Podisul Dobrogei

Asezare geografica si limite

o situat in SE tarii, incadrat in N si V de Dunare, in E de marea Neagra, iar in S, ca unitate naturala, depaseste granita
cu Bulgaria.

ALCATUIRE GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

o unitate de platforma realizata treptat din proterozoicul inferior pana la inceputul mezozoicului, prin sudarea a trei
subunitati cu pozitie S,centala,N
o formarea a inceput in proterozoicul inferior , cand in extremitatea sudica functiona un geosinclinal
o in urma orogenezei Kareliene, aici rezulta un relief exondat, iar in Dobrogea Centrala si de Nord se dezvolta arii
geosinclinale. In proterozoicul superior (orogeneza Baikaliana)unitatea sudica se fracmenteaza in mai multe
blocuri, iar Dobrogea Centrala se cuteaza si exondeaza. Uscatul unitatii sudice era format din gnaise granitice si
sistri cristaline mezometamorice, iar unitatea centrala din sisturi cristaline mezometamorfice si sisturi verzi
o in proterozoicul superior-paleozoicul mediu, aceste unitati devin rigide, iar aria geosinclinala se pastreaza in NV.
Miscarile hercinice produc aici:
 cutarea formatiunilor paleozoice pe directia NV-SE
 dezvoltarea de magmatite care dau mase importante de granite anfibolice (centrul muntilor Macin) si granite
alcaline (Turcoaia)
 separarea a trei subunitati cu evolutie ulterioara diferita:
 Macin in NV
 Tulcea
 Babadag
 dupa consolidarea fiecarei unitati si subunitati acestea au devenit rigide, suferind ridicari sau lasari cu
amploare diferita si pe durata diferita, ca urmare, fazele de exondare si ridicare au alternat cu faze de
imersie , cand s-au acumulat depozite sedimentare, deci, in cadrul lor sedimentar se pot structura un
fundament cristalin si o suprastructura sedimentara, cu depozite de mai multe cicluri, astfel in Dobrogea
exista o mare diversitate petrografice:
 roci cristaline proterozoice, mezo si epimetamorfice
 roci paleozoice (Dobrogea de N), formate din sisturi argiloase, cuartite, calcare, conglomerate
si magmatite granitice
 roci mezozoice calcaroase, dar si cu conglomerate: gresii in faciesuri litorale
 in zona Tulcea cu eruptiv de diabaze si porfire
 roci neozoice se impun in Dobrogea de S, unde la suprafata apare placa de calcar sarmatian
 la suprafata pe o mare parte a teritoriului dobrogean exista loes si depozite loesiene, cu grosimi
de la cativa metri la aproape 20 m, mai groase pe laturile de V si E, in depresiuni si vai, si mai
subtiri pe platourile interfluviale. Materialul provine din aluviuni din Lunca Dunarii, materiale
fine de pe platforma continentala, din dezagregarea in loc a rocilor. Transportul prafurilor s-a
facut eolian, in Dobrogea de S, sau complex in rest, prin procese eoliene si deluviale.
o In concluzie:
 In Dobrogea de S, puternic fragmentata in mai multe blocuri denivelate; denivelari infaptuite pana in mezo-
cretacic si au antrenat depozitele din ciclurile vechi de sedimentare; sedimentul neozoic de deasupra are o
structura tabuilara, cu usoare boltiri sau flexuri
 In Dobrogea Centrala, sisturile verzi sunt prinse intr-un sistem de anticlinolii si sinclinolii, cu cute strans
simetrice, orientate V-E, doar in N, la contactul cu unitatea Babadag, miscarile au imprimat cutelor si o
miscare NV-SE. Sedimentarul care le ocupa a suferit doar ondulari largi (cute cu orientare oblica fata de cea
a fundamentului).
 In Dobrogea de N, ies in evidenta orientarea NV-SE a cutelor date de miscarile hercinice si ondularea
sedimentarului mezozoic (in special in Podisul Babadagului).
o neotectonica cuaternara s-a caracterizt prin lasari slabe spre E, in jumatatea N si o ridicare usoara in cea SV, in
holocen

