (frecvent peste 200) se ntlnesc n cadrul cuestelor, la obriile torenilor i n rpele de desprindere. 2.2. Treptele de relief. Interpretarea datelor geologice relev trei concluzii evolutive principale: - relieful nscut n proterozoic a fost adus la stadiul de pediplen la finele acestei ere; ulterior aceasta a fost fragmentat i acoperit de o cuvertur sedimentar;

38

n timpul regresiunilor (paleozoic mediu superior, oligocen miocen inferior), cmpiile marine au suferit o modelare parial, suprafeele rezultate fiind fosilizate de sedimentele ulterioare; - relieful actual s-a realizat treptat n pliocen i, pe ntreaga suprafa a podiului, n cuaternar; reeaua hidrografic s-a organizat n concordan cu panta general (la contactul cu muntele s-a adncit n piemontul sarmaian, iar n est i sud a fragmentat cmpiile litorale n care se extindeau treptat). Adncirea ei a fost nsoit de detaarea mai multor trepte cu caracteristici diferite (glacisuri, terase etc.). Suprafeele de nivelare. n 1921, Emm. de Martonne a sesizat n partea central nordic existena a dou trepte de nivelare. Ulterior, apar studii detaliate n aceast problem ntre care sunt cele realizate de M. David (1923, 1932, 1941) care indic trei nivele Repedea ponian, Crpineni, levantin cuaternar inferior i unul n Cmpia Moldovei, pe care ncearc s le paralelizeze cu cele din Subcarpaii Moldovei; i V.Mihilescu (1930, 1946) stabilete treptele: Holm Dealul Mare sarmaian superior; Bolohani Sngeap ponian; Siret Bahlui levantin; Botoani Hrlu cuaternar). Contribuii notabile sunt aduse i de V. Tufescu (1930, 1936), Natalia enchea (1941, 1943) iar, dup 1960 de mai muli geografi, ntre care V.Bcuanu (1964), I.Hrjoab (1965) .a. Interpretarea tuturor datelor duce la urmtoarele concluzii: - n Cmpia Moldovei exist o singur suprafa de nivelare (pliocen cuaternar) ce nclin de la nord (250 m) la sud (125 m); - n jumtatea sudic a podiului se desfoar o singur suprafa, cu caracter complex (eroziv n nord i acumulativ n sud); aceasta a fost realizat n villafranchian pleistocen inferior; - n nord-vest i centru se pstreaz dou suprafee: una la nivelul culmilor superioare, de vrst pliocen inferior i alta sub form de umeri i nivele n culoarele de vale i pe marginea depresiunilor sculptate n pliocen superior i cuaternar inferior. modelarea din intervalul sarmaian superior ponian s-a realizat asupra cmpiei joase aflate n imediata apropiere a unui nivel de baz general. Ca urmare, rurile s-au adncit puin, iar condiiile climatice au favorizat retragerea versanilor i realizarea unei nivelri aproape generalizate, suprafaa rezultat tind deopotriv sarmaianul i meoianul; retragerea treptat a nivelului de baz mult n sud, paralel cu ridicarea general a regiunii, a dus la intrarea ntr-o etap nou de modelare la finele pliocenului. Rurile au fragmentat suprafaa veche din nord (chiar au eliminat-o n Cmpia Moldovei, ca urmare a rocilor uor de dislocat) i s-au adncit n cmpia litoral de la sud i centru. Eroziunea este activ i n villafranchian, cnd n sud se acumuleaz ntinse conuri toreniale de nisip i pietri i scade ctre pleistocenul mediu. Din vechea suprafa au rmas martori n sectoarele alctuite din roci mai dure (Podiul Sucevei, Podiul Central Moldovenesc). n Cmpia Moldovei, unde precumpnesc rocile friabile, ea a fost nlocuit de o suprafa nou (glaciso-plen susinut de V. Bcuanu i I. Donis), creia n regiunile vecine i

39

corespund nivelele de eroziune din culoarele vilor. n sud, nivelele de eroziune se racordeaz cu acumulrile din Cmpia Covurlui. Terasele. n 1889, Gr.Coblcescu, n zona Iai, realizeaz prima descriere a unei terase pe teritoriul Romniei. De atunci, dar mai ales dup 1950, numrul de lucrri n aceast problem a crescut foarte mult. Se impun prin rezultate materialele aparinnd lui V.Bcuanu (1960), V. Bcuanu i colab. (1980). Din analiza acestora reies urmtoarele: - n lungul rurilor mari exist 6 8 terase (la Siret i Prut se adaug un nivel superior n roc); la rurile mici, autohtone, numrul variaz de la 3 la 5; - un paralelism clar ntre desfurarea petecelor de teras i luncile actuale cu racordri largi la confluene; - dac terasele superioare sunt puternic fragmentate i uneori acoperite cu deluvii groase, cele inferioare au desfurare larg, constituind principalele suprafee pentru aezri i culturi; - depozitele la rurile autohtone sunt nisipo-argiloase, pe cnd la cele cu obrie n Carpai sunt grosiere. Peste aluviuni sunt deluvii, proluvii groase; - terasele de 20-25 m, 50-60 m, 90-125 m, cu dezvoltare clar i cu suficiente elemente pentru datare (wurm II, pleistocen mediu i pleistocen inferior), reprezint repere n stabilirea sistemului morfocronologic cuaternar al podiului (Gr. Posea i colab. 1974).
Luncile ocup o mare parte din culoarele de vale, avnd limi de la cteva sute de metri pn la peste 10 km (Siret, Prut) i o pant longitudinal de la 0,4 la 1 m/km; au depozite cu grosimi de pn la 10 m pe vile principale i 2...3 m pe cele mici. n lunc, se disting grinduri longitudinale, numeroase cursuri prsite, meandre vechi, lacuri, sectoare cu exces de umiditate i vegetaie adecvat, glacisuri, 1...3 trepte, cursuri paralele ale afluenilor, albii secundare numite prutee, sireele. n luncile multor ruri mici s-au amenajat n ultimele secole iazuri, dar procesele de versant au favorizat colmatarea lor. Dup 1980 s-au realizat lacuri de baraj pe Siret, Prut, bazinul Brladului pentru folosirea apei n piscicultur, industrie i ca surs energetic.

2.3. Relieful structural. Structura monoclinal are rol esenial n dezvoltarea unor trsturi specifice. De aici i unele denumiri acordate: podi erozivo-structural, podi structural. Relieful structural s-a individualizat pe un ansamblu monoclinal cu cdere spre E, SE, dar n condiiile existenei unor orizonturi de roc ce opun rezisten la atacul agenilor externi, i care au grosime mai mare (calcarele oolitice, tufurile andezitice, conglomeratele). Ies n eviden: platouri structurale (n Podiul Sucevei, Podiul Central Moldovenesc) mrginite de abrupturi cuestice pe care se produc degradri intense (ndeosebi alunecri, curgeri noroioase, iroire), cel mai mare fiind Coasta Iailor, n lungime de cca 100 km, energie de relief de peste 200 m i cu desfurare n dou nivele, rezultate din dezvoltarea vilor subsecvente; se adaug vi consecvente i obsecvente.

40

2.4. Modelarea actual. Prezena rocilor friabile, lipsa vegetaiei forestiere, climatul continental cu nuane de excesivitate favorizeaz desfurarea unei game largi de procese care provoac degradri intense. ntre acestea, splarea n suprafa are rol esenial pe marea majoritatea a pantelor ce depesc 50 (V. Bcuanu indic valori medii de 0,5...1 t/ha/an n nord, vest i centru i 5...5,5 t/ha/an n sud, dar care cresc mult n raport de pante i culturi); iroirea i torenialitatea (I. Ioni, 2000) acioneaz pe suprafee cu nclinri de peste 100 alctuite din nisipuri, argile, etc.; la baza versanilor creeaz trene proluvio coluviale. Deplasrile de teren (alunecri cu dimensiuni i forme variate, curgeri noroioase, surpri etc.) cunosc o desfurare deosebit mai ales pe frunile de cuest i n bazinele toreniale. Se adaug tasri i sufoziuni n est i sud n depozitele loessoide. 2.5. Formarea reelei hidrografice. Exist dou sectoare unde n literatur se confrunt dou categorii de idei asupra realizrii structurii hidrografice i anume la contactul Podiului Sucevei cu Cmpia Moldovei i n bazinul Brladului. n primul sector, problema principal a fost modul de realizare a vii Siretului pn la Roman. Unii autori (Gh. Murgoci emitea ideea, iar M. David, Gh. Nstase, V. Tufescu au dezvoltat-o cu argumentri) susin c Siretul s-a realizat n urma unei suite de captri efectuate de un ru sudic asupra unor cursuri ce se desfurau din muni spre est. Argumentele principale sunt: existena unor ei largi pe interfluviul de pe stnga Siretului n dreptul Siretului superior, Sucevei, Moldovei (Lozna, Bucecea, Ruginoasa); prezena unor pietriuri n alternan cu nisipuri, cu elemente carpatice att n ei, ct i n componena prii superioare a dealurilor de la est i vest de Siret. Ali autori susin c Siretul s-a format treptat prin naintarea spre sud, pe msura retragerii liniei de rm ncepnd cu sarmaianul superior. Ca urmare, eile sunt de eroziune diferenial la obria unor praie cu desfurare opus, pietriurile i nisipurile din ei au provenit din alterarea gresiilor i conglomeratelor sarmaiene acumulate n bazinul marin sarmaian i nu n condiii de albie; altimetric, baza eilor aflate pe dealurile de pe stnga Siretului, este inferioar peticelor de terase superioare de dreapta Siretului ce se dezvolt nord sud. Aici sunt i dealuri ce au nlimea mai mare dect eile i care au o direcie perpendicular pe traseele rurilor presupuse c ar fi curs de la vest la est. Toate acestea infirm posibilitatea realizrii unui drenaj spre est. Se adaug i lrgimea foarte mare a Culoarului Siretului, greu de realizat printr-o suit de captri. Originea eilor (dup M.Ielenicz, 1996) poate fi legat de existena pe stnga Siretului a unor bazine hidrografice cu desfurare spre est, nord-est, i care au fost distruse treptat de ctre afluenii din bazinul Jijiei care au naintat rapid (nivelul de baz era cobort, iar formaiunile marno-argiloase, grezoase, uor de dislocat). De altfel, V. Bcuanu (1968) i anterior V. Tufescu i V. Mihilescu indic numeroase captri recente tocmai n aceast zon. Atacul actual al afluenilor Prutului este foarte activ n eile Lozna, Dersca i Bucecea unde cumpna de ape a fost mpins spre vest, ajungnd la nivelul terasei joase a Siretului. Se vorbete chiar, n sens geomorfologic, de captarea iminent a Siretului de ctre afluenii Jijiei i Sitnei. Ct privete bazinul Brladului, problema care s-a ridicat a fost aceea a explicrii configuraiei curioase a traseului su (n form de semn de ntrebare). Dac D. Paraschiv (1964) l leag de un reflex la suprafa al jocului blocurilor din fundament cu accent pe subsidena de la Tecuci, I. Hrjoab (1968) l pune pe seama unui culoar nscut la

41

mbinarea conurilor aluviale create n pliocenul superior villafranchian de ctre Siret (n vest) i Prut (n est). Cele dou argumentri se coreleaz. 3. CLIMA Podiul Moldovei se ncadreaz n climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie. Distribuia i regimul de manifestare ale tuturor elementelor climatice ce l caracterizeaz sunt determinate de mai muli factori: - larga deschidere a regiunii spre nord, est i sud ce faciliteaz o circulaie activ a maselor de aer din aceste direcii (din est mase continentale, iarna reci i uscate ce dau temperaturi joase, viscole, geruri i vara calde i uscate ce imprim nuana continental; din sud, mase de aer cald, umede sau uscate care accentueaz fenomenele de secet sau provoac n sud desprimvriri sau precipitaii la nceputul iernii; din nord, mase baltice, polare reci i umede); - desfurarea Carpailor Orientali care se constituie ntr-o barier n calea maselor de aer vestice, oceanice, care totui coboar de pe acetia fiind mai uscate, uneori crend efecte foehnale; - amplitudinea reliefului podiului de cca 600 m i structura orohidrografic (culoare de vale largi ncadrate de interfluvii de podi) care impun diferenieri topoclimatice evidente (al platourilor i culmilor situate la peste 400 m, al culoarelor de vale i dealurilor joase); - desfurarea podiului pe mai mult de dou grade de latitudine se reflect n variaia cantitii de radiaie global (112,5 kcal/cm2/an n nord i 122 kcal/cm2/an n sud), urmare a unei durate diferite a strlucirii Soarelui. Se pot diferenia dou trepte cu caracteristici climatice distincte: Podiurile i dealurile cu nlimi mai mari de 350 m. Acestora le sunt caracteristice: temperaturi medii anuale de 8...90 C, n ianuarie de 20...- 40 C, n iulie de 18...200 C; peste 120 de zile cu nghe i peste 40 de zile de iarn; precipitaiile depesc anual 600 mm, cad preponderent n intervalul aprilie septembrie (peste 70 %), multe fiind generate de prezena maselor de aer baltice; variaii de la an la an i de la lun la lun n cantiti czute (sunt ani cnd valoarea total reprezint 50 70% din cea multianual i ani ploioi cnd aceast valoare este cu mult depit; n lunile de var, aversele din cteva zile includ peste 50% din cantitatea medie a acestora); n sezonul rece, se nregistreaz cca 40 de zile cu ninsoare, iar stratul de zpad persist cca 75 de zile; se produc brume n peste 20 de zile (inclusiv n mai i septembrie), oraje, grindin, secete. Dealurile i culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, au drept caracteristic de baz nuana continental accentuat. Aceasta este susinut de valorile medii ale temperaturii anuale (9...100) i din lunile calde (20...210), care sunt cu 1...20 C mai ridicate dect n situaia anterioar, gerurile de durat i inversiunile de temperatur cauzate de stagnarea n timpul iernii a maselor de aer rece nordice i nord-estice n culoarele de vale i Cmpia Moldovei (media termic a lunii ianuarie oscileaz ntre 3 i 4,5 oC), amplitudinile termice accentuate (n jur de 700), numrul ridicat al zilelor de var (70 90), tropicale (peste 30),

