II.

DATE GENERALE
1. Poziia geografic
Comuna Saschiz din judetul Mures, ( partea centrala a Romaniei , in

Podisul Tarnavelor ),

este situat la 20 km de Sighisoara, n bazinul

hidrografic al Tarnavei Mari , la poalele unor dealuri impadurite,. Comuna

Saschiz are in componenta sa 3 (trei) sate : Saschiz (resedinta de comuna),
Cloasterf si Mihai Viteazu. Legatura intre Saschiz si Mihai Viteazu se face
prin Drumul european E60, iar accesul in localitatea Cloasterf se realizeaza
prin DC 5 din E60. Comuna Saschiz se nvecineaz cu comuna Vntori, n
sud-vest- comuna Apold, iar n sud-est cu comuna Buneti (judeul Braov).
2. Date geomorfologice i geologice generale
Comuna Saschiz face parte din unitatea geomorfologica Dealurile
Tarnavei Mari cu extensie din zona raului Tarnava Mare si pana la limita
sudica a judetului Mures.
Tipul predominant de relief este cel deluros, precum si cel de culoar de
vale. Dealurile au o desfasurare larga, fiind caracterizate prin pante line,
intr-o succesiune de terase, iar in zonele de interfluviu prezinta aspecte, in
general, de tesituri.
nltimea medie absolut variaz n jurul valorii de 400 - 600 m, cu
adncimi ale fragmentrii de peste 200 m n unele locuri.

Ca urmare a eroziunii exercitate de micile praie i toreni din zon,

ntreaga regiune prezint un aspect vlurit, compartimentat, n unele locuri
cu aspect de "pmnturi rele", la care se adaug o puternic degradare a
terenurilor manifestat prin alunecari.
Sub aspect litologic reprezentative sunt depozitele Badeniene (acestea
prezentand

in baza orizontul tufului dacitic de Dej), cele apartinand

Sarmatianului, si cele Cuaternare.

Holocenului ii sunt atribuite toate

depozitele care alcatuiesc terasele joase, cu altitudini relative intre 5-10 m,

depozitele de lunca si aluviuni recente.
3.Seismicitatea i adancimea de inghet a zonei
Conform normativului P100-1/13 seismicitatea in comuna Saschiz este
de gradul VII, zonaE avand a g = 0.12 - 0,16g ; Tc= 0,7s iar adancimea de
nghet data de STAS 6054- 77 este de 0,90 m.

III. DATE HIDROLOGICE SI HIDROGEOLOGICE

Principala apa curgatoare care strabate localitatea Saschiz, pe directie
sud-nord, este paraul Scroafa. Acest parau are un curs meandrat, favorizat de
inclinatia mica, iar de-a lungul timpului s-a adancit considerabil lasand in jur
o serie de terase aluviale si deluviale. Dupa ce paraseste localitatea Saschiz,
paraul Scroafa isi schimba directia de curgere spre NV si conflueaza cu raul
Tarnava Mare in aval de intersectia DN 13 cu DC 43.

Factorii climatici ai zonei influenteaza puternic cursurile de apa,

debitul acestora avnd caracter semipermanent. Cantitatea de apa ce se
scurge pe aceste parauri creste in perioadele mai ploioase din toamna si
primavara, precum si la topirea zapezilor.
In zona nu au fost mentionate revarsari ale paraurilor, insa in perioadele
ploioase vaile din zona deluroasa pot sa capteze apele din suprafata,
transformandu-se in adevarati torenti. Ca urmare a adancirii considerabile a
vaii Scroafei (3.00 7.00 m), nu exista riscuri in ce priveste revarsarea
acestui parau.
Singurele execeptii sunt zona de trecere spre strada Cetatii unde paraul
dezvolta o mica lunca putand pune in pericol strazile limitrofe si podul
subred din lemn, precum si la iesirea din sat, in zona tiganilor.
Apele subterane sunt reprezentate de izvoarele care isi au originea in zona
deluroasa si de panzele freatice create in jurul cursurilor de apa permanente.
Aceste panze freatice se dezvolta in cele mai noi formatiuni
cuaternare.
In zonele deluroase apele de infiltratie sau izvoarele sunt cantonate la
adancimi de 2.50 6.00 m, iar in zonele de terase acestea au fost intalnite, in
urma masuratorilor in fantani, la -3.00 4.00 m.
IV.

DATE ISTORICE

Saschizul s-a dezvoltat pe structura unei aezri neolitice, definindu-i

o form trainic de habitat n epoca bronzului. Prima atestare scris apare n
anii 1308-1310. n 1267 este atestat documentar localitatea Cloasterf (poss.
Praaed.Nicolai) i n 1341 - Mihai Viteazu (Zoltan).