1
 Relieful

Caracteristici morfometrice si morfografice

o altitudine medie = 125 m
o inaltimile cele mai mari se gasesc in NV, in Culmea Pricopan, (Vf.Tutuiatu – 467m)
o in NV Dobrogei se afla concentrate culmile si dealurile izolate ce depasesc 300 m.
o in centrul si SV podisului, se intalnesc inaltimi de 100 si 200 m, iar sub 100 m, in partea de est si intre Cernavoda si
Constanta, restul apartin inaltimilor de 200-300 m.
Structura orohidrografica
o in partea de N, interfluviile se dezvolta frecvent sub trei forme: culmi rotunjite pe conglomerate si gresii, creste pe
cuartite si o suita de varfuri rotunjite, separate de vai adanci.
o In Centrul si S podisului se desfasoara interfluvii plane, care formeaza platouri intinse, doar catre Dunare,Casimcea
si Carasul fragmentarea mai intensa a dus la aparitia unor platouri mai inguste.
o Vaile principale in jumatatea N sunt orientate spre mare, iar in cea sudica, spre Dunare. Prezinta frecvent doua
sectoare diferite ca infatisare: la obarsie abunda reteaua de vaiugi si viroage, care imprima culmilor limitrofe o
fragmentare accentuata, urmeaza un culoar larg care se deschide tot mai mult spre Dunare sau mare, care uneori
capata infatisarea unor golfuri depresionare
o pe fundul vailor, albia este ingusta, iar de la ea, lateral se dezvolta glacisuri largi
o in roci dure, loes si pe fronturi structurale,panta este mare, iar fragmentarea torentiala inregistreaza valori ridicate
(peste 2km/kmp)
o versantii taiati in roci sedimentare cu rezistenta mica, s-au care corespund partial suprafetelor structurale au pante
mai reduse si sunt mai slab fragmentati
o energia de relief majora inregistreaza valori mari in N si V, datorita vecinatatii fluviului (200-300m) pe cand spre
mare si spre S este sub 50m.Valori reduse sub 100 m sunt in lungul vailor principale
Treptele de relief. Suprafetele de nivelare
o in Dobrogea se poate vorbi de o plenipena rezultat al unei indelungate evolutii policiclice si poligenetice ca reteaza
formatiuni de varste extrem de diferite (de la precambrian la sarmatian)
o pediplena are inaltimi diferite ca urmare, pe de o parte a ridicarii cu intensitati diferite a compartimentelor
Dobroogei in pliocen si cuaternar, iar pe de alta pare datorita rezistentei diferite a rocilor la atacul eroziunii
romanian-pleistocene
o in ultima parte a acestui interval s-a creat si terasa de abraziune lacustra semnalata de C Bratescu in coltul de SV al
Dunarii; in intervalul romanian-pleistocen superior, in Dobrogea de N si Centrala (partial) s-au individualizat
pedimente cu altitudini diferite, dar in general sub 140 m.
o in pleistocenul superior, cea mai mare parte a Dobrogei este acoperita de formatiuni loessoide , aceasta a fosilizat
atat pediplene cat si pedimentele;
in multe locuri indepartarea lor a dus la scoaterea la zi a suprafetelor respective
Terasele (de abraziune si fluviatile)
o E. de Martonne identifica doua trepte la 20-30 m si 60-80 m aflate pe dreapta Dunarii, in amonte de Tulcea
o I. Radulescu identifica 3-5 terase in bazinului raului Casimcea
o Grigore Posea si colaboratorii (1982) identifica o singura terasa de abraziune la 2-4 formata in timpul trangresiunii
din holocen.
o Celelalte trepte sunt fie prin modelare in loess (tasare, sufoziune, deplasari) fie trepte litologo structurale
o in privinta teraselor de pe principalele vai existenta lor nu se confirma totdeauna; sigur exista o trasa la 2-5 m si o
trepata locala la 10-15 m.
o cele mai multe dintre trepte sunt insa glacisuri sau au caracter litologo structural
Luncile
o latimele cresc din amonte (150-250m) in aval (adesea ajung la peste km)panta generala scade de la 2-3 m/km la
0,5-0,1m/km.
o Depozitele din lunca ating spre varsare 8-20 m, cu doua complexe (inferior cu lentile de argila si superior -
argilonisipos)
o contactul luncilor cu versantii este marcat de poale coluvio-proluviale;
2
o o parte din cursul inferior al raurilor este transfiormat in limanuri fluviatile (SV Dobrogei) si fluvio-maritime, ca
urmare a bararii gurilor de varsare cu aluviuni aduse de Dunare sau a crearii de cordoane litorale in ultima
transgresiune (valaha).
o O parte din limanurile fluviatile se afla intr-o faza avansata de colmatare
o Realizarea sistemului de irigatii, cat si a caii navigabile prin Centrul Dobrogei a dus la modificari importante in
fizionomia luncilor si limanurior

