5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU

Centre for Romanian Studies

Home
Art Collections
Art Exhibitions
Books
Diary
Diaspora
Education
Famous People
Genealogy
History
International Media
OPINION
PEOPLE
Poetry
POLITICAL DETENTION / DISSENT
quotations
Reviews
Science
Short Stories & Cameos
Translations
Uncategorized
RSS

← Poetry in Translation (LXXV)”: Constantin ROMAN – “In Memoriam Smaranda BRAESCU”, Pioneer Pilot, Parachutist and anti-Communist
Fighter (1887-1948) Poetry in Translation (LXXVII): W.B. Yeats (1865-1939) – “Cloths of Heaven” (Manta Celesta: →

Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU

September 30th, 2010 · No Comments · Diaspora, PEOPLE, Poetry

https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 1/9
5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU

Interior Orthodox Vilage Church _ Gorj County, Romania

« ALE MORTULUI » (Gorj) culegere de Constantin Brâiloiu *

(BOCET transcris de Petru Comarnescu** si Mircea Milcovitch***)

Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi sà nu pripiti, / Sà ne nàvàliti, / Pînâ si-o gàti, / Dalbul de pribeag, / Un cuptor de pîine, / Altul de màlai, / Nouà
buti de vin, / Nouâ de rachiu, / Si-o vacuta grasà, / Din ciread-aleasà, / Sà-i fie de masà. /

II

Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi sà nu pripiti, / Sà ne nàvàliti, / Pînâ si-o gàti, / Dalbul de pribeag, / Turtità de cearà, / Fie-i de vedealà, / Vàlusel
de pînzà, / Altul de peskire, / Fie-i de gâtire. / Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi sà nu pripiti, / Sà ne nàvàliti, / Pînâ si-o gàti, / Dalbul de pribeag,
/ Un car càràtor, / Doi boi tràgàtori, / Cà e càlàtor, / Dintr-o lume-ntr-alta, / Dintr-o tarà-ntr-alta, / Din tara cu dor, / In cea fàrà dor, / Din tara cu
milà, / În cea fàrà milà, /

III

Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi sà nu pripiti, / Sà ne nàvàliti, / Pînâ si-o gàti, / Dalbul de pribeag, / Nouà ràvàsele, / Arse-n cornurele, / Ca sà le
trimeatà, / Pe la nemurele, / Sà vinâ si ele, / Sà vadà ce jele. /

IV

Bradule, bradule, / Cin’ ti-a poruncit, / De mi-ai coborît, / De la loc pietros, / La loc mlàstinos, / De la loc cu piatrà, / Aicea la apà ? / Mi’ mi-a
poruncit, / Cine-a pribegit, / Cà i-am trebuit, / Vara de umbrit, / Iarna de scutit. / La mine-a mînat, / Doi voinici din sat, / Cu pàrul làsat, / Cu capul
legat, / Cu rouà pe fatà, / Cu ceata pe brate, / Cu berde la brîu, / Cu colaci de grîu, / Cu securi pe mînà, / Merinde de o lunà, / Eu dacà stiam, / Nu
mai ràsàream; / Eu de-as fi stiut, / N-as mai fi crescut. /

Si ei au plecat, / Din vàrsat de zori, / De la cîntâtori, / Si ei au umblat, / Vàile cu fagii, / Si muntii cu brazii, / Pînâ m-au gàsit, / Bradul cel pocit, / Pe
min’m-au ales, / Pe izvoare reci, / Pe ierburi întregi; / Pe cracà uscatà, / De moarte làsatà. / Ei cînd au venit, / Jos au hodinit, / Au îngenunchîat, /
De-amîndoi genunchi / Si s’au închinat; /

https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 2/9
5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU

