Boia Lucians Farsitul-Occidentului Kupdf - Net

SFÂRŞITULm
OCCIDENTULUI?
SPRE LUMEA DE MÂINE
S-a întâmplat la un moment dat ceva ieşit
din comun. Miracolul Occidentului. Ar
fi putut să nu se întâmple? Cine poate
şti ? S-a ivit o civilizaţie altfel decât cele-
lalte care a împins omenirea pe drumul
unde se află astăzi.
Aro!anţa Occidentului a fost pe mă-
sură. în raport cu "ceilalţi# puterea lui a
atins o cotă înspăimântătoare. $e dăm sea-
ma astăzi că a fost doar o fază a istoriei.
%ar a putut să pară - atât de mare a&un-
sese să fie distanţa - că e un dat funda-
mental al unei umanităţi ierar'izate.
()C*A$ +O*A
SFÂRŞITUL OCCIDENTULUI?
Lucian Boia, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este
profesor
la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. pera
sa,
întinsă şi variată, cuprinde nu!eroase titluri apărute în
"o!#nia
şi în Franţa, precu! şi traduceri în en$le%ă, $er!ană şi în
alte
li!bi. &reocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a i!a$inarului,
s'a re!arcat at#t prin lucrări teoretice privitoare la istorie
(Jocul
cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la i!a$inar
(Pentru
o istorie a imaginarului (, c#t şi prin investi$area consecventă
a unei lar$i $a!e de !itolo$ii )de la viaţa e*traterestră şi sf#r'
şitul lu!ii p#nă la co!unis!, naţionalis! şi de!ocraţie(. +
adus, de ase!enea, noi interpretări privitoare la istoria cci'
dentului, a Franţei şi a er!aniei. în 199-, lucrarea sa Istorie
şi mit în conştiinţa românească a st#rnit sen%aţie şi a ră!as
de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.
olu!e publicate la /u!anitas0
Istorie şi mit in conştiinţa românească )199-, 222, 22,
223,
2010,2011, 2012)
Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune
)199,22,22,
215(
Două secole de mitologie naţională )1999, 226, 211, 21(
Mitologia ştiinţifică a comunismului )1999, 226, 211(
Sfârşitul lumii.  istorie fără sfârşit )1999, 22-(
Pentru o istorie a imaginarului )222, 223(
!omânia" ţară de frontieră a #uro$ei )22, 226, 22-, 21(
Mitul democraţiei )225, 215(
între înger şi fiară. Mitul omului diferit din %ntic&itate $ână
în 'ilele noastre )224, 211(
Jules erne. Paradourile unui mit )226(
mul şi clima. *eorii" scenarii" $si&o'e )226(
*inereţe fără +ătrâneţe. Imaginarul longevităţii din %n tic&itate
$ână astă'i
ccidentul. )223(
 inter$retare istorică )22-(
,a$oleon III cel neiu+it )22(
7-ermanofilii. #lita intelectuală românească în anii Primului
!ă'+oi Mondial )229, 212, 215(
/ranţa" &egemonie sau declin0 )212, 21(
*ragedia -ermaniei1 232452346 )212, 21(
7a$canele istoriei. #lita intelectuală românească între 2389 şi
2369 )211, 21(
Istoriile mele. #ugen Stancu în dialog cu :ucian ;oia )21(
De ce este !omânia altfel 8 )21(
“ BOIA
SFÂRŞITUL
OCCIDENTULUI?
SPRE LUMEA DE MÂINE
"edactor0 Ioana îlcu
operta0
;e<noredactor0 Ioana
=anuela :edelcu
=ă*ineanu
>;&0 Florina asiliu, ar!en &etrescu
;ipărit la ".+. =onitorul ficial
? /U=+:I;+@, 215
>escrierea I& a Bibliotecii :aţionale a "o!#niei
BI+, LUI+:
@f#rşitul ccidentului8 @pre lu!ea de !#ine A
Lucian Boia. ' Bucureşti0 /u!anitas, 215
I@B: 9-'9-5'62'4212'9
94)122(
>I;U"+ /U=+:I;+@
&iaţa &resei Libere 1, 215-21 Bucureşti, "o!#nia
tel. 21 42 5 62, fa* 21 42 5 61
CCC.<u!anitas.ro
o!en%i Online: CCC.lib<u!anitas.ro
o!en%i prin e'!ail0 van%ariDlib<u!anitas.ro
o!en%i telefonice0 25- -45 5, 2-5 34 194
+E+ :'+ F@; >+;0 să trăi! o epocă de răscruce.
Fascinantă sau derutantă, în funcţie de per'
Se sf?r?e?
cepţia şi te o lumede adaptabilitate ale fiecărui
$radul
individ.  istorie se înc<eie şi o alta prinde
contur. :u este sf#rşitul lu!ii, dar e ceva ce
oarecu! îi sea!ănă0 sf#rşitul unei lumi.  lu!e
apune şi se întrevăd, ca prin ceaţă, contururile
nedesluşite ale unei lu!i noi.
+se!enea sf#rşituri ur!ate de noi începuturi
s'au !ai petrecut de'a lun$ul veacurilor, dar
niciodată la ase!enea scară şi cu ase!enea
intensitate. &răbuşirea I!periului "o!an poa'
te oferi paralela cea !ai su$estivă. @'a năruit
atunci o !are civili%aţie de tip tradiţional, pe rui'
nele căreia s'a înălţat un v =ediu desc<i%ător
Se sf ?r?e? t e o l ume
la r#ndu'i al civili%aţiei !oderne. >oar că pro'

cesul acesta a durat veacuri. +cu! roata lu!ii
se înv#rte inco!parabil !ai repede. Iar trans'
for!ările se petrec la scara între$ii planete.
@e î!pletesc două feno!ene !aore0 acce'
lerarea istoriei şi e$ali%area lu!ii. +r fi fost de
auns cel dint#i ' o accelerare i!presionantă '
pentru ca lu!ea de !#ine să nu !ai se!ene
deloc cu lu!ea de ieriG se vede bine cu! ' în
nu!ai două decenii ' Inte!etul şi telefonia !o'
bilă, pentru a ne opri doar la două e*e!ple, au
!odificat at#t co!porta!entele individuale, c#t
şi viaţa socială în deplinătatea ei.
$ali%area, acţion#nd pe principiul 7vaselor
co!unicanteH, este pe cale să a!plifice, şi va
a!plifica tot !ai !ult, sc<i!bările re%ultate
oricu! în ur!a accelerării. Lu!ea a fost c#ndva
neînc<ipuit de !areG acu! a devenit neînc<ipuit
de !ică. ivili%aţiile tradiţionale au evoluat
separat, cu întreţinerea unor raporturi su!are
între cele apropiate $eo$rafic şi cu totala i$no'
rare reciprocă între cele !ai îndepărtate. :ici
<ina, nici +frica :ea$ră, nici +!erica
precolu!'
biană n'au avut ni!ic de'a face cu lu!ea $re'
co'ro!ană sau cu ccidentul !edieval. &ri!ul
înconur al lu!ii ' e*pediţia lui =a$ellan ' a
Sf ?r?i t ul Occi den t ul ui ?
durat trei ani de %ile, între 1619 şi 16. în

secolul al III'lea, lu!ea !ăsura încă, în ter'
!eni de spaţiu'ti!p, nu !ai puţin de doi ani.

"evoluţia industrială a redus distanţele. La
1-5, Jules erne propunea 7ocolul &ă!#ntului
în opt%eci de %ileK, şi nu era o ficţiune $ratuită,
ci re%ultatul unui calcul ba%at pe posibilităţile
efective ale epocii. +stă%i, fi%ic, a! putea încon'
ura &ă!#ntul în vreo două %ile, dar în !ulte
privinţe nici nu !ai ave! nevoie să o face!0
co!unicarea electronică este instantanee şi
re%olvă o bună parte din necesităţi. Lu!ea s'a
7în$<esuitH, s'a sudat, spaţiile s'au întrepătruns,
încep#nd cu 7!arile descoperiri $eo$raficeH )le
spune! 7descopeririH, evident, din perspectiva
occidentală( şi p#nă !ai ieri, diversele re$iuni
ale $lobului s'au 7adunatH prin acţiunea în forţă
a ccidentului şi în direcţia desc<isă şi i!pusă
de acesta. ccidentul a oferit, autoritar şi sedu'
cător totodată, !odelul do!inant, te<nolo$ia,
desi$ur, dar şi toate valorile esenţiale0 etice, poli'
tice, culturale. Ulti!ele construcţii alternative
prăbuşite în faţa lui au fost siste!ul co!unist
şi utopia 7Lu!ii a ;reiaH. +cu!, acest c#ndva
neobosit actor istoric a început să dea se!ne de
oboseală. îşi va fi îndeplinit !isiunea0 inven'
tarea societăţii te<nolo$ice şi unificarea planetei.
Un proces tot !ai intens de e$ali%are tinde să'i
esto!pe%e po%iţia încă e*cepţionalăG ră!#ne de
vă%ut dacă i'o va anula co!plet sau doar parţial,

şi în ce rit!. +ccelerarea istoriei produce dea o

ruptură în interiorul civili%aţiei occidentale.
@c<i!bările se anunţă însă şi !ai profunde dacă
luă! în considerare întrea$a o!enire, i!pactul
cresc#nd al 7celorlalţiH asupra lu!ii de !#ine.
Cum merge istoria
 +@I";I;U>I:0 ni!ic nu va !ai fi ca înain'

te.  sin$ura propo%iţie despre care pute! pre'
supune că are şanse !ari să nu fie contra%isă
de !ersul vre!ii. >ar ce va fi şi cu! va fi ră'
!#ne o !are necunoscută. iitorul nu e*istă,
este un spaţiu co!plet alb, pe care ur!ea%ă să
se scrie ceva, dar nu şti! ce anu!e. >esi$ur,
ade'
sea ne înc<ipui! că şti!, sau că pute! !ăcar
bănui, şi atunci se ivesc scenariile de tot felul.
&#nă acu!, toate proiecţiile de viitor, toate pro'
feţiile s'au dovedit $reşite, unele de'a dreptul
<ilare. #teodată, din înt#!plare, cineva a ni'
!erit corect o ţintă, dar ce însea!nă o ţintă
i%olată în raport cu întrea$a di!ensiune a vre'
!urilor ce vor veni8 >e altfel, nu şti! prea bine
Cum mer ge i s t ori a
ce se va înt#!pla nici !#ine, într'un viitor care

abia se desprinde de pre%ent. =arele şoc pe'
trolier din 19-5, surparea siste!ului co!unist,
atacul terorist din septe!brie 221, cri%a finan'
ciară declanşată în 22-, 7pri!ăvaraH arabă din
211, cu alte cuvinte, eveni!entele cruciale,
evoluţiile şi cri%ele !aore ale 7istoriei i!ediateH,
toate au venit pe neaşteptate, într'o lu!e co!'
plet nepre$ătită pentru a le face faţă. &uţinele
pre%iceri de a%i pe !#ine care se vor adeveri se
pierd printre at#tea scenarii diver$ente0 pe care
să'l ale$i8 In iunie 1944, $er!anii erau
infor!aţi
că +liaţii vor debarca în :or!andia, dar erau
şi !ai convin$ător infor!aţi că nu vor debarca0
aşa că au !ers pe varianta pier%ătoare. Ei cri%a
din 22- şi'a avut prevestitorii ei, dar cine i'a
luat în sea!ă, c#nd at#tea alte voci susţineau
contrariul8 :'ave! nici un !iloc pentru a
<otărî
dinainte dacă un scenariu e corect sau $reşit.
In ur!ă cu două decenii a st#rnit sen%aţie car'
tea lui Francis FuuMa!a Sfârşitul istoriei şi
ultimul om )199(G autorul anunţa 7în$<eţareaH
istoriei, toc!ai c#nd aceasta îşi accelera cursul,
şi unificarea lu!ii în urul !odelului occiden'
tal, c<iar în !o!entul c#nd ccidentul se apro'
pia de panta declinuluiG ar fi drept ca !ilioanele

de cu!părători ai cărţii să'şi pri!ească banii
înapoiN
Lucrurile acestea sunt $reu de contestat, şi

discuţia ar trebui de pe acu! înc<eiată0 viitorul
nu poate fi anticipatN Faptul că a! auns să
pune! toată infor!aţia în calculator şi sun'
te! serviţi pro!pt cu răspunsuri nu sc<i!bă
cu ni!ic fondul proble!ei. alculatorul este
!ai rapid dec#t !intea o!enească, dar deloc
!ai inteli$ent. :e va da soluţiile !ai repede, ne
va da !ai !ulte soluţii, dar nu ni le va da !ai
adecvate.
I!posibilitatea confi$urării viitorului ţine
pur şi si!plu de !ultitudinea factorilor care
intră în oc în evoluţiile istorice0 practic, o infi'
nitate de 7particuleH şi o infinitate ' aş fi tentat
să spun, încă şi !ai !areN ' de co!binaţii posi'
bile între acestea. 7Lebedele ne$reH, dra$i lui
:assi! ;aleb, îşi au şi ele contribuţia lorG potri'
vit
$ie autorului teoriei denu!ite
cu parado*ala astfel prin 7lebădă
specie australiană, analo'
nea$răH însea!nă un eveni!ent unic, neprevă'
%ut, susceptibil să deter!ine evoluţii
neaşteptate.
+r fi de identificat în istorie !ulte şi influente
7lebede ne$reH. @unt însă, cu si$uranţă, şi re$u'
larităţi, şi toc!ai pe ele !i%ea%ă 7anticipatoriiH.
&e la !ilocul secolului al l'lea, britanicul
/enrM ;<o!as Bucle şi'a propus să facă din

istorie o ştiinţă, o ştiinţă c#t !ai e*actă, nu a
eve'
ni!entelor, ci a evoluţiilor sociale. Ei'a $ăsit un
aliat într'o disciplină care făcea atunci pri!ii
paşi0 statistica. +ceasta i'a pus la înde!#nă o

!ulţi!e de re$ularităţi care trec prin ti!p, nea'
fectate de eveni!ente sau de opţiuni individuale.
>e pildă, acelaşi nu!ăr de sinucideri, de la un
an la altul. @au acelaşi nu!ăr de scrisori tri!ise
fără adresă. :u şti! ce persoane anu!e vor
pieri !#ine în accidente de !aşină şi, fireşte,
nici persoanele respective nu se aşteaptă să'şi
înc<eie viaţa at#t de cur#ndG dar şti!, cu apro'
*i!aţie acceptabilă, nu!ărul celor care vor
dispărea )iar pentru istorie, nu!ărul e !ai
i!por'
tant dec#t fiecare persoană în parte(. @e pot face
proiecţii de tot felul, econo!ice şi de!o$rafice în
principal. le sunt evident !ai fiabile pe ter'
!en scurt dec#t pe ter!en !ediu şi pe ter!en
!ediu dec#t pe ter!en lun$. >ar dacă intervine
ceva ce rupe re$ularitatea8 >e pildă, două ră%'
boaie !ondiale, aşa cu! s'a înt#!plat în se'
colul , pe care ni!eni nu le'a prevă%ut, în
orice ca% nu la proporţiile atinse. 7Lebede ne$re
individualisteH sau structuri colective şi discipli'
nate, toate interacţionea%ă şi n'ave! cu! să
şti!
dinainte ce va ieşi din interacţiunea lor. @unt şi
7lebede ne$reH care eşuea%ă, fiindcă ceilalţi fac'
tori nu răspund la apel. în plină +ntic<itate,
in$inerii din +le*andria au inventat o !aşină cu

aburi. +u inventat'o de$eaba. Utili%area indus'
trială a forţei aburului va !ai aştepta două

!ilenii. >i!potrivă, Inte!etul, şi el neanticipat,
a cucerit lu!ea cu o vite%ă ui!itoare. >ar şi

structurile previ%ibile, co!bin#ndu'se în fel şi
c<ip, pot provoca evoluţii cu totul neaşteptate. 1
au%e !ărunte sau cau%e !asive, toate se
adună într'un a!al$a!, şi e p#nă la ur!ă
aproape i!posibil de c#ntărit ponderea reală a
fiecăreia. &entru !ulţi istorici, atentatul de la
@araevo a fost doar prete*tul &ri!ului "ă%boi
=ondial, ori$inea efectivă a acestuia afl#ndu'se
în tensiunile internaţionale ale vre!ii. vident,
dacă raporturile dintre &uteri ar fi fost idilice,
atentatul n'ar fi condus la o înfruntare s#n$e'
roasă. "ă!#ne însă întrebarea dacă ră%boiul
s'ar fi declanşat şi în lipsa atentatului. @e depă'
şiseră p#nă atunci !ai !ulte cri%e, unele c<iar
de $ravitate !ai !are )precu! ră%boaiele balca'
nice din 191'1915(. *ista între blocurile rivale
un ec<ilibru de putere care a asi$urat pacea
ti!p
de c#teva decenii. Fără @araevo, nu era scris în
stele că s'ar fi auns neapărat la conflict. @e
poate broda în fel şi c<ip pe această te!ă. >acă
1 :assi! :ic<olas ;aleb, :e+ăda neagră. Im$actul

foarte $uţin $ro+a+ilului" ediţia a Il'a, urtea ec<e,
Bucureşti, 212 ) *&e ;lac< S=an1 *&e Im$act of t&e
>ig&l? Im$ro+a+le" 22-(. u privire la interpretările
istoriei, şi la cau%alitate îndeosebi, ve%i şi Lucian Boia,
Jocul cu trecutul. Istoria Intre adevăr şi ficţiune" /u!a'
nitas, Bucureşti, 199 )noi ediţii0 22, 22, 215(.
atentatul ar fi eşuat8 >acă Fran% Ferdinand

n'ar fi !ers la @araevo8 @au ' interpretare

!ai
rafinată ' dacă !ai înainte cu un sfert de veac
ar<iducele "udolf, !oştenitorul tronului +us'
tro'Un$ariei, nu s'ar fi sinucis î!preună cu
iubita
lui =aria etsera, desc<i%#ndu'i dru!ul ' spre
@araevo ' lui Fran% Ferdinand8 :u !ă îndoiesc
că vor fi destui istorici care să considere frivole
ase!enea
trea%ă scenarii virtuale. oricărei
i!posibilitatea >ar toc!aianticipări.
ele ilus'
vident,
7anticipatoriiH !i%ea%ă pe structuri 7disciplinateH
şi fac abstracţie de factorii pertubatori. însă
c<iar în lipsa eveni!entelor'şoc si!pla interac'
ţiune a unor ase!enea structuri poate re%erva
surpri%e de proporţii. +bia acu! începe! să ne
e*plică! recenta cri%ă financiară. >e ce oare nu
ne'a! 7e*plicat'oH înainte de a se petrece8
O: "+&"; U I@;"I+, o!ul se află într'o po%iţie
parado*ală. Istoria e opera lui şi nu!ai a lui.
iitorul ră!#ne desc<is, nu i!pune un dru!
obli$atoriu, depinde e*clusiv de ceea ce între'
prind oa!enii. Ei, cu toate acestea, nu ave! nici
o posibilitate de a'1 controla, de a'1 înr#uri, de
a'1
canali%a într'o anu!ită direcţie. Ei aceasta de'
oarece nenu!ăraţii factori care se adună şi co!'