42

frecvena perioadelor de uscciune i de secet favorizate de masele de aer cald de provenien estic i sudic, cantitatea medie anual a precipitaiilor (450...500 mm) distribuite extrem de neuniform sezonier, lunar (una-dou zile cu ploi alterneaz cu lungi intervale n care acestea lipsesc) i de la an la an, viscole cu durat, frecven i intensitate din cele mai mari n ara noastr. 4. APELE 4.1. Apele subterane Poziia geografic la exteriorul Carpailor, de unde vin i cele mai nsemnate artere hidrografice (Siret, Prut, Suceava, Moldova, Bistria etc.), sedimentarul gros ce faciliteaz ptrunderea apei la adncime mare, condiiile climatice continentale cu influen determinant n scurgere sunt principalii factori care dau un anumit specific hidrologic i hidrografic apelor din Podiul Moldovei. Analiza acestora relev urmtoarele aspecte: Apele de adncime. Au debite mari i grade de mineralizare deosebite. Infiltrarea apei se face cu uurin la peste 1000 m, dar prezena unor orizonturi impermeabile faciliteaz existena unor pnze de ap la adncimi diferite. Acestea au grad de mineralizare deosebit, sunt cloruro-sodice, sulfuroase, bicarbonatate i au caracter artezian sau ascensional. Duritatea mare nu permite utilizarea economic a lor. Apele freatice. Sunt cantonate n depozitele pliocen-superioare i cuaternare, la adncime redus. Sunt dependente de regimul precipitaiilor i de temperaturile ridicate din sezonul cald. Unele apar la zi pe aliniamente de izvoare desfurate la baza cuestelor, frunilor de teras, avnd debite mai mari i caliti ce permit folosirea pe plan local. Cele mai multe izvoare, ndeosebi din dealurile joase, au debite reduse i un grad de mineralizare la limita de potabilitate acceptat. Dac n aezrile mici alimentarea cu ap se face din pnzele aflate la baza aluviunilor teraselor sau a celor din lunci, n orae, n condiiile unei dublri a populaiei i a construirii a numeroase uniti industriale, problema apei se pune cu stringen. n prezent, aici necesarul este acoperit parial de transportul prin conducte din alte regiuni (la Iai este racordat o conduct de la Timieti din Valea Moldovei) sau din lacurile de acumulare amenajate n acest scop (pe Prut, Racova, Bistria etc.). 4.2. Hidrografia. Podiul Moldovei se desfoar n cadrul a dou bazine hidrografice mari (Siret i Prut). Cele mai multe ruri aparin unei reele autohtone, cu lungimi variate. Cele mai nsemnate sunt: Jijia, Bahlui, Sitna, Brladul, omuzurile etc., care depesc 30 km; cele mai multe au, ns, lungimi sub 30 km i frecvent vara seac sau au o scurgere slab. Densitatea reelei hidrografice permanente variaz ntre 0,3 i 0,6 km/km2. Panta medie a albiilor este ceva mai ridicat n podiurile nalte (20 m/km) i mai redus n dealurile joase i spre cursul inferior (2...5 m/km). Scurgerea apei rurilor este puternic influenat de cantitile de precipitaii, evapotranspiraie i constituia litologic. Alimentarea rurilor din Podiul Sucevei i Podiul Central Moldovenesc se face dominant din precipitaii (70...85%) sub form de ploi (60...70%) i zpad (30...40%) i

43

moderat din ape subterane (15...30%), situaie care le asigur o scurgere bogat. n regiunile din est i sud, alimentarea subteran este mai redus (10...15%), iar cea din precipitaii (mai ales apa provenit din topirea zpezii) are o pondere ridicat (40...50%). Regimul scurgerilor se caracterizeaz prin ape mari primvara i la viituri i apoi prin intervale lungi cu ape mici n a doua parte a verii i toamna. Primvara, ploile bogate i topirea zpezii asigur o scurgere de 40...50% din volumul anual, vara (30...40 % din volumul anual) se produc 5 7 viituri ce dau creteri brute ale scurgerii provocnd inundaii, toamna i iarna debitele mai reduse fiind ntreinute doar de alimentarea subteran, condiii n care, n multe situaii rurile seac. La rurile din sudul podiului, uneori la nceputul iernii, pe fondul unei circulaii ciclonice sudice active se produc viituri ce dau creteri ale debitelor. La rurile din Podiul Sucevei diferenele dintre extremele scurgerii sunt mai reduse, dect n est i sud. Scurgerea solid se face n proporie de peste 95 % sub form de suspensii. Dup V.Bcuanu i colab. (1980), n peste 80 % din Podiul Moldovei turbiditatea variaz ntre 1000 i 2500 g/m3 fiind favorizat de alctuirea petrografic a dealurilor cu altitudini de 300...500 m, pant i lipsa pdurii, condiii ce stimuleaz splarea n suprafa, iroirea etc. Este mai mic n regiunile joase, unde pantele reduse ale albiilor determin viteze mici ale apei i stimuleaz depunerea. 4.3. Lacurile. n Podiul Moldovei exist numeroase lacuri, majoritatea de provenien antropic. Lacurile a cror cuvet a rezultat prin procese naturale (tasri, alunecri, prsirea i rectificarea albiilor) au adncimi mici i sunt frecvent invadate de vegetaie hidrofil (ndeosebi n Cmpia Moldovei, luncile Prutului, Jijiei etc.). ntre lacurile antropice se impun, prin numr i suprafa, heleteele (ndeosebi n Cmpia Moldovei) a cror ap este folosit pentru irigaii, pisicultur, alimentare cu ap etc. ntre acestea sunt: Dracani pe Sitna, Podu Iloaiei pe Bahlue, Ciric pe Nicolina i mai multe pe Baeu. Se adaug iazurile (n Podiul Sucevei), lacurile de baraj a cror ap este folosit n scopuri variate (alimentarea oraelor, hidroenergie etc.) de pe Prut (StncaCosteti), Siret (Bucecea, Galbeni, Rcciuni, Bereti, Climneti), Bistria (Bacu I i II), Racova la Puca, Ciric lng Iai etc. 5. VEGETAIA I FAUNA Condiiile de relief i de clim, ca i o complex evoluie a vegetaiei n pleistocenul superior holocen au impus structura biogeografic actual. Ca urmare, aici intr n contact elemente central-europene, estice i sudice. Dup R.Clinescu i colab. (1969), dealurile nalte (peste 400 m) din centru, vest i nord se afl la extremitatea estic a provinciei dacice (provincia central european), Cmpia Moldovei n extremitatea sudvestic a provinciei sarmatice cu specific silvostepic, iar dealurile din sud i sud-est se includ n provincia pontic cu caracter stepic i silvostepic. Dezvoltarea reliefului pe vertical, ntre 10 i 688 m, a determinat, mai ales n cadrul

44

dealurilor provinciei dacice, o difereniere a asociaiilor vegetale n raport cu altitudinea. ndelungata populare i activitile umane orientate spre agricultur au dus la ndeprtarea pe mari suprafee a vegetaiei iniiale, la diminuarea fondului faunistic i la introducerea peisajului agricol care se desfoar n peste 60 % din suprafaa Podiului Moldovei. Provincia dacic (zona de pdure). n cadrul ei intr Podiul Sucevei, Podiul Central Moldovenesc, nordul Colinelor Tutovei i Dealurile Flciului. Desfurarea altimetric a determinat prezena a trei tipuri de pduri care au o distribuie etajat. - Pdurea de amestec cu fag i conifere se afl la contactul cu Obcina Mare, pe dealurile cu structur piemontan (Ciungi). Alturi de fag intr bradul i molidul pe terenurile nalte i gorunul, teiul, frasinul pe cele mai joase. Stratul arbustiv i cel ierbos prezint elemente comune pdurilor de munte i pdurilor de deal. - Pdurea de fag pur apare ca insule n Podiul Dragomirnei, Dealu Mare, Culmea Ttrui i n Podiul Central Moldovenesc la nlimi mai mari de 400 m. Este considerat ca relict din holocenul mediu (subatlantic), cnd avea areale mari. Condiiile climatice (temperaturile mai mici i umiditatea) au permis existena ei la altitudini att de joase. Se asociaz frecvent cu gorunul, carpenul, mesteacnul. Arbutii (alun, soc, corn) sunt puini i apar n sectoarele mai rare ale pdurii. De asemenea, pajitile secundare sunt srace (predomin pruca, piuul, pieptnria, ovsciorul). Exist cteva sectoare n care, n pdurea de fag, se pstreaz elemente secundare care sunt ocrotite (la Zamostea, Mitocu Dragomirnei, Oroftiana). - Pdurea de gorun i stejar ocup peste 80 % din arealul pdurilor din aceast provincie. n structura ei exist unele diferenieri regionale impuse de topoclimat, gradul de fragmentare i expunere a reliefului sau substratul litologic. n Podiul Sucevei frecven mare (ntre 300 i 450 m) o are stejarul pedunculat care, adesea, formeaz pduri pure mai ales n sectoarele cu substrat marno-argilos ce asigur soluri grele i mai umede. La nlime se amestec cu gorunul i chiar cu fagul, iar ctre baz cu frasinul, teiul, ararul etc. n aceste pduri exist i un strat arbustiv mai bogat (alun, clin, corn, snger, lemn cinesc, porumbar etc.), iar pajitile au caracter mezoxerofil (predomin piuul i firua). n Podiul Central Moldovenesc, la 300...400 m, pdurea are un caracter mixt, datorat prezenei, n combinaii diferite a stejarului, gorunului i fagului favorizate de condiiile locale de relief, roc i topoclimat. Reprezint sectorul unde caracteristicile climatice nordice se combin cu cele din sud. n cadrul Colinelor Tutovei i n Dealurile Flciului predomin pdurea de gorun fie n amestec cu carpen, tei argintiu, frasin, fie sub form de arborete pure (ndeosebi pe substrat nisipos, nisipo-lutos care asigur un drenaj vertical optim). Spre contactul cu Podiul Central Moldovenesc, la nlimi mai mari de 400 m, intr n amestec cu fagul, pe cnd n sud, la altitudini de 250 300 m, n componena pdurii se afl i elementele termofile. - Fauna pdurilor este reprezentat prin cervidee, porc mistre, lup, dihor, nevstuic, pisic slbatic, veveri, diferite specii de oareci, o mare varietate de psri (ghionoaie, ciocnitoare, ciuful de pdure, huhurezul, buha, privighetoarea, cucul, pupza, graurul etc.); se adaug o bogat faun de nevertebrate. n ultimul timp se constat prezena cinelui enot ptruns din Ucraina.

