Platforma Dobrogei de SUD

Este un sector component al Platformei Moesice cu o structura apropiata de PV, dar care prezinta totusi
cateva particularitati , in special de ordin stratigrafic si tectonic.
Din punct de vedere tectonic, zona aferenta Dobrogei de S este mult mai ridicata fata de partea de la V de
Dunare, incat eroziunea a scos la zi formatiuni incepand cu Cretacic Inferior. Tot ca particularitate, dar de ordin
stratigrafic, este faptul ca ciclul Permo-Triasic este foarte subtire in Dobrogea de S

Delimitare:
-

In partea de N si NE, DS vine in contact cu Masivul Dobrogei Centrale , prin intermediul F CapidavaOvidiu
In partea de V, vine in contact in F Dunarii cu PV
In partea de E, DS se continua mult sub apele marii ,prelungindu-se ca o platforma precontinentala
In partea de S- granita de stat

Aspecte geomorfologice
PDS se prezinta sub aspect geomorfologic ca o peneplena clasica , avand forma unui platou , cu inaltimi
generale de cca 200 m. Reteaua hidrografica este constituita din vai adanci , cu aspect de canion si constituie
intr-o retea hidrografica partial tributara Dunarii si partial M Negre.

Stratigrafie
Prezinta cele 2 etaje: soclul si cuvertura, dar la suprafata sunt deschise numai depozite ale cuverturii .
Soclul a fost pus in evidenta, numai prin foraje , in apropiere de F Capidava-Ovidiu , in partea de NE.
Soclul este constituit din cateva ruperi de roci speecifice, si anume: -o serie de granite gnaisice, fiind
dispuse la partea cea mai profunda a soclului , intalnit la Palazul Mare, la adancimi de cca 950 m.-determinarile
de varsta au aratat varsta acestor granite de 1676 Ma. Transgresiv peste aceste granite au fost interceptate
sisturi cristaline din asa numitul Grup de Palazu(litogrup de mezozona constituit din micasisturi si
cuartite).Varstele absolute pt Grupul de Palazu 856 Ma. Deasupra Grupului de Palazu , se gaseste amplasata
Formatiunea de Cocosul, amplasare tot transgresiva(interpretata ca sariaj), dar constituita din gresii si
microconglomerate cu intercalatii de piroplastite, toate fiind afecatate de un metamorfism incipient. Varstele
absolute pt Form de Cocosu 566 Ma.
Cuvertura- cuprinde depozite de varsta Paleozoica, Mesozoica si Neozoica.
Dep cuverturii ale DS, cuprinde intervalul Cambrian Pleistocen , iar evaluarea sedimentologica au
separat 4 cicluri de sedimentare:
1.Ciclul Paleozoic (Dep dintre Cambrian Carbonifer)
2. Ciclul Permo-Triasic
3.Ciclul Jurasic Mediu Paleogen
4.Ciclul Badenian Pleistocen

1.

2.
3.

4.