Modelarea actuala
o diversitatea petrografica, varietatea pantelor si conditiilor climatice determina: siroire, torentialitatem, spalare in
suprafata (pe versantii cu panta mai mare)tasara si sufoziune, pe loessuri, alunecari, prabusiri, suropari, si procesele
din lungul tarmului (faleza si plaja)
Relieful structural si petrografic
o vai axate pe sinclinale (Luncavita, Slava), sau pe anticlinale (Valea Alba)
o depresiuni in anticlinale (Megina,Boclugea),vai desfasurate pe contacte in lungul faliilor (Valea Adanca,
Peceneaga, Fantana Mare)
o depresiuni tectonice (Nalbant, Cerna-Mircea Voda)
o culmi alungite si martori de eroziune rotunjiti pe roci vulcanice
o creste pe sisturi cuartitice (Pricopan)
o exocarst in calcare triasice, jurasice, cretacice, lapiezuri (Dealurile Tulcei, Podisul Babadag); doline si polii (Negru
Voda, Mereni), chei si canarale (Canareaua lui Olteanu, C. Harsova, Chei Feti)
o endocarst (pesteri pe Valea Mangaliei, Sevendic si Vederoasa , Pestera Movile)
o carst fosil in calcare situate la nivele diferite (in Dobrogea de S)
Subunitatile geografice
o Dobrogea de N
o Dobrogea Centrala
o Dobrogea de S

Dobrogea de Nord
 incadrata de Lunca Dunarii in V si , care are usoare patrunderi in depresiuni; in E de la Unirea, limita trece pe la
Zebil – Enisala, ocolind Lacul Babadag), Jurilovca-Geamulia; in sud urmeaza aliniamentul Peceneaga-Camena
 reprezinta un rest al unor vechi munti cutati in faza hercinica (NV)
 are cele mai mari inaltimi din Dobrogea, fragmentarea cea mai bogata si asocierile cele mai diverse ale
declivitatii
 regiunea cea mai impadurita din Dobrogea (gorun, tei, carpen)
 numarul cel mai mare de sate mici (majoritate cu functie agricola) (cereal-viticola, cerealier-animalier-viticola)
 asezari mari (peste 2000 loc), unde functia agricola se imbina cu cea industriala si de servicii (Mahmudia,
Somova, Luncavita, Greci)
 industrie metalurgica in Tulcea, industrie alimentara, constructii de masini, materiale de constructii (Tulcea si
centrle limitrofe)
 in NV, culturi de cereale, floarea soarelui,soia, cresterea bovinelor.
 In podisul Babadag – cresterea animalelor si cultivarea porumbului, secarei, orzului, graului
 in N ( Isaccea – Niculitel ) -cereale,viticultura, cresterea animalelor
 in N-V cresterea animalelor si viticultura
 in S culturi cerealiere si zootehnie (oi)
 exista 4 orase:
 Tulcea(Aegyssus)-centru industrial, cu accent pe industria grea si alimentara
 Babadag (Vicus Novis)-centru agro-industrial
 Macin (Arrubium)-functii mixte industrial agrical
 Isaccea (Novoidunum)-functie agrara industriala
 in Dobrogea de N exista urmatoarele subunitati:

3
  Muntii Macin- incadrati intre Dunare(Vsi N)si de culoarul Luncavita-Lazava(E);se separa in:Culmea
Pricopan (centru) ,Dealul Megina-Priopcea (V) si Dealul Boclugea (E) intre care se intercaleaza vai
longitudinale sau depresiuni (Jijila, Greci, Cerna -Mircea Voda in V si Luncavita-Talita superioarra in
E)
 Podisul Niculitel -se desfasoara intre vaile Dunarea (N),Telita(E), contactul cu Depresiunea
Nalbant,Valea Taitei(S) ,Vaile Lazovei si Luncavita (V)
 Dealurile Tulcei ocupa jumatatea NE a Dobrogei de N, inaltimea medie de 80-120 m , in lungul careia
se ridica mai multe varfuri rotunjite la peste 180 m altitudine.
 Podisul Babadagului- se desfasoara in S Podisului de N, de la Dunare la Lacul Razim.Limita de N o
formeaza S Depresiunii Nalbant si culoarul Taita-Mircea Voda, iar la S culoarul vailor Aiorman- Slava
Rusa. Inaltimile scad de la V (400 m in dealurile Atmageea) spre SE (30-40 m la Capul Dolojman,
deasupra Razelmului)