45

Provincia sarmatic (zona de silvostep). Se desfoar n cadrul Cmpiei Moldovei, pe culmi cu nlimi de 200...250 m. Continentalismul mai accentuat a favorizat dezvoltarea unei vegetaii de silvostep. Pdurea are caracter de leau de gorun n centru i sud i leau cu stejar n vest, pe substrat mai argilos. n componena ei intr i carpen, tei pucios, arar, jugastru, ulm, cire. Arbutii apar la periferia plcurilor de pdure i sunt reprezentai de voniceriu pitic, migdal pitic, cire pitic, scumpie. Pe terenurile erodate sau dezvoltat asociaii secundare cu firu cu bulb, pelini, laptele cucului. Provincia pontic (zona de step). Se desfoar n sudul Podiului Moldovei, ocupnd areale ntinse n Depresiunea Hui, Depresiunea Elan - Horincea etc. Ea nainteaz mult pe Prut (pn la nord de Albia) i pe Brlad. Vegetaia caracteristic n sud (Pod. Covurlui) este de silvostep, dar cu foarte multe elemente sudice, termofile. Plcurile de pdure cu gorun, stejar penduculat au i stejar pufos, stejar brumriu, frasin, ulm, jugastru, grni, mojdrean, scumpie, scoru, crpini. Unele din acestea formeaz i arborete pure (stejar pufos, stejar brumriu, grni), dar cu predilecie pe expunerile sudice i sud-estice. Vegetaia ierboas este reprezentat prin asociaii de piu i colilie. n est, n lungul Prutului, leaurile cu stejar penduculat i gorun conin mai multe elemente sarmatice, pontice i mai puin specii termofile. - Fauna caracteristic silvostepei i stepei, datorit activitii antropice a fost mult limitat ca areal i numr de specii. Rspndire mai mare o au roztoarele (popndul, oarecele de cmp, hrciogul, iepurele de cmp, la care s-a adugat, dup 1905, iepurele de vizuin introdus n zona Iai), apoi cprioara, mistreul, vulpea, lupul, numeroase psri, reptile, nevertebrate.
Vegetaia intrazonal este ntlnit, pe de o parte n lungul albiilor principale unde este alctuit din pajiti mezo-hidrofile i esene lemnoase slabe (slciuri, plopiuri), iar pe de alt parte, n jurul lacurilor i mlatinilor (centuri de stuf, pipirig, papur, rogoz, iar n ochiul de ap - plante hidrofile). La Dersca Lozna exist o turbrie, iar la Iezru Dorohoi o mlatin tipic declarate rezervaii naturale. Exist o bogat faun acvatic n care se impun unele mamifere (bizamul, vidra), avifauna cu numeroase specii cu rol cinegetic i tiinific i ihtiofauna. Pe suprafee mici n luncile rurilor Prut, Brlad, Jijia, Bahlui, Elan, Crasna, Tutova i pe unele fii de versani marno-argiloi din Cmpia Moldovei, pe soluri de tipul solonceacurilor i soloneurilor sau individualizat areale cu vegetaie halofil (Salicornia, Suaeda, Artemisia, Statice etc.).

6. SOLURILE Sub raport pedogeografic, Podiul Moldovei este inclus n Provincia Moldavic. Condiiile orofitoclimatice au determinat o desfurare zonal i chiar o uoar etajare a principalelor tipuri de soluri. Defriarea, procesele erozionale pe pante au determinat degradarea, n stadii diferite, a solurilor i scderea corespunztoare a posibilitii de folosire a lor. O mare parte din fondul pedologic se caracterizeaz printr-o fertilitate medie spre foarte bun, solurile aflndu-se la altitudini mai mici de 350 m, dezvoltate n condiii fitoclimatice de silvostep, pe un substrat ce asigur circulaia apei i pe pante mici pe care eroziunea lipsete sau este foarte slab. n regiunea dealurilor nalte unde sau dezvoltat soluri de pdure, acide, argiloiluviale, fertilitatea, ndeosebi pentru culturile de cmp, este mai sczut.

46

Aceast caracteristic este redus i la solurile hidromorfe, halomorfe i erodisoluri. Pe ansamblu, n Podiul Moldovei se contureaz dou zone pedogeografice cu diferenieri locale determinate de altitudine, pant, substrat. Se adaug solurile intrazonale. Zona molisolurilor (cernisolurilor, cf. S.R.T.S., 2003). Se desfoar precumpnitor n sudul podiului i n Cmpia Moldovei. Legtura dintre cele dou areale se realizeaz prin Culoarul Prutului. Se suprapune cu silvostepa i stepa, dezvoltndu-se ndeosebi ntre 100 i 250 m altitudine. Tipice sunt cernoziomurile cambice (slab, moderat, puternic levigate, numite dup S.R.T.S., 2003 cernoziomuri i faeziomuri), bine pstrate pe terenurile slab nclinate. Pe pante mai mari, ele se afl n diferite grade de degradare. Au o mare cantitate de humus i proprieti care le asigur o fertilitate deosebit. Un tip specific numai zonei de est a rii sunt Solurile cenuii (dup S.R.C.S., 1980), care au poziia altimetric la 200...300 m, dezvoltndu-se ndeosebi n fiile de racord dintre domeniul forestier i cel de silvostep; au o fertilitate medie spre bun. Tot molisoluri sunt rendzinele (pe calcare n Podiul Central Moldovenesc) i pseudorendzinele (faeziomuri - pe marne). Solurile cernoziomoide (faeziomuri) sunt ntlnite doar n cteva areale din Podiul Flticeni i n eile largi (Lozna, Bucecea, Ruginoasa, Strunga) de pe dealurile din stnga Siretului. Unii autori le caracterizeaz ca cernoziomuri cambice sau pseudorenzide cambice. Caracteristicile lor sunt legate de formarea n dou faze: la nceput n condiii fitoclimatice de silvostep, iar ulterior de pdure. Prin proprietile lor fac trecerea de la cernoziomurile cambice la solurile brune (de pdure) avnd i un grad ridicat de fertilitate. Zona solurilor argiloiluviale (luvisoluri). Se desfoar la nlimi de 300...600 m i are n alctuire soluri brune argiloiluviale (preluvosoluri) i soluri brune luvice (luvosoluri), la care, izolat, se mai adaug luvisoluri albice (luvosoluri). Solurile brune luvice (luvosoluri) sunt pe areale mai mari pe dealurile de la contactul podiului cu muntele i Subcarpaii, apoi pe podiurile din interior, n general sub pduri de fag sau fag cu conifere. Sunt soluri acide, cu fertilitate redus pentru culturi agricole. Solurile brune argiloiluviale (preluvosoluri), cu larg desfurare n Podiul Sucevei, Podiul Central Moldovenesc la altitudini de 300...450 m, sunt formate sub pdurea de stejar pedunculat i gorun. Pe substratul marno-argilos au caracter podzolit. Sunt fertile i sunt folosite larg n culturile agricole. Solurile intrazonale. Ocup areale reduse, fiind determinate de condiiile locale de relief, roc, grad de umiditate, intensitate a eroziunii etc. Tipice sunt: solurile aluviale (aluviosoluri, n lunci, au fertilitate bun), lcovitile (gleiosoluri n sudestul podiului), solurile gleice (gleiosoluri, Podiul Sucevei n luncile Siretului, Moldovei, Depresiunea Rdui) folosite pentru puni i fnee, soluri halomorfe (salsodisoluri - ndeosebi n Cmpia Moldovei, Culoarul Prutului, Dealurile Flciului, pe marne i argile n condiiile climatului excesiv continental) i erodisoluri (erodosoluri) pe versanii afectai intens de iroire, splare n suprafa i alunecri de teren.

47

POPULAIA I AEZRILE
1. CONSIDERAII DE GEOGRAFIE ISTORIC Podiul Moldovei reprezint una din regiunile geografice a crei populare s-a realizat nc din cele mai vechi timpuri istorice. Urmele de cultur material identificate, ncepnd cu paleoliticul inferior, indic nu numai vechimea locuirii, ci i continuitatea i accentuarea treptat de-a lungul secolelor a acestui proces. Sunt renumite pe plan mondial aezrile paleolitice de la Mitoc i Ripiceni, apoi cele neolitice de la Cucuteni, uguieta, Hbeti, Stoicani, Mstcani etc. Ultimele sunt numeroase ntr-un spaiu geografic comun din Transilvania i pn la Bug indicnd, prin elementele de cultur similare, legturile multiple ntre diferitele comuniti. Din epocile bronzului i fierului s-au identificat aezri mari cu forme de aprare (anuri i valuri de pmnt la Dersca, Arsura, Mona, Stnceti, Brheti, Mereti, Criveti, Coplu Cotu, Ctlina Cotnari etc.), urme care indic o activitate economic bazat pe creterea animalelor, unele culturi agricole i practicarea unor meteuguri. S-au identificat dave la Lozna, Stnceti, Cotnari, Brad (Zargidava), Mona, Arsura, Rctu de Jos (Tamasidava), Poiana (Piroboridava), Smuli etc. care fceau parte la nceputul primului mileniu cretin din teritoriul liber al dacilor (D. Chiriac, 1980). Ca urmare, nc din antichitate, a nceput s se contureze sistemul de aezri din podi, proces favorizat de condiiile naturale, dar care a ntmpinat n secolele ce-au urmat numeroase opreliti impuse de factori externi (invazii ale popoarelor migratoare, iar n al doilea mileniu cele ttrti, poloneze, cazace, apoi campanii militare ale puterilor vecine nsoite de anexri teritoriale) i interni (numeroase opreliti n legturile economice etc.). Aezrile primului mileniu se ncadrau n categoria satelor frecvente n regiunile mpdurite (mai ales la obria vilor) i mai puin n silvostep. Unele dintre acestea, n secolele XIII XIV, au devenit orae, procesul fiind determinat de condiii diverse ndeosebi de ordin politic i economic (stabilirea curii domneti la Siret, Baia, Suceava, Bacu, Iai etc.) sau numai economice (Vaslui, Brlad, Roman, Dorohoi, Botoani, Hrlu, Trgu Frumos, Hui D.Chiriac, Al.Ungureanu,1980). Pentru unele dintre acestea (Bacu, Suceava, Vaslui, Brlad) un rol aparte l-au avut i legturile tradiionale cu orae din Transilvania i ara Romneasc. n general, erau aezri cu mai puin de 1.000 locuitori (excepie Suceava care era capitala statului i care, n secolul XV, depea 4.000 locuitori). n secolele XVII XVIII se intensific procesul de dezvoltare a reelei de aezri, inclusiv a oraelor. Se dezvolt mai nti cteva orae care au un important rol politic i comercial (Suceava, Iai, Bacu) i o populaie de peste 4.000 locuitori. n al doilea rnd apare un numr important de satetrguri (trguoare) cu activiti comerciale i

48

meteugreti, din rndul crora n secolul XIX apar oraele Flticeni, Pacani, Dorohoi, Sveni etc. Se remarc i creterea numrului de sate n Culoarul Moldovei i Cmpia Moldovei concomitent cu extinderea suprafeei agricole (sate de roire sau slobozenie). Totodat, unele orae aflate la deprtare de principalele artere comerciale din aceast perioad, vor stagna (Vaslui, Hui) sau vor decade (Baia). Sfritul secolului XIX i prima parte a secolului XX a reprezentat o etap important nu numai n creterea populaiei, dar i n sporirea numrului de aezri. Procesul a fost favorizat de: limitarea treptat a aservirii fa de Imperiul Otoman, abolirea iobgiei, reformele agrare n 1864, 1871, 1921, prezena activitilor industriale, dezvoltarea reelei de ci de comunicaie (amenajarea primelor tronsoane feroviare), unirea n 1918 a Bucovinei i Basarabiei cu Romnia etc. Ca urmare, se constat apariia a numeroase sate n Cmpia Moldovei i n sudul podiului pe terenuri despdurite sau deselenite (sate de mproprietrii), apariia unor sate n lungul cilor de comunicaie importante i decderea altora aflate la distane mari; impunerea sub raport demografic, economic, administrativ a oraelor Iai, Bacu, Suceava; predominarea oraelor mici n care unele activiti industriale se mbinau cu cele agricole, comerciale, de transport (noduri feroviare la Pacani, Roman), administrative etc. n a doua parte a secolului XX, schimbrile social-politice i economice survenite au fcut ca: mai multe orae (reedin de regiune, ulterior jude, unele municipii) s se extind i s creasc demografic rapid (rezultat al unei industrializri forate), iar unele aezri rurale aflate n condiii naturale favorabile, n vecintatea oraelor sau n lungul arterelor de comunicaie s creasc. Multe sate din regiunile deluroase fragmentate i totodat situate la deprtare de cile de comunicaie nsemnate au stagnat sau se afl n regres sub raport demografic i economic. Dup Revoluia din 1989 se produc mai multe modificri. Mai nti este meninerea reedinelor de jude (mai ales Iai, Suceava, Bacu) i a unor municipii (Brlad, Flticeni etc.) ca principale centre urbane n cadrul crora scade numrul de locuitori, se reduce ponderea activitilor industriale afirmndu-se cele din domeniul teriar, noi orientri n tipul de construcii etc. n al doilea rnd se remarc decderea oraelor mici, la cele dinainte de 1989 adugndu-se altele noi, n multe situaii promovarea lor nefiind justificat economic, social, edilitar. n mediul rural apar evidente dou aspecte meninerea la un nivel ridicat a satelor din vecintatea oraelor mari din unitile cu resurse importante (turistice, meteugreti etc.) i decderea celor din est, sud i deprtate de axele de comunicaie nsemnate unde influenele negative de natur morfoclimatic (manifestri ale secetei, inundaii, alunecri etc.) ca i lipsa acut de resurse financiare i a nfptuirii unei agriculturi moderne i diversificate, au cobort mult nivelul de via, limitnd posibilitile de dezvoltare a aezrilor (acestea au devenit principale zone de plecare a tineretului n strintate unde constituie o for de munc slab retribuit i la discreia angajailor). 2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE 2.1. Evoluia numrului de locuitori. De la peste 1,5 milioane la nceputul secolului XX, numrul total al populaiei a crescut la peste 2,6 milioane n 1966 i peste 3 milioane n prezent. Ritmul de cretere a fost mai mare n Podiul Sucevei, Culoarul Moldova Siret, sudul Cmpiei Moldovei i mai lent n celelalte uniti. Cea mai intens cretere s-a realizat n oraele mari (spor migratoriu, spor natural ridicat) ca urmare, n