La sfritul sec. XV, n anul 1496 s-a ridicat Biserica evanghelic

fortificat. Turnul bisericii seamn vizibil cu Turnul cu ceas din Cetatea
Sighioarei. n cimitirul bisericii, pe unele pietre funerare sunt inscripionri
vechi de sute de ani ( 1572, 1677 etc.). De menionat este Biserica-cetate
evanghelic din Cloasterf (1521 - 1524), care in ciuda vechimii ei, este inca
in stare buna.
La aproximativ 1 km distan de sat, sus pe culmea dealului, la peste
500 m nlime, se nal atins de trecerea veacurilor Cetatea sseasc.
Construirea ei a nceput n secolul XIV. Zidurile nalte de 7 - 9 m i cele 6
turnuri aveau menirea s apere populaia Saschizului i a satelor din jur n
timp de razboi.
Comuna mureean Saschiz se detaeaz prin trsturi aparte. n zona
n care mitul lui Dracula este exploatat la maxim, Saschizul ofer prin
frumuseea monumentelor sale de arhitectur o alternativ extraordinar i
unic pentru turiti. Acest statut a fost recunoscut i prin includerea comunei
pe lista de fortificaii sseti din patrimonial UNESCI, din anul 1999.
Saschiz apare menionat documentar pentru prima oar n perioada
1305-1310. n anul 1419 figura ca ora cu mai multe bresle, dintre care cele
mai vestite erau cele ale cizmarilor, tmplarilor, olarilor i zugravilor. Tot la
acea vreme existau deja coli, spital, baia comunal i judectorie.
La 12 mai 1678, oraul Saschiz a intrat sub administraia Sighioarei printr-o
hotrre a Dietei Transilvaniei.
Saschiz-ul este situat n partea de S-E Podiului Trnavelor, la poalele unor
dealuri mpdurite, la 20 km de municipiul Sighioara pe drumul european
E60 i la 100 km de Brasov.
n prezent comuna este alctuit din 3 sate (Saschiz, Mihai Viteazu i
Cloasterf) i are o populatie de 2. 048 locuitori.
4

n zon au mai rmas doar cca. 70 de sai, n marea lor majoritate persoane
n vrst. Depopularea acestei localiti a nceput dup cel de-al doilea
rzboi mondial prin deportarea n Rusia, imediat dup rzboi, a unei prrti
nsemnate a populaiei de origine german, pe de o parte, i prin emigrarea
n Germania n anii '80 pe de alt parte.
V. DATE CLIMATICE
Regimul temperaturii aerului se caracterizeaz prin valori medii
anuale n jur de 8-9C. Limita nordic a izotermei de 9C corespunde
aproape n totalitate cu delimitarea nordic a teritoriului comunei Saschiz.
Circulaia maselor de aer dinspre vest pe culoarul Trnavei Mari, o
adevrat cale de ptrundere spre centrul Depresiunii Transilvaniei, explic
valorile ridicate ale temperaturii aerului, valori de +8,2C media anual
nregistrat la Sighioara.
Urmrind mersul anual al temperaturilor medii lunare, se constat c n
sectorul de podi, luna cea mai rece este ianuarie, iar luna cea mai cald este
iulie. Valorile medii nregistrate n luna ianuarie sunt n jurul valorii de -3C
i -5C (Sighioara -4,3C), iar valorile medii ale lunii iulie sunt ntre +18C
i +20C (Sighioara +18,7C). Media temperaturilor n funcie de anotimp
are primvara valori ntre +7C i +9C, datorate invaziilor maselor calde
dinspre vest. Vara, media anotimpual se ncadreaz ntre +16C i -rl9C
(Sighioara +18,7C). Toamna, temperaturile aerului scad, nregistrndu-se o
medie de +7C i +10C. Iarna are valorile cele mai sczute - 3C i - 6C.
Cele mai mari creteri de temperatur de la o lun la alta se produc ntre
lunile martie i aprilie. Temperatura maxim absolut a fost de 38,1C