plicata lor interacţiune dau o re%ultantă
oarecu!
abstractă, deasupra voinţei sau opţiunilor
u!ane.
>in acest !otiv, toate tentativele de a !odifica
!ersul istoriei au eşuat la!entabil. olunta'

ris!ul ' în politică sau econo!ie ' trebuie prac'
ticat cu !oderaţieG alt!interi, se loveşte de un
%id. Istoria nu acceptă să se !ear$ă dec#t pe
dru!ul ei )sau pe poteci nu prea îndepărtate(.
dată ce viitorul devine trecut, pute! încerca
să identifică! şi să e*plică! ceea ce !ai înainte
nu avea! cu! anticipa. >ar nici trecutul nu
pre%intă o li!pe%i!e desăv#rşită. Fireşte, odată
ce şti! ce s'a înt#!plat, ne este !ai la înde'
!#nă să selectă! factorii responsabili şi să'i
aşe%ă! într'o oarecare ordine. <iar şi aşa, !e'
canis!ul ră!#ne prea co!plicat şi interpretabil
în !ultiple feluri. >e la o epocă la alta şi de la
un istoric la altul, toate eveni!entele, toate
evoluţiile au fost udecate în fel şi c<ip, cu deo'
sebiri de diverse $rade, !er$#nd p#nă la te%e
perfect contradictorii. :'ave! de unde şti
ponde'
rea reală a fiecărui ele!ent care intră în ţesă'
tura istoriei. &entru si!plul !otiv că trecutul nu
poate fi supus e*peri!entului, aşa înc#t orice
conclu%ie purcede dintr'un de!ers pur intelec'
tual şi nu are cu! să fie probată. @'ar fi
petrecut
ră%boaiele napoleoniene fără :apoleon8 @'ar fi
auns la al >oilea "ă%boi =ondial fără /itler8
@e poate răspunde prin 7daK sau 7nuK sau prin

tot felul de soluţii inter!ediare. Ei toate pot fi
credibil ar$u!entate. Fireşte, această condiţie
nesi$ură a istoriei nu ne î!piedică în proiectul

de a o reconstitui c#t !ai fidel şi de'a încerca
să'i desluşi! pe c#t posibil iţele. >ar, dacă tre'
cutul este at#t de rebel, ce să !ai spune!
despre
viitor, care, p#nă una'alta, nici nu e*istă8
@'+ O:;P=&L+; L+ U: ==:; >+; ceva ieşit din
co!un. +r fi putut să nu se înt#!ple8 ine
Miracolul occidental
poate
şti8 @'a ivit o civili%aţie altfel dec#t celelalte, care
a î!pins o!enirea pe dru!ul unde se află
astă%i.
&entru ca lucrurile să ia o ase!enea întor'
sătură, s'au co!binat, ca întotdeauna, o
!ulţi!e
de
cu!ele!ente, co!binaţie
să o intuiască pe care dar
!ai înainte, ni!eni n'avea
pe care pu'
te! încerca să o desluşi! astă%i. 
ccidentul, pe la anul 1222, nu arăta deloc
strălucit. ra o lu!e săracă, anar<ică, brutală
 "e%u! aici ar$u!entaţia cărţii !ele0 ccidentul.

 inter$retare istorică" /u!anitas, Bucureşti, 22-
(:@ccident. Ane inter$retation &istoriBue" Les Belles
Lettres, &aris, 22-(.
Mi r ac ol ul oc c i de nt al
şi i$norantă, aşe%ată în parte pe ruinele

defunc'
tei civili%aţii ro!ane, în parte în spaţiul încă
nedo!esticit al triburilor $er!anice. u !ult,
în ter!eni de civili%aţie, în ur!a Bi%anţului, a
lu!ii arabe sau a <inei. arol cel =are, î!pă'
ratul ccidentului )şi stră!oşul !itic al Uniunii
uropene de astă%i(, înfăţişat aproape ca un
erudit de bio$raful său $in<ard, nu ştia să
scrie
şi să citeascăN onte!poranii nu'şi băteau capul
cu tot felul de întrebări cu privire la viitorG cel
!ult, în lu!ea creştină, aşteptau sf#rşitul ti!'
purilor, eveni!ent decisiv, care ar fi re%olvat pe
deplin toate proble!ele. u si$uranţă însă că
nici cel !ai perspicace dintre conte!poranii
noştri, deplasat în epocă, înar!at cu toată
ştiinţa
de a%i, dar i$nor#nd ce avea să se înt#!ple, nu
şi'ar fi putut da sea!a că se pre$ăteşte ceva.
>e ce8 ;oc!ai a! spus'o0 ni!eni n'are cu! să
prevadă viitorul. Ei nu se pre$ătea ceva banal,
ci transfor!area cea !ai radicală pe care a cu'
noscut'o o!enirea. ine ar fi !i%at atunci pe
lu!ea aproape pri!itivă a ccidentului8
&răbuşirea I!periului "o!an de +pus ' care
nu s'a petrecut fi* la anul 4-3, cu! se învaţă la
şcoală, ci pe parcursul c#torva secole ' a ilustrat
i!pasul unui siste! de civili%aţie0 civili%aţia

clasică, $reco'ro!ană )şi a rientului +propiat(,
unificată între $raniţele I!periului. I!pasul
era !ultiplu0 !ental, social, te<nolo$ic. iitorul
şi pro$resul, două concepte care ne'au

devenit
at#t de fa!iliare toc!ai fiindcă trăi! în altă
lu!e, erau, în esenţa lor, străine civili%aţiei an'
tice. @trăină ideea unei perfecţionări care să facă
din %iua de !#ine altceva dec#t %iua de a%i. +n'
ticii dispuneau în principiu de instru!entele
necesare pentru a inventa o societate te<nolo'
$ică. I'a 7descuraatH nu nu!ai forţa de !uncă
abundentă a sclavilor, dar şi un bloca !ental0
la ce bun să sc<i!bi lucrurile, să i!a$ine%i o
altă lu!e8 ivili%aţiile tradiţionale sunt conser'
vatoare în esenţa lor. +şa au fost de altfel toate
civili%aţiile, cu e*cepţia uneia sin$ure0
ccidentul.
a întotdeauna, e*plicaţiile îşi au partea lor
de apro*i!aţie. :u pute! dovedi, în sensul
ri$uros al cuv#ntului, le$ături incontestabile de
la cau%ă la efectG ceea ce pute! face este să
luă!
act de o su!ă de condiţii specifice. oi enu!era,
o parte dintre ele, fără pretenţia unei ierar<i%ări.
@unt co!ponente ale a!al$a!ului occidental.
>ispariţia I!periului ' un autentic sf#rşit de
lu!e ' a creat condiţiile unui nou început0 un
spaţiu destructurat, unde aproape totul era de
reclădit. Eter$erea frontierei dintre I!periu şi
triburile $er!anice
e*traordinar a!estecaetnic
avutşi drept re%ultat
cultural, un
care nu
putea fi dec#t bo$at şi inedit în consecinţe. :oua

lu!e este creştină, iar creştinis!ul aduce cu
sine o filo%ofie a istoriei foarte diferită de va$ul
te!poral sau de ciclicitatea caracteristice

altor
culturi0 o istorie liniară şi ascendentă, care se
oacă o sin$ură dată, cu un început şi un sf#rşit
ri$uros !arcate. ste la ori$ine sc<e!a iudaică,
doar că evreii au ţinut'o strict pentru ei,
7poporul
alesH. reştinis!ul a e*tins'o la scara între$ii
u!anităţi. Laici%at !ai t#r%iu, acest scenariu
care conduce spre desăv#rşire avea să dea teoria
!odernă a pro$resului. @f#rşitul ti!purilor şi
Judecata de +poi nu se puteau petrece dec#t
după ce lu!ea întrea$ă va fi fost unificată în
spiritul cuv#ntului lui ristos. *pansiunea
occidentală şi'a aflat pri!ul i!puls în această
!isiune istorico'teolo$icăG aici trebuie căutat
sensul spiritual al cruciadelor0 eliberarea locu'
rilor sfinte, st#rpirea isla!ului, unificarea creş'
tină a între$ii lu!i. @'a !ai adău$at ceva0 teoria
!ilenaristă, desprinsă în principal din +poca'
lipsa lui Ioan0 sf#rşitul definitiv al lu!ii va fi
precedat de un sf#rşit al istorieiG între ele, o !ie
de ani de ar!onie şi desăv#rşire.  puternică
încărcătură 7perfecţionistăH, şi nu !ai puţin o
insistentă orientare utopică. In altă ordine de
idei, din fu%iunea lu!ii ro!ane cu lu!ea $er'
!anică a re%ultat un tip de econo!ie de o co!'
ple*itate
ve$etal, a fără precedent.
fu%ionat @udul,
cu :ordul predo!inant
ani!alier şi fores'
tier. ultura cerealelor, î!pletindu'se cu creşte'

rea vitelor, a privile$iat te<nica asola!entului.
+bundenţa ani!alelor de tracţiune şi a le!nului

a conferit ccidentului un substanţial avanta în
ceea ce priveşte forţa !otrice şi !aterialul de
construcţie. >eclinul de!o$rafic accentuat în
spaţiul fostului I!periu "o!an de +pus la în'
ceputul vului =ediu a deter!inat un 7preţK
!ai !are al individului, un $rad sporit de li'
bertate. La fel şi anar<ia a!biantă, prăbuşi'
rea structurilor i!periale constr#n$ătoare. @e
adău$a şi !esaul creştin0 oa!enii sunt toţi de
aceeaşi esenţă şi de!ni de acelaşi respect. &en'
tru +ntic<itate, nor!a fusese, di!potrivă, ine'
$alitatea speciilor şi a cate$oriilor u!ane. ric#t
ar fi de dependent, ţăranul !edieval nu se !ai
află în condiţia sclavuluiG între el şi senior e*istă
un fel de contract, pe care şi unul, şi altul se
cade
să'l respecte. Faţă de !asivitatea $eo$rafică a
uropei "ăsăritene şi !asivitatea politică a
I!periului Bi%antin, continuator al I!periului
"o!an, lu!ea occidentală este e*tre! de fra$'
!entată, şi $eo$rafic, şi econo!ic, şi politic. 
situaţie care a ani!at sc<i!burile co!erciale,
concurenţa, co!petiţia.
=ă opresc aici. @'ar putea înşira şi alte tră'
sături specifice, şi c<iar dacă nu toate în e$ală
!ăsură
ori$inal. specifice,
@'a pututalcătuind î!preună
invoca p#nă un tablou
şi încăl%irea cli'
!atică din urul anului 1222, care ar fi per!is

e*'
tinderea culturilor spre nord şi în %onele alpine
)inclusiv coloni%area ţăr!ului roenlandei,

insulă
nu!ită, deloc ironic, 7ţara verdeHG fa%a ulte'
rioară, de răcire cli!atică, avea să'i alun$e pe
colonişti(. încă o dată, n'ave! cu! să aprecie!
ponderea e*actă a fiecărui factor. ;oate adunate
au pus însă lucrurile în !işcare, într'o direcţie
cu totul nouă.
de pe la anul îooo, ccidentul începe să prindă

puteri. în secolele II'III, sporesc laolaltă, şi
susţin#ndu'se reciproc, at#t populaţia, c#t şi
randa!entul a$ricol. Unii istorici nu e%ită să
identifice o pri!ă revoluţie industrială, a cărei
forţă !otrice este ener$ia <idraulică. Qeci şi %eci
de !ii de !ori aun$ să se înşiruie pe cursul
r#urilor )!orile de v#nt co!plet#nd pe alocuri
peisaul(, adaptate unei varietăţi de operaţii
industriale. într'un ccident aproape co!plet
rurali%at după de%!e!brarea I!periului, re'
învie viaţa citadinăG oraşele apar, cresc, se în'
!ulţesc într'un rit! neînt#lnit, şi, ce e !ai
i!portant, se !anifestă în principal ca centre
!anufacturiere şi co!erciale. începe şi e*pan'
siunea occidentală0 spre rient )cruciadele(,
spre uropa entrală şi "ăsăriteană )înain'
tarea $er!ană în teritoriile slave, ceea ce s'a
nu!it c#ndva Drang nac& sten)" ca şi în &e'
ninsula Iberică (!econBuista spaniolă î!potriva
arabilor(.
ruciadele sunt un feno!en uluitor0 cci'

dentul s'a dovedit capabil, ti!p de două secole,
să întreţină un 7corp e*pediţionarK la o distanţă
i!presionantă în epocă, parcur$erea =edite'
ranei de la un capăt la altul pretin%#nd nu !ai
puţin de două luni. +vea nevoie pentru aceasta
de !iloace !ateriale pe !ăsură, dar, !ai !ult
încă, de o credinţă neclintită în !isiunea ce'i
revenea. în secolul al lII'lea, occidentalii aun$
p#nă în <ina )ne$ustori, !isionari... si!bolic
a ră!as nu!ele lui =arco &olo(. +u vrut să
aun$ă acolo. :ici unui c<ine% nu i'a trecut prin
!inte să facă dru!ul invers, să vadă cu oc<ii lui
ce se înt#!plă la celălalt capăt al lu!ii. Lu!e
iniţial săracă şi rudi!entară, ccidentul era
atras de bo$ăţiile şi strălucirea rientului )a!'
plificate încă în i!a$inar(. &arado*al, relativa
sărăcie a ccidentului e unul dintre !otivele
e*pansiunii sale, într'o pri!ă etapă. >ar nu a
fost nu!ai at#t. u oc<ii la bo$ăţii, occidentalii
parcur$eau totodată un dru! iniţiatic. >incolo
de <ina, la !ar$inea răsăriteană a ;errei, se
afla, în repre%entările !edievale, &aradisul te'
restru. L'a căutat şi olu!b, la fel cu! a căutat
şi aurul rientului. Ei p#nă la ur!ă, a desco'
perit cu totul altceva0 +!erica.
@ + @&U: R I>:;UL a preluat !ult de la

alţii. :i!ic !ai adevărat. ccidentul a absorbit

aproape tot ceea ce produsese +ntic<itatea cla'

sică0 ştiinţă, artă, filo%ofie... +luat destul şi de
la arabi )prin care s'a trans!is de altfel şi o
parte a !oştenirii intelectuale antice(. /#rtia,
praful de puşcă şi busola au avut de parcurs
lun$a distanţă din <ina p#nă în ccident.
<ine%ii, la vre!ea lor, au fost inventatorii fără
e$al ai lu!ii. >oar că n'au ştiut ce să facă cu
invenţiile lor. rient#ndu'se după busolă, nu ei,
ci occidentalii au descoperit lu!ea. Ei tot occi'
dentalii au inventat ar!ele de foc )un pro$res
ec<ivocG totuşi, un pro$res(, în ti!p ce c<ine%ii
se !ulţu!eau să ad!ire focurile de artificii. Iar
<#rtia, preluată de occidentali, fabricată de ei
pe scară lar$ă şi co!binată cu tiparul )şi
aceasta
o prioritate c<ine%ăN( a $enerat industria cărţii,
alt !onopol occidental, şi poate principalul
a$ent
al !odernităţii. +nticii şi celelalte civili%aţii
tradiţionale n'au făcut pasul decisiv de la spe'
culaţia ştiinţifică la cercetarea ştiinţifică. cci'
dentul e cel care a creat ştiinţa e*peri!entală.
&entru ceilalţi, separarea ră!#nea netă între
ştiinţă ca produs al creierului şi te<nolo$ie ca
!anifestare a unor aptitudini !anuale.
cciden'
tul a pus creierul şi !#na să lucre%e î!preună,
inau$ur#nd astfel civili%aţia te<nolo$ică. Foarte
!aterialist, ccidentul. Ei nespus de idealist.

u !ult !ai idealist şi cu !ult !ai !aterialist
dec#t oricare altă civili%aţie.
e a ur!at se ştie. &ro$res pe toate planurile.

iaţa intelectuală s'a detaşat treptat de sub
tutela Bisericii. :u uit intoleranţa, secolele de
persecuţii, ru$urile, Inc<i%iţia... +cestea se e*'
plică toc!ai prin reacţia de apărare a siste!ului
faţă de afir!area $#ndirii libere şi a diversităţii,
în alte părţi ale $lobului s'a repri!at !ai pu'
ţin fiindcă era !ai puţin de repri!at. + fost, în
ccident, dificilul început al dru!ului spre o so'
cietate puternic diversificată şi, prin asu!area
acesteia, spre de!ocraţie.
;otodată, planeta a fost e*plorată siste!atic
şi aşe%ată la re!orca ccidentului. "evoluţia
Industrială, !area revoluţie industrială, în'
cepută în +n$lia sf#rşitului de secol III şi
e*tinsă în veacul ur!ător în principalele ţări
occidentale, pusă în !işcare iniţial prin forţa
aburului )ur!ată de electricitate, de !otorul cu
co!bustie internă...(, va propulsa ccidentul
cu !ult deasupra celorlalte părţi ale lu!ii.
@ocietatea occidentală s'a transfor!at în
profun%i!e, în realităţile ei, în idealurile ei.
Libertatea şi e$alitatea s'au afir!at ca ţinte
privile$iate0 e*pri!ate încă, un ti!p, în tiparul
reli$ios al !ilenaris!elor, at#t de active spre
sf#r'
şitul
epociivului =ediu
!oderne. şi îndin
în cele perioada de începutso'
ur!ă, aspiraţiile a
cio'politice se laici%ea%ă şi ccidentul intră trep'

tat pe fă$aşul liberalis!ului şi al de!ocraţiei.
uv#ntul 7de!ocraţieH este preluat de la vec<ii

