Podisul Mehedinti

Limite
 Se afla in partea de sud-vest a tarii;
 Continua sirul dealurilor subcarparice la vest de Motru;
 la V – Dunarea
 la E – Motru
 la N – M-tii Mehedinti
 la S – Pod. Getic; se desparte de acesta prin Dep. Severin si prin Dealurile Cosustei;
Geneza
 Podisul Mehedinti reprezinta o unitate de orogen, fiind la origine o treapta inferioara a Muntilor Mehedinti;
Litologia
 Este alcatuit din sisturi cristaline si calcare
Relieful
 Altimetric se desfasoara intre 885 m (Vf. Paharnicul) si 160 m in culoarele de vale dinspre Dunare; altitudinea medie
este de 500-600 m;
 se desfasoara de la NE la SV.
 interfluvii largi cu infatisari de platouri
 vai adanci si inguste.
 pe rocile cristaline relief greoi si domol, cu aspect montan;
 pe calcare - relief carstic. Exocarstul este alcatuit de campuri de lapiezuri, doline, polii (Zaton si Ponoarele), vai seci
antitetice (la Topolnita, Ponorel), poduri naturale (Podul Natural de la Ponoare) . Endocarstul este reprezentat de
mai multe pesteri (Topolnita etc.)
Clima
 este temperat-continentala cu influente submediteraneene
 Factorii care influenteaza clima:
 Pozitia geografica in sudul Muntilor Mehedinti (caracter de "adapost", pe ansamblu);
 Frecventa mare a maselor de aer sudice, vestice si sud-vestice (umede si calde)
 Relieful, prin altitudine introduce modificari locale: scaderea temperaturilor si cresterea precipitatiilor o data cu
nivelul altimetric si apropierea de munte.
 Fenomene de foehn, masele de aer oceanice ajungand in Pod. Mehedinti mai putin umede si usor incalzite.
 Existenta culoarelor de vale adanci si inguste etc.
 Regimul termic:
- valori medii anuale 8-10 °C, in Ianuarie -2°C, in iulie 20 °C
 Precipitatiile
- valoarea anuala : 800-1000 mm
 Vanturile
- austrul – o componenta meditereaneeana, cald si uscat vara, ploios iarna; bate dinspre S-V;
Apele
 Raurile sunt scurte, cuprinzand afluenti directi ai Dunarii (Bahna si Topolnita) sau afluenti ai Motrului (Cosustea);
proveninta apelor este pluviala;
 Lacurile:
 Zaton – lac carstic, format temporar in amonte de pestera Ponoare
 lacul de acumulare de la Portile de Fier I
 Apele freatice se afla la baza depozitului de versant, a scoartei de alterare si in rocile sedimentare; in sectoarele cu
calcare lipsesc sau au debite foarte mici.
Vegetatia
 Factorii care influenteaza vegetatia:
 clima – masele de aer sud-vestice determina aparitia unor specii submediteraneene.
 fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile uracand pe
culmi, iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.
 altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
1
 Asociatia vegetala predominanta este cea de padure
 etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din specii termofile: cer, garnita, stejar pedunculat, la partea inferioara si
gorun la partea superioara. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.
 etajul de amestec stejar-fag se afla intre 500-700 m
 etajul fagului la peste 700 m
 Vegetatia azonala In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din:
stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.
Fauna
 In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul (Canis lupus),
vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa (iepurele) fie din etajul
coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de
munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea, pupaza.
 Specii submediteraneene:broasca testoasa, vipera cu corn;
 Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.
Solurile
Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
 Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri
 Favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor de fag apar solurile brune si brune acide de padure
(cambisoluri)
 In lunci soluri aluvionare de lunca.
 Pe calcare - rendzine
Populatia
 Numarul locuitorilor a inregistrat o scadere datorita plecarilor definitive in centrele industriale limitrofe: Tg. Jiu,
Drobeta Turnu Severin sau in bazinele carbonifere Motru, Rovinari
 Densitatea - sub 30 locuitori/Km2
Asezari
 Sate mici sub 500 locuitori(circa 65% ) cu structura risipita dar si o usoara tendinta de adunare (Balta, Gornovita)
 Orasele Baia de Arama (sub 10.000 locuitori si Drobeta Turnu Severin (peste 100.000 loc)
Resurse naturale
 calcar prelucrat in var
 gresie
 sisturi cristaline utilizate ca materiale de constructii
 minereuri de cupru
Agricultura
 Fondul funciar este format din:
 45% suprafata agricola -terenurile arabile (35 % din agricol) se cultiva cu porumb, grau, secara, cartofi
 livezi cu pruni, meri, ciresi
 suprafate cu pasuni si fanete, baza furajera pentru cresterea si bovinelor
Industria
 calcar (Baia de Arama, Ponoare)
 lemn de foiase ( bazinul superior al Bahnei si Cosustei)
 ateliere de olarit, textile, prelucrarea lemnului (industria mica)
Comunicatiile
 magistrala feroviara Bucuresti-Drobeta Turnu Severin-Timisoara;
 drumul european E70 Bucuresti-Timisoara;
 un alt drum modernizat leaga orasele Drobeta Turnu Severin si Baia de Arama
 pe Dunare se desfasoara transportul naval, Drobeta Turnu Severin fiind unul din principalele porturi fluviale ale tarii
Turismul
 obiective naturale: pestera Topolnita, podul natural de la Ponoare, padurile de liliac
 obiective antropice de interes istoric si cultural sunt concentrate la Drobeta Turnu Severin