(nregistrat n 7 august 1946 la Sighioara), iar temperatura minim a fost

de -31,4C (nregistrat tot la Sighioara n data de 13 ianuarie 1943).
Aceste valori sunt deosebit de importante deoarece ele precizeaz limitele de
oscilaie termic de pe teritoriul studiat. Numrul anual al zilelor cu nghe
este, n medie, de 110-130 zile. Numrul zilelor de var oscileaz ntre 65-90
zile.
Regimul precipitaiilor atmosferice n aria de podi (Podiul Vntori) aflat
n imediata apropiere a sectorului de culoar al Trnavei Mari, cu interferene
directe prin intermediul culoarului aeului, beneficiaz de un climat
temperat moderat. Cantitile medii anuale de precipitaii au valori de cca.
700 mm. Cele mai mari cantiti de precipitaii cad la sfritul primverii i
nceputul verii. Media de var oscileaz ntre 80-110 mm. La polul opus al
precipitaiilor se afl iarna, media fiind marcat prin valori cuprinse ntre 2050 mm. Cele mai uniforme cantiti de precipitaii cad n timpul toamnelor,
cnd mediile lunare sunt limitate ntre 40-60 mm.
Regimul vnturilor marcheaz, n general, o predominare a vnturilor de
vest (NV,V,SV). Zidul Carpailor reprezint o barier fa de vnturile
anticiclonale reci dinspre est (Crivul). Se resimt cureni locali dinspre
Munii Harghitei. O pronunat aciune de canalizare a vnturilor, att a celor
dinspre est, ct i cele dinspre vest exercit culoarul Trnavei Mari, unde
roza vnturilor marcheaz o accentuat concentrare a frecvenei pe direcia
E-V, cu care concord i orientarea acestui culoar. Viteza vntului este
determinat de direcia principal de btaie a acestuia i de condiiile locale
de adpostire aerodinamic. Viteza vntului este determinat de 2,3 m/s (din
sectorul NV n Sighioara). Cele mai frecvente vnturi cu viteze ridicate
apar n luna februarie i in, cu intermitene, pn la sfritul verii.

n concluzie, se poate spune c fa de tiparul climatic general,

temperat moderat, caracteristicile reliefului (altitudine, pant, expoziie,
morfologie), ale vegetaiei (formaiuni erbacee sau forestiere) i, n
subsidiar, hidrografia i intervenia omului au permis identificarea a
urmtoarelor categorii de topoclimate: de vale larg, de versant, de defileu,
de platou si forestiere.

VI.

CERCETAREA TERENULUI

1. LOCALITATEA SASCHIZ
Zona deluroasa
Relieful ce nconjoar localitatea Saschiz este format n general din
sesuri relativ line (terase care sunt delimitate intre ele de abrupturi sau
taluzuri ondulate si framantate, uneori taiate de vai adancite) si zone colinare
cu pante mai inclinate si framantate (versantul stang al paraului Scroafa),
coline a cror altitudine este in jur de 400 - 500 m. Pe teritoriul comunei,
majoritatea gospodariile se gasesc in zona de terasa aluviala si terasa
deluviala, insa apar si in zona colinara si foarte putin in cea de lunca (terasa
inferioara). Toate dealurile sunt resturi ale unui podi fragmentat de ape,
fraciuni care s-au adncit i s-au ramificat n toate direciile pn la
transformarea ntr-o regiune de dealuri, coline si terase ale acestora. Apa in
fantani apare la adancimea de -4.00 6.00 m fata de c.t.n.
Zona de terase aluviale si deluviale
Pe teritoriul localitii n partea sudica, centrala si estica se desfasoara
aceste unitati geomorfologice cu pante line ce coboara spre parauri si zona
7

de lunca. In zona estica a localitatii, in spatele sirurilor de case aliniate la

DN 13 (E 60), trecerea de la zona de terasa deluviala la cea colinara se face
brusc prin taluzuri inalte (rape) de 3-6.00 m inaltime, existand un potential
risc de prabusire.
Nu sunt cunoscute fenomene de surpri i alunecri de teren care s afecteze
zona.
Menionm faptul c delimitarea teraselor nu se face brusc, ci prin
trecerea treptat de la o unitate morfologic la alta.
Terasa inferioar (lunca) are o dezvoltare in general in lungul
cursulului de apa principal, paraul Scroafei.
Terasa inferioar ( zona de lunc ) se dezvolt pe direcie S N a
localitii i se datoreaz n principal prului Scroafa, care dreneaz acest
teritoriu, toate apele de pe ambii versani fiind colectate de acest parau.
n zona de teras inferioar apar putine gospodarii (2-3 case), la
iesirea paraului din localitate, in zona de tigani si la trecerea peste parau spre
strada Cetatii.
In general, zona de lunca nu prezint riscul unor posibile inundaii la
ploi puternice prin faptul ca locuintele sunt amplasate in zonele superioare.
Apa in fantani apare la adancimea de -1.50 4.00 m fata de c.t.n.