$reci, însă de!ocraţia, aşa cu! se pre%intă în
lu!ea de a%i, cu virtuţile ei, cu re$ulile ei, cu li'
!itele ei, e o creaţie pur occidentală, pusă în
operă de un co!ple* de factori, de la concepţia
creştină asupra unităţii şi de!nităţii speciei
u!ane p#nă la transfor!ările econo!ice, soci'
ale şi culturale petrecute de la un secol la altul,
accelerate odată cu revoluţia industrială şi nu
!ai puţin cu filo%ofia raţionalistă şi laici%ată a
Lu!inilor )secolul al III'lea(.
ccidentul ră! #ne o lu!e care crede, dar,
cu! credinţa reli$io asă intră într'o fa%ă descen'
dentă, se petrece un transfer spre credinţe secu'
lari%ate, reli$ii, a! spune, ale u!anităţii, cu
ni!ic !ai preos dec#t reli$ia propriu'%isă în ce
priveşte an$aa!entul şi fervoarea credincioşilor.
:u una sin$ură, ci !ai !ulte. @ecolul al l'lea
desăv#rşeşte credinţa în $rogres" inau$urată în
ter!enii ei laici )derivaţi într'un fel tot din
scenariul !istic al creştinis!ului( în veacul
anterior al Lu!inilor. Democraţia se afir!ă la
r#ndu'i ca o !are credinţă. Ei nu în ulti!ul
r#nd, poate c<iar în pri!ul, ideologia naţională0
!area reli$ie, prin e*celenţă, a epocii !oderne.
+şa înc#t, în c<ip parado*al, în ciuda relativului
reflu* reli$ios,
$rad foarte înaltsecolul al l'lea
de idealis!. !anifestă
Intr'o un
direcţie sau
alta, şi în direcţii care pot fi co!plet opuse

)precu! capitalis! versus co!unis!(,

cciden'
tul tinde spre atin$erea desăv#rşirii.
+ro$anţa lui e pe !ăsură. In raport cu 7cei'
lalţiH, puterea ccidentului atin$e o cotă în'
spăi!#ntătoare. :e dă! sea!a astă%i că a fost
doar o fa%ă a istoriei. >ar a putut să pară S at#t
de !are aunsese să fie distanţa ' că e un dat
funda!ental al unei u!anităţi ierar<i%ate. "a'
sis!ul apare ca ceva de la sine înţeles. :e$rii
sunt declaraţi inferiori, 7$albeniiH, plasaţi un'
deva la !iloc. <iar şi cu privire la lu!ea 7albăH
se în!ulţesc interpretările ine$alitare. estul e
!ai reuşit dec#t stul, :ordul !ai reuşit dec#t
@udul. "e$le!entările privind i!i$raţia în
@tatele Unite se inspiră în perioada interbelică
dintr'o ierar<ie bine stabilită a capacităţilor
intelectuale0 albii nordici, 7$er!aniciiH, sunt
aşe%aţi în v#rful pira!idei, ne$rii afl#ndu'se,
evident, la ba%a eiG într'o situaţie inter!ediară,
nu prea avantaoasă, !eridionalii şi răsăritenii0
italieni, slavi, evrei...
în !od firesc, fără fră!#ntări de conştiin'
ţă, ccidentul îşi ane*ea%ă lu!ea. +colo unde
populaţiile sunt 7fără discuţieH inferioare, se
e*tind i!periile coloniale0 în +frica, !ai înt#i, şi
într'o bună parte din +sia. "estul lu!ii trece,
oricu!,
p#nd cu printr'un proces de @ă
uropa "ăsăriteană. aculturaţie.
preci%ă! înce'
încă
o dată că nu uropa întrea$ă se află la ori$inea

civili%aţiei !oderne, ci doar partea apuseană

a
continentului )desi$ur, nici aceasta în între$i!e,
în aceeaşi !ăsură sau conco!itent0 oraşele ita'
liene au repre%entat într'o pri!ă fa%ă cel !ai
activ fer!ent al !odernităţiiG apoi, s'a petrecut
deplasarea spre :ord, =area Britanie trec#nd
în frunteG iar !ai recent, @tatele Unite, replică
a ccidentului peste cean...(. uropa "ăsări'
teană a cunoscut ea însăşi un feno!en de acul'
turaţie, prelu#nd, într'o !ăsură !ai !are sau
!ai !ică, cu eficienţă variabilă, !odelul
occiden'
tal0 "usia, dea, încep#nd cu &etru cel =are, din
pri!ii ani ai secolului al III'lea )dar într'un
proces foarte lent, dată fiind !asivitatea i!pe'
riului, proces ră!as p#nă astă%i inco!plet(,
apoi, în secolul al l'lea, ţările ro!#ne, respec'
tiv "o!#nia, şi Balcanii. ;urcia, !ai înt#i cu
Junii ;urci, pe la 1922, apoi decisiv, sub
i!pulsul
lui Te!al +tatiir, în perioada interbelică, în'
tr'un !arş forţat, se îndreaptă la r#ndu'i spre
!odelul occidental. Japonia o făcuse !ai
înainte,
odată cu era =eii, inau$urată în 13G a fost
cea !ai reuşită sinte%ă, şi !ultă vre!e cea !ai
eficientă, între
tradiţională de!odelul
factură occidental
cu totul şidiferită
o civili%aţie
)dar
pre%ent#nd, se vede, şi unele potenţiale apro'

pieri(. Una peste alta, toată lu!ea a trecut prin
acest proces. ivili%aţia 7planetarăH de astă%i
este civili%aţia occidentală, preluată desi$ur şi
adaptată în fel şi c<ip. eilalţi n'au inventat

ni!ic esenţial0 de la becul electric la de!ocraţie,
totul a ieşit din laboratorul occidental. In ase'
!enea !ăsură, înc#t ne pute! întreba0 fără
ccident, unde a! fi fost8 ine ştie8 &oate că
+!erica n'ar fi fost încă descoperită.
I>:;UL :'+ I::;+; doar lucruri bune. +

inventat, în proporţie deloc ne$liabilă, şi lucruri
cu!plite, fie din dispreţul pentru ceilalţi, fie tot
din 7idealis!41, din credinţa că !er$e pe o cale
bună şi că !enirea sa este de a duce lu!ea la
desăv#rşire. + practicat )dincolo de cean( scla'
vaul şi co!erţul cu sclaviG la ce ar fi putut servi
nişte fiinţe de calitate inferioară, cărora li se
facea
c<iar o favoare, desc<i%#ndu'li'se oc<ii asupra
adevăratei credinţe şi aduc#ndu'le )at#t c#t se
putea( în co!pania albilor8N olonialis!ul a
părut de ase!enea un lucru convenabil0 î!bo'
$ăţea ccidentul şi, c#t de c#t, îi civili%a pe
ceilalţi. Utopii ccidentul a i!a$inat pe bandă
rulantă, prelucr#nd, în variante nesf#rşite, bo$a'
tul substrat !ilenarist. o!unis!ul s'a aplicat
aiurea, din "usia p#nă în <ina, dar doctrina lui
e la ori$ine strict occidentală. >iversele fascis!e
tot din ccident au pornit. enocidul nu e nea'
părat o specialitate occidentală, dar a fost frec'
vent aplicat în ccident ca !iloc de
7purificare1,
cul!in#nd cu <ecato!ba na%istă, şi nu !ai
puţin ' e drept, în afara ccidentului ' cu $u'

la$ul stalinist. Ei, în sf#rşit, occidentalii n'au
pre$etat să se !asacre%e reciprocG le revine în
cea !ai !are parte răspunderea celor două ră%'
boaie !ondiale.
TOA TE VIN DIN OCC ID ENT , de'a val!a, şi bune,

şi rele. @au au venit, p#nă acu!.
LU=+ I>:;+LR a fost întotdeauna destul
de !ică în raport cu restul o!enirii. :u !ări'
!ea
Un i'a conferit
Occident tot puterea,
mai mic ci !ultiplele ei perfor'
!anţe, ridicarea ei cu !ult deasupra celorlalţi,
în !ai toate do!eniile esenţiale. &otrivit unor
reconstrucţii statistice 5, fireşte apro*i!ative,
ccidentul cuprindea la anul 1222 ca! 9,6V
din
populaţia $lobului, !ai puţin de o %eci!e. In se'
colele ur!ătoare, ponderea sa de!o$rafică avea
să sporească, odată cu creşterea econo!ică0 în
ur de 15V între 1622 şi 122, iar apoi, socotind
5 >atele statistice care ur!ea%ă sunt preluate din

lucrarea lui +n$us =addison, *&e Corld #conom?. >is5
torical Statistics )şi în ediţie france%ă0 :@economie mon5
diale. StatistiBues &istoriBues)" >, 225.
nu!ai uropa ccidentală, 14,3'14,-V, la
1-2,
respectiv 1915.
Un Occident &opulaţia
tot mai mic @tatelor Unite, la
1915,
atin$ea 6,4V, iar a celorlalte ţări re%ultate din
e!i$raţia occidentală )anada, +ustralia, :oua
Qeelandă(, 2,V. Un total de aproape 1V, nu
foarte !ult, dar nici foarte puţin0 nivelul !a*i!
atins, în plan de!o$rafic, de civili%aţia occiden'
tală. I!ensa superioritate te<nolo$ică a!plifica
însă acest procent de nenu!ărate ori. +lt!in'
teri, <ina sin$ură a fost tot ti!pul !ai !are
dec#t între$ ccidentul0 un procent de!o$rafic
apreciat la ,1V pentru anul 1222, cu niveluri
care în secolele ur!ătoare se apropie sau c<iar
depăşesc 52V şi cu un plus încă se!nificativ
faţă de ccident la 19150 4,4V. însă &IB'ul
total
al lu!ii occidentale se ridică în 1915 la nu !ai
puţin de 64,5V din producţia !ondială, în ti!p
ce <ina se află la doar ,V.
>e atunci, ccidentul nu face dec#t să se
restr#n$ă, în ter!eni relativi desi$ur, în raport
cu restul lu!ii. "estr#n$ere !ai evidentă într'o
pri!ă fa%ă în plan de!o$rafic dec#t econo!ic,
!ai lentă la început, apoi tot !ai pronunţată.
u observaţia că uropa ccidentală a fost şi
ră!#ne sensibil !ai afectată de această di!i'
nuare dec#t sunt @tatele Unite. 1,1V la 1962
pentru populaţia uropei ccidentale, 3V @ta'
tele Unite, 1V ceilalţi occidentali. în 19-5, u'
ropa
Un ccidentală scă%use
Occident tot mai mic dea la 9,V, @tatele
Unite erau la 6,4V, ceilalţi occidentali tot la 1V.
în Un
221, uropa
Occident ccidentală
tot mai mic !ai pierduse c#te'
va puncte, aun$#nd la 3,4VG @tatele Unite erau
la 4,3V, ceilalţi occidentali, la 2,9V. &entru
21,
un calcul preli!inar )care î!i aparţine( coboară
uropa ccidentală la 6,-V, @tatele Unite se
!enţin la 4,6V, iar ceilalţi occidentali, tot pe la
2,9V. >e!o$rafic vorbind, uropa ccidentală
înre$istrea%ă o adevărată prăbuşireG în ter!eni
relativi, nu !ai e dec#t o trei!e din ce a fost cu
un secol înainte. @tatele Unite pierd de ase'
!enea teren, dar în !ai !ică !ăsură. In total,
ccidentul abia !ai atin$e 11V faţă de aproape
1V în 1915G este redus la u!ătate din ce a
fost
în ur!ă cu un veac.
@ &;" +@;RQI cu între$ ccidentul ' cu cci'

dentul european cel puţin ' ceea ce s'a înt#!'
plat, c<iar în interiorul lu!ii occidentale, cu
Franţa, de pe la sf#rşitul secolului al III'lea
p#nă la al >oilea "ă%boi =ondial0 o scădere
accentuată a natalităţii. &ierderea de substanţă
de!o$rafică a cobor#t Franţa de la ran$ul de
cea !ai !are putere, şi încă de departe, a lu!ii
occidentale )în secolul al II'lea, Franţa era

de trei ori c#t =area Britanie, principalul său
co!petitor( la condiţia de 7!are putere !ilo'
cieH. ccidentul plăteşte preţul 7bo$ăţieiH0
societă'
Un Occident tot mai mic
ţile prospere au !ai puţini copii, cultura trece
înaintea 7naturiiH, şi nu !ai puţin preţul de!o'
crati%ării, proces care, re%ervat iniţial se$!entu'
luiUn!asculin
Occident al
totsocietăţii,
mai mic a cuprins în cele din
ur!ă şi populaţia fe!ininăG fe!eia a ieşit astfel
din rolul său tradiţional de 7fiinţă de interiorH şi
de 7producătoareH de copii. în !od parado*al,
aceste evoluţii, care au înălţat condiţia u!ană,
afectea%ă însăşi substanţa societăţilor occiden'
tale. >acă n'ar fi feno!enul i!i$raţiei, scăderea
ar fi şi !ai brutalăG i!i$raţia !ai ec<ilibrea%ă
c#t de c#t balanţa, dar aduce cu sine alte
de%ec<i'
libre şi !ulte se!ne de întrebare pentru viitor.
:=I, I>:;UL se pre%intă ' încăN '

!ai bine dec#t sub latura de!o$rafică.
ontinuă
să deţină aproape e*clusivitatea în !aterie de
cercetare ştiinţifică şi inovaţie te<nolo$ică. or
fi auns c<ine%ii să aibă cea !ai a!plă reţea de
trenuri de !are vite%ă, dar nu ei au reali%at tre'
nul de !are vite%ăN eilalţi continuă să preia
noile te<nolo$ii de'a $ata din ccident. Un
avan'
ta şi pentru ccident, fără de care încă nu se
poate, dar un cert avanta şi pentru ceilalţi.
=onopolul te<nolo$iilor s'a spart. Lu!ea, cu!
a! spus, tinde să se e$ali%e%e. >acă toţi s'ar
urca la nivelul ccidentului, ccidentul n'ar
!ai
repre%enta !are lucru, ar avea strict i!por'
tanţa, sau lipsa
Un Occident de i!portanţă,
tot mai mic indicată de nu'
!ărul locuitorilor săi. @unte! departe de acest
!o!ent. >ar direcţia aceasta este, şi o parte din
dru! dea s'a parcurs. &#nă pe la anul 222,
c<iar dacă ccidentul
Un Occident tot mai mic îşi încetinise creşterea,
nici
ceilalţi nu se !işcau prea repede.  bună parte
a Lu!ii a ;reia părea de'a dreptul încre!enită.
+lţii, precu! <ina, porniseră la dru!, dar se
%ăreau prin ceaţă, veneau încă de foarte departe.
în 22- s'a petrecut declicul. ccidentul a
fost
lovit de o teribilă cri%ă financiară.  $reu de
spus dacă între ti!p aceasta s'a înc<eiat sau
nu. + lăsat oricu! în ur!ă o stare de e*tenuare.
@'ar putea ca ceea ce se petrece acu! să nu se
ase!ene cu ciclurile anterioare, cu cri%ele, oric#t
de violente, precu! aceea din 199'1955,
ur!ate
însă de reveniri în forţă. >e data asta, căderea
a fost brutală, dar revenirea cu totul ane!ică,
cel
puţin în uropa ccidentală )şi !oderată, să
spune!, în @tatele Unite(. I!posibil de desluşit
ce se va înt#!pla, dar e posibil ca pentru cci'
dent să nu !ai revină nicic#nd fru!oasele vre'
!uri de altădată. în acest ca%, cri%a financiară
va fi fost doar un revelator sau un pri! episod
dintr'o cri%ă de !ult !ai !are anver$ură, !ar'
c#nd de fapt declinul accentuat al lu!ii occiden'
tale. @'a vă%ut clar de data aceasta că

ccidentul
trăieşte peste posibilităţile lui reale, acoperind
vidul cresc#nd de substanţă econo!ică prin
edificiul fictivtotalmaioperaţiilor
Un Occident mic financiare sau al
speculei i!obiliare. în nu!ai c#ţiva ani, cci'
dentul d#nd înapoi şi în continuare băt#nd
pasul
pe loc, iar ceilalţi, unii dintre ei cel puţin,
înain'
t#nd
Un Overti$inos, distanţa,
ccident tot mai mic încă enor!ă cu un
deceniu în ur!ă, s'a !icşorat considerabil. în
211,<ina a auns să repre%inte 1-V din &IB'
ul
!ondial, India ' -V, @tatele Unite se află la
5V, iar %ona euro la 1-V )la e$alitate aşadar
cu
<ina(. &roiecţiile pentru 232 aşa%ă <ina la
V, India la 1V, @tatele Unite la 13V, şi
actuala %onă euro la nu!ai 33c.4 :u însea!nă
neapărat că aşa va fi )s'ar putea să fie cu totul
altfelN(, proiecţiile pornesc însă, incontestabil,
dintr'o situaţie pre%entă preocupantă şi e*pri!ă
o tendinţă în curs. între 222 şi 21, partea
din
e*porturile !ondiale revenind diferitelor ţări a
scă%ut în @U+ de la 1,5V la ,3V, în Franţa de
la 4,-V la 5,1V, în =area Britanie de la 4,6V
la ,-V, în er!ania de la ,3V la -,9V )scă'
derea ce !ai !oderată(G în sc<i!b, partea
<inei
a crescut de la 5,9V la 11V. @ă ne uită! şi
punc'
tual, pe ulti!ele rit!uri de creştere anuală ale
&IB'ului, calculate pentru anul 210 <ina '
4 >ori'on 9E91 $ers$ectives de croissance economi5

