Liceul Tehnologic Alexandru Ion Cuza

Serbuta Maria Cristiana

REFERAT LA GEOGRAFIE

MUNTII APUSENI

Page 1 of 10
 Cuptins
 Asezare geografica………………………………..pg.3-4
 Alcatuire…………………………………………..pg.4-5
 Zacaminte si geologie…………………………….pg.5
 Clima……………………………………………....pg.5
 Fauna si vegetatie…………………………………pg.5
 Hidrografie………………………………………..pg.6
 Populatie…………………………………………..pg.6-7
 Turismul…………………………………………..pg.7-8
 Harta……………………………………………....pg.8-10
 Bibliografie………………………………………..pg.10

Page 2 of 10
Asezare geografica
Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților
Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor, din munții Bihor cu o
altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de
Râul Mureș, la vest de Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea
Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se află peste 400 de peșteri.
Grupa montană aflată încă în studiu este situată în partea central-vestică a
țării, constituind sectorul nordic al Carpaților Occidentali.
Limita în partea de sud este dată de Valea Mureșului , iar în est de contactul
cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei prin intermediul depresiunilor
submontane (Alba-Iulia-Turda, Iara, Almaș, care se deschide în culoarul
Someșului la Jibou) și al Podișului Someșurilor. În partea de vest, limita este
realizată de contactul cu Dealurile Vestice și o mică porțiune cu Câmpia de
Vest, limită cu profunde iregularități datorită penetrării spre zona montană a
Câmpiei și Dealurilor Vestice sub forma unor depresiuni golfuri. Limita
nordică este dată de contactul cu Dealurile Sălajului și Crasnei și în
continuare de valea Barcăului.
Evoluția paleogeografică a acestui sector montan este strâns legată de evoluția
Carpaților Occidentali și, în general, de evoluția întregului lanț carpatic. Încă
din precambrian are loc individualizarea șisturilor cristaline , fiind mult mai
bine conturate în silurian , în urma orogenezei caledoniene și mai ales în
carbonifer ca urmare a mișcărilor hercinice care au afectat întreaga catenă
carpatică și munții din Europa Centrală până în Dobrogea de Nord. Din
carbonifer , până la sfârșitul mezozoicului, Carpații au fost supuși succesiv
mișcărilor orogenetice, proceselor vulcanice și metamorfice cu implicații
asupra zăcămintelor naturale. Înălțarea acestei zone, ca de altfel a Carpaților,
se produce în cretacic (mezozoic) în urma orogenezei alpine, având loc,
totodată, mișcări de prăbușire , formându-se o serie de depresiuni
( Gurahonț , Brad), care au funcționat ca domenii lacustre , în care râurile
carpatice au depus sedimente. După cretacic, Carpații Apuseni sunt supuși
proceselor de modelare , formându-se platformele de eroziune, cu altitudini
mai mici decât cele din Carpații Meridionali (Borăscu- 2000 m; Râu-Șes- 1200
m - 1600 m; Gornovița sau a Predealului- 1000 m) , datorită înălțării mai
puțin spectaculoase a Carpaților Occidentali față de cei Meridionali. În
paleogen au loc numeroase transgresiuni și regresiuni marine în bazinele

Page 3 of 10
depresionare precum și consolidarea maselor de orogen carpatic. Datorită
erupțiilor vulcanice din a doua jumătate a neogenului s-au înălțat Munții
vulcanici Metaliferi.
Definitivarea înălțării Carpaților Apuseni se realizează la începutul
cuaternarului. În această perioadă are loc retragerea apelor din depresiuni și
formarea rețelei hidrografice. Tot în cuaternar are loc diferențierea speciilor
vegetale pe trepte de altitudine și tot acum apare omul, care va contribui activ
la modelarea mediului geografic.