Ancient altar screen (Iconostasis) in the

wooden village church of Pojogeni,
County GORJ, Romania

VI

Laràs-au sculat, / Cu securi-au dat, / Jos m-au doborît, / M-au pus la pàmînt, / Si ei cà m-au luat / Tot din munti în munti, / Prîn bràdui màrinti, / Tot
din vài în vài, / Prin brazi màruntei, / Dar ei nu m-au luat, / Ca pe alte lemne, / Si ei cà m-au luat / Tot din vale-n vale, / Cu cetina-n vale, / Sà le fiu
de jale; / Cu poale làsate, / A jale de moarte. / Eu dacà stiam, / Nu mai ràsàream ; /

VII

Eu de-as fi stiut, / N’as mai fi crescut. / Cînd m-au doborÎt / Pe min’ m-au mintit, / C-au zis cà m-or pune, / Zînà la fîntînà, / Càlàtori sà-mi vinâ; /
Si-au zis cà m-or pune / Tàlpoaie de casà, / Sà mà sindileascà, / Cu sindrilà trasà / Dar ei câ m-au pus, / În mijloc de cimp, [1] / La cap de voinic, /
Cîinii sâ-i aud, / A làtra pustiu, / Si-a urla mutiu, / Si sà mai aud, / Cocosii cîntînd, / Muieri mimàind, / Si preoti cetind; /

VIII

Ploia sà mà ploaie, / Cetina sà-mi moaie; / Vîntul sâ mà batà, / Cetina sà-mi cadà; / Ninsoarea sà ningà, / Cetina sà-mi frîngà, / Eu daca stiam, / Nu
mai ràsàream; / Eu de-as fi stiut, / N-as mai fi crescut, / Ei cînd m-au tàiat, / Ei m-au îmbunat / Cà ei ma sàdesc, / Nu mà secuesc. / Si ei m-au mintit,
/ Cà m-au secuit, / Jos la ràdàcinà, / Cu fum de tàmîie; / Mai pe la mijloc, / Chitii de busuioc, / Tot milà si foc, / Sus la crîngurele, / Chiti de
ochesele, / Tot milà si jale. / Eu dacà stiam, / Nu mai ràsàream. / Eu de-as fi stiut, / N’as mai fi crecut. /

IX

Ridicà, ridicà, / Gene la sprîncene, / Buze subtirele, / Sà gràesti cu ele, / Cearcà, dragà, cearcà, / Cearcà de gràeste, / De le multumeste, / La strin, la
vecin, / Cui a fàcut bine / De-a venit la tine, / Cà ei si-au làsat / Hodina de noapte / Si lucrul de ziuà, / Eu nu pot, nu pot, / Nu pot sà gràesc, / Sà le
multumesc, / Multumi-le-ar Domnul, / Cà eu nu li-s omul. /

Eri de dimineatà / Mi s-a pus o ceatà, / Ceatà la fereastrà, / Si-o corboaicà neagrà, / Pe sus învolbînd, / Din aripi plesnind, / Pe min’m-a plesnit, /
Ochi a-mpànjenit, / Fata mi-a smolit, / Buze mi-a lipit. / Nu pot sà gràesc, / Sà le multumesc. / Multumi-le-ar Domnul, / Cà el mi-a dat somnul; /
Multumi-le-ar Sfintul, / Cà el mi-a luat gîndul. /

Village cemetery, County Gorj, SW Romania

XI

Scoalà, Ioane, scoalà, / Cu ochii priveste, / Cu mîna primeste, / Cà noi am venit, / Cà am auzit, / Cà esti càlàtor, / Cu roua-n picioare, / Pe cea cale
lungà, / Lungà, fàrà umbrà. / Si noi ne rugàm / Cu rugare mare, / Cu strigare tare, / Seama tu sà-ti iei, / Seama drumului, / Si sà nu-mi apuci, / Càtre
mîna stîngà, / Cà-i calea nàtîngà, / Cu bivoli aratà, / Cu pini semànatà, / Si-s tot mese strînse, / Si cu fàclii stinse, /