Bue glo+ale ă long terme" >, nove!bre 21, p. 5.
-,VG India ' 4,9VG Indone%ia ' 3VG @tatele
Unite ' ,VG er!ania ' 2,9VG Franţa ' 2,1VG
=area Britanie
Un Occident ' !inus
tot mai mic 2,4VG Italia ' !inus
,5VG @pania ' !inus 1,6V. 6 u alte cuvinte,
6 :e ;ilan du monde" 215 )editat de urnalul :e

Monde). &entru 215, alt calcul, preli!inar, esti!ea%ă
ur!ătoarea dina!ică a &IB'ului0 <ina ' ,3VG India '
3,6VG Indone%ia ' 3,5VG Bra%ilia ' 4,VG @tatele Unite '
,1VG er!ania ' 2,3VG =area Britanie ' 2,6VG Fran'
ţa ' 2,4VG Italia ' !inus 2,5VG @pania S !inus 1,V
(*&e Corld in 928" editat de *&e #conomist). &entru
procentul e*porturilor0 :e Monde" 3 !artie 215.
21,
ccidentul european nu prea !er$e, @tatele
Unite
Un Ocontinuă
ccident totsă
maiînainte%e,
mic dar încet, alţii, în
sc<i!b, !er$ repede sau foarte repede. în 232,
dacă acordă! un credit deplin proiecţiilor, pro'
dusul pe cap de locuitor va fi încă !ai !are în
ccident dec#t în ţările e!er$ente )procentele
!ai !ari ale <inei sau Indiei trebuie raportate
la o populaţie !ult !ai nu!eroasă(, însă ec<i'
librul de putere se va fi deplasat în favoarea
acestora din ur!ă. în plus, istoria nu se opreşte

la 232N
P; de !odest a devenit aro$antul ccident de
altădatăN +t#t de !odest, înc#t, în afara unei
sincere re!uşcări pentru toate relele făcute, se
Autodeprecierea
poate suspecta şi un dra! de ipocri%ie. 7eilalţiH
nu !ai sunt do!inaţi, sunt parteneri, şi ' cine
ştie8 ' pe cale să devină la r#ndul lor do!inanţi.
In plus, $raţie !asivei i!i$raţii din ulti!ele
decenii, au auns să fie substanţial repre%en'
taţi c<iar între %idurile ccidentului )%iduri din
ce în ce !ai per!eabile(. +u devenit parteneri

inconturnabili.
Ei atunci, ccidentul di!inuat de astă%i pare
tentat să'şi di!inue%e şi propriul loc în istorie.
@unt interpretări potrivit cărora nu ccidentul,
ci <ina ar fi fost p#nă !ai ieri )p#nă pe la
122(
Aut ode pr e c i e r e a
7vioara înt#iH în econo!ia !ondială. în acest

ca% sub%istă un !ister0 cu! a reuşit ccidentul
să o do!ine8 <iar 7Lu!ea a ;reiaH în
ansa!blu
n'ar fi fost practic ră!asă în ur!ă p#nă în plin
secol al l'lea. =orala e evidentă0 cciden'
tul s'ar fi detaşat strict în ur!a "evoluţiei In'
dustriale, !ai precis abia spre !ilocul secolului
al l'lea, absorbind seva unei lu!i pe care
toc!ai o lua în ne!iloasă

de e*ploatarea stăp#nire şi profit#nd îndeosebi
a coloniilor. &e scurt,
s'a î!bo$ăţit pe sea!a altora.
@unt tot !ai !ulţi istorici care înclină spre
un soi de e$alitate ccident'restul lu!ii, în
prea!a "evoluţiei Industriale. +r$u!entele
lor0 &IB'ul pe cap de locuitor e oarecu! ase!ă'
nător, speranţa de viaţă de ase!enea 3... #nd
urnaliştii 7speciali%aţiH preiau !esaul şi îl
înfăţişea%ă în stilul lor abrupt, aun$e! la o
la!entabilă caricatură0 astfel, occidentalii ar fi
descoperit lu!ea fiindcă ră!ăseseră, în ur!a
cruciadelor, cu nostal$ia !irodeniilor e*otice,
iar "evoluţia Industrială s'a petrecut în +n$lia,
3 e%i, de pildă, Tennet< &o!eran%, Marea diver5

genţă. 7&ina" #uro$a şi naşterea economiei mondiale
moderne" &oliro!, Iaşi, 21 (*&e -reat Divergence.
7&ina" #uro$e and t&e Ma<ing oft&e Modern Corld #co5
nom?" 222(.
şi nu în <ina, deoarece +n$lia a beneficiat de

re%ervele ei de cărbune şi de !ateriile pri!e

adu'
se din +!erica.-
=ai trebuie să spun ' s'ar putea să nu fie
inutil ' că e aici o perfidă de%infor!are8 cci'
dentul a auns să do!ine lu!ea toc!ai fiindcă
era dea !ult deasupra ei. alcularea şi recal'
cularea datelor &IB'ului ' aleatorii c#nd sunt în
cau%ă epoci îndepărtate ' n'au nici o
i!portanţă,
cu at#t !ai !ult, cu c#t cifrele pot fi uşor !a'
nipulate, în sluba ideolo$ilor. :u de bo$ăţia
brută este vorba0 în fa%a preindustrială deose'
birile pur cantitative nu sunt at#t de !ari cu!
vor deveni, în favoarea ccidentului, în ur!a
"evoluţiei Industriale. "ă!#ne strict faptul că
ccidentul şi nu!ai el a creat un nou tip de
civili%aţie, care a auns să î!brăţişe%e planeta.
u <ina ' ca şi cu oricare altă ţară sau

re$iune,
la ale$ere, din afara peri!etrului occidental '
n'a! fi avut a%i nici ştiinţă, nici te<nolo$ie şi
nici industrie aşa cu! le ave!, nici de!ocraţie,
at#ta c#tă este, nici stat de drept şi aşa !ai
departe. >acă alţii susţin tot !ai insistent că
nu'i aşa, !erită să repetă! că aşa e, şi nu
- /erve Te!pf, /in de l@ccident" naissance du

monde"
@euil, &aris, 215.
altfel.
&robabil că :eCton nu dispunea pe capul lui de
locuitor britanic de un &IB !ai !are dec#t un
erudit c<ine% din aceeaşi epocă şi nici de o spe'
ranţă de viaţă !ai lun$ă. "ă!#ne însă faptul

că
a fost totuşi britani c, şi nu c<ine%. &roble!a e a
creativităţii şi a spiritului transfor!ator care
au ani!at societăţile occidentale.
L:I+LI@=UL "I>IR  &"BL=R delicată,

dar care ar trebui abordată fără preudecăţi.
I!periile coloniale sunt opera unui ccident
dea !ai puternic, !ai bo$at şi !ult !ai evoluat
în toate privinţele. eea ce nu însea!nă că
cci'
dentul nu şi'ar fi e*ploatat coloniile fără
!enaa'
!ente. >acă africanii ar fi inventat ei civili%aţia
te<nolo$ică, ar fi procedat probabil la fel cu u'
ropa. în esenţă însă, lu!ea occidentală a $ăsit
în ea însăşi resursele perfor!anţelor sale, şi nu
în afară. oloniile au putut să î!bo$ăţească, dar
şi să sărăcească. @pania şi &ortu$alia au fost
trase în os de i!periile lor coloniale. &e la 1922,
@tatele Unite şi er!ania, ţări lipsite practic
de colonii )!icul i!periu colonial $er!an fusese
!ai !ult o c<estiune de or$oliu(, sunt de
departe
cele !ai perfor!ante econo!ii, sensibil !ai
dina'
!ice dec#t =area Britanie şi Franţa, acestea
din ur!ă cu avantaele, dar şi cu de%avantaele
i!enselor lor i!perii.

*ploatarea colonială a fost nedreaptă şi
brutală, dar să nu !er$e! p#nă într'acolo înc#t
să ne înc<ipui! că s'ar fi e*ercitat asupra unei
lu!i care trăia idilic p#nă la venirea europenilor.
 lu!e a prosperităţii şi a drepturilor o!uluiN

ccidentalii au făcut !ulte rele în colonii, dar
au
făcut şi unele lucruri bune, şi, p#nă la ur!ă, în
!od obiectiv, au î!pins re$iuni 7uitateH ale
$lobului în lu!ea !odernă, fie şi la !ar$inea
lu!ii !ode!e. &#nă şi ţările actuale din +frica
:ea$ră sunt o creaţie a colonialis!ului occiden'
tal, c<iar dacă acu! încearcă să'şi construiască
o istorieG fapt este că frontierele lor au fost tra'
sate arbitrar în secolul al l'lea de noii stăp#'
nitori, cu totul insensibili la alcătuirea etnică a
continentului. Un act arbitrar din care a re%ultat
însă o realitate pre%entă. &ute! la fel de bine
denunţa ' unii istorici au şi făcut'o ' cucerirea
ro!ană a aliei sau a >acieiG doar că fară i!pe'
rialis!ul ro!an n'a! avea astă%i nici ro!#ni şi
nici france%i, care eventual să'l denunţe.
O: :;;UL +@;+ de acu%aţii şi autofla$e'
lări, a! ur!ărit cu curio%itate vi%ita în +l$eria
a preşedintelui Franţei Fran$ois /ollande )de'
ce!brie 21(, despre care s'a spus că are şi
rostul de a pune un punct diferendului istoric
franco'al$erian. +l$eria a fost colonie france%ă
din 152 p#nă în 193, şi s'a eliberat în ur!a
unui lun$ şi s#n$eros conflict. întrebarea era
dacă /ollande îşi va cere sau nu scu%e în
nu!ele
Franţei. :u ' nici c<iar aşaN ', nu şi'a cerut

scu%e.
In rest însă, a invocat nu!ai partea ne$ativă a
lucrurilor, doar partea defavorabilă fostei puteri

coloniale. + fost un re$i! 7profund nedreptH şi
7brutalH. +şa a fost, fără îndoială. @ă fi uitat
totuşi să !ai spună ceva8 ă +l$eria era un
con$lo!erat de triburi la 152, iar +l$eria !o'
dernă, ca naţiune, şi între frontierele ei, lăr$ite
$eneros cu o bună parte din @a<ara france%ă, e
un re%ultat al epocii coloniale8 ă al$erienii s'au
!asacrat !ult !ai rău între ei după 193 dec#t
o făcuseră france%ii înainte8 ă +l$eria devenise
totuşi şi ţara unui !ilion de france%i şi alţi euro'
peni, care n'au ştiut cu! să plece !ai repede,
nu
fiindcă nu şi'ar fi iubit ţara care devenise şi a
lor,
ci fiindcă se te!eau, pe drept cuv#nt, că îşi vor
pierde viaţa8 La fel şi sute de !ii de al$erieni
7purs#n$eH, care au luptat alături de france%i,
fiindcă au cre%ut în proiectul co!un franco'al'
$erian, şi care acu!, inevitabil, trăiesc în
Franţa,
ei şi ur!aşii lor, ca cetăţeni france%i. >ar să
evite
pe c#t pot nor!ele statului de drept, d#ndu'se
os unii pe alţii prin lovituri de stat, repri!#nd
în fel şi c<ip, înşiruind dictaturi sau re$i!uri
autoritare, tot france%ii i'au învăţat pe noii lideri
ai ţărilor 7eliberateH8
@L++JUL a fost o practică odioasă. L'au practi'

cat însă înainte de europeni, şi pe o scară !ult

!ai lar$ă, arabii. u co!plicitatea africanilor
înşişi, care trăiau şi atunci, ca şi acu!, într'o
stare ende!ică de conflict. +tunci c#nd c<iar

din departa!entele france%e de peste !ări )=ar'
tinica şi uadelupa( porneşte solicitarea con'
da!nării sclavaului, ca for!ă de $enocid, ce
s'ar putea spune î!potrivă8 >esi$ur, aşa a fost.
>ar n'a fost doar at#t. Ei în acele insule
france%e,
la fel ca şi, la scară !ult !ai !are, în @tatele
Unite, sclavaul a fot pre!isa !onstruoa să pen'
tru condiţia u!ană !ult !ai bună a descenden'
ţilor acelora pe care occidentalii i'au tratat acu!
două'trei secole ca pe nişte ani!ale. +ceasta
deoarece societatea occidentală a avut în ea
însăşi ' spre deosebire de celelalte ' resursele
perfecţionării şi idealul ec<ităţii sociale. a!e'
nilor de culoare le'a venit r#ndul !ai t#r%iu,
totuşi le'a venit. #nd le va veni şi în +frica8
@pre
deosebire de =artinica şi uadelupa, ră!ase
sub oblăduire france%ă, /aiti, cealaltă fostă
posesiune france%ă din +ntile, s'a eliberat pe la
122, în ur!a răscoalei sclavilor. Un episod fără
doar şi poate $lorios. + devenit pri!ul stat
ne$ru.
u o istorie fabuloasă, invent#ndu'şi p#nă şi
î!păraţi.  astă%i ţara !i%eriei absolute, una
dintre cele !ai sărace ale lu!ii.
I>:;UL + +JU:@ să se ene%e p#nă şi de di'

!ensiunea sa creştină. ;otuşi, c<iar şi pentru

ateii de astă%i, sau pentru cei indiferenţi în !a'
terie reli$ioasă )deveniţi, laolaltă, !aoritari în
lu!ea occidentală(, creştinis!ul ră!#ne tiparul

ori$inar al civili%aţiei europene. &#nă şi 7reli$iile
seculari%ateH, care, parţial, îi iau locul în epoca
!odernă, nu fac, în !are !ăsură, dec#t să
trans'
pună în ter!eni laici un i!puls iniţial creştin
)perfecţionarea lu!ii, e$alitatea condiţiei u!a'
ne(. +sta nu i'a î!piedicat pe cei !ai !ulţi
repre%entanţi ai ţărilor occidentale să eli!ine
din
eşuat,proiectul
cel puţinonstituţiei europene
pentru !o!ent( )delaaltfel
referirea ori'
$inile creştine ale uropei. Justificarea potrivit
căreia pasaul respectiv n'ar avea ce să caute
într'un te*t constituţional nu e toc!ai sinceră.
@'a vrut în !od evident să se evite orice u!bră
de bănuială a vreunei discri!inări 7procreştineH
în defavoarea !ai ales a 7noilorH europeni care
î!părtăşesc alte reli$ii.
cuv#ntul de ordine pare a fi 7e$ali%are pe
toată liniaK. Ei cu! e$alitatea efectivă e încă
departe de a fi fost dusă p#nă la capăt, se supra'
Dispari?ii: femeia ?i rasele
licitea%ă în re$istrul si!bolic.
Fe!eia oferă un e*e!plu elocvent0 benefi'
ciară !ai recentă a de!ocrati%ării, re%ervată
iniţial u!ătăţii !asculine a societăţilor occiden'
tale. + fost fe!eia do!inată, a fost ea asuprită
şi e pe cale să parcur$ă, aido!a 7Lu!ii a ;reiaK,
un lun$ fiecare
trebare proces de decoloni%are8
poate La această
da răspunsul în' îl
pe care
crede de cuviinţă. Fapt este că de la începuturi
p#nă !ai ieri, celor două u!ătăţi ale speciei
u!ane li s'au atribuit !isiuni diferite0 fe!eii i'a
revenit spaţiul interior, cu alte cuvinte că!inul,
copiii, fa!ilia, iar bărbatului activităţile 7e*te'
rioareH, publice0 v#nătoarea )dacă e s'o luă! din
vre!urile pri!itive(, ră%boiul, politica. !anci'
parea fe!eii în epoca recentă însea!nă toc!ai
abolirea acestei distincţii, evadarea ei din 7in'
teriorH şi intrarea, alături de bărbat, în spaţiul
public. Lu!ea isla!ică şi ccidentul ilustrea%ă
astă%i, cu deosebită li!pe%i!e, cele două filo%ofii
contradictorii, iar pole!ica

la!icH are o conotaţie în urul
puternic 7vălului
si!bolică0 is'
fe!eia
se cade să ră!#nă 7ascunsăH, sau are !enirea
să devină la fel de vi%ibilă ca bărbatul8 :ici cci'
dentul nu s'a lăsat uşor convins, dovadă dificul'
tatea cu care fe!eia a c#şti$at dreptul de vot0
doar c#teva naţiuni !ai !ici şi oarecu! !ar$i'
nale ale ccidentului i'1 acordă în urul anului
1922 )+ustralia, :oua Qeelandă, Finlanda,
@uedia(G principalele ţări occidentale 7cedea%ăH
abia după &ri!ul "ă%boi =ondial )@tatele Unite,
er!ania, =area Britanie(, iar altele, precu!
Franţa, abia la capătul celui de'al >oilea "ă%boi
=ondial. ;eoretic, astă%i, în lu!ea occidentală,
fe!eia este, le$al vorbind, în toate privinţele,
e$ala bărbatului. :icăieri însă, e*cept#nd poate
ţările scandinave, e$alitatea efectivă )cu! ar fi,
să %ice!, paritatea deplină în sfera de sus a poli'

ticii sau a finanţelor( nu e dusă p#nă la capăt.
&oate va fi într'o %i. &oate c#ndva va aun$e

