Romanul realist balzacian - George Călinescu - Enigma Otiliei

Ordinea ideilor:
1.Context
2.Specie
3.Roman
4.Narator omniscient, omniprezent
5.Temă, tip de roman -citadin
-balzacian
6.Titlul -titlu inițial -motivul paternității (fiecare este cumva un tată pentru Otilia și o
influențează)
-schimbând titlul, pune accent pe tehnica modernă a reflectării poliedrice
7.Capitole (construcție) 20 și planuri narative:

-principal -relația dintre Otilia, Felix, Costache Giurgiuveanu, clanul Tulea

-secundar -destinul lui Felix care ajuns orfan se mută de la Iași la București la
noul său tutore pentru a urma Facultatea de Medicină, aici întâlnind-o
pe Otilia între care se înfiripă o iubire adolescentină
-alt plan este între Costache Giurgiuveanu și clanul Tulea dorește îndepărtarea
Otiliei și însușirea moștenirii
-autorul acordă atenție planurilor secundare, deoarece ele dau viață frescei
sociale, dând o imagine amplă frescei citadine
8.Moduri de expunere: -dialogul conferă veridicitate și concentrare epică
-descrierea spațiilor (strada, arhitectura, decorul interior) și a
vestimentației susține impresia de univers autentic (mimesis),

iar prin observația și notarea detaliului semnificativ devine

mijloc de caracterizare
-descrierea camerei are și un rol anticipativ acțiunii, deoarece
cei doi autori ai cărților menționate Jules Sandeau și G. Sand,

doi scriitori francezi care au publicat și o carte împreună,

erau amanți
-mai mult de atât, la fel ca Otilia G. Sand a fost orfană
9.Incipit, final: -incipitul: -fixează veridic cadrul temporal și spațial
-prezintă personajele
-finalul: -este închis prin rezolvarea conflictului și este urmat de un epilog
-simetria se realizează prin descrierea străzii și a casei lui moș
Costache în adolescență și după 10 ani mai târziu sau după război

10.Prezentarea acțiunii:
-Acțiunea romanului începe cu venirea tânărului Felix, orfan, absolvent al Liceului
Internat din lași, la București, în casa unchiului și tutorelui său legal, pentru a urma Facultatea de
Medicină. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar, care o crește în casa lui pe Otilia
Mărculescu, fiica sa vitregă, cu intenția de a o înfia. Aglae o consideră un pericol pentru
moștenirea fratelui ei. Expozițiunea este realizată în metoda realist-balzaciană: situarea exactă a
acțiunii în timp și spațiu, veridicitatea susținută prin detaliile topografice, descrierea străzii in
manieră realistă, finețea observației și notarea detaliului semnificativ.
- Familiarizarea cu mediul, prin procedeul restrângerii treptate a cadrului, de la stradă, la
casă, la interioare, la fizionomia și la gesturile locatarilor, tehnica focalizării, este o modalitate de
pătrundere a psihologiei personajelor din acest spațiu

-ca teoretician G. Călinescu respinge proustianismul în romanul românesc, susținut cu

înverșunare de Camil Petrescu, și optează pentru romanul realist, balzacian, obiectiv, creator de
tipuri, pentru clasicism - „un mod de a crea durabil și esențial”, „astfel că realismul clasic
devine, în romanul Enigma Otiliei, un balzacianism fără Balzac”
-al doilea roman după „Cartea nunții” (1933), unul dintre cele patru scrise de G. Călinescu,
„Enigma Otiliei” este publicat în perioada interbelică în 1938
-„Este un roman în care realismul, balzacianismul și obiectivitatea au devenit program estetic”
Nicolae Manolescu
-roman realist: -prezintă veridic viața personajelor în relație cu mediul în care trăiesc
-roman obiectiv: -perspectiva narativă este obiectivă
-roman cu caracter monografic: -prezintă viața în București/ în relațiile sociale/ relațiile familiale
-roman balzacian: -este o frescă a burgheziei bucureștene de la începutul secolului al XX-lea
-trăsături ale balzacianismului: -prezentarea detaliată a locului/ timpului acțiunii, dinspre
exterior, spre interior
-descrierea minuțioasă, tehnica detaliului
-caracterizarea personajelor: fizionomie vestimentație, cadru,
ambiant, tendința de-a generaliza către o tipologie
-scene tipic balzaciene
-crearea unor personaje tipice: -avarul
-tânărul naiv
-lipsa de idealizare
-notarea amănuntului semnificativ
-teme specifice: -paternitatea
-iubirea
-averea
-maturizarea eroului
-elemente moderniste: -tehnicile narative și interesul pentru procesele psihologice, cum ar fi:
-maturizarea adolescentului
-psihologia tânărului îndrăgostit
-psihologia avarului (moș Costache)
-psihologia fetei bătrâne (Aurica)
 -psihologia bărbatului înstărit aflat între două
vârste (Pascalopol)
-Titlul: -accentuează comportamentul misterios al protagonistei, care este o enigmă pentru
celelalte personaje, cu precădere pentru Pascalopol și Felix
-titlul inițial a fost „Părinții Otiliei”, dar autorul l-a schimbat din motive editoriale
-Teme: -maturizarea
-lupta pentru avere -arivismul
-familia și paternitatea
-iubirea
-condiția femeii de la începutul secolului XX
-condiția orfanului
-societatea burgheză degradată
-Structură: -romanul are 20 de capitole
-este construit pe mai multe planuri narative
-observăm simetria incipit-final care se realizează prin descrierea străzii și a casei lui
moș Costache din perspectiva lui Felix care peste 10 ani își aduce aminte vorbele lui
moș Costache: „Aici nu stă nimeni”
-planuri narative: -acțiunea se desfășoară pe două planuri: -istoria moștenirii: -lupta pentru avere
-problema paternității

-problema moștenirii
-faptele clanului Tulea
-viclenia lui Stănică Rațiu
-maturizarea lui Felix Sima:
-sosirea în București
-iubirea față de Otilia
-construirea carierei
-plecarea definitivă a Otiliei
-locul și timpul (stil balzacian): -acțiunea începe în 1909 într-o seară de iulie în București, str.
Antim
-locul și timpul acțiunii sunt prezentate detaliat, în stil balzacian
-construcția personajelor: -personaje realiste, balzaciene, reprezentate de-o trăsătură definitorie:
-Costache Giurgiuveanu -avarul
-Otilia Mărculescu -fata enigmatică/ răsfățată
-Felix Sima -tipul tânărului naiv, intelectual
-Stănică Rațiu -avaristul
-Leonida Pascalopol -aristocratul rafinat
-Aurica -fata bătrână
-Titi -băiatul cu deficiențe senzoriale
-tehnici narative: -tehnica detaliului semnificativ (scene descrise cu lux de amănunt, regăsite mai
ales în descrierea mediului și a fizionomiilor)
-tehnica simetriei incipit-final
-tehnica oglinzilor paralele (pluralismul perspectivațional) Otilia fiind
 prezentată din mai multe perspective: -pentru moș Costache: „fe-fetița lui”
-pentru tanti Aglae: „o stricată”
-pentru Felix/Pascalopol rămâne o enigmă
-pentru Stănică este „o fată deșteaptă”
-conflicte: -exterioare principale: -între moș Costache și clanul Tulea din cauza averii
-între Felix și Pascalopol din cauza Otiliei
-interioare trăite de Felix: -nu înțelege comportamentul Otiliei
-are remușcări din cauza Georgetei