Realizat de Dumitraș Denisa

Podișul Moldovei este un podiș situat în părțile de

est și nord-est ale României, continuându-se și
dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina.

 Limitele acestei forme geografice sunt:

nord: Prutul superior
est: Valea Nistrului (Republica Moldova)
sud: Câmpia Română, Dunărea și Marea Neagră
vest: Culoarul Siretului și Subcarpații Moldovei
• Caracteristici generale:
 –este cea mai întinsă şi tipică unitate de podiş din ţara noastră
 – este format pe un fundament diferit
 –la N de Iaşi (Coasta Iaşilor)-fundamentul este format de vechea
Platformă Est-Europeană (fiind cea mai veche porţiune de uscat a
ţării datând din Precambrian)
 – la S de Iaşi (Coasta Iaşilor)-fundamentul este format dintr- o
zonă de scufundare lentă
 – este alcătuit din roci sedimentare vechi în N (argile, calcare şi
gresii) şi recente în S (pietrişuri, nisipuri, argile)
 – altitudinile medii sunt de 300-400 m , acestea cresc către NV şi
scad spre NE, V şi S
Geneză
În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei baikaliene, apare
ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline. Aceasta
se prelungea în nordul Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații
Orientali.

În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a

Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de
apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni
și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci
sedimentare.

Podișul apare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare

treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții
exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al
Podișului Moldove
 Subdiviziuni și diviziuni
 a. Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între granița cu Ucraina la nord

b. Dealurile Nistrului, c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică

 d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei
 e. Câmpia Nistrului Inferior
 f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud
 Petrografie
 Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul
Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor
spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și straturi de pietre.
 Climă
 Climatul podișului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul Sucevei), fie unul specific
dealurilor joase (în Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului).
 Temperatura medie anuală este de 6°–8°C (Podișul Sucevei) și 8°–10°C pe cea mai mare parte.
 Precipitațiile medii anuale sunt de 400–500 mm (Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului) și 500–
800 mm (Podișul Sucevei)Vânturile specifice sunt crivățul (pe timp de iarnă) și Vântul de Vest (în
partea nordică).
 Influențele climatice întâlnite sunt cele baltice (în nord) și cele de ariditate pe cea mai mare
întindere.În Podisul Sucevei şi nordul Campiei Jijiei influentele climatice sunt celescandinavo-
baltice, caracterizate prin precipitatii bogate si ierni cu temperaturi foarte scazute.

Etaj climatic:
-de dealuri inalte si depresiuni in Pod Sucevei, t.m.a
7-6 °, precip 500-800mm/an

-de dealuri joase in Pod Barladului, t.m.a 8-10°,

precip 500-650mm/an

-de campie moderat in C Moldovei, t.m.a 8-9 °C,

precip 400-500mm/an
 Hidrografie
Râurile acestei unităţi aparţin grupei de est şi sunt
afluente Siretului sau Prutului. Prutul marchează
limita de est şi are ca principal afluent Jijia. Prin
Câmpia Moldovei se scurge spre Jijia, Bahluiul.

Siretul traversează şi limitează Podişul Moldovei şi

culege râuri ce îl străbat: Suceava,Moldova şi
Bârladul.

Lipsa precipitaţiilor a dus la amenajarea unor iazuri şi heleştee în Câmpia Moldovei ce servesc ca
rezervă de apă şi pentru piscicultură; Lacul Dracsani este cel mai întins între acestea.

Alte lacuri sunt cele de baraj antropic pe râurile Siret şi Prut.

Limanurile fluviatile au mare răspândire, mai ales, în Culoarul Siretului.

 Obiective turistice
Potentialul turistic este foarete însemnat, aici concentrându-se obiective de natura istorică, cultural –
artistice şi economice. Ele se află în localitaţi dar şi în unele puncte unde s-au petrecut diverse evenimente.
Situri arheologice s-au descoperit la Draguşeni, Ripiceni, Ioneşti cu ceramică ce aparţine culturii
Cucuteni.
Se adaugă case memeoriale ( Ion Creanga – Humuleşti, M Eminescu-Ipoteşti, George Enescu-Liveni),
muzee cu tematică complexă, clădiri cu Săli de spectacol,mormintele domnitorilor D Cantemir si Al I Cuza.
 Podişul Moldovei este foarte cunoscut datorită mănstirilor şi bisericilor deosebit de frumoase:
Biserica Sf Nicolae- ctitorie a lui Ştefan cel Mare 1492 în stil moldovenesc, cu o singură turlă, picturi
interioare din sec XVI, în care au fost unşi domnii Moldovei din sec XIV până în 1859;
 Mănăstirea Trei Ierarhi ridicată de Vasile Lupu în 1639,este un monument de arhitectură de valoare din
România,combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă,fiind situată în
centrul tradițional al oraşului Iaşi, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.
 Mănăstirea Galata din Iași este o mănăstire de maici, ctitorită la sfârșitul secolului al XVI-lea de
către domnitorul Petru Șchiopul în partea de vest a orașului. Ea se află pe un platou de pe dealul
Miroslava, putând fi observată cu ușurință din diferite locații ale Iașului.
 Vegetaţia, fauna şi solurile

 Vegetaţia este reprezentată de stepa în Campia Jijiei şi Depresiunea Elanului, silvostepă in

Podisul Barladului şi Campia Jijiei (stejar pufos şi brumăriu), etajul stejarului şi pe mici
suprafeţe etajul stejarului şi fagului, în regiunile deluroase mai înalte.

În culoarele rârilor apare şi o vegetaţie hidrofila (iubitoare de apa) cu stuf, papura, rogoz şi
arboricola de esență moale: plop, arin, salcie.
Fauna este reprezentată de:căprioară, mistreţ, vulpe, pisică sălbatică, lup, dintre păsări (pupăza, mierla,
cucul) – în padurile de foioase, în silvostepa fiind habitatul iepurelui, popândăului, hârciogului.
 Solurile.
Se remarcă cele din clasa molisoluri (cernoziom in stepa, cernoziom levigat in silvostepa, argiluvisol ( solul
cenuşiu, brun-roşcate de padure).Cea mai mare parte a solurilor a fost înlocuita de cea de culturi agricole. Se
mai pastrează resturi din pădurile de gorun şi stejar care se asociază cu carpen, frasin, tei, arţar, iar ca arbusti
soc, corn şi porunbar. La înaltimi mici (sub 200m)pădurile sunt mai rare şi se gasesc la marginea asezărilor.

Fauna pădurilor este reprezentată de cervidee, porc mistret, lup, dihor, nevastuică, pisică salbatică, veverită,
diferite specii de rozatoare şi o mare varietate de păsări.

Rezervaşiile naturale sunt numeroase şi localizate in diverse locuri. Au însemnatate pentru coninutul
stiinţific dar şi cel peisagistic. Relevante sunt: la Stanca Stefaneşti (paleontologica şi botanică), Turbaria de la
Dersca, Baltile Siretului de la Bucecea, Stanca Ripuceni, Padurea Ciornohal, Padurea Tudora, fagetul secular
Humosu, Fânaţele Seculare Valea lui David din Letcani, Padurea Catalina Cotnari etc .