Alcatuire
Sunt alcătuiţi dintr-un masiv central principal înalt, cu altitudini de peste
1.800 m (vârfurile Curcubăta Mare 1.848 m si Vlădeasa 1.836 m), în jurul
căruia se află o serie de masive bine individualizate, care formează prispa mai
joasă, cu altitudini de cele mai multe ori sub 1.000 m. Masivul central
păstrează bine resturile platformelor de eroziune Cârligata (1.600 - 1.800 m)
şi Mărişel (1.000 - 1.300 m), pe care apar măguri înalte (Vlădeasa) şi una
dintre cele mai interesante regiuni cu relief carstic din ţara noastră (Padeş,
Cetăţile Ponorului). Prispa care înconjoară masivul central este alcătuită din
culmi joase cu aspect de muncei, despărţite de depresiunile-golf ale Câmpiei
Tisei.
În nordul masivului central se află culmile Munţilor Meseşului (vârful
Măgura Priei, 996 m) şi Muntele Şes (vârful Măgura Mare, 915 m), alcătuite
din şisturi cristaline, despărţite de Depresiunea Şimleului.
În vestul masivului sunt situaţi Munţii Pădurea Craiului (vârful Oarza, 970
m), alcătuiţi din calcare şi fliş cretacic şi munceii Codrului (Vârful Pleşu,
1.112 m), alcătuiţi dintr-o culme largă sculptată în roci permacarbonifere şi
mezozoice (calcare), despărţiţi prin Depresiunea Beiuşului.
În sudul masivului central se găsesc Munţii Zarandului, alcătuiţi dintr-o
culme principală sculptată în şisturi cristaline, fliş cretacic, piroclastite
andezitice, etc., peste care se ridică măguri înalte, iar în estul lor se află
Munţii Metaliferi, cu aspect de muncei, alcătuiţi din roci vulcanice şi calcare.
În estul masivului central se întind masivul muntos Gilău-Muntele Mare şi
Munţii Trascăului (vârful Seciului, 1.281 m), alcătuiţi din şisturi cristaline şi
granite, cu altitudini cuprinse intre 1.000 şi 1.600 m.

Page 4 of 10
Zacaminte si geologie
Munții Apuseni sunt munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-
carpato-himalayana. Sunt compuși în general dintr-un mozaic de roci,
predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peșteri
existente în zonă.
Munţii Apuseni sunt bogaţi în zăcăminte de minereuri auro-argintifere,
sulfuri complexe, bauxită, etc. Exploatarea zăcămintelor de aur este
practicată din timpul dacilor. În perioada romană ea a cunoscut o mare
dezvoltare.

Clima
Clima este una temperat-continentală moderată cu nuanțe de tranziție, având
și influențe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 și 10°C,
precipitațiile fiind de 700-1.000 mm/an.
Clima este in general umedă si rece pe culmile înalte, caracteristică climei de
munte mijlociu. Pe pantele sud-vestice ale Apusenilor apar frecvent vânturi cu
caracter de foehn.

Fauna si vegetatie
Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste 1.300 m).
Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul,
căprioara, veverița și ursul. În total se pot identifica 45 de specii de mamifere,
toate acestea aflându-se în Parcul Natural ce poartă numele munților.
Avifauna este reprezentată în acest loc de cocoșul de munte, acvila țipătoare
mică și de munte, diferite specii de ciocănitori și multe altele. Recent, într-un
articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Roșia
Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci (indicatori ecologici și pentru
biodiversitate) cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat alte 3
specii noi.

Hidrografie
Munții Apuseni sunt traversați de mai multe râuri, existând și o serie de lacuri
formate. Printre cele mai importante se află:
 Râul Someșul Mic

Page 5 of 10
  Râul Crișul Repede, Râul Crișul Alb și Râul Crișul Negru
 Râul Barcău
 Râul Arieș
 Râul Ampoi
 Lacurile carstice Vărăsoaia și Ighiu
 Lacul Fântânele
 Lacul Tarnița