Di s pa r i ?i i : f e me i a ?i r as e l e
bărbatul să fie do!inat şi sec<estrat în

spaţiul
interiorN
întrebarea este în ce !ăsură disocierea 7băr'
bat'fe!eieK are un funda!ent biolo$ic sau este,
di!potrivă, !ai de$rabă de ordin cultural. ;en'
dinţa 7politic corectăK a ccidentului este să se
accentue%e asupra deter!inărilor culturale. :u
natura, ci cultura ne'ar face aşadar bărbaţi sau
fe!ei. 7n ne naît pas fe!!e0 on le devientK
("JF*u
te naşti femeie" ci devii)" a %is @i!one de Beau'
voir, şi, dacă a %is ea, însea!nă că aşa şi este.
uv#ntul 7se*K e în pericol să fie e*clus din
voca'
bular, deoca!dată i s'au restr#ns se!nificaţiile
la cele strict anato!ice. +cu! se spune 7$enK,
pentru a !arca o distincţie care nu !ai e per'
cepută ca o fatalitate biolo$ică. >e aici şi sin'
ta$!a gender studies" cate$orie de cercetări
istorico'literare, pro!ovate de a!ericani şi cu
deosebire de a!ericance. Interesant cu!
intelec'
tualii se alinia%ă, cu!inţi, la tot ce li se spune
că e corect. +ve! de'a face cu o
7contra!itolo$ieK
opusă, la fel de e*cesiv, !itolo$iei tradiţionale
care e*acerba distincţia dintre se*e )vreau să
spun dintre $enuriN(. ăsătoria <o!ose*uală,
dea le$ali%ată, sau pe cale de a fi, în nu!eroase

ţări occidentale, se inspiră din aceeaşi filo%ofie0
se*ul ni'1 ale$e!N @'a ter!inat cu tirania natu'
rii, sunte! în cultură. Fireşte, nu toată lu!ea
$#ndeşte )încă( aşa. +llan şi Barbara &ease, doi
britanici, soţ şi soţie, a!bii psi<olo$i, au

publicat
în 199 o carte privitoare la deosebirile dintre
se*e. Iată ce afir!ă, pe şleau0 7Bărbaţii şi fe!e'
ile sunt diferiţi. :ici !ai răi, nici !ai buni, dar
diferiţi. @in$urul lucru sau aproape sin$urul pe
care'1 au în co!un este că aparţin aceleiaşi
specii. ;răiesc în lu!i diferite, cu valori diferite
şi potrivit unui ansa!blu de re$uli diferite.H 
a! tare spusN :orocul soţului este că n'a
publi'
cat sin$ur cartea, a avut nu doar aprobarea, ci
şi colaborarea soţiei. între ti!p, cercetările nu
s'au oprit. Un bilanţ recent, publicat de un neu'
robiolo$ france%9, încearcă să î!pace şi capra, şi
var%a0 e*istă unele diferenţe biolo$ice, dar nu
se poate face abstracţie nici de factorii socio'
culturali. ;otuşi, în ce proporţie unii sau alţii8
Ei de ce at#ta înverşunare î!potriva diferen'
ţelor8 &robabil în ideea că ceea ce este c#t de c#t
diferit n'ar avea cu! să fie ri$uros e$al. +lt'
 +llan şi Barbara &ease, PourBuoi Ies &ommes

n@ecou5
tent Gamais rien et Ies femmes ne savent $as lire Ies cartes
routieres" First ditions, &aris, 1999, p. 3 (C&? Men
Don@t
:isten and Comen 7an@t !ead Ma$s" 199(.
9 Jean'Franţois Bouvet, :e camion et la $ou$ee.
:@&omme et la femme ont5ils un cerveau different0" Fla!'
!arion, &aris, 21.
!interi, faptul că fe!eia şi bărbatul nu sunt

c<iar la fel )fireşte, între li!itele condiţiei u!a'
ne( pare a fi o constatare at#t de ele!entară,
înc#t n'ar trebui să !ai aibă nevoie de

rafinate
ar$u!ente ştiinţifice.
aceeaşi întoarcere cu 12 de $rade s'a petre'

cut în proble!a raselor. >istincţiile rasiale, ca
şi cele de $en )iată, !ă e*pri! dea corect(, fuse'
seră a!plificate )în favoarea 7albilorH( într'o
!ăsură, a%i, evident, cu totul inacceptabilă. în
pre%ent, !itolo$ia s'a întors pe dos. >acă nu
!ai
e*istă fe!ei, de ce ar !ai e*ista rase8 :u
de!ult,
la o e*po%iţie alt!interi foarte interesantă or$a'
ni%ată la =usee des arts pre!iers din &aris )să
re!arcă! în treacăt că nu se !ai spune 7artă
pri!itivăH, ci artă 7pri!arăH, în ti!p ce bieţii
7pri'
!itivi fla!an%iH ră!#n tot cu! au fost0 7pri!i'
tiviH(, sub titlul :@invention du sauvage" !i'a
sărit
în oc<i frecvenţa for!ulei Ies $retendues
Hraces1
şi 7pretinseH, şi puse între $<ili!ele, ca să fie de
două ori clar că nu si!t adevărate. &e unul
dintre
panouri fi$ura şi o re!arcă potrivit căreia la
ori$inea tuturor discri!inărilor, inclusiv rasia'
le, se află devalori%area fe!eii. Un i!pecabil
a!al$a!.
Ei totuşi, rasele sunt tot at#t de vi%ibile ca şi

fe!eile. @oluţia de bun'si!ţ ar fi fost dedra'
!ati%area distincţiilor şi scoaterea lor dintr'o
sc<e!ă ierar<i%ată. "enunţarea la speculaţiile
sterile cu privire la superioritatea sau inferio'
ritatea intelectuală a unora sau a altora. însă
acceptarea şi, !ai !ult c<iar, punerea în valoare

a unor trăsături, nu nu!ai fi%ice, secundare în
fond, dar care, ca şi în ca%ul bărbatSfe!eie, nu
fac dec#t să î!bo$ăţească sensurile u!anităţii.
ricine poate distin$e, nu doar prin aspect, ci
şi prin te!pera!ent, un italian de un suede%, se
pare însă că nu !ai poate distin$e, sau nu !ai
e convenabil să o facă, un african de un euro'
pean. &oate doar privind cursa de o sută de
!etri0 ne$rii
dar ceva !ai sunt
încet.în@ă
faţăG vin şio albii
fie doar din ur!ă,
c<estiune de
7culturăH8 Ei de data asta diferenţele s'au şters
de tea!a întreţinerii atitudinilor rasiste. o!
reuşi într'o %i să nu fi! rasişti, şi nici !iso$ini,
bucur#ndu'ne totuşi de bo$ăţia diferenţelor8
Via?a de apoi, sau zece ani ?n plus?
=+I I@;R "U: F"=:; care să dea i!puls

civili%aţiei occidentale8 La început a fost
credinţa
)reli$ioasă(. +poi credinţele )de tot felul(. @e pare
că n'a !ai ră!as dec#t căutarea, individuală, a
bunăstării )a 7fericiriiH ar fi prea !ult spus(. >ar
şi aceasta se loveşte astă%i de un %id0
perspectiva
e de a avea !ai puţin, nu de a dob#ndi !ai
!ult.
ricu!, viaţa terestră, în i!a$inarul occi'
dental, a c#şti$at bătălia cu viaţa de apoi. ;ot
!ai puţini oa!eni cred în adevărurile reli$iei
creştine, iar !aoritatea celor care încă cred '
cred totuşi !ai puţin intens ca odinioară ' îşi
Via?a de apoi, sau zece ani ?n plus?
pro$ra!ea%ă viaţa în !ai !ică !ăsură potri'

vit învăţăturilor reli$ioase dec#t o făceau îna'
intaşii lor.
#şti$ul este palpabil. în ciuda deficienţelor

inerente condiţiei u!ane, viaţa, în ansa!blu, a
devenit !ai bună dec#t a fost vreodată. !ul a
atins un palier biolo$ic superior. ;răieşte !ai
!ult, şi'a prelun$it tinereţea, a scăpat de o !ul'
ţi!e de boli şi infir!ităţi. I!presia că acestea
s'ar fi în!ulţit nu e c<iar neînte!eiată, dar se
e*plică în pri!ul r#nd prin prelun$irea conside'
rabilă a vieţii )ca şi prin şansa de a supravieţui
acordată celor care alt!interi n'ar fi avut'o(.
@unt afecţiuni pe care oa!enii nu apucau să le
!ai aibă, fiindcă !ureau înainte )cu! s'ar %ice,
încă 7sănătoşiH(. + dispărut însă aproape
co!plet
!ortalitatea infantilă, care, în ur!ă cu doar un
veac, secera încă !asiv, c<iar în cate$oriile cele
!ai favori%ate. =ortalitatea era !are şi în r#n'
dul tinerilor )tuberculo%a, diverse boli infec'
ţioase(. +cu!, tinerii, cu relativ puţine e*cepţii,
nu'şi !ai pierd viaţa dec#t în ur!a unor acci'
dente sau prin sinucidere.
Ei iată un e*traordinar parado* statistic. în
lu!ea occidentală, aşadar la nivelul cel !ai de
sus, speranţa de viaţă era, la 1922, sub 62 de
ani. +stă%i, se apropie de 2 de ani. &#nă şi
ţările
cele !ai sărace, aproape toate, au auns să
bene'
ficie%e de o speranţă de viaţă superioară cci'
Vi a?a d e ap oi , sau zece an i i n p l us?
dentului de acu! o sută de ani. în epoca de

piatră, speranţa de viaţă trebuie să fi fost !ăcar
de vreo 2 de ani. eea ce însea!nă că, sub
acest
raport, şi în ter!eni strict statistici, !o!en'

tul 1922 e !ai aproape de preistorie dec#t de
%iua de a%i.
Fireşte, statistica se cere interpretată. >ouă
dintre cele trei decenii c#şti$ate în secolul din
ur!ă trebuie puse în sea!a eradicării !orta'
lităţii infantile. +ceasta a tras în os, p#nă nu
de!ult, calculul de ansa!blu al duratei vieţii,
însă !ăcar %ece ani )deoca!dată( repre%intă un
c#şti$ net. iaţa s'a prelun$it cu cel puţin un
deceniu. Ei tinereţea, reală sau aparentă )spun
şi 7aparentăH, fiindcă e*istă o !odă a tinereţii,
cu diversele ei strate$ii(, probabil încă şi !ai
!ult. Un o! de -2 de ani este astă%i !ai t#năr,
sau !ai puţin v#rstnic, dec#t o persoană de 32
de
ani în ur!ă cu un veac. e va ur!a este $reu
de spus. @unt însă specialişti )ca să nu !ai
vorbi!
de a!atoriN( care cred într'o prelun$ire nedefi'
nită a speranţei de viaţă. o! trăi sute de ani8
:e!uritori e $reu de cre%ut că vo! aun$e. 12
>ar cu! ră!#ne cu viaţa veşnică8 @e pare
că p#nă la ur!ă o!ul a făcut un t#r$. Qece ani,
12 Lucian Boia, *inereţe fără +ătrâneţe. Imaginarul

longevităţiidin %ntic&itate $ână astă'i , /u!anitas,
Bucureşti, 223 (uand Ies centenaires seront Geunes.
:@imaginaire de la longevite de l@%ntiBuite ă nosGours"
Les BeWles Lettres, &aris, 223(.
Vi a?a d e ap oi , sau zece an i i n p l us?
poate !ai !ulţi, poate în viitor c#teva decenii de

viaţă terestră în sc<i!bul vieţii de apoi. 
tran%acţie faustiană. @c<i!bul nu pare c<iar

ec<ivalent, raportat la durată, ca să nu !ai vor'
bi! de $radul de perfecţiune al cerului in raport
cu pă!#ntul.  drept, anii c#şti$aţi, !ulţi, pu'
ţini, sunt o certitudine, în ti!p ce viaţa de apoi
ră!#ne o ipote%ă. +! c#şti$at poate ceva pal'
pabil, renunţ#nd la o si!plă ilu%ie. întrebarea
este ce ne face! fără ilu%ii8 ri că trăi! 62 de
ani, ori că trăi! 122, ori că vo! trăi 522, re%ul'
tatul este acelaşi0 ni!ic, dacă după aceea nu

!ai ur!ea%ă ni!ic. iaţa de apoi a fost una
dintre 7ilu%iile1X care au !odelat civili%aţia occi'
dentală0 credinţa transfi$urării o!ului şi a lu!ii.
Lipsa speranţei, c<iar a unei speranţe ilu%orii,
lipsa unui obiectiv înalt, fie şi de neatins, riscă
să afecte%e $rav siste!ul de civili%aţie.
>I: &R+;, nici reli$iile seculari%ate nu o duc
!ai bine. +şa s'a auns la o penurie de !ari
Na?iunile ?i Europa
pro'
iecte, care nu pot fi $enerate dec#t de !ari cre'
dinţe.  suficient să co!pară! două $enuri de
construcţii, parte i!a$inare, parte reale, şi oare'
cu! si!ilare0 uropa, acu!, şi naţiunea, în
ur!ă cu un veac, un veac şi u!ătate. :aţiu'
nea a fost cu prisosinţă o reli$ie. 11 @'a !urit
pentru ea pe baricade, s'a !urit în tranşee.
;otul
s'a prins la un !o!ent dat în lo$ica ei. Fron'
tierele au fost decupate şi redecupate ca să î!'
brăţişe%e c#t !ai bine fiecare naţiune şi s'o
deli!ite%e de celelalte. Istoria a fost obli$ată să
11 Lucian Boia, Două secole de mitologie naţională" /u'

!anitas, Bucureşti, 1999 )noi ediţii0 226, 211 şi 21(.
intre, încă din %orii ei, în cadrul naţional, cu

toate defor!ările şi !anipulările de ri$oare. Un
ar<eolo$ france% îi invoca, pe la 1-2, pe 7fran'
ce%ii din epoca de piatrăHG nu se ţinea de $lu!e.
Ei na%iştii s'au cufundat în preistorie, identi'
fic#ndu'se cu fabuloşii arieni. Faţă de ase!enea
verti$inoase proiecţii în ceaţa începuturilor,
7naţionali%areaH vului =ediu s'a dovedit a fi o
operaţie aproape inocentă, c<iar dacă oa!enii
acelei epoci nu $#ndeau defel în spirit naţional,
în istoria reală, "ă%boiul de 122 de +ni nu s'a
petrecut c<iar între france%i şi britanici )a fost
ca! în aceeaşi !ăsură între france%i şi fran'
ce%iN(, dar în istoria scrisă aşa a auns să fie.
Ideolo$ia naţională s'a tocit între ti!p, ca
!ai toate idealurile ieşite din laboratorul occi'
dental. =otivele sunt !ai !ulte. + plătit !ai
înt#i preţul conflictelor s#n$eroase )în principal,
cele două ră%boaie !ondiale( pentru care naţio'
nalis!ul occidental poartă o $rea răspundere.
+ fost în bună !ăsură contracarată de cealaltă
!are reli$ie occidentală0 de!ocraţia. #ndva,
individul era neînse!nat faţă de naţiune, acu!
s'a ridicat la fel de sus. @au c<iar !ai sus8 ra
în sluba ei, acu! se aşteaptă ca naţiunea să
aibă $riă de el. @ă !ai fie de actualitate cuvin'
tele lui J.F. TennedM0 7:u vă întrebaţi ce poate
face +!erica pentru voi, întrebaţi'vă ce puteţi
face voi pentru +!ericaH8 La fel, trec în faţă şi
Na?i un i l e ?i Eur op a
!inorităţile )etnice, reli$ioase, se*uale... de

tot
felul(G la fel, prind $las şi re$iunile istorice,
fiecare cu profilul său, aplati%ate c#ndva de
tăvălu$ul naţional. Iar $lobali%area e pe cale să
di%olve naţiunea într'un a!al$a! planetar, prin
esto!parea frontierelor ca şi prin a!estecul
cresc#nd de etnii şi reli$ii. @unt, fireşte, şi re'
%istenţe, şi c<iar !anifestări ultranaţionaliste
)!inoritare şi !ar$inali%ate, ta*ate drept 7poli'
tic incorecteH(, reacţie a celor care încă !ai cred
că lu!ea aşa trebuie să fie0 î!părţită în naţi'
uni, o!o$ene cultural şi separate prin frontiere
efective.
;btuşi, aşa erodată şi relativi%ată cu! a
auns
să fie, naţiunea ră!#ne inco!parabil !ai pre'
%entă în !inţile şi ini!ile oa!enilor dec#t u'
ropa. Uniunea uropeană e un proiect $randios
şi debil totodată. Faţă de identităţile naţionale,
bine conturate, identitatea europeană se arată
e!ina!ente difu%ă0 !ai cur#nd, tot su!a unor
identităţi naţionale. Istorii ale uropei sunt
nenu'
!ărate, dar nu e*ist ă cu adevărat o istorie" şi,
!ai $rav încă, nu e*istă o mitologie. r, fară un
ori%ont !itolo$ic )!itolo$ie înse!n#nd tot ce e
credinţă puternică(, ni!ic re!arcabil nu se
înfăp'
tuieşte pe lu!ea asta. >in păcate, uropa e !ai