49

principal, a construirii de uniti industriale cu capacitate de atracie a forei de munc. Acest proces a impus modificri brute n ritmul creterii numrului populaiei din mediul rural sau urban (de la 85 % rural i 15 % urban, n 1956 la sub 50 % i respectiv peste 50 % dup 1977). Populaia urban a crescut cu peste 50 % n Podiul Sucevei (ndeosebi n oraul Suceava), cu peste 80 % n Cmpia Moldovei (mai ales n Iai, Botoani) i Podiul Brladului (Vaslui, Brlad). Dup 1990 creterea a fost lent n oraele mici (Sveni, Solca, Tg.Bujor); n 1996 s-a nregistrat o populaie urban de 1.326.650 locuitori. n 2002 populaia urban era de numai 1.285.800 locuitori ca urmare a rentoarcerii n sate sau a plecrii n strintate a celor care au rmas fr loc de munc. n mediul rural, ritmul creterii din sec XX a fost mai ridicat n aezrile din vecintatea oraelor din lungul cilor de comunicaie sau n cele n care existau uniti industriale, de servicii n stare s absoarb fora de munc (culoarele vilor Suceava, Moldova, Siret, Bahlui, Brlad). El a fost lent n cele din interiorul regiunilor de podi sau de deal (nordul Cmpiei Moldovei, Colinele Tutovei, o parte din Culoarul Prutului, Podiul Covurlui etc.). Dup Revoluie n multe sate populaia a crescut prin revenirea unor locuitori din orae devenii omeri i fr posibiliti de a mai ocupa un loc de munc. Ritmul a fost mai alert n regiunile cu resurse de sol sau unde turismul i schimburile au constituit baze nsmenate de afirmare. n paralel, satele mici prin plecarea tinerilor i creterea populaiei mbtrnite au trecut n faz de depopulare treptat (n centrul podiurilor i dealurilor din sud, pe valea Prutului). 2.2. Densitatea populaiei. Relev modificri mari ntre situaia de la nceputul secolului XX i cea din ultimele decenii. Pe ansamblul podiului, aceasta a crescut de la peste 50 loc./km2 la peste 115 loc./km2, dar exist diferene la nivelul unitilor acestuia (n 1912 peste 100 loc./km2 i chiar peste 125 loc./km2 n Podiul Sucevei, culoarele vilor Moldova, Siret, 50 75 loc./km2 n cea mai mare parte a Podiului Central Moldovenesc i sub 50 loc./km2 n centrul i nordul Cmpiei Moldovei, valea Prutului etc.; dup 1970 s-a ajuns ca n marile orae s se depeasc 500 loc./km 2, n Podiul Sucevei, culoarele vilor Moldova, Siret i la contactul Cmpiei Moldovei cu unitile limitrofe s fie n jur de 150 loc./km2 sau chiar mai mult, pe cea mai mare parte a spaiului dintre Siret i Prut s se situeze la 50 100 loc./km 2 i numai insular (Colinele Tutovei, Podiul Covurluiului, Dealurile Flciului etc.) s scad sub 50 loc./km2. Modificri mici sunt dup anul 2000. 2.3. Micarea natural. Micarea natural asigur un excedent de populaie i, prin acesta, o rentinerire demografic i a forei de munc. Natalitatea la finele secolului XX relev valori din cele mai mari din ara noastr. Frecvent, pe ansamblul unitii, a fost ntre 16 i 20 ; deosebiri apar pe subuniti (peste 25 n podiul Sucevei, culoarele vilor Moldova, Siret i sub 20 izolat n sectoarele din interiorul regiunilor interne, fragmentate, unde predomin populaia btrn; (Al.Ungureanu, 1980). Mortalitatea, cu peste 9,5 se situeaz n jurul valorii medii pe ar. Este mai redus n orae, sudul Cmpiei Moldovei i Podiul Sucevei i mai ridicat (peste 12 ) n Colinele Tutovei, Dealurile Flciului, Culoarul Prutului unde o pondere nsemnat o are populaia ce depete 60 de ani. Ca urmare, bilanul demografic natural avea valori ntre 8 i 17 , depind situaia la nivelul rii. Ariile cu excedent demografic sunt: culoarele vilor Siret, Moldova, Suceava, Bahlui, iar cele n care acesta este modest sunt n Podiul Brladului, nordul Cmpiei Moldovei etc. Dup 2000 mortalitatea a crescut la peste 10 (foarte mare n mediul rural i n judeele

50

Botoani i Vaslui, unde se apropie de 17 ). n acelai timp natalitatea, dei prin tradiie este mare, atinge doar valori de 11...14. Ca urmare, bilanul demografic natural s-a redus pe ansamblu la valori sub 4 (este negativ n sate din judeul Botoani i Vaslui), n majoritatea satelor oscileaz ntre 0 i 2 ; se menine la 4...6 n oraele i aezrile din culoarele Vilor Siret, Suceava, Brladul superior sau pe axele de circulaie nsemnate). Micarea migratorie. Este un proces demografic caracteristic acestei regiuni, el fiind determinat de mai muli factori (sporul natural ridicat, potenialul economic limitat al multor aezri rurale, industrializarea rapid, forat, nainte de 1990 din unele orae din podi sau din alte judee etc.). Ariile de unde se nregistreaz plecri definitive importante sunt centrul i nordul Cmpiei Moldovei, cea mai mare parte din Podiul Brladului (ndeosebi Colinele Tutovei, Dealurile Flciului, Podiul Covurlui etc.), iar centrele spre care s-au desfurat cele mai nsemnate fluxuri au fost n afara podiului Bucureti, Braov, Piatra Neam, Oneti, Tulcea, Galai, Brila, Litoral, centre miniere etc., iar n podi oraele Iai, Botoani, Vaslui, Brlad, Bacu etc. (D.Chiriac, Al.Ungureanu, 1980). Deplasrile zilnice sau sptmnale, destul de frecvente nainte de 1990, se realizeaz spre orae (mai ales cele mari) din satele aflate n lungul cilor de comunicaie importante. Un numr extrem de mic din fora de munc face naveta din orae n sate pentru servicii n domeniul nvmntului, ocrotirii sntii, n comer i transporturi etc. Dup 1990, procesul este foarte redus, n unele situaii producndu-se reveniri n satele de batin.

3. CARACTERISTICILE AEZRILOR 3.1. Aezrile urbane. n Podiul Moldovei la finele secolului erau 26 de orae, dar numrul lor s-a mrit subiectiv n ultimele decenii, azi fiind de 33. Numrul de locuitori nainte de anul 2000 la marea majoritate a crescut mult att pe seama sporului migratoriu, ct i a celui natural. Erau i situaii (Sveni, Negreti, Solca, Darabani) n care se constata o stagnare sau chiar un recul determinat de plecrile definitive, nsemnate, spre alte centre (mai ales Iai, Botoani, Dorohoi) (D.Chiriac, Al.Ungureanu). Dup Revoluie, n toate oraele numrul de locuitori a sczut, dar diferit n funcie de posibilitile de folosire a forei de munc disponibile. Noile centre urbane provenite din promovarea la acest rang a unor comune n special cu populaie numeroas a meninut ridicat cota populaiei urbane, dar a cobort pe ansamblu valoarea caracteristicilor social economice i culturale. Dup funciile economice principale, aezrile urbane se pot grupa n: orae cu funcii complexe (Iai, Suceava, Bacu, Botoani, Vaslui), la care se pot diferenia sectoare cu concentrare mai mare a unitilor industriale, comerciale, administrative, rezideniale; orae n care activitile industriale au un rol esenial (Brlad, Roman), orae n care serviciile, activitile agricole se mbin cu cele industriale (Siret, Bereti, Pacani, Dolhasca, Miliui, Rdui .a.) etc. Dup numrul de locuitori sunt, n 2005, dou orae mari (Iai, 321.580 locuitori; Bacu, 175.921 locuitori), cinci mijlocii cu o populaie ntre 50.000 i 150.000 locuitori

51

(Botoani, 115.344 loc, Suceava, 106.138 loc., Vaslui, 70.267 loc., Roman, 69.483 Brlad 69.183); dousprezece orae mici, cu o populaie ntre 10.000 i 50.000 locuitori (Pacani, 42.172 loc., Dorohoi, 31.073 loc, Flticeni, 29.899 loc., Hui, 29.582 loc., Rdui, 27.759 loc., Adjud, 17.677 loc., Vicovu de Sus, 14.161 loc, Trgu Frumos, 13.619 loc., Flmnzi, 11.877, Darabani, 11.867 loc., Hrlu, 11.271 loc., Dolhasca, 11.091 loc.,) i paisprezece orae foarte mici, sub 10.000 locuitori (Negreti 9.921 loc., Liteni, 9.892, Podu Iloaiei, 9.742, Siret, 9.371 loc., Salcea, 8.707 loc., Miliui, 8.442, Sveni 8.177 loc., Murgeni, 7.704, Tg.Bujor, 7.617 loc., Cajvana, 7.279, tefneti, 5.641, Bucecea, 5.174, Solca, 4.462 loc., Bereti, 3.607 loc.). Exist 13 municipii (Iai, Bacu, Botoani, Suceava, Vaslui, Roman, Brlad, Pacani, Dorohoi, Flticeni, Hui, Rdui, Adjud). 3.2. Aezrile rurale. n Podiul Moldovei satele (concentreaz 54 % din populaie) se desfoar pe toate formele de relief, dar frecvente sunt: pe terasele i luncile nalte din lungul vilor principale (cele mai extinse), la obria multor vi toreniale (n interiorul dealurilor sau podiurilor), pe versani (Coasta Iailor, Dealurile Botoaniului, versanii Prutului, Brladului etc.) sau pe podurile interfluviale cu caracter structural (Podiul Central Moldovenesc, Podiul Sucevei). Dup numrul de locuitori sunt aezri mari (peste 1.500 loc.) concentrate pe terasele Sucevei, Siretului, Moldovei, la contactul Cmpiei Moldovei cu regiunile limitrofe; aezri mijlocii (800 1.500 loc.) situate la obriile vilor i n zone deprtate de cile de comunicaie (vestul i centrul Podiului Brladului) etc. Dup funciile economice, marea majoritate sunt cele cu activiti agricole dominante, dar cu unele diferenieri cerealiere, cerealiere i viticole (Cmpia Moldovei, Podiul Brladului), cerealier pomicole (Podiul Sucevei, pe contactul Cmpiei Moldovei cu unitile limitrofe) cerealier i creterea animalelor (Podiul Sucevei, Culoarul Moldovei) etc. La acestea se adaug aezrile cu funcie principal cea agricol, la care cu rol complementar sunt i unele activiti industriale (Cacica, Sascut, Podu Turcului etc.), serviciile (n ultimul timp turismul se afirm n satele de la contactul cu Obcina Mare, pe rurile Suceava, Moldova, pe axele mnstireti etc.), transport i ci de comunicaie (Vereti, Leorda, Crasna, Strunga etc.).

ACTIVITILE ECONOMICE
1. CARACTERISTICI GENERALE Pn ctre finele secolului XIX, economia aezrilor din Podiului Moldovei avea un caracter net agricol. Doar n unele orae, existau uniti meteugreti n care se prelucrau produse agricole (cereale, carne, piei, blnuri etc.) i ateliere de reparaii. La sate se produceau esturi, dar erau i unele ateliere de olrit, fierrit, cizmrie etc. Agricultura, care avea la baz marea proprietate, era axat pe producia de cereale (din ce n ce mai mult solicitat pe piaa extern) i creterea animalelor. Cile de comunicaie erau nemodernizate, fiind dominant axate pe culoarele de vale i ntre orae, trguri i puzderia de sate. La sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX s-au nfptuit mai multe reforme agrare, industria a beneficiat de cteva legi protecioniste, s-au construit cteva tronsoane de cale ferat.

