Situaia de comunicare

Elementele situaiei de comunicare:

a) Emitator: functie emotiva(emitatorul este cel care transmite mesajul unui receptor; functia emotiva se concretizeaza in selectia informatiei pe care emitatorul o operaza in realitatea inconjuratoare). b) Receptor: functie conativa (receptorul este cel caruia i se adreseaza mesajul emitatorului, adica el este cel care primeste o informatie, astfel se concretizeaza functia conativa sau de cunoastere. Efectul mesajului se masoara intr-un raspuns verbal/ scris sau comportamental); c) Contextul: functie referentiala (contextul este situatia in care are loc transmiterea mesajului; functia referentiala se refera la obiectul comunicarii-respectiv referentul- adica elementul realitatii selectat de emitator pentru continutul mesajului); d) Codul: functie metalingvistica (alcatuirea mesejului presupune utilizarea unor semne comune emitatorului si receptorului; semnele comune alcatuiesc codul; codul contine semne verbale si/sau semne nonverbale) e) Canalul: functie fatica(comunicarea dintre emitator si receptor presupune stabilirea unui contact; functia fatica se realizeaza prin semne verbale-formele de salut-sau nonverbale-privire, gesturi, miscari ale capului etc) f) Mesajul: functie poetica (este secventa de semne verbale si nonverbale transmisa de emitator receptorului; intelegerea mesajului presupune ca cei doi parteneri de comunicare, respectiv emitatorul si recptorul, sa foloseasca acelasi cod).

Functiile comunicarii:
Exista ase funcii ale limbajului, n care sunt angajai factorii comunicrii(elementele situatiei de comunicare). Funciile limbii corespund siturii comunicrii lingvistice n perspectiva unuia dintre factorii comunicrii: emitator - funcia emotiv receptor funcia conativ mesaj funcia poetic cod - funcia metalingvistic

 context (sau referent) funcia referenial canal de transmitere funcia fatic

1.Functia corespunztoare centrrii mesajului pe emitor este funcia EMOTIVA, care trdeaz starea afectiv, sentimentele, valorile morale, capacitile cognitive i cultura emitorului. Funcia emotiv a comunicrii const n evidenierea strii interne a emitorului. Aceasta se refer, cum bine se tie, la capacitatea pe care o avem, ca emitori, s marcm poziia noastr fa de informaia pe care o conine enunul nostru. Ea se se realizeaz la nivelul emotiv al limbajului prin interjecii, exclamaii, prinlungirea emfatica a sunetelor. Este semnificativ c intonaia are un rol deosebit de important n exprimarea poziiei Emitorului. Alte procedee: folosirea diminutivelor i augmentativelor, preferina pentru un anumit termen din seria de sinonime aflat la dispoziia vorbitorului. 2. Funcia orientat spre receptorul mesajului este cea CONATIV, ce servete laincitarea acestuia la aciune/respectiv la ncetarea aciunii prin ordine, ndemnuri, rugmini, interdicii, etc. Prin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. Funcia conativ se concentreaza pe strategia lingvistic a contactrii receptorului, bazat pe mrci ale vocativului (la substantive, pronume, numerale i adjective) i imperativului (mod verbal personal), de propoziii imperative, exclamative, afirmative i negative. Constructia mesajului este la modul imperativ prin excelen. 3. Funcia aferent mesajului este cea POETIC, prin care limbajul se orienteaz spre sine, spre propria organizare. Limbajul poetic pune accentul pe modulcum se spune, cum se vorbete, spre deosebire de limbajul tiinific, care pune accentul pe ce se spune. Anumite reclame fac apel la acest tip de mesaj, n special reclamele pentru serviciile turistice. Funcia poetic presupune modul n care este concentrat mesajul poetic de la emitor spre receptor i constituie funcia esenial a artei verbale. Ea nu apare singura: n poezia epica, unde se ntrebuineaza formulri la persoana a treia, apare i funcia refereniala; n poezia lirica, n care enunurile sunt la persoana nti, apare i funcia emotiv, iar n poezia liric-adresativ, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira), apare i functia conativa. n opera dramatica, se exploateaz din plin resursele oferite de funciile limbajului, mai ales factorii de perturbare a comunicrii, care creeaz atmosfera specific. 4.Funcia corespunztoare codului este cea METALINGVISTIC, ce are n vederenelegerea corect i complet a mesajului. Ea presupune intervenii prin care se verific folosirea i nelegerea cuvintelor, a sensului lor, a implicaiilor colaterale ale semnelor din cod. Este necesar s se atrag atenia asupra codului utilizat, fie prin gesturi, fie n perifraze explicative (explicaii de genul glumesc, desigur). Funcia metalingvistic are n vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul n care funcionarea nivelurilor limbii (morfologic, sintactic,