!ult o birocraţie dec#t o credinţă. @ă o spune!
drept0 ţările uropei ccidentale au iniţiat acest
proiect fiindcă n'au avut încotro. înaintea &ri'
!ului "ă%boi =ondial stăp#niseră lu!eaG în

nu!ai trei decenii, victorioase sau înfr#nte în
aceeaşi !ăsură, !ăcinate de cele două !ari
con'
flicte, cobor#seră la condiţia unor puteri !ilocii.
&entru a !ai putea avea o pondere econo!ică şi
politică convenabilă, erau conda!nate să
!ear$ă
î!preună. >ebut#nd în 196- cu şase !e!bri
)Franţa, er!ania, Italia, Bel$ia, landa,
Lu*e!'
bur$(, Uniunea s'a tot e*tins, în$lob#nd aproape
tot ccidentul european, apoi foştii sateliţi ai
Uniunii @ovietice şi c<iar o parte a fostului teri'
toriu sovietic0 ţările baltice. >ouă%eci şi şapte de
ţări în total. Le apropie, desi$ur, şi o oarecare
soli'
daritate europeană, un fond co!un de
civili%aţie,
dar !ai presus de toate înţele$erea faptului că,
separat, ar fi prea puţin luate în sea!ă pe o
scenă !ondială do!inată de ansa!blurile !a'
sive, de la @tatele Unite la <ina.
"ecenta cri%ă financiară şi econo!ică a
devoa'
lat însă fisuri care aunseseră să treacă aproape
neobservate într'o perioadă de relativă prospe'
ritate. Ei au ieşit la iveală nu nu!ai decala'
ele de ordin !aterial, ci, poate !ai $rav, şi
nepotrivirile culturale.  ţară ca @pania, ti!p de

secole 7lanterna roşieH a ccidentului, lăsase
i!presia că e pe cale să recupere%e în c#teva
decenii o înt#r%iere istorică şi să treacă în pri'
!ele r#nduriG acu!, în c#ţiva ani, aproape că a
revenit la punctul de plecare. Ei er!ania
aproape a revenit de unde plecase, adică

foarte
sus )după ce a pierdut două ră%boaie !ondiale,
is'a ră%uit o bună parte din teritoriu şi a !ai
trebuit să inte$re%e şi er!ania de st, ti!p
de aproape o u!ătate de secol an$aată în cu
totul altă direcţie dec#t lu!ea occidentală(. u!
se vede, ierar<iile sunt $reu de clintit. >in pă'
cate, nici er!ania, redevenită pri!a ţară a
ccidentului, nu !ai are di!ensiunea necesară
pentru a se i!pune sin$urăG aşa că e nevoită să
tra$ă după ea o bună bucată de continentN
Franţa
se !enţine în po%iţia a doua, pier%#nd însă teren
în faţa er!aniei0 a*a &aris'Berlin, coloana
vertebrală a uropei, s'a de%ec<ilibrat. =area
Britanie nu s'a <otăr#t încă dacă !ai ră!#ne în
uropa, o uropă pe care o vrea de altfel c#t
!ai va$ structurată, sau face pasul decisiv şi
iese din ea. :ordul are senti!entul că este ec'
!ănit de @ud, iar @udul că este u!ilit de :ord.
&o%iţiile e*tre!e sunt ale er!aniei şi reciei.
er!anii nu înţele$ de ce ar !unci !ai !ult şi
ar plăti !ai !ulte i!po%ite pentru ca $recii să
!uncească !ai puţin şi să plătească !ai puţin.
Iar $recii, din partea lor, nu încetea%ă să o co!'
pare pe +n$ela =erel, cancelarul er!aniei,
fie cu /itler, c#nd sunt tare supăraţi, fie, puţin
!ai concilianţi, cu Bis!arc. =ai e cale p#nă la
federaţia europeanăN >e altfel, ni!ic !ai eloc'

vent dec#t !odul cu! se înfăţişea%ă euro, !o'
neda co!ună, în i!a$inile de pe bancnote. >e

re$ulă, bancnotele naţionale sunt !arcate prin
si!boluri distinctive, cel !ai adesea c<ipuri de
personalităţi. +cu!, euro se pre%intă abstract,
doar cu nişte !otive ar<itectonice. &ersonalităţi
naţionale sunt pu%derie, personalităţi europene,
pare'se, încă nu s'au descoperit. Iniţial, au fost
totuşi luate în considerare, dar au că%ut la e*a'
!en, se vede pentru a nu crea susceptibilităţi,
fiind $reu de repre%entat toate naţiile şi toate

ideolo$iile. &e deasupra, personalităţile din tre'
cut, în !od curios, $#ndeau altfel de cu! ar fi
trebuit să $#ndească dacă ar fi trăit a%iG aşa, lui
@<aespeare i s'a reproşat antise!itis!ul care
ar tran spare din piesa sa ,eguţătorul din ene5
ţia5" să'i acordă! scu%a că n'avea cu! să ştie că
în felul acesta îşi ratea%ă pre%enţa în si!bolis'
tica financiară a uropei.
EI >="+YI+ @ +"+;R întruc#tva obosită.
For!al, şi'a ca! îndeplinit !isiunea. 1 etăţenii
mpasul
lu!ii democratic
occidentale sunt perfect e$ali în drepturi,
fără deosebire de rasă, etnie, se*, reli$ie sau
stare
socială. >ispun în principiu de toate libertăţile
p#nă la li!ita dincolo de care e*cesul de liber'
tate al unora ar î!pieta asupra libertăţii altora.
Iar cei puşi să conducă sunt, direct sau indirect,
aleşii lor. Ei totuşi, se vede bine că s'a petrecut
un bloca. >e fapt, o dublă evoluţie, în sensuri
opuse. &e de o parte, individul capătă tot !ai
1 =ai pe lar$, punctul de vedere al autorului despre

de!ocraţie în Mitul democraţiei" /u!anitas, Bucureşti,
225 )nouă ediţie0 215(G :e M?t&e de la democraţie"
Les Belles Lettres, &aris, 22(.
I mpa s ul de moc r at i c
!ultă autono!ie. "evoluţia Internetului a faci'

litat nespus raporturile directe dintre persoane
şi capacitatea acestora de a se or$ani%a şi reac'
ţiona cu pro!ptitudine. Insă şi 7individuali%a'
reaH e cu dublu tăişG se poate traduce printr'o
an$aare !ai responsabilă a fiecăruia, sau, di!'
potrivă, prin nici o an$aare, sau prin tot felul de
an$aări insolite, şi atunci pericolul care p#n'
deşte e ato!i%area societăţii0 fiecare individ, sau
fiecare $rup, pentru sine. Internetul, îndeosebi,
!ultiplică, în c<ip contradictoriu, at#t capaci'
tăţile de inte$rare, c#t şi posibilităţile de 7deta'
şareHG sub acest ulti! aspect, se$!ente între$i
sunt pe cale să evade%e din spaţiul public, con'
stituindu'se în !icroco!unităţi paralele şi
autono'
!e. >e la naţiune, din nou, la triburi8
7;ribalis!H
!anifestat frecvent în spiritul unei realităţi
virtuale, din specia ocurilor video, în discordan'
ţă cu efortul de raţionali%are şi disciplinare a
corpului social, care a stat la ba%a !odernităţii.
Un i!a$inar capricios se e*tinde în dauna de'
!ersului raţional. =işcările contestatare ilus'
trea%ă elocvent deficitul de orientare. #ndva,
alternativele aveau un sens bine definit ideolo$ic
şi politic. +cu! ră!#ne doar refu%ul, pe c#t de
violent e*pri!at, pe at#t de steril, !ateriali%at
în vitrine devastate şi !aşini incendiate...

;oate, ce e drept, se lovesc de dile!a funda'
!entală a anilor din ur!ă. apitalis!ul dă tot
!ai !ulte rateuri0 p#nă şi el a obosit. >eoca!'

dată nu se întrevede însă nici o for!ulă
alternati'
vă credibilă. @'a ars lu!ea o dată cu
co!unis!ulN
"ă!#ne speranţa unui capitalis! refor!at, !ai
puţin fascinat de c#şti$ şi !ai înţele$ător cu
interesele $enerale. u! s'ar %ice, un 7capita'
lis! cu faţă u!anăK0 un suro$at de utopieN
=+I LIB" + "I P:>, $raţie te<nolo$iei electro'

nice, individul este şi !ai controlat ca oric#nd,
$raţie aceleiaşi te<nolo$ii. :ici un stat poliţie'
nesc 7tradiţionalH n'a reuşit să pătrundă at#t de
ad#nc în inti!itatea oa!enilor cu! reuşesc să
o facă de!ocraţiile actuale. >e altfel, şi indivi%ii
au o capacitate !ult sporită de a se p#ndi reci'
proc. @unte! prinşi într'o contradicţie0 tot !ai
!ultă şi tot !ai puţină libertate.
In paralel, şi clasa do!inantă a căpătat o
autono!ie sporită, proteat ă de dubla citadelă a
banului şi a puterii. Li!itarea ine$alităţilor de
avere pare să fie ştearsă din for!ula de!ocra'
ţieiG a ră!as asociată cu tentativa, co!plet
eşuată,
a utopiei de!ocratice co!unisteG acu! c<iar şi
<ina, %ic#ndu'şi în continuare co!unistă, a
redescoperit virtuţile ine$alităţilor sociale0 se
pare că doar aşa funcţionea%ă !aşinăria econo'

!ică. =obilitatea socială bate pasul pe loc0 cei
care urcă sau care coboară ră!#n !inoritari în
corpul socialG re$ula e că nu te !işti prea !ult
în raport cu punctul de plecare. Ine$alitatea

socială st#neneşte considerabil seria cealaltă,
a e$alităţilor procla!ate şi le$iferate. @tatele
Unite pot să aibă un preşedinte de culoareG însă
ne$rii, care repre%intă 15V din populaţia ţării,
aun$ să fie ca! u!ătate din nu!ărul per'
soanelor înte!niţate. =otivul nu stă în vreo
înclinaţie cri!inală specifică, ci în consecinţele
condiţiei sociale precare. în$riorător este că
diferenţele de avere nu nu!ai că nu se atenu'
ea%ă, dar au tendinţa să crească. Bo$aţii devin
încă şi !ai bo$aţi, în !od absolut sau în raport
cu ceilalţi, iar în perioada actuală de !aras!
econo!ic care tinde să se prelun$ească, cei
aflaţi
la ba%a ierar<iei sociale plătesc ei în pri!ul r#nd
oalele sparte, fie şi nu!ai dacă luă! în consi'
derare a!plificarea şo!aului. &e de altă parte,
în !od parado*al, înr#urirea cetăţenească
asupra
orientărilor şi deci%iilor politice pare a'şi arăta
tot !ai !ult li!itele. @ocietatea însăşi fiind
fra$!entată, se !anifestă !ai rar opţiuni !a'
sive, ca pe vre!ea av#ntului de!ocratic sau a
luptelor de clasăG în consecinţă a scă%ut şi pre'
siunea asupra clasei politice. >eosebirile dintre
dreapta şi st#n$a s'au atenuat în bună !ăsură
)pentru cine nu e dispus să rişte o ieşire aventu'
roasă !i%#nd pe e*tre!a dreaptă sau pe
e*tre!a
st#n$ă, soluţii antisiste! aflate în !inoritate
şi, în pre%ent cel puţin, fără şanse reale(. &#nă
la ur!ă, cetăţeanul e nevoit să'şi !anifeste

opţiu'
nea în raport cu o clasă politică solid i!plantată
)c<iar dacă nu'i place, alta nu e( şi care'i oferă
alternative destul de li!itate. &este toate, i!'
perativele econo!ice, acu! do!inante, sunt
insensibile la principiile şi re$ulile de!ocraţiei.
lobali%area !ai ales e, în esenţa ei, în !od
obiectiv, 7antide!ocraticăH, fiindcă i!pune ten'
dinţe şi constr#n$eri, evident, fără să le !ai
treacă prin votul popular. &olitica, politica eco'
no!ică în orice ca%, e coordonată, în !ăsură
cresc#ndă, la scară planetară, cu alte cuvinte în
afara unui cadru de!ocratic controlabil. Ei în
uropa, c#nd trece! din capitalele naţionale la
Bru*elles, capitala Uniunii uropene, de!ocra'
ţia !ai pierde c#teva puncte sau c<iar !ai
!ulteG
birocraţia bru*elle%ă nu se arată foarte preocu'
pată de ceea ce vor sau nu vor cetăţenii diverse'
lor ţări partenereG ţările sunt încă concrete,
uropa e !ai cur#nd o abstracţiune, şi în
conse'
cinţă se tratea%ă cu !iloace abstracte.
ondiţie funda!entală a de!ocraţiei, liber'
tatea de e*presie a c#şti$at enor! în ulti!a
vre!e, spriinindu'se în !are !ăsură tot pe
arsenalul electronic. Fiecare individ poate să
co!unice tot ce'i trece prin cap oricui e dispus
să'l asculte. "iscul e pe !ăsura c#şti$ului0 acela

al unei învăl!ăşeli de !esae ieşite de sub con'
trol. &e de altă parte, în sens opus acestei de%'
lănţuiri de libertate, responsabilii ordinii sociale

se străduiesc să !enţină de%baterea publică
între li!ite considerate 7corecteH, !ultiplic#nd
re$ulile şi tabuurile. 7orectitudinea politicăH a
auns să ţină loc de cen%ură.  tot !ai $reu să
te strecori printre interdicţii, cu riscul de a fi
ta*at drept 7rasistH, 7antise!itH, 7isla!ofobH, 7!i'
so$inH, 7<o!ofobH... Libertatea fără %ă$a%uri
interferea%ă cu libertatea îndi$uită0 se vor putea
asorta aceste !ari tendinţe8

Un deficit de utopie
:II P!-!#SA:" a treia !are reli$ie seculari'

%ată a epocii !oderne, alături de naţiune şi
de!ocraţie, nu pare a fi în cea !ai bună for!ă.
=entalităţii cuceritoare de altădată i'a luat locul
o atitudine te!ătoare şi defensivă. &reocuparea
!aoră nu !ai este aceea de a face lu!ea de
!#ine !ai bună dec#t lu!ea de a%i, ci de a avea
$riă să nu devină !ai rea. +şa înc#t la ordinea
%ilei nu !ai e pro$resul, ci stoparea declinului,
evitarea unei posibile dere$lări !aore.  dove'
deşte cu prisosinţă psi<odra!a cli!atului. +
afir!a astă%i că ceea ce se înt#!plă cu cli!a nu
este c<iar at#t de evident şi poate nici at#t de
catastrofal cu! se spune a auns să fie !ai 7in'
corect politicH dec#t a susţine că o fe!eie nu
sea!ănă c<iar întru totul cu un bărbat. @'a
Un deficit de utopie
decis
dea, cu cvasiunani!itate de voturi0 prin !ai

tot ce întreprinde, o!ul afectea%ă !ediul
natural,
şi cli!atul cu deosebire, lovind astfel în fun'
da!entele propriei e*istenţe.  ca%ul aşadar să
întreprinde! !ai puţin. >e fapt, atins de tea!ă
e ccidentul, îndeosebi ccidentul european,
ceilalţi îşi văd de treabă. &roble!a <inei )ca
şi a altor ţări 7e!er$enteH( nu e să evite polua'
rea, ci, în ca%ul în care altfel nu se poate, să po'
lue%e c#t !ai !ult, pentru a aun$e ccidentul
din ur!ă. >acă în locul vec<ilor reli$ii ane!iate
ccidentul a pus într'adevăr ceva, acest ceva,
noua credinţă lar$ î!părtăşită, este aceea a
sănătăţiiK" sănătatea u!ană, sănătatea planetei.
@ă trăi! c#t !ai sănătoşi într'un !ediu să'
nătos.15 colo$ia e sin$ura ideolo$ie puternică
în %iua de a%i. Ei !ai departe8 =ai departe ce'ar
putea să !ai fie8 @tă! liniştiţi, ca să nu deran'
ă! planeta.
O: 1939, o!ula pus piciorul pe Lună. =ai precis,

a!ericanul0 >omo americanus. >ar nici a!e '
ricanii n'ar fi auns pe Lună dacă nu i'ar fi
provocat ruşii )sovieticii, cu! li se spunea pe
15 +! preluat conceptul lui Lucien @fe%0 :a sânte

$arfaite. 7ritiBue d@une nouvelle uto$ie" @euil, &aris,
1996G :@uto$ie de la sânte $arfaite" olloZue de erisM,
Lucien @fe%, ed., &aris, 221.
n def i ci t de u t opi e
atunci(. ucerirea spaţiului a fost un proiect

7co!unistH, pus în practică cu !ai !are succes

de 7capitaliştiH. Unii cu utopia, ceilalţi cu !iloa'
cele de a o înfăptui. în !ai puţin de două
decenii,
ar fi ur!at, în proiecţiile i!a$inare ale vre!ii,
o e*pediţie spre =arte. între ti!p, s'au înc<eiat
de !ult şi călătoriile selenare, iar despre pro'
iectul !arţian se !ai vorbeşte din c#nd în c#nd,
ca să nu fie dat cu totul uitării.  drept, bani
si!t tot !ai puţini, iar sovieticii, redeveniţi ruşi,
nu'i !ai presea%ă pe a!ericani. "esponsabil e
însă în pri!ul r#nd i!a$inarul0 visul nu !ai
este ce a fost.
ccidentul înre$istrea%ă un deficit de utopie
după preaplinul de altădată. ste bine, este rău8
Ei una, şi alta. Istoria ccidentului, şi istoria
pe care ccidentul a dăruit'o planetei, a fost po'
vestea transpunerii în !aterie a unei $randioase
utopii. +cu!, visul s'a spulberat. a fi, probabil,
!ai puţină creativitate. or fi, atunci, şi !ai
puţine plăs!uiri e*trava$ante. :u păre! capa'
bili să !ai inventă! astă%i ceva pe !ăsura
co!unis!ului.
 distincţie ră!#ne totuşi de făcut0 între
ccident şi ccident. între ccidentul european
şi ccidentul a!erican. Ei în @tatele Unite se
înre$istrea%ă un reflu* reli$ios0 sensibil însă !ai
li!itat dec#t de partea cealaltă a ceanului.
=ai puţin credincioşi dec#t au fost, a!ericanii
ră!#n totuşi cei !ai credincioşi dintre occiden'

tali. =ai credincioşi şi în raporturile cu >ivi'

nitatea, !ai credincioşi şi în ceea ce priveşte
propria lor !isiune pe acest pă!#nt. <iar dacă
şi la ei se accentuea%ă se!nele de neîncredere şi
de scepticis!. isul co!un european nu s'a înfi'
ripat încăG se va ivi vreodată8 isul a!erican
încă e*istă. Fondul acesta de credinţă oferă
poate
cea dint#i e*plicaţie dina!is!ului societăţii )in'
clusiv econo!iei( a!ericane, în contrast cu l#n'

ce%eala europeană. Iar !esianis!ul a!erican,
încă sensibil, contribuie, nu !ai puţin dec#t
petrolul sau calculele $eopolitice, la $ria pe care
a!ericanii o poartă lu!ii. @e văd, puţin naiv, în
rol de salvatori, $ata oric#nd să ofere celorlalţi
!odelul lor, evident cel !ai bun. @unt ' c<iar
dacă şi ei puţin obosiţi ' cei din ur!ă cruciaţi.
iocnirea cu Isla!ul era aproape inevitabilă. @e
înfruntă ulti!ii !ari credincioşi ai Iferrei, pe cale
să reaprindă vec<iul ră%boi pentru Ierusali!.
+taşa!entul )aproape( necondiţionat al +!ericii
pentru Israel trebuie înţeles, dincolo de co!po'
nenta $eopolitică sau de influenţa considerabilă
a lobbM'ului evreiesc la [as<in$ton, în deter!i'
nările sale !entale !ult !ai profunde. +!erica
s'a făcut prin Biblie, a!ericanii şi'au citit istoria
în c<eie biblică, şi astfel cartea sf#ntă a creat o
punte i!aterială ' dar cu at#t !ai solidă şi !ai
persistentă, cu c#t este i!a$inară ' între ei şi