Podisul Dobrogei Centrale

 se desfasoara pe aria sisturilor verzi, deci intre aliniamentele faliilor (Peceneaga-Camena) si Topalu-Casaul (in
N).
 structural, peste sisturile verzi urmeaza calcare si conglomerate calcaroase, apoi depozite loessoide si loessuri;
 in peisajul morfologic se impun:
 podurile largi, care coboara de la 250-300m (in sectorul Central N), la sub 100m (spre S, SV si SE),
 desfasurarea radiala a vailor care se orienteaza spre mare (Dunarea, Casimcea)
 prezenta martorilor de eroziune
 treptele de langa Dunare, mare si din bazinul Casimcei sunt interpretate ca nivele de eroziune
 relieful carstic, din sectorul Topalul-Stupina si din bazinul superior al raului Casimcea.
 In N silvostepa , in Centru si S-stepa
 densitatea populatiei= 20-40 loc/kmp
 orase: Harsova(Carsium)= peste 10900 loc(1996)- functie agricola, comerciala si industriala
 in productia agricola predomina cea de porumb, floarea soarelui,viticultura
 se cresc oi
 Subunitati:
 Podisul Casimcei, cu altitudini ce scad din N (300m), spre S(sub 250 m)
 Podisul Daeni-Harsova (V)
 Podisul Istriei (E)
Podisul Dobrogei de Sud
 se desfasoara la S de aliniamentul faliei Topalul-Tasaul
 structural se suprapune platformei Dobrogei de S
 miscarine neotectonice cuaternare a inaltat sectorul SV mai mult, determinand inaltimile actuale (150-200m),
caracterul antecedent al majoritatii vailor Dunarene si indirect fragmentarea mai accentuata a acestui sector
 in relief se impun: interfluviile plate, vaile evazate la obarsii si care in aval se adancesc treptat, creand in loess
un fel de canioane care se largesc si capata uneori un caracter depresionar, versantii la vaile mari se termina
prin glacisuri
 reteaua de rauri se desfasoara spre V,NV si E, cele care ajung la Dunare se termina in limanuri fluviatile, iar
cele dinspre mare in lagune sau limanuri fluvio-maritime
 in SV, Podisul Oltinei (eroziunea torentiala se imbina cu sufoziunea, tasarea, alunecarile, spalarea
 in Centru , siroirea, spalarea in suprafata, tasarile si procesele carstice
 in SV (Podisul Oltinei), densitatea mare asezarilor, iar comunele depasesc 3000 locuitori
 in Centru(Podisul Cobadin) satele mai rare si locuitori mai putini
 in N (Valea Carasului) si pe litoral asezarile sunt mai extinse, aici se afla si cele 9 orase:
 Cernavoda
 Medgidia
 Constanta
 Eforie
 Techirghiol

