STUDIU GEOTEHNIC

PENTRU OBIECTIVUL INFIINTARE RETEA PUBLICA DE CANALIZARE CU

STATIE DE EPURARE, COMUNA LUNGULETU, JUDETUL DAMBOVITA



BENEFICIAR:
COMUNA LUNGULETU, JUD. DAMBOVITA



PROIECTANT
S.C. EXPLORARI S.R.L. TARGOVISTE




DIRECTOR
Ing. CIRSTEA CONSTANTA



1. GENERALITATI
Prezentul studiu geotehnic se elaboreaz in scopul stabilirii caracteristicilor
geotehnice pentru realizarea investitiei INFIINTARE RETEA PUBLICA DE
CANALIZARE CU STATIE DE EPURARE, COMUNA LUNGULETU, JUDETUL
DAMBOVITA
Datele caracteristice privind condiiile geotehnice au fost determinate prin
observare directa, prin executia de foraje geotehnice, cat si prin extrapolarea
informaiilor obinute in urma lucrrilor executate in zona ( foraje,retele pentru
furnizarea utilitatilor,diverse categorii de cladiri,etc.).
Pentru determinarea elementelor de fundare s-au luat in considerare urmtorii
factori:
- destinaia lucrarii;
- adncimea de inghet corelata cu adncimea impusa de
particularitatile locale ale pmnturilor;
- caracterul stratificaiei (capacitatea portanta a pmnturilor din
diferite straturi si proprietatile lor fizico-mecanice sau natura lor
deosebita);
- poziia nivelului apei subterane si proprietatile acesteia.
- existenta unor reele subterane;
- existenta unor fundaii nvecinate;
- inundabilitatea terenului;

Elaborarea studiului se face in baza Legii 10/1995 si conform Indicativ GT
035/2002.
In conformitate cu HG 766/1997, constructia este de importanta normala.

Studiul a fost elaborat n conformitate cu tema de studii geotehnice pusa la
dispoziie de ctre beneficiar, pe baza observaiilor, cartrilor, prospeciunilor de
teren i laborator, precum si a executiei a 5 foraje geotehnice cu adancimea de 2,00
m.
De asemenea s-a mai executat un foraj cu adancimea de 10 m. pentru
descifrarea conditiilor geotehnice in profunzime.
Programul de investigaii a vizat:
determinarea grosimii i alctuirii sistemului rutier,
determinarea naturii terenului din patul drumului,
determinarea caracteristicilor terenului din patul drumului.

Lucrrile de prospeciune s-au executat n conformitate cu prevederile:
STAS 1242/2-83 Teren de fundare,
STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercetri prin sondaje deschise,
STAS 1242/4-85, Teren de fundare. Cercetri geotehnice prin foraje
executate n pmnturi,
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea i identificarea pmnturilor
pe baza determinrilor de laborator efectuate pe probe prelevate din foraj.