XII

https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 3/9
5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU
Dar tu sà-mi apuci / Câtre mîna dreaptà, / Cà-i calea curatà, / Cu boi albi aratà, / Cu grîu semànatà, / Si-s tot mese-ntinse / Si fàclii aprinse. / Nainte
sà mergi, / Sà nu te sfiesti, / Dacà mi-ei vedea / Ràchità-npupitâ, / Nu est ràchità, / Ci e Maica sfîntà. / Nainte sà mergi, / Sà nu te sfiesti, / Dacà mi-
ei vedea / Un pom înflorit, / Ci e Domnul sfînt. / Nainte sà mergi, / Sà nu te sfiesti, / Dacà-ai auzi / Cocosii cîntînd, / Nu-s cocosi cîntînd, / Ci-s
îngeri strigînd. /

XIII

Nainte-I mergea / Si mi s-o fàcea / Tot un bîlciulet. / Si sà te opresti,/ Ca sà-mi tîrguiesti / Cu banul din mînà / Trei mahrame negre, / Trei sovoane
noi / Si trei chiti de flori. / Si t-i-or mai iesi / Tot trei voinicei. / Mîna-n sîn sà bagi, / Mahrame sà tragi, / Sà le dàruiesti, / Vama sà plàtesti. / Si ti-or
mai iesi / Tot trei nevestele./

XIV

Mîna-n sîn sa bagi, / Sovoane sà tragi, / Sà le dàruiesti, / Vama sà plàtesti. / Si ti-or mai iesi / Tot trei fete mari. / Mîna-n sîn sà bagi, / Chiti de flori
sà tragi, / Sà le dàruiesti, / Vama sà plàtesti. / Seara v-nsera, / Gazdà n-ai avea / Si-ti va mai iesi / Vidra înainte, / Ca sà te spàimînte, / Sà nu te
spàimînti, / De sorà s-o prinzi, / Cà vidra mai stie / Seama apelor / Si-a vadurilor, / Si ea mi te-a trece, / Ca sà nu te-nece, / Si mi tea purta, / La
izvoare reci, / Sà te ràcoresti / Pe mîini pîna-n coate / De fiori de moarte. /

XV

Si-ti va mai iesi / Lupul înainte, / Ca sà te spàimînte. / Sà nu te spàimînti, / Frate bun sà-l prinzi, / Cà lupul mai stie /Seama codrilor / Si-a potecilor. /
Si el te va scoate / La drumul de plai, / La un fecior de crai, / Sà te ducà-n rai, / C-acolo-i de trai; În dealul cu jocul, / C-acolo ti-e locul ; / ’n cîmpul
cu bujorul, / C-acolo ti-e dorul. / Si-acolo la vale, / Este-o casà mare, / Cu feresti la soare, / Usa-n drumul mare, / Strasina rotatà, / Strînge lumea
toatà, / Acolo cà este / Mahalaua noastrà, / Si-ti vor mai iesi, / Tineri si bàtrîni, / Tot cete de fete, / Pîlcuri de neveste. / Sà te uiti prin ei, / C-or fi si
de-ai mei. /

XVI

Ei cînd te-or vedea, / Bine le-o pàrea / Si te-or întreba : / Datu-le-am ceva ? / Bine sà le spui, / Cà noi le-am trimes / Lumini din stupini / Si flori din
gràdini ; / Si iar sà le spui, / Anume la toti, / Cà noi i-asteptàm / Tot la zile mari, / Ziua de Joimari, / Cu ulcele noi, / Cu stràchini cu lapte, / Si cu
turte calde; / Cu pahare pline, / Cum le pare bine ; / Cu haine spàlate, / La soare uscate, / Cu lacrimi udate. /

XVII

Roagà-mi-te, roagà / De copiii tài, / Sà aibà ràbdare, / Sà nu plîngà tare, / C-acum nu-i pe dare, / Ci e pe ràbdare. / Cà de-ar fi pe dare, / Sotul tàu ar
da / Plug cu patru boi / Cu plugar cu tot, / Doarà mi te-a scoate / De la neagra moarte ; / Dar nu e pe dare, ‘/ Ci e pe ràbdare. ‘/ Cà de-ar fi pe dare, /
Sotul tàu ar da / Ciopàrel de miei, / Cu cioban cu tot / Si oile toate, / Doarà mi te-a scoate / De la neagra moarte ; /