52

Industria era axat pe uniti mici din ramurile alimentar (morrit, bere, carne), textil, materiale de construcie; dup construirea cilor ferate pe Siret i Brlad au aprut i ateliere de reparaii la depourile din Iai i Pacani. ntreprinderile mai importante erau concentrate n Iai i Bacu. Lipsa de resurse naturale i orientarea celor bneti spre Bucureti, i zonele cu exploatri petroliere (ndeosebi din bazinul Prahovei) i forestiere etc. au favorizat meninerea acestei stri a industriei n ansamblul podiului. n agricultur se mresc suprafeele cultivate prin defriri mari n regiunile deluroase joase, prin deselenirea unor suprafee extinse din silvostep. Crete producia cerelarier i a culturilor tehnice (sfecl de zahr, floareasoarelui, tutun) a cror produse sunt cutate la export sau reprezentau materii prime pentru inteprinderile aprute. n a doua parte a secolului XX se produc schimbri de structur. Mai nti n industrie; dup rzboi, s-au reparat, comasat unitile mici i s-au dezvoltat ramurile de tradiie (alimentar, textil, hrtie etc.). Treptat, au fost construite uniti mari n Iai, Brlad, Bacu, Roman, Suceava, Vaslui etc., n diverse ramuri construcii de maini (rulmeni, electronic, electrotehnic, maini unelte, mecanic fin etc.), chimic (fire i fibre sintetice, ngrminte), textil, lemn etc. i s-au realizat uniti mai mici i n celelalte orae i chiar n unele comune aflate pe ci de comunicaie nsemnate. Ca urmare, a crescut ponderea produciei industriale, aceast ramur ajungnd s devanseze agricultura. Unele subramuri s-au impus nu numai pe plan regional, dar i la nivelul rii (alimentar, textil, celuloz i hrtie, fire i fibre sintetice, medicamente, electrotehnic etc.). Dup anul 2000 s-a nregistrat privatizarea celor mai multe uniti industriale, desfiinarea celor considerate ca nerentabile (ndeosebi n oraele mici). Ca urmare, valoarea produciei a sczut dramatic, interprinderile anterioare au fost nlocuite cu diverse depozite, ateliere i uniti mici profilate pe sisteme de ansamblare sau de creare de bunuri vandabile imediat. Marile combinate au fost fie nchise ca urmare a falimentrii lor fie au fost divizate n fabrici mici cu un specific economic limitat. Dac n marile orae au supravieuit unele ramuri industriale dar cu profil productiv modificat, n celelalte schimbrile au fost profunde, aici rmnnd de baz unitile mici din domeniul industriei alimentare, materialelor de construcii. Podiul Moldovei constituie o nsemnat regiune agricol a rii (d peste 15 % din producia agricol a Romniei). Condiiile naturale sunt extrem de favorabile: n culoarele vilor i n regiunile joase culturilor cerelariere, unor plante tehnice cum ar fi sfecla de zahr, floareasoarelui, inul, cnepa etc., apoi pe versanii dealurilor viti pomiculturii, iar n luncile marilor ruri legumiculturii. Punile i fneele din dealurile nalte, ca i diversele culturi furajere au favorizat creterea animalelor, care era ocupaie tradiional. Creterea suprafeei agricole s-a nfptuit prin lucrri complexe de amenajare local a spaiului din luncile Siretului, Bahluiului, Brladului etc., apoi prin terasri i plantaii (silvice, viti-pomicole) pe versanii afectai de alunecri i eroziune. Un loc nsemnat n studiul degradrilor de teren i a metodelor de combatere a acestora n Podiul Moldovei l-a avut staiunea experimental de la Perieni (Colinele Tutovei) ale crei activiti au fost mult diminuate dup Revoluie. n ultimele decenii, prin desfiinarea unitilor agricole de stat i a CAP-urilor prin mproprietrirea ranilor i a motenitorilor marilor familii boiereti, dar i a cumprrii de terenuri ntinse de ctre cei cu resurse financiare s-a ajuns la dou situaii nete. Pe de o

53

parte s-a individualizat o agricultur bazat pe mica proprietate, cu producie limitat ce are caracter de subzisten i srcie i care este specific marei majoriti a populaiei steti. Procesul este dominant n judeele Vaslui, Botoani dar i n celelalte sate aflate n regiuni deluroase cu relief accidentat, unde degradarea terenurilor prin alunecri, iroire, inundaii etc. este activ sau la care manifestarea secetelor prelungite este nsoit de distrugerea de multe ori n totalitate a produciei agricole. Acestor gospodrii le sunt caracteristice nu numai producia limitat, dar i cultivarea unui numr redus de soiuri de plante (frecvent porumb, gru) la care se asociaz, n funcie de condiiile de relief, unele petice de vie sau cu pomi fructiferi (mai ales pruni, meri, corcodui etc.) i creterea ctorva psri, oi etc. O not aparte n satele din apropierea oraelor o d practicarea culturii legumelor la nivel de loturi gospodreti sau n solarii. A doua situaie s-a prefigurat treptat prin constituirea (uneori refacerea) de moii mari. La acestea, structura produciei agricole are caracter complex (de baz cerealier la care, n funcie de caracteristicile oropedoclimatice, se adaug cultura de vi-de-vie, livezile, creterea animalelor, legumicultura etc.), se realizeaz prin folosirea forei de munc salariate i cu mijloace tehnice moderne. Structura general a cilor de comunicaie s-a realizat de-a lungul secolelor pe msura apariiei i dezvoltrii de aezri, ea fiind, n cea mai mare msur legat de culoarele de vale i de contactele dintre unitile naturale. Modernizarea ei i impunerea ctorva artere magistrale sunt, ns, legate de secolul XX (pe Siret, Suceava, Moldova, Bistria, Brlad, Cmpia Moldovei etc.). Dup anul 2000 a nceput un proces de modernizare a lor plecnd de la reeaua drumurilor naionale. Exist un program complex care vizeaz realizarea de autostrzi (n lungul Siretului, pe Brlad spre Iai, de legturi cu Transilvania), modernizarea magistralelor feroviare i dezvoltarea aeroporturilor. Deci, dup Revoluie, s-au produs treptat modificri eseniale care au vizat tipul de proprietate, ponderea n structura economiei a ramurilor acestora, distribuia i gradul de utilizare a forei de munc etc. Pe ansamblu este o economie de tip capitalist care i pstreaz caracterul agrar industrial i unde o bun parte din fora de munc rmne nefolosit, ceea ce au facilitat pe de-o parte migrarea n strintate pe diferite intervale de timp, iar pe de alta omajul i condiii de via dificile pentru numeroi locuitori (ndeosebi n judeele Vaslui i Botoani). 2. INDUSTRIA n Podiul Moldovei sunt puine resurse de subsol i cu valoare economic limitat. Exist hidrocarburi n Culoarul Siretului, turb la Dersca, sare la Cacica, nisip cuaros la Miorcani i Hudeti, materiale de construcie (ndeosebi balast n albiile principalelor vi). Ca urmare, necesarul de materii prime se asigur, n cea mai mare msur, prin legturi de cooperare cu uniti aflate n Carpai, Subcarpai, DealurileTransilvaniei (sare, gaze naturale etc.). Necesarul de ap pentru consum i economie este asigurat din apa rurilor (rezerve de peste 7 km3/an, dar cu fluctuaii sezoniere i regionale i concentrare n marile artere Siret, Prut, Moldova), din unele pnze subterane, din lacuri amenajate n acest scop i prin conducte tocmai din Subcarpai (Timieti pe Moldova). Potenialul hidroenergetic este parial valorificat pe Siret i pe Prut.

54

Agricultura i pdurea asigur materia prim pentru ramurile industriale tradiionale (alimentar, lemn, textil etc.) care au o pondere nsemnat n producia industrial, alturi de subramurile noi (construcii de maini, chimic etc.). Industria energetic. Se axeaz pe obinerea de energie electric n termocentralele aflate n oraele principale (Iai, 200 MW) ce dein peste 4/5 din puterea instalat, apoi unele hidrocentrale pe Prut (StncaCosteti, 15 MW), Siret (Galbeni 30 MW, Bereti 40 MW, Rcciuni), Bistria (Racova, Grleni, Bacu I i Bacu II) nsumnd peste 100 MW. Exploatrile de gaze naturale sunt restrnse la cteva centre n Colinele Tutovei (Giceana, Glvneti), Culoarul Siretului (Roman Secuieni Onicani), la care se adaug unele rezerve de petrol n sud. Industria metalurgic. Are uniti n Iai (evi sudate) i Roman (laminate tubulare i evi fr sudur). Industria construciilor de maini. Se realizeaz diverse utilaje (la Bacu pentru instalaiile petroliere i avioane, la Roman strunguri, utilaj forestier, la Iai utilaje pentru industria chimic, Suceava utilaje agricole, pentru industria celulozei i hrtiei i industria lemnului, la Botoani pompe i compresoare, la Pacani utilaj pentru C.F.R. i scule, basculante, la Brlad rulmeni etc.), aparatur electronic i electrotehnic (Iai, Botoani, Pacani), aparate de msur i control (Brlad, Vaslui) etc. Industria chimic. Mai multe uniti au fost desfiinate (poluare excesiv) sau reprofilate. Cele existente sunt concentrate la Iai (fire i fibre sintetice, medicamente, mase plastice), Bacu (ngrminte), Suceava, Roman etc. Industria materialelor de construcii. Cele mai numeroase sunt balastierele mari (pe Moldova, Bistria, Siret), carierele de lut i argil pentru crmizi (Roman, Iai, Dorohoi, Bacu), nisip cuaros (Miorcani), gresii, calcare etc. Se produc: crmid (Roman, Iai, Bacu, Botoani i Vaslui), prefabricate din beton (Roman, Iai, Suceava, Vaslui, Bacu), liani (Roman, Bucecea), semicristal i ceramic fin (Dorohoi), sticl menaj (Flticeni), izolatori (Botoani). Industria lemnului. Din podurile podiurilor nalte se exploateaz lemn de fag i stejar. Industria de prelucrare se bazeaz mai ales pe lemnul de rinoase (adus din Carpai). Se obin: cherestea de rinoase (Vicovu de Jos, Cacica, Flticeni) i fag (Bacu, Hrlu, Ciurea), plci aglomerate (Flticeni, Suceava, Bacu), plci fibrolemnoase (Suceava, Bacu), mobil (Rdui, Bacu, Iai) etc. Industria celulozei i hrtiei. Este ramur veche la Bacu (din 1885, intreprinderea Letea). Industria textil. Are tradiie ndelungat i numeroase subramuri. Se realizeaz fire i esturi din bumbac (Botoani, Iai, Vaslui, Hui), a (Suceava), vat (Brlad), fire i esturi din in i cnep (topitorii la Dorneti, Icani, Vereti, Vaslui; filatur de in la Flticeni, estorii la Iai, Botoani, Pacani), mtase artificial (Iai), stofe fine de ln (Bacu), tricotaje (din bumbac la Iai, Suceava, Siret etc., mtase, ln, fire sintetice la Rdui, Roman, Pacani; ciorapi la Hui etc.), confecii etc. Industria alimentar. Constituie nu numai o ramur de tradiie, dar ocup un loc nsemnat n economia podiului, valorificnd produsele agricole. Sunt mari abatoare de carne la Suceava i Bacu. Se obin ulei vegetal la Iai, Vaslui, Brlad, produse lactate la Suceava, Iai, Botoani, Bacu; zahr la Roman, Sascut, Bucecea, Pacani; exist centre

55

de vinificaie recunoscute la Cotnari, Hui, Tg.Bujor etc. Se mai produc: bere (Suceava, Iai, Bacu), tutun (Iai, Brlad) etc. 3. AGRICULTURA A fost i este ramura economic de baz, ntruct condiiile de relief i pedoclimatice favorizeaz culturile agricole, dar i zootehnia. Aproape 2/3 din suprafaa podiului este teren arabil. n rest sunt pduri (cca 13 %), puni i fnee, 15%. Culturile principale sunt: cerealele (4/5 din arabil) preponderent porumb (n centru i sud), gru, secar, orz i ovz (numai n Podiul Sucevei), plante oleaginoase (floareasoarelui n Cmpia Moldovei i n sud; soia, in pentru ulei etc.), plante textile, inul ndeosebi n Podiul Sucevei i cnepa n culoarele vilor Siret, Moldova, Brlad, cartofii (suprafee mari n Podiul Sucevei, culoarele vilor Siret, Moldova etc.), sfecla de zahr (Podiul Sucevei, culoarele vilor Siret i Moldova unde sunt i fabricile de zahr), tutun (n centru i sud). Pomicultura i viticultura sunt ocupaii tradiionale. Exist livezi de meri (Podiul Sucevei la Flticeni, Rdeni), meri i cirei (Dealul Mare Hrlu Cotnari), meri, cirei, viini (n jurul Iaiului), pruni, cirei, viini, meri (la sud-est de Iai la Rducneni Mona Bohotin). Cele mai ntinse suprafee cu vii i care sunt renumite prin vinurile obinute se desfoar pe versanii cu expunere estic i sudic de la Cotnari, Coasta Iaiului, Rducneni Bohotin Hui, Dealurile Bujorului. Creterea animalelor. Are la baz suprafeele ntinse de puni, fnee, culturi furajere, furaje concentrate etc. Bovinele au o rspndire mai mare n jumtatea nordic a podiului (n Podiul Sucevei rasele Pinzgau i Siementhal, Cmpia Moldovei Sura de step). Ovinele se cresc peste tot n cadrul podiului dar au o densitate peste media pe ar ntre Prut i Siret (urcana n nord i centru, spanca i merinosul n sud, karakul n Cmpia Moldovei). Porcinele au frecven mai mare n regiunile unde se cultiv cartofi i porumb. 4. CILE DE COMUNICAIE I TRANSPORTURILE Transporturile feroviare. Se realizeaz pe cca 1.180 km cale ferat ce aparin la 2 magistrale (Adjud Vicani i Tecuci Iai Botoani) unite prin patru legturi judeene. Din acestea, pornesc spre Carpai i alte regiuni 12 trasee secundare. Prin trei puncte (Vicani, Ungheni, Flciu) se face racordul cu reeaua feroviar din Republica Moldova i Ucraina. Densitatea reelei feroviare este de 5,3 km/100 km2 (mai mare dect media pe ar). Transporturile rutiere. Se realizeaz pe o reea de drumuri cu grad de modernizare variat. Cele mai nsemnate artere urmresc culoarele vilor mari (Siret, Moldova, Prut, Brlad, Bistria, Jijia). Pe ansamblu, densitatea reelei rutiere este de 38 km/100 km2. Prin drumurile modernizate se asigur n mai multe puncte legturi cu Republica Moldova i Ucraina sau treceri spre Transilvania i judeele din sud. Faciliteaz traficul de cltori i transportul de mrfuri i materie prim pe distane scurte. Principalele noduri rutiere sunt: Suceava, Iai, Botoani, Roman, Bacu, Vaslui,