2. Date geomorfologice
Amplasamentul ce face obiectul studiului este situat pe un teren ce face parte,
din punct de vedere morfologic, din unitatea Campia Romana, subunitatea Campia
Titu, in apropierea limitei cu Campia Vlasiei.
Zona Lunguletu prezinta o morfologie cu caracter de campie, corespunzand
unitatii morfologice denumita Campia Romana si se incadreaza in unitatea
structurala majora, respective Platforma Valaha din cadrul Platformei Moesice.
Platforma Moesica si-a incheiat evolutia (ca arie de sedimentare) in
Cuaternar, cand a fost colmatata, din acest motiv relieful se prezinta plat,
compartimentat de cursuri de apa cu vai largi, constitutia litologica caracterizandu-se
prin limita sudica a extinderii pietrisurilor de Candesti.
Se presupune ca amplasamentul este localizat din punct de vedere geologic
in zona pragului despartitor dintre Depresiunea Getica si sectorul valah al
depresiunii pericarpatice.
In cadrul Campiei Romane se individualizeaza in sectorul amplasamentului
Campia de divagare Titu, cu forme joase si monotone, dar bine delimitate, fiind de
fapt o prelungire a campiilor subcolinare.
Campia de divagare este incadrata la nord-vest de subdiviziunea Campiei
Piemontane - Campia Targovistei, la nord est de subdiviziunea Campiei
Piemontane -Pintenul Magurii- iar la sud de Campia Vlasiei, care in sud-est intra in
contact cu Pintenul Magurii. Campia de divagare se prezinta ca un ansamblu de
interfluvii plane si largi, a caror panta longitudinala atinge 1 1,5 m/km.
Campia de divagare prezinta cateva particularitati ce o individualizeaza fata de
zonele limitrofe, si anume:
- aspectul de campie joasa, cu o panta slaba, de la nord-vest la sud-est,
ce a determinat caracterul foarte meandrat al retelei hidrografice principale si
secundare;
- lipsa teraselor din lungul retelei hidrografice;
- numeroase albii vechi, grinduri ingropate etc., datorita deselor schimbari
de curs ale retelei hidrografice;
-modul de incastrare a albiilor retelelei hidrografice, determina la
precipitatii abundente, doar uneori inundarea unor suprafete de teren; de
asemenea, infIexiunile suprafetei terenului intersecteaza nivelul apei subterane, de
unde si prezenta zonelor de mlastinire, balti, vai secundare.
Trecerea de la Campia subcolinara a Targovistei si a Piciorului de
Munte la Campia de divagare se face foarte lent si fara denivelari, fiind mai mult o
prelungire a acestora, dar cu particularitati distincte.
Raurile care o strabat au malurile foarte joase, cursuri domoale,
meandrrile si despletirile, fiind foarte numeroase. Luncile foarte extinse, trec
direct la camp, terasele fiind inexistente.
In cea mai mare parte, aceasta unitate de relief este acoperita cu
depozite aluvionare si partial loessoide. Apele freatice sunt cantonate in pietrisuri,
bolovanisuri si nisipuri. Adancimea acestora variaza in medie intre 5 si 10 m., si
pe alocuri, in special in lunci, chiar sub 5 m.toate acestea determinnd o stransa
legatura intre apele freatice si cursurile de apa care o strabat. Forajele de
adancime au dovedit existenta unor orizonturi cu ape ascensionale sau chiar
arteziene, cantonate in nisipuri si pietrisuri.