2. LOCALITATEA MIHAI VITEAZU

n cadrul acestei localiti s-au identificat trei uniti geomorfologice:
Zona colinar deluroas
Zona cu aspect deluros este reprezentata prin pante variabile de la 15
- 30 si mai accentuate pe versantul drept al paraului Fischer ??? care sunt
acoperite de pdure.
8

Constructiile in aceasta zona geomorfologica se gasesc pe partea

stanga a DN 13 (E 60) (sens Saschiz Bunesti). Apa in fantani, in acesta
zona deluroasa, a fost interceptata intre -1.40 2.40 m pe prima strada (as
putea sa-i zic strada 1) paralela cu paraul Fischer ??? si -2.40 3.40 m pe
cealalta strada, situata superior, perpendiculara pe DN.
Majoritatea locuintelor se gasesc amplasate in zona colinara, precum
si Biserica Ortodoxa.
Terasa deluviala este delimitat de DN in est si strada de la baza
taluzului in vest, aici intrand primul rand de case si gradinile acestora.
Nivelul apei in fantani a fost interceptat la 3.20 3.60 m fata de c.t.n.
Terasa aluviala este prezenta pe o suprafata relativ mare, pana in
apropierea paraului Scroafei. In aceasta zona sunt cuprinse doua strazi cu
case putine, iar nivelul apei in fantani a fost identificat intre 3.20 5.20 m
de la c.t.n.
Terasa inferioar (lunca) are o dezvoltare in general in lungul
cursulului de apa principal, paraul Scroafei.

3. LOCALITATEA CLOASTERF
Localitatea este amplasat intr-o zona colinara cu usoare zone de
terasa deluviala, iar la iesirea din sat se dezvolta o zona de lunca, in
apropierea paraului Cloasterfului, pe partea dreapta a sa. Valea Cloasterfului
imparte satul in doua si are o direcia de curgere aproximativ SV NE, iar
inainte de E60 conflueaza cu paraul Scroafa.
Zona colinar deluroas

Aceasta zona caracterizeaza malul stang al paraului Cloasterf si zona

SE a localitatii (in spatele gospodariilor) pana la iesirea din localitate (inspre
Daia).
Sunt foarte putine constructii care se gasesc in aceasta unitate
geomorfologica.
In urma deplasarii pe teren nu au fost identificate zone susceptibile la
alunecare.
Terasa deluviala are o dezvoltare mai mare inspre iesirea din sat (spre
DN), in partea de NE, precum si in spatele gospodariilor de pe malul drept al
paraului Cloasterf.
Nivelul apei in fantani a fost interceptat la 3.20 3.60 m fata de c.t.n.
Terasa aluviala este prezenta pe partea dreapta a paraului, incluzand
majoritatea gospodariilor. In urma masuratorilor efectuate in fantani nivelul
apei a fost identificat intre 1.50 2.70 m de la c.t.n.
i.

Stratificaia terenului

Analiznd forajele executate pentru diverse obiective, profilele

geotehnice ntocmite, precum i datele geologice cunoscute din literatura de
specialitate, structura terenului pe unitile geomorfologice delimitate se
prezint astfel :
a). Zona colinar deluroas ntlnit pe toata aria comunei Saschiz
este constituit din depozite grosiere reprezentate prin prafuri
argiloase-nisipoase, nisipuri dispuse haotic cu intercalaii argiloase
nisipoase la diferite nivele, nisip argilos cu pietris, mediu indesat. In
zona centrala a localitatii Saschiz se gaseste o zona inalta, impadurita
10

(martor de eroziune) constituita din nisipuri mediu cimentate, precum

si gresii.
In general, la partea superioar a depozitelor ntlnim o ptur de
prafuri argiloase slab nisipoase, nisipuri prafoase iar pe pantele
versanilor apar deluviile de pant care se ntreptrund cu formaiunile
aluvionare.
b). Zonele de terasa deluviala sunt dezvoltate in apropierea teraselor
aluviale ale praielor ce strbat localitile.
Aceste terase sunt constituite din aluviuni n general fine (nisipuri
argiloase, prafuri argiloase nisipoase, uneori maloase, cenuii
glbui, iar n adncime nisipuri prinse n liant argilos prfos.
c). Zonele de terasa aluviala se dezvolta in apropierea vailor, al
caror curs s-a adancit considerabil (peste 3.00 m, uneori ajungand si la
8.00 m), si prezinta o alura asemanatoare luncilor. Pamanturile
specifice sunt prafuri argiloase nisipoase maloase, cenuii glbui, iar
n adncime nisipuri n liant argilos. Roca de baz marna apare la
peste - 12.00 m adncime.

ii.