7poporul alesK.
O: UL;I=+ "=, ccidentul a devenit un spa'
ţiu !ulticultural.  evoluţie neaşteptată şi
!Ceilal?i!
diver$entă dacă o raportă! la proiectul ori$inar
al statului'naţiune. ;i!p de un veac sau două
acesta a acţionat în sensul unei c#t !ai pronun'
ţate o!o$eni%ări. :aţiunea ideală e alcătuită
din oa!eni care vorbesc aceeaşi li!bă şi au în
co!un c#t !ai !ulte repere culturale şi istorice,
în Franţa, se $lu!ea c#ndva )pe c#nd se !ai
puteau face $lu!e cu tentă rasială( pe sea!a

!icului ne$ru care învăţa la şcoală despre Hnos
ancetres Ies -aulois )stră!oşii noştri, $alii(.
;eoretic, desi$ur, se poate şi altfel0 c#t !ai
!ulte
valori civice î!părtăşite, în ciuda deosebirilor de
li!bă, reli$ie şi cultură. ste naţiunea politică,
!Ceilal?i!
aşa cu! au $#ndit'o france%ii în vre!ea =arii
"evoluţiiG dar tot france%ii n'au pre$etat să'i
de%naţionali%e%e şi să'i transfor!e în 7adevă'
raţiH france%i pe toţi cei care încă nu vorbeau
cu!secade sau nu vorbeau deloc franţu%eşte )şi
erau u!ătate din populaţia Franţei(. =odelul
concurent, cel $er!an, suprapunea de la bun
în'
ceput naţiunea peste etnie0 naţiunea $er!ană,
lo$ic, era alcătuită din $er!ani. în procesul de
constituire a naţiunilor )în i!a$inar( şi a sta'
telor'naţiune )în spaţiul real(, ccidentul a
bene'
ficiat de şansa unor deli!itări teritoriale destul
de nete între diversele li!bi şi etnii. Frontiera
dintre france%i şi $er!ani, de pildă, este c#t se
poate de clară )co!plicată la un !o!ent dat
doar prin ca%ul +lsaciei, $er!ani deveniţi fran'
ce%i, $raţie virtuţiilor 7naţiunii politiceH, dar
!ultă vre!e revendicaţi de er!ania, care nu
recunoştea altfel de naţiune dec#t cea etnică(.
o!plicaţia şi uneori de%astrul s'au petrecut
atunci c#nd proiectul naţional, pur occidental,
s'a e*tins în uropa central'răsăriteană şi apoi
în întrea$a lu!e. @'au constituit în state na'

ţionale teritorii în fapt !ultinaţionale0 ca%ul
uropei entrale şi al Balcanilor, cu populaţiile
lor ine*tricabil a!estecate. +şa s'a auns la
!Ceilal?i!
sc<i!buri de populaţie )în cel !ai bun ca%(, la
e*pul%ări sau c<iar la $enocid. In consecinţă,
! Cei l al ?i !
fi%iono!ia etnică şi culturală a ţărilor respective

s'a si!plificat drastic. In sc<i!b, s'a co!plicat
nespus acolo unde fusese !ult !ai o!o$enă0 în
uropa ccidentală.
valuri după valuri de e!i$ranţi

> Q I > +: I,
s'au revărsat asupra ccidentului european.
*plicaţia feno!enului e li!pede0 !i%erie şi
nesi$uranţă a vieţii de o parte, prosperitate şi
sta'
bilitate de partea cealaltă. :'au fost însă nu!ai
disperarea şi presiunea i!i$ranţilor, ci şi nevoia
de forţă de !uncă supli!entară a unui ccident
afectat de sta$nare de!o$rafică şi ai cărui cetă'
ţeni se arătau din ce în ce !ai puţin dispuşi să
se
coboare la !unci considerate inferioare. cci'
dentul a avut nevoie de i!i$ranţi nu !ai puţin
dec#t au avut nevoie i!i$ranţii de ccident.
 drept, n'a avut nevoie de at#t de !ulţi. Unii
însă au desc<is poarta şi pentru alţii. Ei poarta,
c<iar dacă nu este lar$ desc<isă, nu se !ai
poate
nici %ăvorî.
Unii i!i$ranţi s'au asi!ilat. +lţii sunt în
curs de asi!ilare. >ar sunt destui care nu s'au
asi!ilat şi nici nu vor să se asi!ile%e.

ccidentul
este acu! şi al lor. >e re$ulă, !usul!anii sunt

cei !ai tenaceG în ccidentul laici%at, aduc cu
ei o cultură puternic !arcată de o reli$io%itate
specifică. ccidentul creştin, occidentul laic,
pare
! Cei l al ?i !
a deveni încetul cu încetul şi un ccident

!usul'
!an.14 în Franţa, se aprecia%ă procentul
!usul!a'
nilor )!ulţi dintre ei av#nd dea naţionalitatea
france%ă, fiind deci france%i ca toţi france%ii( fie
la -,6V din populaţie, fie la !ai puţin, între
5,6V
şi 6V, fie, di!potrivă, la !ai !ult, între  şi
11V.  într'un fel ironic0 statul france% a de%'

naţionali%at în dreapta şi'n st#n$a tot ce era de
de%naţionali%at0 bretoni, provensali, alsacieni...
+bia s'a ter!inat procesul de 7franci%areH, c#nd
iată, apar 7ceilalţiH, !ult !ai diferiţi şi cărora
c<iar e*peri!entatul !ecanis! asi!ilator fran'
ce% nu reuşeşte să le !ai facă faţă. în r#ndul doi
după Franţa vin ţări a căror populaţie !usul'
!ană poate fi esti!ată în urul unui procent de
6V0 er!ania )turci, în cea !ai !are parte(,
Bel$ia, +ustria, landa. +dău$#nd şi alte co!u'
nităţi afro'asiatice, aun$e! la o !edie vest'
14 ifre foarte diferite privitoare la procentul

populaţiei
!usul!ane, la "ap<ael Lio$ier, :e M?t&e de l@islamisa5
tion. #ssai sur une o+session collective" @euil, &aris, 21,
şi în [iipedia )CCC. Ciipedia.or$ACiiAIsla!'bM'oun'
trM(. >atele privitoare la er!ania, din /acts a+out -er5
man?" @ocietats'eria$, Franfurt a! =ain, 212, p. 145.
euro'
peană de circa 12V de persoane provenite din
culturi cu totul diferite de cultura europeană )in'
te$rate sau neinte$rate în $rade diferite(. @e
adau$ă, după căderea co!unis!ului, şi un
nu!ăr
! Cei l al ?i !
se!nificativ de est'europeni, !ult !ai

apropiaţi
însă de cultura ccidentului )cu e*cepţia ro!i'
lor, proveniţi în principal din "o!#nia şi Bul'
$aria, care par a derana ccidentul în !ăsură
şi !ai !are dec#t i!i$raţia afro'asiatică(. în
er!ania, în cifre $lobale, si!t peste 16
!ilioane
de persoane, aproape 2V din populaţie, care
provin din i!i$raţie )cel puţin un părinte fiind

i!i$rant(G  !ilioane dintre ei au dea cetăţenia
$er!ană, cu observaţia că 4 !ilioane sunt repa'
triaţi, $er!ani de ori$ine, 7reîntorşi acasăK, unii
după !ulte secole )precu! saşii din ;ransil'
vania(.
Factorul a$ravant al a!estecului constă în
î!binarea, adesea, a unor distincţii culturale
!aore cu starea de sărăcie şi de !ar$inali%are.
ste ceea ce se înt#!plă în cartierele periferice
ale !arilor oraşe, pe cale, unele, de a se
transfor'
!a în veritabile $<etouriG Franţa s'a confruntat
recent, în aceste %one fierbinţi, cu adevărate
revolte urbane. =ulticulturalis!ul pre%intă
unele
virtuţi, dar, poate, şi !ai !ulte riscuri. >eose'
birile culturale pot î!bo$ăţi spiritual o societate,
însă îi pot şi învrăbi pe oa!eni. >e la o situaţie
la alta nu şti! ce poate ieşi )Irlanda de :ord,

Bosnia...(.  societate cultural o!o$enă e poate
!ai anostă, dar şi !ai lipsită de riscuri. =ulti'
culturalis!ul n'a fost un proiect dorit, ci o
! Cei l al ?i !
virtute i!pusă (Hfaire du necessite vertu"

cu!
%ice france%ul(. Franţa încă !ai vrea să creadă
în inte$rare pur şi si!plu, dar îndoieli sau c<iar
reacţii de respin$ere apar şi acolo unde s'a !i'
%at cu adevărat pe !ulticulturalis!. ;oleranta
landă e străbătută de un puternic curent *eno'
fob. &#nă şi +n$ela =erel, cancelarul er!a'
niei, a declarat e*plicit în 21 ceea ce n'ar fi
%is în ruptul capului cu c#ţiva ani înainte0

7=ulti'
culturalis!ul a eşuat.H
Unde se va aun$e8
Ei @tatele Unite se 7colorea%ăH treptat. :aţiu'
nea ori$inară ' an$lo'sa*oni, nordici, protes'
tanţi ' se re$ăseşte încă într'o po%iţie do!inantă
în clasa conducătoare )J.F. TennedM, ales în
1932,
a fost pri!ul, şi deoca!dată sin$urul,
preşedinte
catolicG Bara ba!a e cel dint#i preşedinte de
culoare(. în rest, !o%aicul etnic, cultural,
reli$ios
n'a încetat să se diversifice. +lbii, de diverse
ori$ini, în ansa!blu, sunt încă !aoritari, dar
di'
na!ica de!o$rafică nu'i favori%ea%ă. rau -4V
în 1996, au scă%ut la 34V în 212. în acelaşi
interval, <ispanicii au pro$resat de la 12V la

19V.
u! va arăta +!erica8
+JU:=, I:I;+BIL, L+ O:;"BR"IL care ţin'
tesc ne!ilocit viitorul. Iată întrebări la care nu
ştiu să răspund.
Accelerare :u sunt de altfel sin$urul în
sau ruptur??
această stare de i$noranţă. :i!eni nu ştie0
inclusiv cei care, fără să clipească, dau răspun'
suri si$ure şi co!petente. In cele ce ur!ea%ă,
!ă las totuşi înduplecat să intru în ocul lui 7ce'
ar
putea să fieK. Un oc cu nenu!ărate scenarii,
adesea diver$ente. :ici unul dintre ele nu se va
îndeplini aşa cu! ni'1 i!a$ină! astă%i, dar s'ar
putea ca unul sau altul )nu şti! care( să
se!ene
puţin !ai bine cu ceea ce va fi c#ndva viitorul.
o pri!ă întrebare0 si!plă accelerare sau, !ai

radical, ruptură8 ;recutul, deoca!dată, doar se
îndepărtea%ă.  încă vi%ibil, e încă pre%ent, însă
relevanţa lui scade dra!atic. în secolul al l'

lea,
în plină revoluţie industrială şi în conte*tul unor
!aore restructurări sociale şi reelaborări ideo'
lo$ice, trecutul încă făcea corp co!un cu pre'
%entul. rice for!aţie culturală solidă pornea
de la li!bile clasice şi de la !arii $#nditori ai
+ntic<ităţii. :aţiunile şi'au $ăsit atunci ustifi'
carea supre!ă în istorie )îndeosebi în istoria
!edievală transfi$urată(. +stă%i, doar specia'
liştii se !ai apropie de operele +ntic<ităţii, iar
ustificările istorice şi'au ca! pierdut credibili'
tatea. "uptura e uneori cu!plit de vi%ibilă. +rta
)arta occidentală(, p#nă spre sf#rşitul secolului
al l'lea, a !ers, disciplinat, pe un !odel unic,
preluat de "enaştere din +ntic<itate şi dus apoi
!ai departe, cu inovaţii , desi$ur, dar nu cu răs'
turnări. &ri!a revoluţie artistică, declanşată de
i!presionişti, pe la 132'1-2, care a st#rnit,
firesc, scandal, nu a spart nici ea cadrele, şi,
prin
co!paraţie cu ceea ce avea să ur!e%e, apare
astă%i cu totul nevinovată. "ăsturnarea artistică
propriu'%isă se petrece i!ediat după 1922, c#nd
se !ultiplică for!ulele şi se aun$e repede la
suprarealis! şi la pictura abstractă.
=ircea liade re!arca 7sf#rşitul de lu!eK
pus la cale atunci de artişti, prevestitor al altor
sf#rşituri şi altor începuturi ce aveau să vină.
Ac c e l e r ar e s au r up t ur ??
Lucrurile nu s'au oprit aici. anonul artistic s'a

spart cu totul. +stă%i, indiferent de ce ar putea
%ice unul sau altul dintre criticii de artă sau

profesioniştii licitaţiilor, nu !ai e*istă nici un
criteriu de apreciere a 7fru!osuluiH sau a valorii
artistice.  $ră!adă de $unoaie poate fi, după
$usturi, o $ră!adă de $unoaie sau o creaţie !a'
oră. Un viţel !ort, dar bine conservat, şi dat
cu ceva culoare )e*e!plu autentic( e cotat !ai
bine dec#t un "e!brandt. :u %ic că e rău, %ic
doar că e altceva, în !od radical altceva.
tipolo$ia culturiie pe cale să devină cu totul

alta. +colo unde erau linii clare, do!neşte astă%i
o !işcare broCniană. ultura Internetului în'
sea!nă !ai !ultă infor!aţie ca oric#nd, dar şi
!ai puţină cultură ca oric#nd, cultura neînse!'
n#nd infor!aţie brută, ci infor!aţie structurată
şi încărcată cu sens. r, utili%atorul de Internet
se află ' sin$urN ' în faţa unui a!al$a!G ca să
ştie ce să alea$ă, să nu cadă în cursa de%infor'
!ării sau a !anipulărilor, ar trebui să fie dea
cultivat )ceea ce nu e ca%ul pentru cei !ai
!ulţi(.
@'au răsturnat şi ierar<iile. Fi$urile culturale
de v#rf, în %ilele noastre, şi cele pe care societa'
tea le fei răsplăteşte în consecinţă sunt aproape
toate din sfera spectacolului )7circulH, ar spune
vec<ii ro!ani(0 sportivi )cine loveşte !ai bine
!in$ea, pedalea%ă !ai repede sau se ţine !ai

corect în ec<ilibru pe bară(, actori de cine!a,
c#n'
tăreţi... >e înţeles, alt!interi0 e o lu!e stresată,
care, atunci c#nd nu !unceşte sau nu

alear$ă,
si!te nevoia să se destindă. Judec#nd în ter'
!eni !edicali, e c<iar reco!andabil să o facă.
>eoca!dată, încă reuşi! să ad!iră! şi perfor'
!anţele intelectuale sau artistice tradiţionale.
&oate fiindcă ni se !ai vorbeşte la şcoală despre
ele8 ricu!, !ulţi autori celebri sunt pe cale
să'şi afle ulti!ul refu$iu în dicţionare, abando'
naţi în fapt de autenticii ad!iratori. H#egi
monumentum aere $erennius )7+! înălţat un
!onu!ent !ai durabil dec#t bron%ulH(, e*cla!a,
or$olios, /oraţiu, cu vreo două !ii de ani în
ur!ă. H,ori omnis moriar" continua el0 nu voi
!uri cu totul, o parte din !ine î!i va supra'
vieţui. /oraţiu trăia în epoca unei istorii înceteG
ştafeta culturii se trans!itea firesc de la o $ene'
raţie la alta, de la un secol la altul. +cu! e cu
totul alt rit!, sunt prefaceri de cu totul altă

anver$ură. î!i pare rău pentru /oraţiu. :'a
!urit cu totul, dar nici nu se si!te prea bine.
@'ar putea, într'o %i nu prea îndepărtată, să
!oară de'a binelea.
&+; R =:I"+ nu va renunţa totuşi la un

trecut care oricu! îi va deveni tot !ai străin.
&oate c<iar îl va protea, atrasă toc!ai de nota
lui e*otică. Ei îl vor vi%ita cei de !#ine, aşa cu!
turiştii vi%itea%ă astă%i vec<ile ruine, e*pri!#n'
du'şi ad!iraţia, sincer, sau fiindcă aşa se

cuvine.
ste scenariul cel !ai bl#nd. @'ar putea însă ca

într'o %i ' fireşte, nu în viitorul pro*i! ' deo'
sebirea culturală să fi devenit at#t de !are, şi
preocupările o!enirii at#t de diferite, înc#t să se
instale%e o stare de co!pletă neînţele$ere sau de
lipsă totală de interes. Fiindcă nu'i vorba doar
de
ur!ătorii 62 de ani )aşa cu! e decupat de
re$ulă
viitorul în proiecţiile de tot felul(, ci de !ultele,
nesf#rşitele secole care se vor succeda de acu!
încolo. &#nă c#nd va re%ista =ic<elan$elo8
reatori de tot felul, nu vă !ai înscrieţi la
concursul de ne!urireN + fost între ti!p anulat.
+!estecul
&"&"YIIL +=@;ULUI ;:I şi consecin'