56

Brlad etc., iar ca puncte de trecere spre Ucraina Siret i spre Moldova Stnca, Secueni, Ungheni, Albia, Oancea etc. Transporturile aeriene. Dispun de trei aeroporturi (Iai, Suceava, Bacu) cu legturi zilnice cu Bucuretiul. Vara sunt i curse directe Suceava Constana. Transporturile prin conducte. Se transport gaze naturale din Transilvania (magistrala de pe Trotu care se ramific spre Suceava, Botoani, Iai, Vaslui), iar ap din lunca Moldovei (Timieti Iai). Exist o reea electric cu linii de nalt tensiune (110 KV, 220 KV, 440 KV) ce leag centrele electrice din regiune cu cele din afar i care asigur necesarul de energie pentru industrie i consumul casnic. 5. POTENIALUL TURISTIC Podiul Moldovei se ncadreaz n Provincia turistic Moldova care dispune nu numai de un valoros potenial turistic natural i social-istoric, dar i de un bogat echipament (capaciti de cazare, reea de drumuri, uniti de servire etc.). Cel mai important centru turistic din Podiul Sucevei este municipiul Suceava (fost capital a Moldovei n secolele XIV XVI, ruinele cetii medievale lng care se afl monumentul lui tefan cel Mare, muzeul satului bucovinean i parcul dendrologic, mai multe biserici ctitorii ale voievozilor tefan cel Mare, Petru Rare, Vasile Lupu, parcul Arini i un muzeu cu valoroase exponate de istorie, art, tiinele naturii etc.). Spre nord-vest sunt: Mnstirea Dragomirna (sec. XVII), bisericile Ptrui (sec. XV), Arbore (sec. XVI), Solca (sec. XVII), Rdui (sec. XIV), Siret (sec. XIV XV). Se adaug staiunea climateric Solca, centrul de ceramic neagr de la Marginea, herghelia de la Rdui. La sud de Suceava se afl rezervaia floristic BosanciPonoare, casa memorial i muzeul Ciprian Porumbescu, oraul Flticeni, mnstirea Probota ctitorie a lui Petru Rare. n Culoarul Siretului se afl oraul Roman (fragmente din fosta cetate din sec. XIV), la confluena cu Bistria municipiul Bacu (biserica Precista din sec. XVI, casa memorial George Bacovia, edificii din secolele XIX XX). Cel mai important centru turistic din Cmpia Moldovei (i din ntreg podiul) este municipiul Iai, capital a Moldovei n secolele XVI XIX. Aici exist numeroase cldiri i monumente cu valoare istoric i ahitectonic din secolele XV XX (fragmente din zidurile Curii Domneti, biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitorie a lui tefan cel Mare, biserici i mnstiri renumite, precum Galata a lui Petru chiopul, Trei Ierarhi i Golia ridicate de Vasile Lupu, Cetuia ctitorie a lui Duca Vod, palate din secolele XIX i XX, cel mai mare i mai renumit fiind Palatul Culturii, instalaiile balneare de la Nicolina, Parcul Copou, Grdina Botanic cea mai mare din ar, case memorilale precum bojdeuca lui Creang, numeroase statui de voievozi i oameni de cultur i tiin etc.). n vecintate sunt mai multe lacuri de agrement (Ciric), rezervaii naturale (Valea lui David, Repedea). n vestul Cmpiei Moldovei sunt mai multe obiective turistice. La Ruginoasa, exist muzeul memorial Al.I.Cuza, la Cucuteni un muzeu al culturi neolitice, la Hrlu ctitorii ale lui tefan cel Mare i Petru Rare, la Cotnari o ntins podgorie renumit nc din sec. XV, n municipiul Botoani sunt biserici din sec. XVI, casa memorial N.Iorga, la Ipoteti se afl Complexul memorial a lui Mihai Eminescu, n Dorohoi

57

exist o ctitorie a lui tefan cel Mare, o biseric din lemn din sec. XVIII i muzeul memorial George Enescu. n sudul Podiului Moldovei, obiectivele turistice mai nsemnate sunt dispersate n cteva localiti, majoritatea n lungul Brladului. Astfel, n Vaslui exist o ctitorie a lui tefan cel Mare i monumentul voievodului; n apropiere de Podu nalt se afl un monument ridicat n amintirea victoriei acestuia asupra otii otomane la 1476. n Brlad, alturi de cteva monumente religioase din secolele XVI XVII exist un parc renumit i edificii din secolele XIX XX iar la Hui, cunoscut nc din timpul lui tefan cel Mare pentru podgoriile sale, sunt o vinotec de ordin naional i edificii din secolele XV XIX.

SUBUNITI GEOGRAFICE
1. PODIUL SUCEVEI Se afl n nord-vest, ntre Culoarul Moldovei, Obcina Mare, Cmpia Moldovei i grania cu Ucraina. Reprezint cca 25 % din suprafaa ntregului podi. Este alctuit din formaiuni sarmaiene (n baz faciesuri argilo-nisipoase, la partea superioar, n vest, pietriuri i nisipuri cu caracter fluvio-deltaic, iar n centru i est conglomerate i gresii oolitice cu structur net monoclinal. Relieful are interfluvii cu poduri largi, uor nclinate spre sud-est, fragmentate n general longitudinal. Vile au caracter de culoare largi cu lunci extinse i terase (3 7 trepte, bine dezvoltate cele inferioare; terasele mijlocii trec n nivelul unor bazinete depresionare detaate de sectoare de contact structural sau petrografic). Climatul este de podi de altitudine medie, umed (650...700 mm) cu temperatura medie anual de 6...70 C, 120 zile de nghe, peste 150 de zile cu temperaturi ce depesc 10o C i 70 de zile cu temperaturi de peste 25o C. Se impun dou artere hidrografice Siret (12,7 m3/s la intrarea n ar, 35 m3/s la Pacani) i Suceava (4 m3/s amonte i 16 m3/s la Icani). Celelalte ruri care au obrii n Obcina Mare sunt scurte i au un specific al scurgerii influenat puternic de regimul precipitaiilor. Pdurea ocup o suprafa ceva mai mare pe dealurile nalte; predomin fagul, gorunul, stejarul penduculat; lng munte exist pdure de amestec de fag cu conifere. Solurile sunt brune luvice (luvosoluri), dar local apar rendzine, pseudorendzine (faeziomuri) i erodisoluri (erodosoluri). Este bine populat cu aezri foarte vechi. Populaia urban reprezint cca 30 %. Aezrile rurale sunt mari, predominant cu funcii agricole (culturi diverse, dar i creterea animalelor) i una sau dou complementare (exploatri forestiere, sare etc.). Principalele ramuri ale industriei sunt: alimentar, exploatarea i prelucrarea lemnului (tradiional), construcii de maini (utilaj agricol i chimic), la Suceava, Rdui i n cteva uniti mici din comunele Bucecea, Cacica, Vicovul de Jos.

58

Agricultura are un caracter complex; se practic culturi de porumb, cartofi (10...22 % din arabil la nivel de comun), sfecl de zahr, in, cnep, plante furajere, pomicultur tradiional la Rdeni, Flticeni (meri), creterea animalelor (ndeosebi cornute mari). n cadrul Podiului Sucevei se pot separa urmtoarele subuniti:
Dealurile piemontane Ciungi Leahu. Se afl n vest, la contactul cu Obcina Mare i cuprind dealuri (450...687 m) i depresiuni de contact (Marginea, Solca, Cacica, Pltinoasa). C.Martiniuc le-a numit Piemontul Obcinei Mari; V.Bcuanu - Dealurile piemontane dintre Moldova i Suceava. Sunt alctuite la partea superioar din alternane de nisipuri, pietriuri cu intercalaii de argile, nisipuri argiloase cu caracter fluvio-deltaic (imense conuri depuse ntr-o mare sarmatic puin adnc dup prerea geologilor i a lui C.Martiniuc sau conuri acumulate n pliocen pe o cmpie joas dup V. Tufescu), cu o grosime mic n nord i de peste 80 m n sud. Depozitele au o structur monoclinal. - n partea de nord exist dealuri izolate (500 m) nconjurate de culoare de vi, depresiuni, ei largi i glacisuri; pdure pe vrfurile dealurilor, iar n rest puni; sate pe terase sau glacisuri ce au cte peste 4.000 de locuitori i o economie bazat pe creterea animalelor, culturi de cartofi i porumb. - n centru sunt dealuri scunde, aplatizate (orizontul de pietriuri este subire), separate de culoare de vale adesea cu caracter depresionar (Arbore, Solone). - n sud, sunt culmi (600 m; orizont gros de pietriuri); fizionomie de podi cu pduri (fag, conifere, gorun), separate de vi mai nguste i depresiuni mici n care se afl sate cu 1500 2500 de locuitori (Ilieti, Stupca) cu profil economic complex (creterea animalelor, cartofi, exploatri de lemn, sare la Cacica); Solca este ora din 1962, bilan demografic negativ; agricultur, industrie (bere din 1860), staiune balnear; Vicovul de Sus, ora din 2003, cu 14.161 locuitori n 2005, industria cherestelei. La acestea s-au adugat n 2005 Cajvana, 7.279 loc. n 2005, Miliui, 8.442 loc. n 2002. Podiul Flticenilor se desfoar ntre vile Suceava, Moldova, Siret i Dealul Ciungi. Este alctuit din depozite sarmaiene (gresii, conglomerate calcaroase); are o structur monoclinal cu cdere a stratelor spre sud-est. Relieful este format din platouri structurale extinse la 450 560 m, fronturi de cuest orientate spre vest, nord vest, nord cu intense degradri, vi consecvente i subsecvente (omuzul Mare, omuzul Mic). n cadrul su se separ dou subuniti. - Depresiunea Liteni, n vest, la altitudinea de 350 450 m, ntr-un sector unde precumpnesc faciesuri marno-argiloase; albiile sunt largi, de la care de dezvolt glacisuri coluvio-deluviale; satele au n jur de 1.000 de locuitori. Se practic culturi cerealiere, plante tehnice, cartofi, livezi; omuzul Mare a depit prin civa aflueni linia marilor nlimi ptrunznd n Valea Moldovei la nivelul terasei de 10 15 m a acesteia; Liteni (9.892 loc. n 2005) a fost declarat ora n 2003. - Podiul omuz-Ttru se remarc prin masivitate, interfluvii extinse orientate nord-vest sud-est i nord sud, forme de relief structural; n sud-est este un sistem de 7 terase de confluen; sate ce au 500...1.000 locuitori cu profil agricol (renumite sunt culturile de meri de la Rdeni, Flticeni). Flticeni a provenit dintr-un trguor, industria lemnului, textil, alimentar .a.

59

Podiul Dragomirnei. Este ncadrat de Suceava i Siret. Are nlimi de peste 500 m n centru (gresii calcaroase); spre Siret fruni de cuest cu degradri iar spre sud-est platouri structurale extinse, separate de vi consecvente largi (Dragomirna); pe culmi sunt pduri de cvercinee, uneori de fag (Mitocul Dragomirnei). n nord-est sunt Dealurile Blcui (400 m; intens fragmentate). Satele sunt pe vile principale sau n bazinete de obrie (1.000 2.000 locuitori). Se practic agricultura complex.