4
  Mangalia
 Navodari
 Ovidiu
 Negru Voda
 culturi cerealiere , viticultura, pomicultura, cresterea oilor si a bovinelor
 industria constructiilor de masini, chimica, materialor de constructii, alimentara, etc. in lungul axei Cernavoda-
Carasul
 marea, canalul, Dunarea, reteaua feroviara si rutiera asigura o intensa activitate de transport, mai ales in
jumatatea de N si litoral
 subunitati : Podisul Medgidia(in N), Podisul Oltinei (SV), Podisul Cobadin (Centru), Podisul Mangalia (E)
Clima
o climat continental cu nuante de excesivitate accentuate
o se incadreaza in tinutul climatic de campie , doar sectorul N si NV, unde inaltimile depasesc 300 m , face parte
din tinutul climatic al dealurilor joase
o factorii care determina caracteristicile climatice
o o cantitate mare de radiatie solara (125 Kcal/cmp/an)(maxima in iulie=20 Kcal/cm)legata si de o durata de
stralucire a soarelui de 2200-2500 ore
o deschiderea larga spre N,E si S, determina o frecventa mare a maselor de aer de pe aceste directii
o existenta bazinului Marii Negre, catre care se concentreaza activitatea ciclonala, indeosebi a celei din Marea
Mediterana
o existenta baltilor Dunarii si a Deltei Dunarii care determina modificari locale in zonele vecine, in regimul
parametrilor climatici si in cel al unor fenomene metereologice, relieful sters, lipsit in mare masura de padure si
prezenta unor zone netede favorizeaza intensificarea climatului continental
o se deosebesc 3 unitati cu caracteristici climatice distince:
 topoclimatul de dealuri joase (NV podisului) cu temperaturi medii anuale 10*C (-2* C in ianuarie,
21 * C in iulie) amplitudini termice =65 *C, cca 90-100 zile de inghet, nebulozitate medie = 5,1-5,4
zecimi de care sunt legate cca 60-65 zile senine si 100 zile cu cer complet acoperit; precipitatii medii
= 550mm; ninsoare=15 zile; stratul de zapada cu grosime centimetrica, in jur de 20 zile
 topoclimatul de podis jos (regiunea cu inaltimile sub 200 m) cu temperaturi medii anuale =10-11 *C;
in ianuarie =-2,-1 * C, in iulie de la 23 * la 24 *C, peste 220 zile fara inghet si peste 40 zile tropicale;
evapotranspiratie puternica = 700mm, precipitatii=400-450mm; deficitul de umiditate foarte mare =
300mm;
 topoclimatul litoralului cuprinde o fasie de 5-10 km latime , unde se resimte influenta Marii Negre;
temperatura medie anuala = 11,2 C, vara =21,5-22,5* C, iarna = -0,5 *C = Mangalia, amplitudinea
termica absoluta oscileaza intre 60 * C si 63*C; numar de zile fara inghet 220; precipitatiile 400-
450mm/an; o umiditate mai mare a aerului; fenomenele de iarna sunt mult diminuate;maxima absoluta
= 42,2*C la Negru Voda, minima absoluta=-33,1*C Medgidia
Apele
o panzele de apa la suprafata aproape ca lipsesc, cele de la baza unor deluvii au debite reduse si sunt extremd e
fluctuante
o stratele de adancime se gasesc cantonate indeosebi in nivelele calcaroare sunt ape cu debit bogat, carbonatate,
in Dobrogea de S au si usor caracter artezian
o izvoare mezotermale in sectorul de litoral Mangalia-Neptun si izvoare termale la Harsova si Topalu
o reteaua hidrografica sunt tributare Dunarii si Marii Negre
o in S sector endoreic, desfasurat intr-o zona calcaroasa
o raurile lungi au sub 50 km si suprafete de ordinul a sute de km patrati, cele mai multe se termina in lacuri de tip
liman
o curs intermitent cu albie ingusta prin care in intervalele secetoase se scurge o cantitate mica de ape, dar care la
viituri sunt neincapatoare, apele revarsandu-se si provocand inundatii
o la averse se transporta cantitati importante de namol, cursul de apa cu norai transformandu-se intr-un agent care
realizeaza o eroziune puternica (seluri)
o alimentarea fluviala moderata, precipitatii neuniforme si subterana, mai mica
5
 o debite medii multianuale: 0,03 mc/s la Telita, in amonte ; 0,29 mc/s la Topoloni; 0,4-1 mc/s la Casimcea
o scurgerea maxima la viituri(durata medie 7-28 ore)se inregistreaza brusc si frecvent, prezinta un”front
hidraulic” de 1-2 ore si o viteza de 5-7 m/s
o in zona carstica sunt reci, dar la ploile foarte mari prezinta o scurgere rapida cu efecte distrugatoare
o reteaua raurilor este saraca: Telita, Taita debuseaza in Lacul Babadag, Slava in Lacul Golovita, Casimcea in
Lacul Casaul, iar in V afluenti ai Dunarii (Peceneaga, Topolog, Buceag)
o lacurile naturale: limanuri fluviatile: Oltina=19kmp, Marleanu=7,7 kmp, Vederoasa, etc
o limanuri fluvio-maritime (E): Agighiol, Babadag, Casaul=22,7 kmp, Agigea =0,55kmp, Techirghiol=22,1 kmp,
cu apa sarata si namoluri curative, Mangalia=2,6 kmp, cu ape sulfuroase,
o Lagune: Razim=415 kmp, cel mai mare lac natural din tara, Golovita, Zmeica, Sinoe, Siutghiol=19,56 kmp,
o dintre lacurile antropice mai numeroase sunt iazurile piscicole si lacurile de agrement din statiunile
balneoclimaterice de pe litoral.
Vegetatie si fauna
o in cuprinsul Podisului Dobrogei se desfasoara areale apartinand la doua provincii bio-geografice:
 pontica, din N si pana in S
 moesica in SV
o omul reduce enorm prin defrisare si destelenire suprafata cu vegetatie naturala, locul fiind luat de culturile
agricole
PADUREA
o in Muntii Macin, Dealurile Tulcei, Podisul Babadag si Casimcei predomina padurea, cu etajul mezofil de tip
balcanic in N: gorun, tei, carpen, etajul xeroterm (mediteraneean)in Centru: tei, stejar brumariu, carmen, frasin;
in S elementele celor doua etaje, dar abunda cele mezofile: carpen, frasin
o fauna : pasari (turturele, sitari, soimi), mamifere(capriorul, mistretul, veverita, etc), reptile (broasca testoasa,
serpi, gusterul vargat, vipera cu corn), animale aclimatizate (cerbul lopatar in podisul Babadag, muflonul in SV
Dobrogei, fazanul in Rezervatiile Valul lui Traian, Fantanita, Murfatlar)
SILVOSTEPA SI STEPA
o silvostepa ocupa culmile si podurile interfluviale mai inalte (100-150 m), in Podisul Babadag, Dealurile Tulcei,
S Podisului Niculitel, Podisul Casimcei: stejar pufos, stejar brumariu, artar tartaresc, in SV elemente sud-
mediteraneene: stejar pufos, stejar brumariu, carpen, frasin, tei, alun
o stepa la altitudini mai mici de 100 m in Centru si E: pir, colilie, pelin
o fauna:
 rozatoarele: popandau, iepure, orbete, dihor;
 pasari: graur, cotofana, potarniche;
 reptile: serpi, vipera cu corn;
 fauna acvatica: crap, rosioara, stiuca, salau etc.
Solurile
o pedogeografic se incadreaza in regiunea E Europeana, provincia danubiano-pontica
o solurile brune, argiloiluviale: in Mtii Macin, Pod. Niculitel, Pod. Babadag, la altitudini mai mari de de 250 m,
sub paduri de stejar, in conditii de precipitatii de 500-550mm
o molisolurile: cernoziomurile cambice (peste 150m ,in conditii de silvostepa); cernoziomuri carbonatice (80-120
m, in conditii de stepa); solurile balane (pe latura de E, in depresiunea Nalbant si in jurul complexului lagunar
Razelm-Sinoe, spre Tasaul; si pe latura de vest de la Macin la Oltina); rendzinele (cu suprafete intinse in
casimcea si Dobrogea de N -Babadag si pe majoritatea martorilro calcarosi)
o solurile intrazonale:soluri hidromorfe (salinizate si alcaline, prezinte in vecinatatea marii), soluri aluviale (din
luncile raurilor principale), erodisoluri si litosoluri pe culmile intens afectate de spalarea in suprafata, siroire,
etc.
Populatie
o numarul populatiei= 1.014.510 loc.(1996)
o 72% apartine urbanului si 28 % ruralului
o densitatea populatiei:
 sub 30 loc/kmp – partea Centrala a Pod. Casimcei si in S

