Functiile limbajului(comunicarii)

Exista 6 functii ale limbajului in care sunt angajati factorii comunicarii, fiecare
factor avand drept corespondent cate o functie.
Emitatorul --> funcție emotivă
Receptor --> funcție conativă
Codul --> funcție metalimbristic
Mesajul --> funcție poetica
Canalul --> funcția fatică
Contextul & Referentul --> functia referențială

1. Funcția emotiva(expresiva): este centrată pe emițător. Exprimă subiectivitatea

locutorului, adică stările,sentimentele, valorile sale. La nivel textual, funcția
emotivă este identificată prin marci ale subiectivității:
-verbe și pronume de pers. I
-interjecții
-exclamații și interogații retorice

2. Funcția conativă(de apel): Este centrată pe receptor și exprimă încercarea de al

influența la acțiune prin îdemn, ordin, rugăminte. La nivelul textului, mărcile
sunt:
-verbele și pronumele la pers. II
-verbele la imperativ
-formule de adresare
-substantivele in vocativ
-propoziții exlamative și interogative

3. Funcția metalimbristică este centrată pe cod. Ea controlează codul, adică

cuvintele folosite, discutându le înțelesul sau forma. Este folosit predominant in
stilul ștințific.

4. Funcția referențială este centrată pe referent(pers.,situația,) și se referă la

context. Din această funcție se transmit inf. fără nicio implicare emoțională

5. Funcția fatică controlează canalul menținând contactul dintre interlocutor prin

confirmări (alo?; mă asculți;)
Mărcile sunt:-forme pronominale de pers I plural
-structuri interogative

6. Funcția poetică(funcție stilistică) pune în valoare mesajul ca atare, asigurându

i cea mai bună reliefare. La nivelul textului mărcile funct. sunt figurile de stil,
imaginile artistice, proverbe, zicători, predominând nivelul semantic. Se manifestă
predominant in stilul beletristic

Obs: 1. Într un mesaj se manifestă mai mule funcții ale limbajului simultan, dar
una dintre ele este predominantă
2. Funcția expresivă și conativă sunt interdependente
3. Funcția poetică se manifestă și în