Ciclul Paleozoic (Dep dintre Cambrian Carbonifer)- este asemanator cu ciclul de pe PV, cu unele
mici diferente. Ciclul Paleozoic in DS se incheie cu dep de varsta Devonian si Carbonifer , predominant
calcaroase si dolomitice. Culoarea predominanta este culoarea neagra, aratand prezenta substantei organice in
cantitate foarte mare.
Ciclul Permo-Triasic cuprinde depozite foarte subtiri, si in general au caracter detritic si culoare
rosiatica. Se considera ca sunt echivalentul Formatiunii Rosii Inferioare de pe PV.
Ciclul Jurasic Mediu Paleogen - arata o constitutie de depozite marine , in special roci carbonatate,
dar si unele intercalatii de argile. Analiza stivei de sedimentare arata numeroase si scurte intreruperi de
sedimentare, datorita evolutiei complicate a bazinelor din acest interval stratigrafic.
Ciclul Badenian Pleistocen incepe evolutia la fel ca si in restul zonei de foreland a Carpatilor , in
urma unei importante transgresiuni marine. Atat pe partea de S a Drobogei, cat si in o mare parte din arealul
PMoes, in timpul Badenianului se considera ca avut loc o importanta transgresiune marina. Dep. badeniene
sunt dispuse discordant peste cele de varsta Albian din Cretacic, iar grosimea lor este destul de redusa ,ajungand
pana la amxim 10 m grosime. Grosimea redusa s-a datorat si faptului ca dupa acumularea Badenianului a urmat
o noua intrerupere sedimentara care a durat pana in Sarmatianul Inf-Volhinian. Desi sunt foarte multe
aflorimente in DS , cel mai expresiv afloriment se gaseste in malul Dunarii la Seimenii Mari. Badenianul, este
foarte bn argumentat paleontologic c-o fauna bogata de bivalve si gasteropode. Dintre bivalve sunt foarte
numeroase taxoni din genul Ostrea , Chlamys varnensis, si un gasteropod din genul Conus.
Sarmatianul Dupa depunerea dep. badeniene , in zona c-o intrerupere de sedimentare procesul de
sedimentare fiind reluat in Volhinianul superior si a continuat pe tot intervalul aferent Basarabianului si
Chersonianului. Practic, dep sarmatiene sunt interceptate in aflorimente pe toata aria DS, dep fiind constituite
dintr-o paleta larga de roci, de la nisipuri si gresii pana la argile si calcare,inclusiv lumasele.
Specific pt. Sarmatianul DS este acumularea in anumite zone a diatomitelor. Cel mai bine este dezvoltat
Basarabianul, pentru ca spre deosebire de volhinianul superior este dezv doar in partea de SV, Basarabianul se
gaseste pe toate DS, si la fel are o mare varietate de depozite. Grosimea Basarabianului este apreciata la cca.100
de metri.
Peste Basarabian, urmeaza Chersonianul, dar care se gaseste doar in partea de E a DS. Si este format mai
ales din roci carbonatate cu intercalatii de argile. O curiozitate petrografica: se gasesc chiar si dolomite.
Dupa depunerea Chersonianului, a urmat o scurta exondare , care s-a mentinut pe intervalul aferent
Meotianului si Pontianului Inferior. Urmatorul etaj stratigrafic care are dep este Pontianul Superior. In pontianul
superior s-au acumulat in special nisipuri si pietrisuri. Atestarea Paleontologica se face pe baza unor taxoni de
talie mare , respectiv genurile Prosodacna si Viviparus.
Dupa Pontianul Superior, arealul DS, devine uscat si se mentine ca atare pana in Cuaternar.
Cuaternarul:- Dep atribuite acestui interval stratigrafic, sunt foarte bine repr. in DS , mascand pe
formatiuni mai vechi si succesiunea incepe cu argile nisipoase si silturi de culoare rosietica in care se gasesc
numeroase agregate de gips. Dep cuaternare continua deasupra cu un strat gros de loess , in cadrul caruia se
gasesc mai multe orizonturi de sol fosil. In cadrul dep loessoide , dar mai ales la nivelul intercalatiilor de sol, se
gasesc numeroase resturi de proboscidiene Mammutus primigenus. Leossul incheie al 4lea ciclu de
sedimentare din DS.

Tectonica DS:-platforma DS, este o platforma tipica, care s-a considerat in ultima faza a miscarii
assyntice(Cambrian Inf.). Dupa acest moment zona a devenit rigida si la fel ca si PV a functionat cu un anumit
grad de instabilitate , care s-a concretizat printr-o anumita inclinare a depozitelor. Specific pt DS este chiar asa-

numita cutare de tip platforma a depozitelor si chiar aparitia unor fracturi. Dupa sf. Cretacicului ,zona de Sud a
Dobrogei, a capatat un caracter ceva mai instabil, care s-a atenuat mult mai tarziu, prin Miocen.
Se considera ca in Cuaternar a fost ultima mare retragere apelor M Negre. , retrager care s-a produs in
timpul glaciatiei Wurun, care mai este denumita Glaciatia Neoeuxinica. Dupa glaciatia neoeuxinica, a urmat o
usoara transgresiune, apele crescand cu 4 metri fata de actualul nivel, aceasta transgresiune este denumita
transgresiunea M Vechi, sau transgresiunea Flandrina. In timpul acestei transgresiuni, apele M Negre, au
patruns adanc in interiorul vailor si s-au format limane. In timpuri istorice(cateva mii de ani in urma) se
considera ca a mai avut loc o regresiune, apele marii , scazand cu cca 2 metri fata de nivelul actual, proces
petrecut in asa-numita faza Fanagoriana. Investigatiile geofizice au aratat si pt. DS, la fel ca si pt. restul PV,
prezenta alternativa a unor sectoare cu inaltimi diferite. Cel mai reprezentativ sector ridicat , este in partea de
NV, unde fundamentul se gaseste doar la 500 m adancime. Alt sector ridicat se gaseste in zona Mangalia
,ridicare pusa pe baza unor investigatii geofizice, dar fundamentul nu a fost atins. Aproximativ in partea centrala
a DS, intre cele 2 sectoare mentionate, se gaseste un sector mai afundata in care fundamentul nu a fost
investigat.

Relatiile cu Dobrogea Centrala:-Ca sector al Platformei Moesice, DS este raportata ala DC prin
intermediul unui accident tectonic numit Falia Capidava-Ovidiu. Prin intermediul acetui accident tectonic, DC
este inaltata peste DS. O alta relatie de natura tectonica este stabilita intre DS si PV. Aici, pe baza analizelor
cartografice s-a relevat faptul ca DS este mult inaltata tectonic fata de PV. De aici, s-a tras concluzia ca de-a
lungul Dunarii(paralele cu Dunarea) se gaseste o falie destul de accentuata. Datorita faptului ca inspre E si spre
SE , Dobrogea se continua pe precontinent(zona de self) s-au tras concluzii ca formatiunile sedimentare prin
dispozitia si continuarea celor de pe continent, trebuie sa fie destul de groase si ca atare depozitare de
hidrocarburi.