lexico-semantic etc.) favorizeaz i faciliteaz comunicarea. Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistic a comunicarii 5.Funcia limbajului corespunztoare contextului este cea REFERENIAL. Aceasta ilustreaz modul de folosire a limbajului pentru a exprima o realitate, o interpretare personal, o imagine, o prere sau o ide, aa cum o percepe emitorul. Funcia referenial transmite informatii despre lumea real sau imaginar,trimite la context i stabilete referentul. Ea poate fi denotativ sau cognitiv, avnd n vedere informarea, contextul lingvistic i extralingvistic (social, cultural,) al comunicrii. 6. Funcia limbajului corespunztoare canalului este cea FATIC, interacional. Ea servete la stabilirea relaiei de comunicare i la cultivarea interesului pentru aceasta pn la ncheierea mesajului, prin verificarea funcionrii optime a circuitului. La nivelul contactului social funcia fatic asigur comunicarea de succes prin amprenta lingvistic degajat.

Stilurile functionale: Stilul stiintific

Cuprinde- articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostintele factuale Caracteristici:

are functie exclusiv referentiala; transmite informatii stiintifice, tehnice, utilitare pe baza unor rationamente logice, deductive,argumentate; respecta proprietatea termenilor; foloseste terminologia consacrata specialitatii; se folosesc multe neologisme; conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ; conform relatiei E-R(beneficiar)

Emitatorul poate fi specializat (chimist, sociolog, psiholog, medic etc) Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi detrminata de emitator prin numirea publicului-tinta sau poate fi detrminata de emitator prin numirea publicului tinta sau nedeterminata.

conform efectului mesajului

Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul stiintific.

conform functiei mesajului(scop):informare, educare, publicitar(functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte) conform incarcaturii emotionale a mesajului:critic, polemic,neutru.

Particularitati lingvistice:

Lexicale Terminologie de specialitate Monosemantism

Morfologice Substantive abstracte Pluralul autorului

Sintactice Coordonarea si subordonarea

Stilistice Fara figuri de stil si digresiuni

Stilul juridic
Cuprinde: domeniul legislativ (articole de lege, Constitutia, Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul judiciar. Caracteristici ale stilului:

functie referentiala; enunturi cu forma impersonala; continut normativ; enunturi clare, lipsite de ambiguitate; folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definiti;

folosirea cliseelor formale; utilizarea unor clisee care indica atitudinea necesara (se completeaza cu majuscule, se scrie numai in chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc) respecta proprietatea termenilor; foloseste terminologia de specialitate; foloseste neologisme; in raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ; conform relatiei E-R beneficiar: Emitator specializat, adica organul legislativ; in acest tip de text, emitatorul da receptorului instructiuni in legatura cu modul in care trebuie inteles textul. Instructiunile sunt realizate prin mijloace formale(art.1, 2). Receptorul este de obicei specializat cel care trebuie sa aplice legea, dar si nespecializat cel care vrea sa cunosca legea. conform efectului mesajului: Acord, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul juridic. Emitatorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde functia perlocutionara este controlabila). Conform functiei mesajului: informare, educare conform incarcaturii emotionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

Particularitatile lingvistice: Lexicale Terminologie specifica Morfologice Subst. provenite din infinitive lungi Sintactice Coordonare si subordonare Stilistice Clisee

Substantive abstracte Constructii infinitivale Verbul a trebui, verbul a putea Fraze coordonate

Elipsa, verbele copulative Fara figuri de stil si digresiuni

Lexicale

Morfologice Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ Verbe la diateza reflexiv-pasiva; preferinta pentru anumite verbe, locutiunisi expresii Forme impersonale Expresii verbale impersonale

Sintactice

Stilistice

Stilul publicistic
Caracteristici:

are functie de mediatizare a evenimentelor; contine informatii economice, politice, sociale; influenteaza opinia publica(discurs persuasiv); in conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa ratiunii sau afectivitatii; strategia persuasiva se bazeaza pe argumente:

a) persuasiunea adresata ratiunii aduce argumente de specialitate, de tip cauza-efect; (cauze situatie de analizat si/sau problema-solutii-rezultate/ modalitati de apolicare a solutiilor);

b) persuasiunea adresata afectivitatii aduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse in raport cu altele similare, marturia unor beneficiari ai produsului, traditie, grija fata de destinatar.

dimensiunea persuasiva tine de publicitar; are functie conativa; exprima atitudini; orientat spre maxima accesibilitate si actualitate.

Particularitati lingvistice: Lexicale Morfologice Sintactice Stilistice

Este evitat limbajul Foloseste profesional (el se preponderent foloseste in diateza activa. publica-tiile de specialitate) Termenii noi sunt explicati prin analogie:raporturi de asemanare/diferentiere stabilite intre doua sau mai multe obiecte, fenomene, fiinte etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru o referire nemijlocita la continut.

Construit cu Detaliile sunt precipropozitii se si elocvente. enuntiative cat mai accesibile si mai simple. Formulari eliptice Stilul cel mai care sa impresione- sensibil la inovatie. ze si sa atraga atentia.

Se utilizeaza uneori procedee artistice (asemanare cu stilul beletristic).