ENIGMA OTILIEI, G.

CĂLINESCU
-roman realist obiectiv, balzacian, interbelic (1938)
-roman citadin de factură clasică
1. Încadrare estetică
-roman realist balzacian. Balzacianismul este dat de temă și motive specifice (moștenirea și familia,
căsătoria), intrigă (disputa pe avere), expozițiunea amplă (precizarea cronotopului, prezentarea
personajelor, descrierea detaliată a mediului), descrierea interioarelor, finalul, tipologia personajelor.
2. Tema: fresca socială (imaginea burgheziei bucureștene de la începutul secolului al XX-lea) și
moștenirea.
3. Titlul-dat de editor (titlul original este „Părinții Otiliei”) din rațiuni comerciale; atrage atenția asupra
personajului feminin care devine o enigmă pentru Felix.
4. Perspectiva narativă: obiectivă, cu narator omniscient, extradiegetic, focalizare internă, centrată pe
protagonist, dar și focalizare zero și externă.
5. Perspectiva temporală: precisă (iulie, 1909), cronologia bazată pe relatarea faptelor în ordinea
desfășurării lor.
6. Perspectiva spațială: București, începutul secolului al XX-lea și Câmpia Bărăganului.
7. Relația incipit-final:
Incipitul-fixează cadrul spațio-temporal și este disipat, 3 secvențe putând avea acest statut ( descrierea
străzii, casei Giurgiuveanu; întâlnirea Felix-Costache; introducerea în grup a personajelor reunite în casa
Giurgiuveanu).
Finalul-împărțit în două secvențe-deznodamântul și epilogul-, se leagă de incipit prin replica „nu stă
nimeni aici”/„aici nu mai stătea nimeni”, ceea ce conferă caracter circular romanului, dar și prin
descrierea străzii și a casei Giurgiuveanu, din perspectiva lui Felix, în momente diferite ale existenței
acestuia (adolescența și maturitatea).
8. Structura:
20 de capitole, construite pe mai multe planuri narative care urmăresc destinul unor personaje prin
acumularea detaliilor: destinul lui Felix, al Otiliei, al membrilor clanului Tulea, al lui Stănică Rațiu.
9. Planuri narative: primul plan urmărește lupta dată de clanul Tulea pentru obținerea moștenirii lui
Costache și înlăturarea Otiliei și destinul lui Felix Sima care, rămas orfan, vine la București pentru a
studia medicina, locuiește la tutorele său și se îndrăgostește de Otilia, fiica adoptivă a lui Costache.
În plan secund se urmărește familia lui Stănică Rațiu, viața lui Pascalopol.
10. Prezentarea pe scurt a acțiunii
11. Secvențe/scene semnificative:
a) incipitul-descrierea amănunțită a străzii Antim, a casei lui Costache și a scenei de familie (jocul de
table) are rolul de a introduce lectorul în universul textului, cunoscând toate detaliile, odată cu personajul
Felix.
b) Călătoria la moșia lui Pascalopol în cadrul căreia este redată imaginea Bărăganului într-o descriere de
tip romantic, proiecție a realității în plan idealizat.
c) Momentul morții lui Costache care vede că Stănică Rațiu îi fură banii. Cu o sforțare supraomenească se
dă jos din pat și strigă „banii, ba-banii, pungașule!”, apoi se prăbușește pe podea. Scena ilustrează efortul
uriaș cheltuit inutil.
12. Conflicte:
a. conflictul Otilia-clanul Tulea, din cauza averii lui moș Costache;
b. Felix-Pascalopol, din cauza dragostei pentru Otilia;
c. Stănică Rațiu-Simion Tulea pentru obținerea zestrei Olimpiei.
13. Limbajul: se utilizeză aceleași mijloace lingvistice, indiferent de statutul social al personajeor;
acestea nu se diferențiază prin trăsături specifice de limbaj. Se folosește fraza amplă și se remarcă
preferința, în descrieri, pentru grupul nominal.