XVIII

Dar nu e pe dare, / Ci e pe ràbdare. / La gurà de vale / Este-o ceartà mare. / Cine se certa ? / Soarele cu moartea. / Soarele zicea / Cà el e mai mare, /
Cà el cînd ràsare, / El îmi încàlzeste / Cîte cîmpuri lungi, / Cîte vài adînci. / Moartea cà-mi zicea / Cà ea e mai mare / Cà ea mi se duce / Pe la
bîlciuri mari / Si ea îsi alege / Voinici pe clipici. / Fete pe panglici; / Voinici tinerei / De care-i place ei; / Fete tinerele, / Sà plîngà cu jele. /

XIX

Scoalà, Ioane, scoalà, / Scoalà-te-n picioare, / Te uità la vale, / Vezi ce-a tàbàrît; / Un cal mohorît / Cu tolul cernit, / Cu scàri de argint. / Chinga-i
poleità, / Seaua e boltità, / Frîu de màtasà, / Sà te ia de-acasà. / Sus, bradule, sus, / Sus de càtre-apus, / Cà la ràsàrit / Greu nour s-a pus. / Nu-i nour
de vînt, / Ci e de pàmînt, / De tàrînà nouà, / Neatinsà de rouà, / Pe unde-a umblat, / Rea jale-a làsat; /

XX

Pe unde-a bàtut, / Rea jale-a fàcut. / Roagà-mi-te roagà / De sapte zidari, / Sapte mesteri mari, / Zidul sà-l zideascà / Si tie sà-ti lase / Sapte feràstrui,
/ Sapte zàbrelui. / Pe una sà-ti vinà / Colac si luminà ; / Pe una sà-ti vinà / Izvorel de apà, / Dorul de la tatà; / Pe una sà-ti vinà / Spicul grîului / Cu
tot rodul lui; / Pe una sà-ti vinà / Buciumel de vie / Cu tot rodul lui; / Peu na sà-ti vinà / Raza soarelui / Cu càldura lui ; / Peu na sà-ti vinà / Vîntul cu
ràcoarea, / Sà te ràcoresti, / Sa nu putrezesti. /

https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 4/9
5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU
Vernacular Architecture from Brancusi's country - County Gorj, SW Romania

[1] Sau : In marea gràdinà

La cap de copilà /

—————————-

ADDENDUM – Note:

Teodor T. Burada (1839-1923)

folclorist, etnograf, nume de prestigiu în istoria muzicii, descoperitorul bocetului popular

Sava Garleanu scrie: “Un pelerin neastamparat strabatea cu neostenire, intre anii 1878-1900, toate
meleagurile din lume pe unde se vorbea sau se mai vorbise in trecut limba romana, pe unde adica se aflau
Romani. O facea cu dragoste, cu pasiune si daruire, cum n’a facut nimeni altul pana azi, nici macar cu
mintea, dupa cum pare.
Acesta era ieseanul Teodor T. Burada (1839-1923), un intelectual polivalent, cunoscut muzician, jurist,
folclorist si etnograf, nu mai putin istoric si literat, animator al teatrului romanesc.
Luandu-si in mana nedespartita-i vioara, T. Burada pornea in drumetie de fiecare data spre o alta provincie
a “imparatiei limbii romanesti”. Prin cate un oras dadea concerte de muzica selecta, cultã. In sate insa,
printre fratii Romani de pretutindeni, nu se sfia nicidecum sa fie un lautar de hora, cu priceperea sa si la
melosul popular. Stabilea astfel repede comunicatiunea necesara cu cei de un neam. Comunica melodii din
tara, luand totodata altele specifice romanesti pe corzile viorii sau pe foi de notatie. Nu aducea insa de pe
unde calatorea numai melodii, ci cara cu sine “bagaje” intregi de comori folclorice si etnografice: balade,
cantece de nunta, bocete: descrieri de costume, de case, mod de viata; de obiceiuri practicate in difeite
imprejurari; lexic doveditor al unitatii limbii. Avea si avantajul de a cunoaste limbi straine, printre acestea
greaca si chiar turca. Nu a neglijat sa adune si crestaturi de raboj, presupuse a fi fost scriere a Dacilor.
Vechi notatii folclorice, acestea erau in orice caz.