AMPLASAMENT
AMPLASAMENT
3. CONSIDERATII GEOLOGICE SI TECTONICE
Din punct de vedere stratigrafic, in cadrul Platformei Valahe situata la exteriorul
lantului carpatic , se afla cea mai completa succesiune a cuaternarului.
Procesele de subsidenta incepute in miocen s-au continuat in tot pliocenul si
cuaternarul. Intensitatea inegala cu care s-au manifestat aceste procese in
cuaternar a dus la conturarea a doua domenii: unul vestic in care procesele de
subsidenta au incetat in villafranchian si altul estic, puternic scufundat pana in
holocen. Limita dintre ele se afla in zona bazinului hidrografic Arges.
Formatiunile geologice acvifere din Campia Romana apartin Pleistocenului
inferior (strate de Candesti, strate de Fratesti), Pleistocenului superior (pietrisuri
de Colentina, nisipuri de Mostistea, pietrisuri de terasa) si Holocenului (pietrisuri
si nisipuri din sesurile aluvionare). Caracterul permeabil ridicat al acestor
formatiuni favorizeaza inmagazinarea a importante cantitati de apa subterana.
Sectorul studiat este tributar din punct de vedere stratigrafic celui de-al patrulea
ciclu de sedimentare care se incheie in cuaternar, si prezinta in continuitate de
sedimentare depozite fluvio lacustre, reprezentate prin pietrisuri si nisipuri cu
intercalatii de argile (de varsta romaniana), urmate de nisipuri si pietrisuri
apartinand pleistocenului inferior.
Formatiunile prezentate sunt denumite Strate de Candesti, acestea avand o
extensiune mare in cadrul Campiei Romane ocupand o zona continua la
exteriorul carpatilor.
Stratele de Candesti reprezinta o succesiune de depozite fluviatil lacustre,
alcatuite din bancuri de pietrisuri groase (de la zeci la sute de metri) ce
alterneaza cu cu pachete de argile si nisipuri.
Spre exteriorul arcului carpatic granulatia acestor strate devine din ce in ce mai
fina, ajungand in zonele cele mai externe sa fie predominant pelitica, si cu grosimi
din ce in ce mai mici.
Inclinarea stratelor de Candesti catre interiorul campiei determina drenarea
apelor subterane catre aceasta forma geomorfologica , drenare pusa in evidenta
prin saturarea treptata a depozitelor psefitice. Cand saturarea cu ape subterane a
acestor depozite este completa, surplusul deverseaza sub forma de izvoare, sau
alimenteaza aluviunile mai tinere din regiune, in care caz sunt generate bogate
strate acvifere freatice.
Odata cu afundarea orizonturilor permeabile ale stratelor de Candesti sub
depozitele mai noi din campie, se observa si cresterea presiunii in strat, pusa in
evidenta prin nivelul hidrostatic cu caracter ascensional sau artezian.
Formatiunile recente care preiau o parte din surplusul de presiune al
orizonturilor permeabile prezentate mai sus sunt reprezentate prin depozitele
pleistocene medii si superioare precum si holocenului.
Loessurile si depozitele loessoide constituie termenul superior care incheie
seria depozitelor cuaternare din depresiunea valaha de pe formele majore de
relief (interfluvii terase, marile conuri de dejectie, cu exceptia zonelor inundabile).
Termenul de deposit loessoid defineste seria de roci tip loessoid foarte variate
ca litologie si geneza, in care se incadreaza argilele rosii, nisipurile loessoide,
loessurile aluviale.
O alta categorie de roci permeabile cu granulatie mare o reprezinta sesurile
aluvionare (holocene), constituite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, in
alternanta cu argile nisipoase care se caracterizeaza prin acumulari importante
de acvifere cu un nivel hidrostatic situat intre 5 si 20 m., si cu o capacitate de
debitare cuprinsa intre 2 12 l/s.
Inclinarea stratelor este aproximativ conforma cu panta suprafetei topografice. In
sectiune se individualizeaza la partea superioara un strat de loess cu grosimi
cuprinse intre 4 si 12 m, iar sub acest orizont apare un strat de nisipuri , pietrisuri
si bolovanisuri in grosime de 2 10 m. In continuare se intalneste pe grosimi
variabile, un complex de nisipuri argiloase si argile nisipoase, in care argilele
vinete galbui au si o serie de intercalatii de nisipuri.

HARTA GEOLOGICA 1:200.000 (Foaia Neajlov)


4. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI
Conform zonarii topoclimatice prezentata pe Harta topoclimatica a Romaniei,
sc. 1:1.500.000 , amplasamentul se incadreaza intr-un sector de clima continentala
cu nuante de excesivitate cu caracter umed, topoclimat elementar de campie.