Culoarul Sucevei i Depresiunea Rdui. Se desfoar pe 60 km

lungime. - Depresiunea Rdui se afl n nordvest i cuprinde lunca larg a Sucevei i terasele de 5 15 m, 30 40 m, 60 70 m. Se nregistreaz geruri frecvente legate de inversiuni termice i un exces de umiditate; satele sunt pe glacisuri i pe terase. Municipiul Rdui este atestat documentar ca aezare n secolul XIV; ora din 1852; industrii: lemnului (mobil), chimic, alimentar (alcool, 1881), tricotaje etc. - Culoarul Sucevei are 4 5 km lrgime; terasele sunt ndeosebi pe stnga, iar lunca bilateral. Caracter agricol (cereale, cartofi, plante tehnice). Suceava este atestat documentar n 1388; veche capital a Moldovei, important centru industrial (alimentar, utilaj pentru industria chimic, agricultur, mobil, prefabricate), nod feroviar, aeroport, centru universitar. Salcea, ora din 2004, gzduiete aeroportul care deservete Suceava.

Culoarul Siretului. Se ntinde pe o lungime de peste 100 km, avnd

lrgimi de 10 - 13 km n zonele de confluen cu Suceava i Moldova unde sunt terase extinse; n rest, limea este de 4 6 km. Este dominat de podiurile vecine prin versani povrnii. Relieful este format din lunc (2 4 km lime) cu o albie mendrat i despletit, cu numeroase cursuri prsite i sectoare cu exces de umiditate. Lunca (cu trepte la 2 m, 4 m, 6 8 m) este ncadrat de terase (7 8 trepte; cea de 10 15 m are extindere deosebit). Aezrile rurale sunt pe terase, au cte 1.500 2.000 de locuitori, profil cerealier, plante tehnice, cartofi. Oraul Siret este atestat documentar la 1340, capital a Moldovei n secolul XIV; funcii de servicii i industrial (industria uoar, prelucrarea lemnului). n 2002 avea 9.371 locuitori. n 2003 au devenit orae i Bucecea, (profil agroindustrial, fabric de zahr, 5.174 locuitori n 2005) i Dolhasca (nod feroviar, cherestea, 11.091 loc. n 2005). Dealurile Botoaniului. Dealurile Bour Dealul Mare sau Dealurile Botoaniului, au fost numite de V.Mihilescu (1930) Podiul nalt din vestul Botoaniului, de ctre Gr. Posea i L.Badea (hart) Culmea Siretului superior i de V.Mihilscu, n 1964, Culmea Siretului. Dealurile domin Culoarul Siretului prin versani abrupi. Limita fa de Cmpia Moldovei se afl la baza versanilor povrnii pe aliniamentul Dorohoi (vest) Botoani (vest) Flmnzi Hrlu Cotnari Ruginoasa. Structura geologic este similar cu a podiurilor Flticeni i Dragomirna (gresii, microconglomerate calcaroase care imprim i menin masivitatea i formele structurale). nlimi n jur de 400 m (Vf. Tudora 587 m n Dealul Mare). Exist mai multe ei de eroziune largi care i mpart n mai multe subuniti: Dealul Ibneti, Dealul Bour,

60

aua Lozna, aua Bucecea, Dealul Corni, aua Vorona, Dealul Mare (n est o subunitate Dealul Holm), aua Ruginoasa Strunga. n primele ei, afluenii Jijiei i Sitnei au depit linia marilor nlimi ptrunznd n bazinul Siretului unde au efectuat captri pn la nivelul terasei de 8 10 m.Afluenii Prutului au mpins peste tot cumpna de ape spre vest i au detaat la contactul cu Cmpia Moldovei mici depresiuni de contact. Peste 75 % din suprafa este acoperit de pduri de cvercinee, iar pe vrfuri i de fag. Pe versani i n bazinetele depresionare sunt puni, livezi, vii. Aezrile se afl preponderent la contactul cu Cmpia Moldovei, unde formeaz un aliniament aproape continuu de sate mari cu economie agricol (cereale, vii, livezi de meri, cirei, cartofi, in, sfecl) sau n eile largi, unde au economie complex (de exemplu, Bucecea, Ruginoasa, Leorda). 2. CMPIA MOLDOVEI (PODIUL JIJIEI) Se afl n nord-estul Podiului Moldovei, ntre culoarul Prutului i podiurile Sucevei i Brladului. Reprezint 26 % din podi, are 125 m altitudine medie i 265 m n Dealul Cozancea, altitudine maxim. I. Rick (1931) a numit-o Depresiunea Jijiei, I.Simionescu (1934), Cmpia Moldoveneasc, M.David (1933) parte din Depresiunea Prutului mijlociu, V. Tufescu (1942), Cmpia Moldovei. Sensul de cmpie este legat de folosina agricol, altitudine, solurile cernoziomice, vegetaia de silvostep, regimul scurgerii apelor etc. Sensul noiunii de depresiune este impus de poziia mai joas n raport cu podiurile vecine care o domin prin denivelri de peste 100 m. n realitate este o unitate de podi jos care mbrac trsturile de peisaj ale cmpiei, alctuit din formaiuni marno-argiloase uor monoclinale care asigur condiii pentru numeroase degradri. Relieful aparine unui peisaj sculptat n pliocen-cuternar prin naintarea rapid spre vest a afluenilor Prutului datorit rocilor moi i nivelului de baz jos. Culmile sunt rotunjite, adesea apar platouri care coboar lin spre sud-est. Vile sunt largi, cu lunci extinse, terase (3 6) i glacisuri coluvio-proluviale. ntre praiele de la obriile Bahluiului, Bahluieului, Sitnei, Miletinului, Jijiei s-au realizat captri locale (V. Bcuanu, 1960). Vile, care se desfoar de la vest la est sau pe direcii apropiate au profil asimetric, cu versantul drept abrupt (cuestic) cu intense degradri (toreni i alunecri); tipice sunt cuestele (coastele) Jijiei, Jijioarei, Bahluiului. Climatul este continental cu temperatur medie anual de 9...10o C, peste 120 zile de nghe, 40 50 zile de iarn, peste 75 zile de var, amplitudini termice de peste 75o C, ngheuri de durat pe culoarele vilor Prut, Jijia, Bahlui, Sitna, variaii mari n regimul anual, sezonier, lunar al precipitaiilor (ploile au caracter torenial), sunt frecvente secetele. Reeaua hidrografic autohton are caracter semipermanent cu variaii mari n regimul scurgerii (secarea albiilor; revrsri i inundaii la viituri); debitele la Prut sunt de 85...104 m3/s. Exist un numr mare de iazuri. Alimentarea cu ap potabil i pentru industrie se face din pnzele de adncime, lacuri special amenajate (ex. Stnca-Costeti, Ciric etc.) i prin conducte din pnzele freatice din terasele Moldovei. Vegetaia iniial de silvostep (plcuri de cvercinee pe dealuri mai nalte i pajiti cu piu i colilie) a fost nlocuit de culturi.

61

Solurile. Predomin molisolurile (cernisoluri) cu grad diferit de levigare; local, srturi, erodisoluri, soluri gleice. Aezrile. Sunt zece orae (trei municipii) i peste 25 % din aezrile rurale din Podiul Moldovei (o mare parte s-au format ncepnd cu sec. XIX prin luarea n cultur a silvostepei). Exist un spor natural care variaz, fiind mai mare n orae i localitile vecine i mic n centru, nord i est, dar i o deplasare intens din mediul rural n cel urban. Iai, trg la 1395, capital a Moldovei ntre 1564 i 1862, puternic centru industrial (chimie, construcii de maini, metalurgie, textil, alimentar), cultural, tiinific, nod de cale ferat i rutier, aeroport etc. Botoani, atestat documentar la 1493; centru al industriei textile, confecii, utilaj textil i agricol, i al industriei alimentare. Dorohoi, atestat documentar la 1408; are industria de ceramic, materiale de construcii, alimentar. Darabani, trguor pn la nceputul sec. XIX; profil agricol i de servicii, industrie mic (morrit, esturi, ceramic). Hrlu, atestat documentar la 1394 (Bahlovia); are mici uniti n industria alimentar, mase plastice, prelucrarea lemnului. Sveni, trguor n sec. XIX, este ora din 1968; bilan demografic negativ; profil agricol i de servicii; uniti de morrit, covoare. Trgu Frumos, atestat documentar la 1448; industria nclmintei, stofe, tricotaje, funcie agricol. Din 2004 au devenit orae localitile Flmnzi (11.799 loc.) i Podul Iloaiei (aprox. 10.000 loc.) cu funcie agricol. Din totalul aezrilor rurale, peste 2/3 au sub 1.000 de locuitori, dar au vetre ntinse i funcie agricol dominant. Agricultura este bazat pe culturi cerealiere (2/3 din arabil), floarea-soarelui (10 % din arabil), sfecl de zahr i culturi furajere. Se cresc ovine (urcan, igaie i karakul) n zona Sveni Hlipiceni. Subuniti Podiul Jijiei superioare i al Baeului. Relief mai nalt, platouri n vest i culmi rotunjite separate de vi largi n est; aparine silvostepei; slab dezvoltare economic i profil agricol dominant n est; n vest aezri ceva mai mari, cu putere economic; aici sunt oraele Botoani, Dorohoi, Darabani, Sveni, tefneti.
Podiul Jijiei inferioare i al Bahluiului. Relief aplatizat, vi largi (lunci, terase) care au frecvent versantul drept cu caracter structural; climat puternic continentalizat ce asigur trecerea de la silvostep la step. Este intens populat, avnd aezri mari. Se remarc influena puternic a municipiului Iai i prezena unor orae mici, recent declarate (Flmnzi, Podu Iloaiei).

3. PODIUL BRLADULUI Se desfoar n partea central-sudic a Podiului Moldovei pe cca 49 % din acesta. Limita de nord se afl la baza povrniului cuestic Coasta Iailor, n vest versanii si domin lunca Siretului, iar n sud intr n contact cu Cmpia Romn.

62

Geologic, la suprafa este un sedimentar sarmaian n nord i pliocen tot mai nou ctre sud; faciesurile sunt marno argilo nisipoase; n nord, apar i calcare oolitice, gresii calcaroase, iar n sud tufuri andezitice. Relieful are altitudini frecvent peste 400 m n nord (Doroanu, 564 m, Poiana Neamului, 530 m, Aninoasa, 522 m) dar spre sud scad treptat, ajungnd la 200...120 m. Relieful este puternic influenat de structura monoclinal i de stratele mai dure. Acestea au permis dezvoltarea de: fronturi cuestice cu amplitudini de zeci de metri i lungimi de zeci de kilometri. ntre acestea sunt: Coasta Iailor, cu denivelri de 200...300 m, considerat de M.David de natur tectonic iar de V.Bcuanu de origine eroziv; Sineti Cheia, Domniei Vulpeti; pe dreapta Brladului, Racovei; pe stnga Crasnei, Jaravului etc. Reversul cuestelor sunt platourile structurale (Repedea Tansa Suhule, Cheia Domniei, Scheia Ipatele, Avereti Bneasa, Slobozia Cantemir, Dobrov etc.). Prin fragmentare au rezultat vi subsecvente (Brladul superior, Racova, Lohanul, Jaravul, Crasna), vi consecvente (tipice n Colinele Tutovei i Podiul Covurlui), dar i vi obsecvente scurte. M. David a separat 4 suprafee de nivelare cu caracter structural (Tansa Cheia Domniei, 450 m, sarmaian; Repedea Suhule la 350...400 m, ponian; Scheia Ipatele la 300...350 m, dacian i Bodeti Onceti la 250...350 m, levantin). n realitate, sunt doar dou suprafee (n nord una superioar din pliocen inferior i alta n sud, din pliocen superior cuaternar inferior). n culoarele de vale sunt lunci largi (supranlate prin aporturi laterale de materiale), dominate de terase diferite ca numr (5-6 la Prut i Brlad). Climatul este mai umed pe dealurile nalte (600 mm de precipitaii) i mai uscat n sud i est (450 mm). Se caracterizeaz prin: 110 125 zile de nghe, 35 40 zile de iarn, 85 95 zile de var, 20 25 zile tropicale; inversiuni de temperatur n culoarele marilor vi i depresiuni; secete lungi mai ales n sud i est. Reeaua hidrografic are caracter intermitent (secarea este frecvent la toate rurile cu bazin sub 100 km2); prezint variaii de debit ca urmare a alimentrii predominant pluviale. Debitele variaz la Brlad ntre 0,2 m3/s n cursul superior i 6,9 m3 n cursul inferior, pe Crasna 0,6 m3/s, Tutova 0,9 m3/s. Amenajri lacustre sunt la Puca, Soleti, Mnjeti etc. Pdurile de gorun i stejar pedunculat (uneori fag) sunt n nord, iar silvostepa n sud i est (nlocuit de culturi, puni i fnee). n regiune sunt aezri vechi, mici, n bazine de recepie, pe dealuri. Sporul natural este important, cu toate c a sczut dup anul 2000. Sunt ase orae din care s-au afirmat economic doar Vasluiul i Brladul, care constituie centre polarizatoare pentru populaie i diversele activiti. Agricultura este orientat spre culturi cerealiere (2/3 din arabil), floarea-soarelui (10 % din arabil), viticultur, pomicultur, creterea oilor, legumicultur n luncile rurilor Brlad i Prut. Subuniti
Podiul Central Moldovenesc. Aflat n nord, ntre Coasta Iailor i culoarul vilor subsecvente Racova, Brlad i Lohan (versant sudic cuestic) a fost numit