6
  intre 30-50 loc/kmp – zona dunareana la S de Cernavoda, zona Babadag-Nalbant, estul Delurilor
Tulcei
 intre 50-100 loc/kmp – insular in jurul oraselor Babadag, Isaccea, Harsova
 peste 100 loc/kmp – pe litoral intre Constanta si Mangalia (aici chiar peste 200 loc/kmp), Cernavoda si
Tulcea
 intre cele 2 judete valorile sunt: 31,5 loc/kmp in Tulcea si 106 loc/kmp in Constanta\
o natalitatea = sub media pe tara, 10,4‰ in 1996
 in scadere, 9,5 ‰ in judetul Constanta si 9,9‰ in judetul Tulcea
o mortalitatea = 11-12 ‰ in 1996
o durata medie a vietii = peste 70 de ani
o sporul natural
 -0,6 ‰ in judetul Constanta
 - 1,6 ‰ in judetul Tulcea
o miscarea migratorie este determinata de dezvoltarea industiei in orase care a atras o parte a fortei de munca
eliberata din agricultura si sportului narural ridicat din perioada 180-1985
 valori pozitive in Constanta, Tulcea, Mangalia, Medgidia, Navodari
 valori negative in comunele din Podisul Casimcea si din SV Dobrogei
 “navetismul” din satele aflate in lungul cailor de comunicatie spre orase si statiunile de pe litoral
 miscarile sezoniere in perioada culesului (catre SV Dobrogei, zona Rasova-Ostrov, Valea Carasu si
Niculitel), sau a sezonului turistic
Asezarile
- 15 orase (doua municipii), 85 comune si 306 sate
Asezarile urbane
 dupa vechime:
 colonii grecesti (sec VI i.e.n.)= Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia)
 orase daco-romane = Aegyssus (Tulcea), Axiopolis (Cernavoda), Carsium (Harsova), Noviodonum
(Isaccea)
 dupa numarul de locuitori
 un oras mare = Constanta, peste 348.000 loc (1996)
 4 orase mijlocii (intre 25000 si 100000 loc)= Tulcea (peste 97000 loc), Medgidia (peste 47000),
Mangalia (peste 44000), Navodari (peste 33000)
 10 orase mici (intre 5000 si 15 000 loc)- Cernavoda, Eforie, Techirghiol, Harsova, Ovidiu, Negru
Voda, Basarabi, Isaccea, Macin, Babadag
 dupa functie:
 orase complexe: Constanta, Tulcea
 orase mixte (functie industriala si sevicii): Cernavoda, Medgidia, Navodari, Mangalia
 orase predominant agricole, la care se adauga si functia industriala de transport sau de servicii:
Isaccea, Macin, Babadag, Harsova, Ovidiu, Navodari, Eforie, Techirghiol, Basarabi, Negru Voda
Asezarile rurale:
 morfologic :
 sate situate in bazinele de obarsie ale raurilor,
 sate situate in depresiuni in Dobrogea de N
 sate situate la baza versantilor orientati spre Dunare, sau din lungul vailor principale (sunt cele mai
mari, au economie complexa si posibilitati reale de dezvoltare)
 sate situate pe podis
 dupa numarul de locuitori
 sate mici (sub 500 loc.) - cele mai numeroase, din sectoarele de obarsie ale raurilor
 sate mijlocii (500-1000 loc.) - in podis si depresinea Nalbant
 sate mari (peste 1000 loc.) - pe latura dunareana, in zona litorala si pe cele doua magistrale de
comunicatie:
 Carasul si Tulcea-Negru Voda
 dupa functia economica