Topoclimatul complex specific zonei se caracterizeaza prin urmatoarele
elemente:
Desi situat in conditiile unui climat temperat continental , zona orasului Racari
resimte din plin influentele maselor continentale estice cu cele vestice sau sudice.
Primele , predominante , imprima climei nuante de excesivitate , prin amplitudini
termice (intre minimele sbsolute si maximele absolute) ce ajung la 60-70 grade
Celsius , cu veri fierbinti si ierni uneori aspre. Influentele vestice si sudice explica
prezenta toamnelor
-11-
lungi si calduroase , a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii.
Regimul termic. Media multianuala a temperaturii a aerului in zona
inregistreaza valori cuprinse intre 10 si 11 grade Celsius.
Din analiza valorilor inregistrate , se observa o oscilatie destul de insemnata a
mediilor anuale. Exista o veritabila alternanta a anilor cu temperaturi mai joase(1973,
1977, 1979) cu ani cu temperaturi mai ridicate(1976, 1978, 1980). Temperature
medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie , valoarea medie
multianuala fiind de -2,7 grade Celsius. Temperature medie cea mai ridicata
corespunde lunii iulie , media multianuala fiind de 22,5 grade Celsius.
Continentalismul climatic al Bucurestiului este ilustrat si de valorile temperaturilor
maxime absolute lunare , in paralel cu cele cu cele minime absolute.
In general , amplitudinile termice dintre valorile diurne cele mai mari si cele
mai mici sunt de 30-34 grade Celsius in timpul iernii si de 25-35 grade Celsius vara.
In ceea ce priveste inghetul , data medie a aparitiei primului inghet se
situeaza la inceputul noiembrie , iar a ultimului inghet la inceput de aprilie , durata
medie a inghetului fiind de 90-100 zile. In schimb , prin pozitia sa in zona de stepa ,
in zona se inregistreaza , in medie annual , circa 40-45 zile tropicale.
Limita adancimimii de inghet se gaseste la 80-90 cm.
Vanturile. Masuratori si observatii atesta faptul , ca in general , teritoriul
orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza de o circulatie
normala a maselor de aer , deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relative
stabile si , in acelasi timp , capabile sa resoarba si sa anihileze , in buna masura ,
efectele unor surse poluante.
Vanturile dominante (resimtite in toate anotimpurile) sunt cele de est urmate
de cele din vest , nord - est si sud-vest. Frecventa calmului atmospheric este de
18,9%. In ce priveste viteza lor , cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza
vanturile de nord-est(2,4m/s) , urmate de cele din est si vest(cu 2,3 m/s). numarul
zilelor cu vant tare (peste 16m/s) este in medie de 15 pe an.
Valorile medii anuale cele mai mari ale vitezei vantului corespund directiei de
nord-est , cu 4,5 m/s , si celei estice , cu 3,8 m/s.
Pe anotimpuri , iarna se inregistreaza cele mai mari viteze madii ale
vantului(5-6 m/sec)
Regimul precipitatiilor. Media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 600
mm. Cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm) ,
iar cele mai scazute in martie (15 mm).
In ultimii ani , se remarca tendinta de crestere a cantitatilor de precipitatii
medii anuale.
5. DATE HIDROLOGICE SI HIDROGEOLOGICE
Amplasamentul corespunde bazinului hidrografic Arges - Vedea, curs de apa
raul Dambovita, cod cadastral X-1.
Un rol important n definitivarea reliefului Cmpiei de divagare le-au avut rul
Dambovita la vest i rul Ialomita la est, prin aciunea de eroziune, transport i
sedimentare n condiii de subsiden intens a acestui sector.
Prin debitele vehiculate i raporturile cu depozitele holocen superioare,
reeaua hidrografic principal i secundar are legturi directe cu rezervele de ap
subteran ale acviferului freatic.






















Conform Hartii hidrogeologice sc. 1:100.000 , amplasamentul studiat este situat intr-
o regiune cu roci poroase permeabile ce constituie strate acvifere intinse in roci cu
granulatie grosiera , respectiv Strate de Fratesti (notate pe harta cu qp
1
2
) Vrsta
acestei formaiuni este apreciat ca fiind pleistocen inferior. Aceste strate sunt
alctuite din nisipuri i pietriuri de origine fluviatil sau fluvio lacustr. Se pare c
aceste formaiuni reprezint de fapt nite vechi conuri de dejecie depuse de fostele
ruri balcanice i chiar de ctre Dunre peste seria levantin (romanian) alctuit
din argile i marne cu intercalaii de nisipuri argiloase. n unele areale ns Stratele
de Frteti sunt formate din nisipuri fine, medii i grosiere, precum i din pietriuri cu
nisipuri ce prezint intercalaii lenticulare subiri de prafuri argiloase sau marnoase.
n ansamblul su acest acvifer n care apele au un caracter ascensional se afund
treptat de la Dunre ctre partea central a Cmpiei Romne, acolo unde se
ntlnete cu complexul acvifer al Stratelor de Cndeti, format prin depunerea
materialelor crate de rurile carpatice.