Acolo unde sunt ape curgatoare, rabojul frant, de care se lipeste o lumanare, in alte parti intr-un ciob de oala,
strachina de pamant sau alte obiecte plutitoare, in care se adauga si un colacel, se randuieste celui decedat si se
lasa in curgerea apei, numita si “apa simbetei”. Ceremonialul este insotit adesea si de bocet, ca in Oltenia, de exemplu, si in Banat, de unde Teodor
T. Burada ne-a pastrat un emotionant bocet din com. Picinis.

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/refrigerium-mitologia-in-istoria-poporului-roman-68784.html

Mircea Eliade:

Mircea Eliade arata ca filosofii au atacat problema nemuririi sufletului, ceea ce este cu totul altceva decat problema supravietuirii post-mortem, si
considera ca suntem indreptatiti sa cautam in istoria religiilor, in folclor si in etnografie, documente, urme de experienta concrete, cu ajutorul carora
sa putem ataca dintr-un alt punct de vedere problema mortii, adica a supravietuirii sufletului, si justifica indreptatita afirmatia lui Lucian Blaga :
“pentru cei de la sat moartea avea cu totul alta semnificatie decat pentru omul obisnuit de astazi. Sufletul mortului pleaca sa-si intalneasca fratii,
rudele, prietenii in lumea cealalta.”

Cercetand simbolismul funerar la anumite popoare primitive si arhaice, ca si la poporul roman, Mircea Eliade constata un lucru semnificativ :
simbolismul incepe sa se organizeze in “sistem”, in “metafizica”, adica sa devina cultura, numai cand se aplica asupra mortii, si cultura aceasta
incepe prin a fi o prelungire a vietii, o promovare a principiilor creatoare si vitale. Nicaieri nu apare oboseala, tristetea, disperarea omului. Departe
de a desparti pe om de natura, de a-l izola in mijlocul Cosmosului, aceasta cultura solidarizeaza pe om in acelasi timp cu viata, cu moartea si cu
supravietuirea, cum suna si mesajul lui Blaga, expresie de fapt a mesajului poporului roman, oglindit semnificativ in creatia sa literara, Miorita, care
reprezinta conceptia sau “ideea de reintegrare in Cosmos prin moarte” (M. Eliade).

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/refrigerium-mitologia-in-istoria-poporului-roman-68784.html

Lucian Blaga:

“Dar, ca unul care am trait toata copilaria in sat, inteleg foarte bine problema supravietuirii, caci pentru cei de la sat moartea avea cu totul alta
semnificatie decat pentru omul obisnuit de astazi. Sufletul mortului pleaca sa-si intalneasca fratii, rudele, prietenii in lumea cealalta. Este vorba deci
de o comunitate a “celor dusi”. De aceea nici durerea in fata mortii nu este atat de tragica la sat. Imi amintesc plansul mamei la moartea unui fecior,
pe care-l iubea ca ochii din cap. Ei bine, era un plans linistit, impacat…”.

Constantin Brâiloiu * (1893, Bucuresti – 1958, Geneva)

Nascut in Bucuresti si educat in Europa occidentala Brailoiu a fost diplomat, estet, etnolog si muzicolog exilat in Elvetia dupa al doilea razboi
mondial. El este conisderat Parintele Etnomuzicologiei: si ca atare, impreuna cu Eugene Pittard, este initiatorul si fondatorul AIMP Arhivelor
Internationale de Muzica Polulara de la Geneva. In ultimii 15 ani din viata a cules si organizat cel mai mare fond de arhiva de muzica populara din
intreaga lume, inregistrat la inceput pe discuri de 78 de ture si ulterior re-editat intr-o colectie de compact-discuri CD.