7
  functie agricola precumpanitoare:
 sate cerealiere (centrul Dobrogei de la N la S)
 sate cerealier-viticole – SV, N Dobrogei (Niculitel), E Vaii Carasul
 sate cerealier-zootehnice – zona centrala a Dobrogei
 sate agrosilvice – Podisul Babadag
 sate cerealier-viticole-piscicole – Oltina, Rasova, Mahmudia
 sate agroindustriale (materiale de constructii la Greci, Turcoaia, Mahmudia, cheia, Topalu,
Adamclisi
 sate cu functie alimentara: Basarabi, Mihail Kogalniceanu
 functie agricola si servicii (turism): Agigea, Costinesti, Schitu, Tuzla, Vama Veche
Resurse naturale
o minereu de fier (Iulia si Palazu Mare)
o minereu de cupru (Altan-Tepe)
o sulfuri complexe (Samova si Munieri)
o baritina (Samova, Movila, Molcoci)
o ape minerale sulfuroase, termale (Harsova, Topalu) si mezotermale (Mangalia)
o ape sulfurate si namol terapeutic (Lacul Techirghiol si Mlastina Mangalia)
o materiale de constructii: calcare, gresii, argile, caolina si caolin, diatomite, sisturi verzi (Medgidia)
Industria Energetica
o termocentrale (Ovidiu 2, Palas-Constanta) si centralele de la Tulcea si Navodari
o atomocentrala de la Cernavoda
Industria Petrolului si Gazelor
o extractie: platforma marina
o rafinarie : Midia Navodari
o portul petrolier – Midia
Industria Metalurgica
o prelucrarea minereurilor la combinatul metalurgic de la Tulcea, intreprinderea de alumina de la Tulcea (bauxita
din import)
Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor
o nave (Santierul Naval Constanta), de tonaj mare (55000 tdw si 150000 tdw) si Santierul Naval Mangalia (55000
tdw si 65000 tdw)
o aparatura electronica (motoare electrice), Tulcea, Constanta
o piese si subansamble pt tractoare (Macin)
o piese de schimb pentru masini agricole si tractoare -Medgidia
Industia chimica
o ingrasaminte chimice – Navodari (fosfatice, acid sulfuric) – Combinat petrochimic Midia Navodari
Industria de celuloza si hartie
o celuloza din paie, hartie, hartie de ambalaj, imprimate pentru calculatoare
Industia de exploatare a materialelor de constructii
o granite – Turcoaia, Greci, Macini
o porfire – Camena, Consul, Turcoaia
o cuartite – Cerna si Macin
o calcare – Sitorman (cel mai mare din tara), Sibioara, Luminita, Harsova, Topalu, Mircea Voda etc.
o calcare dolomitice – Mahmudia, Sarinasuf (alimenteaza combinatul de la Galati)
o marmura – Parches, Agighiol
o caolin – Macin
Industria de prelucrare a materialelor de constructii
o combinat de liant si azbociment (Medgidia)
o fabrica de ciment (Medgidia)
o prefabricate (Constanta, Tulcea)
o creta (Basarabi)