HARTA HIDROGEOLOGICA 1:100.000
-9-
AMPLASAMENT
LEGENDA

In vecinatatea acestor formatiuni conform hartii hidrogeologicese gasesc in partea
de sud si est formatiuni mai recente de varsta Holocena (qh) formate din pietrisuri ce
alcatuiesc sesurile aluvionare. Depozitele litologice Holocene i Pleistocen-Holocene
sunt uneori greu de difereniat unele de celelalte. Depozitele Holocene superioare
prezint o grosime neuniform ce variaz ntre 10 i 15 m. Sunt alctuite din nisipuri
prfoase i le ntlnim n lunca rurilor.Acestea, de regul nu prezint straturi
acvifere. Depozitele Holocene medii care de asemenea, se afl pe luncile acelorai
praie, prezint pietriuri i nisipuri n care se formeaz straturi acvifere libere.
Depozitele Holocenului Inferior se ntlnesc n alctuirea teraselor.
Structura hidrogeologica a acviferului freatic din depozitele holocen
superioare din Cmpia de divagare a constituit obiectul unor intense cercetri, care
permit un grad ridicat de cunoatere a zonei. Astfel, n studiul elaborat n anul 1966
de E. Liteanu, V. Constantinescu, M. Croitoru - "Cercetri hidrogeologice prin foraje
manuale i ncercri experimentale n zona Titu", sunt cuprinse caracteristicile
hidrogeologice ale acviferului freatic de la nivelul holocenului superior.
Din harta hidrogeologica ntocmit n urma acestor cercetri se pot extrage
urmtoarele:
- direcia general de curgere a apei subterane este de la nord-vest la sud-
est sub un gradient hidraulic mediu de 2%;
- extinderea acviferului freatic pn la adncimi de 18 - 20 m n sectorul sud-
vestic, cu grosimi de 5 - 10 m;






- nivelul apelor subterane la mic adncime;
- conductivitatea hidraulic medie k = 80m/zi.
De asemenea, structura freatic a holocenului superior din Cmpia de
divagare, a fost n detaliu cercetat ntr-un profil transversal in interfluviului Arge-
Dmbovia, la nord de comuna Potlogi - judeul Dmbovia de ctre ISPIF Bucureti
n anul 1967, cercetri concretizate n "Studiul hidrogeologic privind alimentarea cu
ap Municipiului Bucureti".
Din aceasta se remarc n plus, c n sectorul vestic spre rul Arge, acviferul
freatic se extinde pn la adncimi de 30 - 35 m, iar media conductivitii hidraulice
este de 100 m/zi.
In vecinatatea acestor formatiuni conform hartii hidrogeologice se gasesc in partea
de sud si est formatiuni mai recente de varsta Holocena (qh) formate din pietrisuri ce
alcatuiesc sesurile aluvionare. Depozitele litologice Holocene i Pleistocen-Holocene
sunt uneori greu de difereniat unele de celelalte. Depozitele Holocene superioare
prezint o grosime neuniform ce variaz ntre 10 i 15 m. Sunt alctuite din nisipuri
prfoase i le ntlnim n lunca rurilor.Acestea, de regul nu prezint straturi
acvifere. Depozitele Holocene medii care de asemenea, se afl pe luncile acelorai
praie, prezint pietriuri i nisipuri n care se formeaz straturi acvifere libere.
Depozitele Holocenului Inferior se ntlnesc n alctuirea teraselor.
Din punct de vedere al potentialului hidraulic al subteranului zona studiata se
caracterizeaza prin prezenta a trei complexe acvifere.
Complexul acvifer freatic de mica adancime care se dezvolta pana la adancimea de
cca 10-15 m si este constituit dintr-un strat de nisip si pietris situat de regula pana la
adancimea de cca 10-15 m.
Apa din complexul acvifer de mica adancime are caracter liber, nivelul piezometric
stabilindu-se intre 5-8 m adancime de la sol, functie de morfologia terenului. Debitele
de apa pot fi cuprinse intre 2-4 l/s.
Complexul acvifer de medie adancime se dezvolta pana la adancimea de cca 90-95
m si este constituit din doua - patru orizonturi permeabile ( nisip fin-mediu si pietris
rar) cunoscute sub numele de nisipuri de Mostistea. Orizonturile permeabile sunt
separate de formatiuni argiloase impermeabile.
Apa din complexul acvifer de medie adancime are caracter ascensional, nivelul
piezometric stabilindu-se intre 2-13 m adancime de la sol, functie de morfologia
terenului. Debitele de apa pot fi cuprinse intre 3-7 Ils.
Complexul acvifer de mare adancime se dezvolta pana la adancimea de cca 200-
300 m si este constituit din trei orizonturi permeabile ( nisip fin-mediu si pietris rar)
cunoscute sub numele de "nisipuri de Mostistea". Orizonturile permeabile sunt
separate de formatiuni argiloase impermeabile.
Apa din complexul acvifer de mare adancime are caracter ascensional, nivelul
hidrostatic stabilindu-se intre 45-75 m adancime de la sol. Debitele de apa pot fi
cuprinse intre 3-7 Ils.