Fenomene de risc

Fenomene aparte intalnite in aceaste zone sunt alunecarile de teren

unde relieful prezinta pante de 10 - 250 si zonele inundabile.
Alunecari de teren recente nu au fost identificate pe teren, in urma studierii
si cartarii zonei celor 3 sate componente ale comunei Saschiz.
Insa, intre localitatile Saschiz si Cloasterf, au fost observate o serie de
formatiuni sub forma de movile (in literatura de specialitate se numesc
glimee) care amintesc de o alunecare de anvergura, petrecuta cu mai mult
11

timp in urma. Aceste pamanturi se prezinta intr-un echilibru relativ si cu

siguranta in momentul cresterii aportului de apa va determina impovararea
acestor strate, pierderea rezistentei versantului si implicit curgerea lor pana
la recapatarea unui nou echilibru.
Alunecarile de teren constitue alaturi de cueste un fenomen morfologic cu
implicatii majore in peisajul Bazinului Transilvaniei, uneori acestea atingand
proportii neobisnuite, cum este cazul alunecarii de la Saschiz.
Fenomenele de alunecare a terenului si de dezvoltare a torentilor de toate
gradele se intalnesc frecvent si sunt conditionate atat de formele de relief, cat
si de structura interioara a acestora.
Zonele inundabile sunt intalnite numai in preajma cursurilor de apa, insa
revarsarile sunt de mica amploare. In zona satului Saschiz au fost
identificate doua zone cu potential risc. Prima este in zona strazii Cetatii la
trecere peste parau pe un pod improvizat din lemn si in zona iesirii din sat, al
tigani. La Coasterf, la iesirea din sat spre DN 13 se remarca o zona mai
coborata cu potential risc de inundabilitate.
VII. CONDITII DE FUNDARE - RECOMANDARI
Avnd n vedere structura terenului i caracteristicile fizico-mecanice
din fiecare unitate geomorfologic descris se recomand urmtoarele:
Pentru terasele deluviale si aluviale construciile proiectate vor
respecta urmtoarele :
- adncimea de fundare Df = 1.00 m de la C.T.N.
- terenul de fundare va fi constituit din complex aluvionar deluvial alctuit
din argile prfoase nisipoase, nisipuri prfoase argiloase galbene vinete
12

uneori mloase, moi, care au capacitatea portant valoarea de baz P conv

=120 220 KPa sarcini fundamentale.
Orizonturile prfoase de suprafata vor fi protejate (n jurul fundatiilor) de
apele meteorice prin realizarea de trotuare etanse n jurul constructiilor si
/sau prin amenajri de suprafata (platforme impermeabile de beton drenuri
de suprafata etc). Nivelul pnzei freatice si al apelor de infiltratii din aceast
zon nu pericliteaza eventuale subsoluri, insa se recomanda investigarea
terenului cu atentie pentru orice fel de constructie.
Studiile geotehnice vor trebui s identifice, pe lng nivelul freatic, si
eventualele orizonturi cu continut ridicat de materie organic (maluri cu
resturi vegetale), cu potential lichefiabil nisipuri fine prfoase foarte umede
la saturate si/sau argile cu potenial PUCM (argile mloase aflate deasupra
nivelului freatic).
Fundaiile vor fi prevzute cu centuri din beton armat la partea
superioar necesare prelurii unor posibile tasri difereniate.
Se recomanda curatarea albiilor paraurilor si adancirea acestora, unde
este cazul, precum si realizarea unor diguri de pamat in apropierea lor pentru
a preintampina revarsarea.
Pentru zona colinar deluroas se va respecta adncimea minim
Df = -1.00 m de la C.T.N.
Terenul de fundare l va constitui stratul de argile prafoase, prafuri
argiloase, nisipuri prfoase argiloase care au capacitatea portant valoarea
de baz Pconv =160-250 KPa sarcini fundamentale. Se va acorda atenie
stabilitii terenului n zon prin msuri constructive corespunztoare
(drenuri, ziduri de sprijin etc., dupa caz).

13

Pconv s-a calculat conorm STAS 3300/2/85 i este valabil pentru Df =2.00 m
i B = 1.00 m.

La proiectare se va ine cont de normativ P-100/13 din

care rezult faptul ca seismicitatea este de gradul VIII zona D avnd a g =

0.16 0.20g, Tc = 0.7 s.
Adncimea maxima de nghe este dat de STAS 6054/77 este de 1.00
m.
Prezentul studiu are un carcter general, realiznd o macrozonare a conditiilor
geoconstructive si a riscurilor naturale asociate la nivelul amplasamentului.
Detaliile constructive si solutiile de fundare pentru fiecare obiectiv proiectat,
fiind alese n urma studiilor geotehnice ce vor fi realizate (conform
legislatiei n vigoare) conditionate si de factorii tehnici ce caracterizez
obiectivele proiectate.

14