Populatie
Muntii Apuseni sunt populati integral, pana la altitudini mari (1.400-1.600m),
unde exista asezari permanente si cvasipermanente.
O populatie straveche si continua caracterizeaza acest spatiu considerat, pe
buna dreptate, un nucleu al etnogenezei poporului roman.
O foarte interesanta constatare, prea putin cunoscuta, despre locuitorii din
Muntii Apuseni: aici furtul (hotia) este un fenomen necunoscut sau cel putin
nepracticat pana cu putin timp in urma.
Densitatea populatiei are in prezent valori medii de 50loc/km2, mai ridicat in
depresiuni si vai si mai reduse proportional cu inaltimea. Sporul natural este
de 5’, relativ redusin comparatie cu valorile din alti ani.
Un grup original de locuitori il constituie motii, care locuiesc pe Aries si
Crisul Alb.
Asezarile rurale sunt in general mici si mijlocii. O mare parte dintre acestea
au o textura risipita, cu "cranguri" situate la distante mari unele de altele,
cum ar fi asezarile componente comunelor Bistra, Scarisoara, Albac, Horea,
Vidra, Bucium etc.
Pe vai si in depresiuni s-au dezvoltat asezari adunate, unele cu aspect liniar.
In cadrul functiunilor economice se imbina activitatile agricole (cresterea
animalelor indeosebi), miniere, industriale si turistice. Exista numeroase
localitati cu profil minier (Baia de Aries, Rosia Montana, Tebea etc.),
industrial (Astileu, Gura Barza, Rosia Montana, Baita, Chiscadaga) si turistic
(Moneasa, Geoagiu Bai, Vata de Jos).
Orasele sunt de dimensiuni mici: Abrud (cu traditii istorice si miniere),
Campeni (cu industria lemnului), Brad (cu exploatari de minereuri, carbuni,

Page 6 of 10
industrie de prelucrare a minereurilor neferoase), Zlatna, Ampelum in
antichitatea daco-romana (centru de exploatare si prelucrare a minereurilor
neferoase), Nucet (cu exploatarea de molibden de la Baita), Vascau, Stei,
Beius, Sebis, Alesd (un oras deosebit de industrializat), Huedin, Simleul
Silvaniei. Pe margini s-au dezvoltat orase mai mari: Alba Iulia, Turda, Zalau,
Aiud, Cluj-Napoca.

Turismul
 Cascada Iadolina
 Cascada Evantai
 Cascada Moara Dracului
 Cascada Răchițele (Vălul Miresei)
 Cascada Săritoarea Ieduțului
 Cascada Vârciorog
 Cascada Pătrăhăițești (Buciniș)
 Cetățile Ponorului
 Cetățile Rădesei
 Cheile Albacului
 Cheile Mândruțului
 Cheile Galbenei
 Cheile Râmeților
 Cheile Ordancușei
 Cheile Turzii
 Cheile Turului / Turenilor
 Canion Sighiștel
 Izbucul Tăuzului
 Izbucul Cotețul Dobreștilor
 Lacul Fântânele
 Lacul Floroiu (Valea Drăganului)
 Lacul Leșu
 Lacul Tarnița
 Peștera Coiba Mare
 Peștera Coliboaia
 Peștera Hodobana
 Peștera Meziad

Page 7 of 10
  Peștera Măgura
 Peștera Porțile Bihorului
 Peștera Poarta lui Ionele
 Peștera Scărișoara
 Peștera Drăcoaia
 Peștera Pișolca
 Peștera Urșilor
 Peștera Huda lui Papară
 Peștera Poarta Zmeilor
 Peștera Vârtop
 Peștera Vântului
 Piatra Galbenei
 Rezervația naturală Padiș
 Țara Moților
 Vârful Bihorul
 Vârful Gaina
 Vârful Bihor
 Vârful Tăul Mare

Harta

Page 8 of 10
Page 9 of 10
Bibliografie
Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Apuseni#
Enciclopedia Romaniei: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mun
%C5%A3ii_Apuseni#Z.C4.83c.C4.83minte

Page 10 of 10