http://www.ville-ge.ch/meg/brailoiu.php

Petru Comarnescu**(1905 iasi – 1970, Bucuresti)

Petru Comarnescu a transcris Bocetul din Gorj cules de Conastantin Brailoiu transmitandu-l mai departe lui Mircea Milcovici (Milcovitch).
Comarnescu a fost unul dintre cei mai importanti istorici de arta din Romania, luandu-si doctoratul la Universitatea din California, la Los Angeles.
In perioada imediat dupa al doilea razboi mondial, sub regimul cenzurei lui Gheorghiu-Dej publicatiile lui au fost limitate la monografii de arta si
traduceri literare, dar nu si de estetica sau filosofie.

Mircea Milcovitch*** (n. 1941) care ne-a transmis “Bocetul” din Gorj este nascut in Romania unde a studiat la Institutul Pedagogic Facultatea de
Arte Plastice, dupa care s-a stabilit in Franta. Artist sculptor de reputatie mondiala, lucrarile lui Milcovitch in majoritate in marmura de Carrara sunt

https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 5/9
5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU
prezente in muzee si colectii din Franta si din intreaga lume.

http://www.milcovitch.net/

http://www.vincentroman.com/blog/mircea-milcovitch-nude-shapes-and-forms/

Milcovitch - Objet Hermetique (Carrara Marble)

NB Iata o observatie facuta de catre Mircea Milcovici in care face o trimitere la “poezia siriaca”:

Je feuilletais une revue littéraire de 1996 me demandant si je la garde ou la jette, et y trouvais avec étonnement la traduction des “Hymnes sur la
Nativité” d’Ephrem le Syriaque. J’y remarquais la disposition typographique qui me rappelait le rythme des “bocete” d’Olténie recueillis par
Brailoiu. L’introduction dit que les hymnes sont précédés du titre syriaque de “nusrâté”, qui signifie “berceuses”. Or, j’ai toujours eu l’impression
que les boceté avaient un rythme “legànat” (mot roumain) de berceuse, l’idée de berceuse étant tout à fait applicable aux chants au chevet d’un
homme endormi pour l’éternité, dont l’âme n’est pas morte mais et est mise en attente de la Résurrection ! La même introduction dit que la structure
métrique des Hymnes est de quatre syllabes pour chaque vers, ce qui correspond avec celle des bocete. Puisque j’ai les “Hymnes sur le Paradis” du
même Ephrème dans une bonne édition, je lisais ce qui était écrit quant aux vers et à leur rythmique. On y trouve là des strophes comprenant de cinq
sillabes groupés deux par deux, avec, au milieu de la strophe, un vers de deux sillabes pour rompre la monotonie. On peut trouver dans les bocete
des strophes similaires.
J’y lisais aussi que le principe de l’hymnographie syriaque était différent de la poésie religieuse classique grecque, reposant sur la quantité des
syllabes et non la rime. Je cite: “En syriaque, il y a un nombre fixe de sillabes avec un retour régulier de l’accent: c’est un genre moins savant mais
plus accessible pour un auditoire simple. C’est précisément le succès de ce genre de poésie syriaque qui fera traduire Ephrem en grec et donnera
naissance à l’hymnographie byzantine…” (Ephrem de Nissibe, Hymnes sur le Paradis, Ed. du Cerf, Sources Chrétiennes 137, 1968)

PS. Voici juste deux strophes d’Ephrem, en français, donc le nombre des syllabes n’est pas le même qu’en syriaque, mais le rythme rappelle
tellement ces “bocete”!

Voici le Mois
qui tout entier
Apporte joies:
franchise aux serfs
fiérté aux libres
couronnés aux portes,
délices aux corps;
de pourpre même
il fait joncher dans son amour
comme pour un roi.