6. INCADRAREA SEISMOLOGICA A AMPLASAMENTULUI
Amplasamentul studiat este situat in sud estul judetului Dambovita, fiind
incadrat in zona de macroseismicitate I = 8
1
pe scara MSK (unde indicele 1
corespunde unei perioade medii de revenire de 500 ani, minimum), conform SR
11100/1-93
Dupa normativul P100-1/2006, amplasamentul se afla situat intr-o zona care
se caracterizeaza prin urmatoarele valori:
- acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de varf
PGA): la limita dintre a
g
= 0, 24 g si a
g
= 0,28 g, pentru un interval mediu de
recurenta IMR = 100 ani (Fig. 3.2);
- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns: T
c
= 1,0 s (Fig. 3.3).
In Tabelul 1 sunt prezentate intensitatile maxime observate in amplasament
datorate celor mai puternice cutremure intermediare vrancene care s-au produs in
ultimii 200 de ani.
Din analiza datel rezulta ca intensitatea maxima observata in amplasament a
fost I
A
= 8,6 (MSK) si s-a datorat puternicului cutremur intermediar care s-a produs in
zona Vrancea in anul 1802. Se evidentiaza faptul ca si pentru cutremurele din 1940
si 1977 care s-au produs in zona Vrancea, intensitatiile in amplasament au fost
ridicate: I
A
= 8,0 (1940) si I
A
= 7,9 (1977).
In concluzie, se poate estima ca intensitatea maxima posibila in
amplasamentul viitoarelor constructii, poate fi:
I
A
= 8,0 8,2 (MSK)
Acestei valori de intensitate i se poate asocia o valoare a acceleratiei de:
a
Hmax
= 0,26 g
De mentionat, ca aceasta valoare a acceleratiei poate fi atinsa in cazul
producerii unui cutremur intermediar din zona Vrancea, comparabil cu cel produs in
4 martie 1977 care a avut magnitudinea Ms = 7,2 (scara Richter).




7. CERCETAREA TERENULUI
Structura litologic a terenului este caracteristic subunittilor geomorfologice de
campie.
In zona ce face obiectul studiului nu se manifesta fenomene de pierdere a
stabilittii sau de degradare a terenului. Panta slab a terenului determin o
evacuare dificil a apelor pluviale, si chiar acumularea si bltirea acestora in ariile
depresionare ale suprafetei terenului. Drenarea apelor este slab datorit
substratului geologic argilos din suprafat.

Pentru stabilirea naturii terenului de fundare, s-a efectuat o cartare geologica
de suprafata si s-au consultat documentatiile de specialitate elaborate anterior in
zona coroborate cu rezultatele forajelor de cercetare realizate.
Terenul afectat obiectivului este plan si stabil.
Stratificatia intilnita de lucrarile executate anterior in zona este corelabila,
specifica zonelor de lunca a riurilor de cimpie.
Profilul litologic specific al acestei zone consta din depozite aluvionare in baza
pietrisuri cu nisip si bolovanis, acoperite de depozite argiloase prafoase
nisipoase cu grosimi de 0,5-6,00 m.
Forajele executate au interceptat o structura stratigrafica uniforma,
succesiunea litologica fiind urmatoarea:
0,00 0,50 m. - sol vegetal;
0,50 0,90 m. - praf argilos;
0,90 - 6,00 m. - argila prafoasa.
Nivelul hidrostatic al orizontului acvifer freatic se situeaza la adincimi variabile
de la 3,00 m pina la 15,00 m si este dependent de volumul precipitatiilor cazute
in zona.