63

de M.David Podi sarmatic, de C.Martiniuc - Podiul Central Moldovenesc, de V.Mihilescu Podiul Brladului Superior. Structura geologic a impus un relief cu profil asimetric, cu abrupturi cuestice n nord i poduri structurale n sud; afluenii Brladului au caracter consecvent. Brladul superior a realizat o depresiune subsecvent cu terase pe stnga. Este nc bine mpdurit (ndeosebi la peste 350 m i pe versanii nordici). Culmile sudice au platouri cu puni i fnee. Aezrile sunt mici (cca. 500...800 locuitori, pe vile mari; 150...200 locuitori, la obriile vilor secundare). Se practic culturi cerelariere, pomicultur i viticultur (renumite la Mona Rducneni Bohotin), creterea oilor. Vaslui, atestat documentar n secolul XIV; industrie textil, confecii, alimentar, materiale de construcii. n ultimele decenii i-a triplat populaia, ndeosebi pe seama sporului migratoriu. Negreti, atestat documentar n secolul XIV, ora din 1968; spor migratoriu apropiat de cel natural; uniti ale industriei alimentare, textile. Hui, atestat documentar n 1487, centru al unei renumite podgorii; industrie alimentar (vinificaie, morrit), textil, nclminte, materiale de construcii. Podiul Central Moldovenesc se divide n: - Podiul Sacov (nord-vest); - Podiul Vaslui (nord-est); - Podiul Racovei (sud-vest); - Depresiunea Brladului superior; - Depresiunea Hui.
Colinele Tutovei. Se desfoar ntre Brlad i Siret. Numele prezent al unitii a fost dat n 1935 de M.David; C.Martiniuc (1955) i stabilete limitele actuale. Geologic sunt alctuite dintr-o succesiune de formaiuni tot mai noi de la nord la sud (n nord facies argilo-nisipos cu intercalaii de gresii; n centru nisipuri, argile, marne, tufuri; n sud - nisipuri i pietriuri acoperite de depozite loessoide (n vest) i mai multe culmi nguste, prelungi, paralele care coboar spre sud la 300 350 m; ntre ele vi intens aluvionate i coluvionate, cu 1-3 terase; dinamica actual activ este dominat de splarea n suprafa, alunecri, torenialitate. Reeaua hidrografic, realizat n pliocen cuaternar s-a definitivat ca structur prin captri n holocen (I.Hrjoab, 1968). Traseul Brladului, dup D.Paraschiv (1969) a fost influenat de o afundare mai accentuat n sudul Depresiunii Brladului, iar dup I.Hrjoab de contactul conurilor aluviale ale Prutului i Siretului. Apele freatice au debite mici, iar rurile sufer variaii sezoniere mari; secarea este un fenomen caracteristic impus de climat i de formaiunile permeabile ce alctuiesc substratul; viiturile mari provoac inundaii. n cuprinsul lor se face trecerea de la pdurea de gorun (nord) la silvostep (sud). Cea mai mare parte a populaiei se afl la sate; sporul natural este ridicat, micarea migratorie este intens spre centrele de pe valea Brladului, Iai, Galai etc. Sunt sate mici (multe sub 500 locuitori) de tip nirat. Municipiul Brlad, a fost punct de vam n 1408; n ultimele patru decenii ale sec. XX populaia s-a triplat, dar a sczut dup anul 2000; industrie de rulmeni, aparatur de msur i control, chimic, textil, alimentar (ulei, tutun).

64

Dealurile Flciului. Se desfoar ntre vile Prut (E) i Brlad (V), culoarele subsecvente ale Lohanului i Jaravului (sud). Predomin faciesurile marnoargiloase, nisipoase; n vest apar calcare, gresii calcaroase. Ca urmare, apar formele de relief structural (cueste, platouri structurale slab nclinate spre sud-est) i depresiuni de eroziune difereniat (Elan-Horincea), unde placa dur lipsete. Climatic se remarc 450 mm anual de precipitaii i 10,5o temperatura medie anual. Rurile sunt scurte i seac frecvent. Vegetaia i solurile fac trecerea de la silvostep la step. Sunt sate mici la baza versanilor cu expunere favorabil. Subuniti: - Dealurile Flciului (vest), mai nalte, forme structurale, pduri la partea superioar a culmilor. Depresiunea Elan Horincea (n est) alctuit din culmi desfurate de la nord-vest la sud-est (influen structural), de la 250 la 100 m; zon pomiviticol nsemnat; aezri n Culoarul Prutului i pe vile secundare; oraul Murgeni, a fost declarat n 2003 (filatur de bumbac, industrie alimentar, profil agrar, 7.832 locuitori n 2005).
Podiul Covurlui. Se afl n sud-est, la contactul cu Cmpia Covurlui (trecere lin). Este alctuit din nisipuri, pietriuri, argil cu caracter fluvio-lacustru acoperite parial de depozite loessoide ce cresc n grosime ctre sud. Relieful este reprezentat de culmi nguste, rotunjite, cu nlimi de 300 m (nord) care se lrgesc treptat spre sud unde se aplatizeaz, vi adnci (100...150 m), versani abrupi cu degradri intense. Clima are nuan de ariditate accentuat. Reeaua hidrografic are caracter semipermanent, cu alimentare predominant pluvial. Se trece de la silvostep la step cu predominarea elementelor sudice. Aezrile mai mari (sub 1.000 locuitori) se afl pe afluenii Brladului i Prutului. Trgu Bujor (8.731 locuitori n 2005) i Bereti (3.526 loc. n 2005) sunt orae mici, cu caracter agricol (cereale, plante tehnice, viticultur), industrie alimentar.

4. CULOARUL MOLDOVA-SIRET Se desfoar n vestul podiului. Unii geografi (Gr.Posea, L.Badea pe harta geomorfologic a Romniei) l ataeaz la Subcarpai, alii (V.Bcuanu) la Podiul Moldovei. Relieful este alctuit din luncile i terasele celor dou ruri la care, n aval de Roman, se adaug glacisul de racord cu dealurile. Luncile sunt largi, au 2-3 trepte, aluviuni groase (10...15 m) cu pnze freatice bogate, captate pe plan local sau pentru alimentarea oraelor Iai, Roman, Bacu etc. Sunt apte terase pe Moldova i opt pe Siret, cu dezvoltare mare n sectorul de confluen. Condiiile climatice sunt similare regiunilor vecine; iarna gerurile intense i lungi creeaz inversiuni de temperatur. Debitele rurilor sunt, pe Moldova, de 26,5 m3/s, iar pe Siret de la 70 m3/s n nord la 130 m3/s n sud dar fluctueaz de la un sezon la altul.

65

Pe terasele nalte sunt soluri argiloiluviale (luvisoluri), iar pe cele joase cernoziomuri i lcoviti (gleiosoluri). Cea mai mare parte din vegetaia iniial a fost nlocuit de culturi agricole. Pdurile au rmas n lunci. Prin culoarele celor dou vi au existat nc din cele mai vechi timpuri importante drumuri comerciale. nsemntatea lor a crescut n Evul Mediu, dar mai ales din secolul XIX. n lungul lor s-au dezvoltat multe aezri. Municipiul Bacu, atestat documentar la 1408, a fost curte domneasc n secolul XVI. Astzi este reedin de jude, un important centru industrial (construcii de maini, alimentar, textil, pielrie i nclminte, lemn, hrtie), nod feroviar, rutier i centru universitar de interes regional, centru turistic. Municipiul Roman, atestat documentar la finele secolului XIV, este un nsemnat centru al industriei (metalurgic evi fr sudur, materialelor de construcii, alimentar zahr etc.).

BIBLIOGRAFIE
Apvloaiei, M., 1965, Contribuii la studiul aezrilor rurale din Moldova, A.S.C.U.C.I., G.G., XI. Apvloaiei, M., Chiriac, D., Lungu N., 1974, Aezrile rurale cu industrie din Moldova, A.S.U.C.I., G.G., XX. Barbu, N., 1974, Raporturi geomorfologice n Cmpia Moldovei, A.S.U.C.I., Geogr., XX. Bcuanu, V., 1968, Cmpia Moldovei studiu geomorfologic, Editura Academiei, Bucureti. Bcuanu, V., Barbu, N., Pantazic Maria, Ungureanu, Al., Chiriac, D., 1980, Podiul Moldovei, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti. Chiriac, D., 1971, Cteva aspecte geografice-economice referitoare la evoluia populaiei i vetrelor aezrilor rurale din Moldova (sec. XIX XX), A.S.U.C.I. G.G., XVII. Chitimu, V., 1998, Structura geologic nordic a Platformei Moldoveneti, tez de doctorat, Universitatea din Bucureti. David, M., 1921, O schi morfologic a Podiului sarmatic din Moldova, B.S.R.R.G., L, (1931). David, M., 1941, Relieful Coastei Iailor i probleme pe care le ridic sub raportul geomorfologic i antropografic, Lucr. Soc. Geogr. D.Cantemir, III, Iai. Donis, I., 1968, Geomorfologia vii Bistriei, Editura Academiei, Bucureti. Donis, I., Hrjoab, I., 1974, Problema piemonturilor din Moldova, A.S.U.C.I., Geogr. XX. Erhan, Elena, 1979, Clima i microclimatele din zona oraului Iai, Ed. Junimea, Iai. Geacu, S., 2001, Ocrotirea naturii n judeul Galai etape i realizri, AUSH Geogr., 4. Ghenea, C., Rdulescu, C., 1964,, Contribuiuni la cunoaterea unei faune villafranchiene n Podiul Moldovenesc, Dds CG, XLIX. Giurscu, C., 1967, Trguri sau orae i ceti moldovene din secolul al X-lea pn la mijlocul secolului al XVI-lea, Editura Academiei, Bucureti. Gugiuman, I., 1959, Depresiunea Hui, Editura tiinific, Bucureti. Hrjoab, I., 1968, Relieful Colinelor Tutovei, Editura Academiei, Bucureti. Ioni, I., 2000, Relieful de cueste din Podiul Moldovei, Ed. Corson, Iai. Lupu, N., 1937, Contribuii la studiul fizic i antropografic al regiunii subcarpatice din Bucovina, cunoscut n literatura geografic sub denumirea de bazinul Rduului, Lucr. Soc. Geogr. D.Cantemir, I, Iai. Martiniuc, C., 1948, Contributions a la connaissance du Sarmatian entrwe sireth et les Carpathes, A.U.A.I., Cuza, Iai, XXXI. Martiniuc, C., 1956, Cercetri geomorfologice n regiunea Baia-Suceava, A.S.U.C.I., t.Nat., II, 2.

66

Mihilescu, V., 1930, Podiul nalt din vestul Botoanilor, regiunile Dealu Mare i Mndreti, B.S.R.R.G., XLVII. Nimigeanu, V., 1973, Probleme de structur a populaiei n Cmpia Moldovei, A.S.U.C.I., XIX. Nimigeanu, V., 1976, Unele aspecte geografice ale reelei rutiere i transporturilor de cltori din Cmpia Moldovei, A.S.U.C.I., XXII. Pantazic, Maria, 1974, Hidrografia Cmpiei Moldovei, Ed. Junimea, Iai. Poghirc, P., Chiriac, D., 1974, Reeaua aezrilor rurale din Moldova dup condiiile geografice, A.S.U.C.I., G., XX. Srcu, I., 1955, Valea Siretului n sectorul raionului Pacani i problema eii de la Ruginoasa, Probl. de geogr., II. Seghedin, Tr.G., 1983, Rezervaiile naturale din Bucovina, Ed. Sport Turism, Bucureti. Sficlea, V., 1980, Podiul Covurlui, n vol. Cercetri n Geografia Romniei, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti. enchea, Natalia, 1943, Cercetri geografice n bazinul superior al Brladului, Lucr. Soc. Geogr. D. Cantemir, IV, Iai. Tufescu, V., 1933, Captri actuale ntre afluenii Prutului i ai Siretului n judeul Dorohoi, B.S.R.R.G., LI. Tufescu, V., 1937, Dealul Mare Hrlu. Observaii asupra evoluiei reliefului i aezrilor omeneti, B.S.R.R.G., LVI. Ungan, C.I., 2000, Piemontul Poiana Nicoreti: potenialul resurselor umane, de habitat i funciile geoproductive, tez de doctorat, Universitatea din Bucureti. Ungureanu, Al., 1980, Oraele din Moldova studiu de geografie economic, Ed. Academiei, Bucureti. Vlsan, G., 1915, Cmpia Romn, B.S.R.R.G., XXXIV. Zaharia, N. i colab., 1970, Aezrile din Moldova din paleolitic i pn n sec. XVIII, Ed. Academiei, Bucureti.

67