Voici le Mois
qui tout entier
porte victoires,
libère l’esprit,
dompte le corps,
enfante Vie
chez les mortels;
son amour jette
livrées divines.

see more about Syriac poetry in:

http://www.syriacstudies.com/AFSS/Syriac_Articles_in_English/Entries/2008/2/22_THEMES_OF_SYRIAC_POETRY_-
Mor_Ignatius_Aphram_Barsoum.html
https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 6/9
5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU
Tags: "Constantin Brailoiu"·"Mircea Milcovitch"·"Petru Comarnescu"·Bocet·Gorj·Romania

No Comments so far ↓
Like gas stations in rural Texas after 10 pm, comments are closed.

New Anthology of Romanian Women

The Blouse Roumaine
To search, type and hit enter

Recent Posts
POETRY IN TRANSLATION (408), Liviu Antonesei (b. 1953, co. Iasi), ROMANIA: “În patria mea”, “In my country”
People I met: Jim EDE – Cambridge Art Aficionado and Collector
Lauren BACALL (Blouse Roumaine – extrait)
PEOPLE I MET – Nathalie DUMITRESCO & Alexandre ISTRATI
PEOPLE I MET – Haroun TAZIEFF (1914-1988)

Recent Comments
Luc Roger Verly on Vera ATKINS – a Romanian MATA HARI in the services of the SOE
chris Dresser on Vera ATKINS – a Romanian MATA HARI in the services of the SOE
Ileana Costea on Poem (LXVI): Smaranda BRAESCU (1887–1948), Pioneer Pilot, World Parachute-jumping Champion, anti-
Communist Fighter
Alfredo Juan Alvarez on Gabriel Badea-Paun awarded the prize “Le Second Empire-Fondation Napoléon”
Cuvânt și iubire » Blog Archive » Isabela VASILIU-SCRABA: Un filozof interbelic (Nae Ionescu) și un literat comunist preocupat de
îngeri şi vampiri (Andrei Pleșu) on Constantin NOICA (1909-1987) – Centenar (Isabela Vasiliu-Scraba)

Archives
April 2017
March 2017
February 2017
January 2017
December 2016
November 2016
October 2016
September 2016
July 2016
June 2016
May 2016
April 2016
March 2016
February 2016
January 2016
December 2015
November 2015
October 2015
September 2015
August 2015
July 2015
June 2015
April 2015
March 2015
February 2015
January 2015
November 2014
October 2014
September 2014
August 2014
May 2014
April 2014
March 2014
February 2014
January 2014
December 2013
November 2013
October 2013
September 2013
August 2013
July 2013
June 2013
May 2013
April 2013
https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 7/9
5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU
March 2013
February 2013
January 2013
December 2012
November 2012
October 2012
September 2012
August 2012
July 2012
June 2012
April 2012
March 2012
February 2012
January 2012
December 2011
October 2011
September 2011
August 2011
July 2011
June 2011
May 2011
April 2011
March 2011
February 2011
December 2010
November 2010
October 2010
September 2010
August 2010
July 2010
June 2010
May 2010
April 2010
March 2010
February 2010
January 2010
December 2009
November 2009
October 2009
September 2009
August 2009
June 2009
May 2009
April 2009
September 2006
August 2006
July 2006
June 2006
May 2006
April 2006
March 2006
February 2006
December 2005
November 2005
October 2005
August 2005
June 2005
May 2005
April 2005
March 2005
November 2004
April 2004
December 2003
August 2003
July 2003
June 2003
February 2003

Categories
Art Collections
Art Exhibitions
Books
Communist Prisons
Diary
Diaspora
Education

https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 8/9
5/6/2023 Poetry (LXXVI): “Bocet din Gorj”- culegere de Constantin BRAILOIU
Famous People
Genealogy
Genealogy
History
International Media
Not without my Boppa
OPINION
PEOPLE
Poetry
POLITICAL DETENTION / DISSENT
quotations
Reviews
Science
Short Stories & Cameos
Translations
Uncategorized

Meta
Log in
Entries feed
Comments feed
WordPress.org

© 2000–2022 Centre for Romanian Studies — Sitemap — Cutline by Chris Pearson with edits by Vincent Roman.

https://www.romanianstudies.org/2010/09/30/bocet-din-gorj-culegere-de-constantin-brailoiu/ 9/9