5. Concluzii si recomandari
Studiile intreprinse in zona amplasamentului pun in evidenta urmatoarele:
- terenul este plan stabil;
- nu se constata fenomene fizice geologice de pierdere a stabilitatii sau de
degradare a terenului;
- apa subterana se situeaza la adancimi de -3,00 15,00 m;

Recomandari corespunzatoare conditiilor geotehnice:
Adincime de fundare incepind cu D
f
= 1,00 m.
Conform Indicativului GT 035/2002, pentru amplasamentul constructiei se
stabileste riscul geotehnic:
conditii de teren: terenuri bune - punctaj 2;
apa subterana: excavatia coboara sub nivelul apei subterane, fiind necesare
epuismente punctaj 2;
clasificarea constructiei dupa categoria de importanta: normala punctaj3;
vecinatati: afectarea constructiilor invecinate: fara riscuri punctaj 1;
zona seismica de calcul: T
c
= 1,6 s.;a
g
= 0,24 cm/s
2
- punctaj 1.

Deoarece punctajul este cuprins intre 6 si 9, riscul geotehnic este de tip redus,
iar categoria geotehnica este 1.
Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Ts/93, tabelul nr.
1, paminturile ce se vor sapa se incadreaza astfel :
- praf nisipos pozitia 7
- argila prafoasa pozitia 22
- praf argilos nisipos pozitia 6
- nisip prafos pozitia 13

La baza proiectarii va sta valoarea presiunii conventionale a terenului ce
constituie patul de fundare, orientativ prezentandu-se in zona Lunguletu, astfel:
1. Presiunile convenionale p
conv
se determin lund n considerare valorile de baz
din tabelul A.2, care se corecteaz conform prevederilor de la pct. 2.
2. Valorile de baz din tabelul A.2 corespund presiunilor convenionale pentru
fundaii avnd limea tlpii B = 1,0 m i adncimea de fundare fa de nivelul
terenului sistematizat D
f
= 2,0 m.
Pentru alte limi ale tlpii sau alte adncimi de fundare presiunea convenional se
calculeaz cu relaia:
[kPa]
(A.1)
unde: -valoarea de baz a presiunii convenionale pe teren, conform
tabelului A.2, n kilopascali;
C
B
- corecia de lime, n kilopascali;
C
D
- corecia de adncime, n kilopascali.
Tabelul A.2
Denumirea terenului de fundare
Indicele porilor
b)

e
Consistena
a) b)

I
c
= 0,5 I
c
= 1
, kPa
Pmnturi
coezive
Cu plasticitate redus :
nisip argilos, praf nisipos, praf
0,5
0,7
300
275
350
300
Cu plasticitatea mijlocie
:
nisip argilos, praf nisipos argilos, praf
argilos,
argil prfoas-nisipoas, argil
nisipoas,
argil prfoas
0,5

0,7
1,0


300

275
200


350

300
250
Cu plasticitate mare i foarte mare (I
p

> 20%): argil nisipoas, argil
prfoas, argil, argil gras
0,5
0,6
0,8
1,1
550
450
300
225
650
525
350
300
2.1 Corecia de lime
Pentru corecia de lime se determin cu relaia:
kPa

unde: K
1
coeficient
- pentru pmnturi necoezive (cu excepia nisipurilor prfoase), K
1
= 0,10
- pentru nisipuri prfoase i pmnturi coezive, K
1
= 0,05
B limea fundaiei, n metri.
Pentru B > 5m corecia de lime este:
C
B
= 0,4 pentru pmnturi necoezive, cu excepia nisipurilor prfoase;
C
B
= 0,2 pentru nisipuri prfoase i pmnturi coezive.
2.2 Corecia de adncime se determin cu relaiile:
pentru D
f
< 2m:

kPa A.2
pentru D
f
> 2m: [kPa] -A.2.
unde: D
f
adncimea de fundare, n metri
K
2
coeficient conform tabelului A.3
greutatea volumic de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tlpii
fundaiei (calculat ca medie ponderat cu grosimea straturilor), n kilonewtoni pe
metru cub.
Tabel A.3
Denumirea pmnturilor K
2

Pmnturi necoezive, cu excepia nisipurilor prfoase
Nisipuri prfoase i pmnturi coezive cu plasticitate redus i
mijlocie
Pmnturi coezive cu plasticitate mare i foarte mare
2,5
2,0
1,5

La etapele urmatoare ale proiectarii se va realiza studiul geologic definitiv,
prezentul avand caracter preliminar.
INTOCMIT
Ing. Radu Marian