8
 o marmura (prelucrare)
o pietre de constructie (prelucrare)
o sticla – Tulcea
o caramizi – Mamaia-Sat, Cobadin
Industria de prelucrare a lemnului
o Constanta – Cernavoda
Industria textila si a confectiilor
o intreprindere de lana - Constanta
o intreprindere de prelucrare a inului – Mangalia
o confectii – Constanta, Ovidiu, Tulcea
o covoare - Babadag, Sarichioi
o tricotaje – Babadag
Industria alimentara
o industria laptelui si produselor lactate – Constanta, Tulcea, Mangalia, Medgidia, Babadag
o industria de conserve de legume si fructe – Ovidiu, Constanta, Cernavoda, Macin, Tulcea
o industria de preparare si conservare a pestelui – Tulcea
o industria de preparare si conservare a carnii – Constanta, Tulcea, Mangalia, Cernavoda, etc
o industia de zahar – Tulcea, Babadag
o ulei – Constanta
Agricultura
o principalele culturi :
 cereale (69,1 % in Tulcea, si pest 64,6% in Constanta)
 productii mari in centru si in jumatatea E a Dobrogei,
 predomina graul si secara si porumbul
 printre plantele oleaginoase predomina floarea soarelui, asigurandu-se materie prima pentru fabricile de ulei
din Bucuresti si Constanta
 inul - pe suprafete mai mari in jud. Tulcea
 soia
 legumele
 culturi de cartofi, legume , rosii, pepeni, etc. sunt in jurul marilor orase, pe latura dunareana si pe luncile
vailor mai mari,
 viticultura
 bazinul Carasu (Murfatlar- struguri pentru vinuri desert, export; Nazarcea -struguri pentru vinul
demisec; Medgidia – struguri pentru masa si stafide)
 SV Dobrogei (struguri de masa , vin)
 SE Dobrogei (struguri de masa)
 Podisul Niculitel (vinuri seci)
 Tulcea si NE Dobrogei (struguri de masa si vin)
 pomicultura
 culturi de cires, gutui, visin, prun, piersic in Dealurile Tulcei si Bazinul Taitei
 piersici – Medgidia
 caise – Nazarcea
 piersici – culturi de migdal si nuci in lungul litoralului si SV Dobrogei
o cresterea animalelor
 ovinele – in scadere (locul I pe tara – Constanta)cu lana fina si semifina (merinosul de Palas)
 porcinele – in scadere , concentrate in zona Carasu, Constanta si in vecinatatea localitatilor Macin,
Nufaru, Babadag etc.
 bovinele – in scadere, in unitati cu profil zootehnic din SE Dobrogei, la Albesti, Poarta Alba,
Nalbant, etc
 avicultura – Mosneni, Luminina, Mineri etc.
 cresterea cailor – herghelie de cai de rasa la Mangalia
Caile de comunicatie si transporturile
9
o transporturile maritime :
 Constanta – principalul port maritim al tarii
 primeste nave mari de peste 150000 tdw si asigura peste 60% din exporturile si importurile tarii
 75 % din operatiile de descarcare-incarcare se efectueaza mecanizat
 Mangalia – port specializat in minereuri si marfuri
 Midia – port specializat in petrol
o transporturile fluviale si pe Canalul Dunare Marea Nearga
o navigatie fluviala – intre Ostrov si Macin
o navigatie fluvio-maritima – Galati, Isaccea, Sulina
o porturi – Mahmudia, Tulcea, Isaccea, Macin, Cernavoda
o canalul
 – lungime – 64,2 km , latime – 70, 90 m, permite navigatia convoaielor de 196 m lungime si 22,8
m latime, cu un pescaj de 3,8 m, si un deplasament de pana la 5000 tdw
 are doua ecluze si porturi (Medgidia si Basarabi.
 are doua canale laterale: Ovidiu, Sitghiol (spre Midia) si spre Tasaul
o transportul feroviar
 magistrala feroviara electrificata – Bucuresti-Cernavoda-Constanta-Mangalia si calea ferata
orientata N-S: Tulcea, Medgidia, Negru Voda
 cai ferate cu caracter industrial: Medgidia-Navodari-Constanta, Lumina- Palas, Navodari –
Sitorman
 pe Borcea si Dunare – poduri noi folosite pentru linia dubla electrificata si transport rutier
o transportul rutier
 drumul european E 60 , care vine de la Oradea si se continua in Bulgaria, avand traseul Harsova-
Constanta-Vama Veche
 alte cai rutiere asigura legatura intre principalele centre mai importante (Constanta – Tulcea)
 podul de la Giurgeni (1456 m lungime, 750 m peste apa)
o transporturile aeriene
 aeroporturi: Mihail Kogalniceanu (26 km NV de Constanta); Cataloi (16 km SV de Tulcea)
Potentialul turistic
 litoralul, lacurile, conditiile climaterice extem de favorabile unei indelungate activitati turistice (mai-octombrie)
 relieful ruiniform
 statiunile balneoclimaterice (Navodari, Mamaia, Techirghiol, Eforie N si S, Costinesti, Mangalia N (Olimp,
Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn), Mangalia
 monumente istorice si de arta: cetatile Histria, Enisala, mozaicul roman si alte vestigii romane si bizantine din
Constanta, Monumentul de la Adamclisi

10