ţele acestui proces istoric ră!#n, în ce priveşte
lu!ea occidentală, o !are necunoscută a
viitoru'
lui. &#nă în pre%ent, procentul 7celorlalţiH, de
alt'
fel parţial asi!ilaţi, în diferite $rade, nu a
depăşit
pra$ul dincolo de care s'ar putea pune sub se!'
nul întrebării persistenţa tiparului occidental,
între ce e !ai bine şi ce e !ai rău, $a!a viito'
rului per!ite toate $radaţiile. @'ar putea ca
lucrurile să se liniştească0 i!i$raţia să fie
ţinută,
c#t de c#t, sub control, inte$rarea să pro$rese%e

)inclusiv cu perspectiva laici%ării co!unităţilor
!usul!ane, cele !ai rebele la valorile occiden'
tale(, iar indicele de fertilitate, !ai ridicat astă%i
la noii occidentali dec#t la populaţia de baştină
a ccidentului, să scadă treptat, pentru a se
alinia la !edia $enerală. ccidentul nu'şi va
pierde substanţa, nici sufletul, di!potrivă, se va
revi$ora printr'o infu%ie de prospeţi!e şi dina'
!is!. @cenariul opus este acela al unei i!i$raţii
ieşite de sub control, co!binată cu un eşec al
inte$rării şi cu o creştere !asivă a ponderii co'
!unităţilor străine de cultura ccidentului. @'a
putut afir!a, de pildă, despre Franţa că intr'o
u!ătate de secol va deveni !aoritar isla!ică,
în acest ca%, ar înceta să !ai fie Franţa. =ai
cur#nd dec#t un calcul de!n de încredere, ave!
aici ilustrarea co!ple*ului de 7cetate asediată1X
care îşi face dru! în ccident, în particular prin
ceea ce o carte recentă nu!eşte 7!itul isla!i'
%ăriiK )"ap<ael Lio$ier, :e M?t&e de l@islamisa5
tion). >ar nu vin doar isla!icii, vin şi alţii, şi toţi
laolaltă sunt cu adevărat nu!eroşi şi purt#nd
a!prente culturale de tot felul. +dău$#nd con'
trastele sociale )sărăcia şi !ar$inalitatea 7noilorH
occidentali( deosebirilor de ordin etnic, reli$ios
şi cultural, pute! uşor i!a$ina confruntări şi
conflicte de tot felul, inclusiv ră%boaie civile,
între li!itele e*tre!e, co!binaţiile sunt nenu'
!ărate, aşa că, evident, n'ave! cu! să şti! ce
va fi. @in$urul lucru $reu de contestat este că
procentul celor veniţi din afară şi al descenden'
ţilor lor va creşte se!nificativG e $reu de cre%ut
că Franţa va deveni o ţară isla!ică, dar e c#t se
poate de si$ur că va fi şi isla!ică, pur şi si!plu
fiindcă dea este. întrebarea este şi c#t de isla'
!ici vor !ai fi isla!icii0 se vor apropia de indife'
renţa reli$ioasă a creştinilor, sau vor ră!#ne
cantonaţi într'o civili%aţie de tip reli$ios8
"e%ultatul, în întrea$a uropă, ar putea fi o
nouă sinte%ă etnică şi culturală, o nouă lu!e
)precu! lu!ea !edievală faţă de +ntic<itatea
$reco'ro!ană(. =ai bună8 =ai rea8 %ltfel.
El O: @;+;L U:I; proiecţiile de!o$rafice a'

nunţă o redistribuire radicală. >acă se vor con'
fir!a )!ereu este un dacă)" în anul 262 nu
nu!ai nordicii protest anţi, ci populaţia albă, de
ori$ine europeană, în totalitatea ei, va fi înce'
tat să !ai fie !aoritară. >in 46, !ilioane de
locuitori, albii ar repre%enta 23,1 !ilioane,
adică nu!ai 46V. /ispanicii ar înre$istra, di!'
potrivă, o creştere spectaculoasă, atin$#nd nu'
!ărul de 145,6 !ilioane )51V(. :e$rii ar fi
65,4 !ilioane )1V(, iar asiaticii 5-,5 !ilioane
)V(.16 în aceste condiţii, şi catolicii vor deveni
!ai nu!eroşi dec#t protestanţii. +ceeaşi între'
bare se pune în ca%ul @tatelor Unite ca şi în cel
al ccidentului european0 va fi tiparul ori$inar
suficient de puternic pentru a nu se lăsa defor'
!at şi a i!pri!a şi celorlalţi !odelul său de
16 >upă :e Point"  noie!brie 21, p. 49.

ba%ă8  o întrebare la care ' a! vă%ut dea ' se
poate răspunde oricu!. în @tatele Unite !ai
apare o proble!ă delicată0 populaţia <ispanică
e concentrată îndeosebi în statele sudice )din
Florida şi ;e*as p#nă în alifornia(, e*act în
par'
tea din teritoriu care a fost c#ndva spaniolă,
respectiv !e*icană, şi ane*ată de a!ericani prin
dreptul celui !ai puternic.
Florida e destinaţia favorită a cubane%ilor.
=ia!i a devenit cel !ai !are oraş <ispanic din
@tatele Unite. 7într'un interval de trei%eci de
ani, vorbitorii de li!bă spaniolă, cubane%i în
!aoritate, şi'au stabilit do!inaţia practic în
toate aspectele vieţii oraşului şi i'au sc<i!bat
funda!ental co!po%iţia etnică, cultura, politica
şi li!ba. /ispani%area oraşului =ia!i este fară
precedent în istoria !arilor oraşe a!ericane.H 13
&ri!ul, se pare, dintr'o serieN în celelalte state
din sud, şi în alifornia în particular, se petrece
o adevărată inva%ie !e*icană )i!i$ranţi ile$ali
în cea !ai !are parte(. >e preci%at că $radul
de alteritate al !e*icanilor e !ai accentuat încă
dec#t al populaţiei ne$re, ilustrat prin sărăcie şi
analfabetis!. &otrivit lui @a!uel &. /untin$ton,
scopul !ărturisit de cei care vorbesc în nu!ele
13 @a!uel &. /untin$ton, C&o%re [e8 *&e 7&allenge

to %merica@s ,ational Identit?" @i!on and @c<uster &a'
perbacs, :eC Wor, 226, p. 4-.
Ame s t e c ul
<ispanicilor 7este de a transfor!a +!erica

intr'o
societate bilin$vă şi biculturală. +!erica nu !ai
trebuie să aibă nucleul cultural an$lo'protestant
plus subculturile etnice, aşa cu! le'a avut ti!p
de trei secole. a trebuie să aibă două culturi,
<ispanică şi an$lo'a!ericană, şi, !ai e*plicit,
două li!bi, spaniola şi en$le%a.H 1- +!estec la
7paritateH8 @au, p#nă la ur!ă, o ruptură0 deta'
şarea sudului, redevenit <ispanic, de nordul
an$lo'sa*on8 îşi vor lua <ispanicii revanşa8
1- I+idem" p. 513.
;rei scenarii europene
CRIZA CARE TOCM AI A TRECUT sau )în funcţie de

interpretări( cri%a care nu se !ai ter!ină a pus
într'o lu!ină necruţătoare insuficienţele Uniu'
nii uropene. Lovită de cutre!ur, uropa aproa'
pe s'a de%!e!brat în părţile ei co!ponenteG sub
aparenţa unităţii şi a 7destinului co!unH, au
reapărut ţări, econo!ii, societăţi, !entalităţi
e*tre! de diferite. @pectrul destră!ării a re'
activat i!perativul unităţiiG alternativa pare
si!plă0 sau !ai !ultă inte$rare şi o efectivă
coordonare politică, econo!ică şi financiară, sau
asu!area riscului unui eşec de proporţii
istorice,
cu consecinţe dintre cele !ai $rave. &entru pri'
!a dată a auns să se vorbească desc<is despre
posibila renunţare la euro, sau cel puţin despre
*rei scenarii euro$ene 9
retra$erea unor ţări din respectiva %onăG se

ad!ite de altfel că !etodolo$ia adoptată a fost
defectuoasă şi opti!is!ul iniţial, ca! facil0 !o'
neda unică ar fi trebuit să fie consecinţa unei
efec'
tive inte$rări politice şi econo!ice, şi nu
e*presia
artificială a unei 7uniuniH, !ai cur#nd fra$!en'
tate dec#t unificate. @unt voci care spun şi !ai
!ult0 o să dispară nu nu!ai euro, ci şi Uniu'
nea însăşiN
Ei atunci, pentru viitorul nu prea îndepăr'
tat, se conturea%ă două scenarii e*tre!e, co!'
pletate printr'un al treilea, să'i %ice!, oarecu!
de co!pro!is.
@:+"IUL :+;I0 Uniunea nu va re%ista tur'

bulenţelor actuale şi )probabil( viitoare.
uroscep'
ticis!ul e de altfel în creştere, ca şi e*asperarea
unora )er!ania( şi frustrarea altora )recia(.
&osibila retra$ere a =arii Britanii s'ar putea
să dea se!nalul de$rin$oladei. >e altfel, bri'
tanicii ar accepta să ră!#nă în Uniune, cu con'
diţia ca Uniunea să renunţe de a !ai fi o
uniune,
statele, sau !ăcar ei, britanicii, !enţin#ndu'şi
deplina suveranitate.încep
statele co!ponente In plus, c<iar
să dea unelededintre
se!ne des'
tră!are. @coţia pare <otăr#tă să se desprindă de
=area Britanie, iar atalonia se îndreaptă la
r#ndu'i spre o despărţire de @pania. Bel$ia )o
ţară
inventată în 152( s'ar putea să nu !ai e*iste,
în ur!a rupturii, de !ult ti!p anunţate şi !e'
reu a!#nate, între valoni şi fla!an%i. In acest
ca%, Bru*elles, acu! capitală at#t a Bel$iei, c#t
şi a uropei, ar ră!#ne e*clusiv capitală euro'
peană )cu condiţia să !ai e*iste o uropă(.
@:+"IUL &QI;I0 Uniunea nu se va de%!e!'

bra, şi atunci nu'i ră!#ne dec#t să se con'
solide%e. &#nă unde8 I!posibil de apreciat. Un
stat federal0 @tatele Unite ale uropei, ec<iva'
lentul, de partea astălaltă a ceanului, al @ta'
telor Unite ale +!ericii, ar fi $reu nu nu!ai de
reali%at, dar c<iar de i!a$inat. Yările europene
sunt inco!parabil !ai diferite, din toate punc'
tele de vedere, dec#t statele a!ericane. +!biţia
!a*i!ă, încă realistă, ar fi a înc<e$ării unei
confederaţii, cu un do%a care ră!#ne de stabilit
şi de ec<ilibrat între ce va !ai ră!#ne în suve'
ranitatea statelor şi ce va trece sub re$i!ul
suveranităţii co!une. ricu!, o uropă unită
nu va !ai putea vorbi pe tot at#tea voci c#ţi
!e!bri are. Iar în afară va trebui să apară unaL
e*act ce nu se înt#!plă astă%i, c#nd fiecare stat
îşi are propria sa politică internaţională şi pro'
priul său siste! de apărare.
şi !ai  scenariul > co!pro!is0 Uniunea nu

va funcţiona toată în acelaşi re$istru şi cu
aceeaşi
vite%ă. Unele ţări vor fi !ai inte$rate dec#t
*rei scenarii euro$ene 91
altele. @e vor distin$e %one diferit colorate. :u'

cleul puternic, adevărata uniune, va cuprinde
statele din nord. u e*cepţia, fireşte, a =arii
Britanii, care, în condiţiile unui ase!enea re$i!
!i*t, ar putea ră!#ne în Uniune, vă%#nd u'şi
de propriile treburi şi lăs#ndu'i şi pe ceilalţi
să'şi vadă de ale lor. @tatele din sud vor for!a
o altă %onă, !ai puţin de%voltat ă econo!ic şi cu
tot felul de alte insuficienţe structurale. >espre
cele venite !ai recent, şi aflate la !ar$inea Uni'
unii )nu doar în sens $eo$rafic(, precu!
"o!#nia
şi Bul$aria, să nu !ai vorbi!. @ă nu vorbi! '
fiindcă n'ave! idee ' nici despre cu! ar func'
ţiona în fapt o ase!enea !aşinărie co!plicată
şi contradictorie.
L trei U"& de !#ine se înscriu perfect în

re$ulile descifrării viitorului. iitorul real va fi
într'un fel sau altul, însă evident într'un sin$ur
fel. iitorul virtual ' cel cu care ne îndeletnici!
noi ' este în !ulte feluri, care se bat cap în cap.
&"I:;" +;P;+ @=: > O:;"B+" ave!
totuşi, !ai bine %is, ni se pare că ave!, şi o cer'
titudine. @e nu!eşte <ina. :oul <e$e!on al
planetei, într'un viitor apropiat. @ă'şi fi sc<i!'
C"ina, ?i iar C"ina
bat istoria re$ulile şi să decidă acu! dinainte8
@unt $a ta să cr ed că e $osi+il ca lu!ea de
!#ine să fie do!inată de c<ine%i. &ot risca, la
li!ită, şi un $ro+a+il. >ar sigur" ce însea!nă
asta8 #nd vorbi! despre viitor, cuv#ntul sigur
ar trebui inter%is. Unii, cu! a! vă%ut, au re'
inventat dea un trecut în care <ina apare,

aproape constant, ca cea !ai !are putere a
lu!iiG cu alte cuvinte, după o scurtă şi ne!e'
ritată parante%ă occidentală, s'ar reveni la o
stare de nor!alitate.
*istă un precedent, apropiat în ti!p, dar
aproape uitat, care ar trebui să dea de $#ndit.
@e
c<ea!ă Japonia )ră!#ne!, aşadar, în aceeaşi
%onă, a ceea ce se nu!ea, pe la 1922, 7pericolul
$albenH, reactuali%at în pre%ent, însă fără cono'
taţia de culoare, devenită politic incorectă(.
Japo'
nia s'a lansat după al >oilea "ă%boi =ondial
într'o creştere econo!ică aproape de necre%ut
)a fost, s'ar %ice, transferul în interior al unui
surplus de ener$ie care nu se !ai putea !ani'
festa în afară(. între 1962 şi 1992, &IB'ul Japo'
niei )socotit în dolari constanţi( a crescut de
aproape 16 oriG într'o vre!e c#nd toate econo'
!iile occidentale sunt într'o creştere
accentuată,
dar nici c<iar aşaN în aceeaşi perioadă, @tatele
Unite îşi a!plifică &IB'ul de patru ori, iar Franţa
1
şi er!ania de aproape cinci ori. @'a vorbit
atunci despre 7!iracolul apone%H. încă puţin,
şi Japonia avea să aun$ă din ur!ă, apoi să
întreacă +!erica. în 1992, &IB'ul său
repre%enta
42V din &IB'ul a!erican )la un nu!ăr de locui'
tori puţin sub u!ătate din populaţia @tatelor
Unite(. într'un !o!ent c#nd devenea cu ade'
vărat dra!atică, povestea a luat, brusc, sf#rşit.
>upă 1992, creşterea Japoniei s'a !oderat sen'
1 >upă +n$us =addison, o$. cit.
C!i na, ?i i ar C!i na
sibilG c#ţiva ani !ai t#r%iu, cri%a financiară a

pieţelor asiatice din 199-'199 a î!pins ţara în
recesiune, scădere econo!ică ur!ată de o
sta$'
nare din care n'a ieşit p#nă astă%i. >esi$ur, eco'
no!ia apone%ă a ră!as foarte susG dar nu !ai
e
dec#t o econo!ie perfor!antă printre altele, o
ţară de%voltată printre altele0 s'a banali%at.
&"IYIIL +" <e$e!onia <inei

&"R>
par a străbate un spaţiu 7asepticH, unde ni!ic
neaşteptat sau neplăcut nu s'ar putea petrece.
In fapt, econo!ia acestei ţări stă pe o ba%ă
foarte
nesi$ură. ;oată te<nolo$ia pusă la lucru de
c<ine%i e luată din afară. :u fac deoca!dată
dec#t să copie%e, să producă !ai prost, însă la
scară !ai !are şi !ult !ai ieftin. @unt o co!'
binaţie curioasă de ţară subde%voltată şi de ţară
suprade%voltată, de econo!ie de piaţă şi de
re$i!
politic totalitar. a reuşi să !ear$ă tot aşa8 @e
va sc<i!ba în c<ip radical8 întrebări, deoca!'
dată, fără răspuns. ricu!, nu vor putea !i%a
la nesf#rşit pe costurile !ici re%ult#nd din
î!pru!utul )la li!ită, din furtul( de te<nolo$ie
şi din salariile de !i%erie plătite !uncitorilor
)ca să nu !ai vorbi! de !unca servilă a !ai
!ulte !ilioane de deţinuţi(. #nd <ina se va
nor!ali%a
sale nu va c#t
!aide c#t,cu!
avea co!petitivitatea
să fie ceea ceecono!iei
a fost şi
încă !ai este. I!ensele contradicţii ale acestei

ţări sunt încă ţinute în fr#u de re$i!ul totalitar.
 e*plo%ie socială de proporţii nu e cu ni!ic !ai
puţin plau%ibilă dec#t ar fi dru!ul neabătut
spre <e$e!onia !ondială. <ina !ai are, peste
toate, şi o proble!ă de!o$rafică insolubilă0 poli'
tica copilului unic )!enită să fr#ne%e sporul
$alopant al populaţiei( are efectul pervers ' deşi
cu totul previ%ibil ' de a inversa pira!ida v#rste'
lorG e pe cale să devină o ţară cu foarte !ulţi
v#rstnici şi foarte puţini tineri )ca să nu !ai
vorbi! şi de disproporţia dintre se*e, în condi'
ţiile unui sin$ur copil, băieţii fiind preferaţi fete'
lor(. între factorii de succes şi factorii de risc ai
<inei, e posibil ca cei din ur!ă să aibă p#nă la
ur!ă cuv#ntul decisiv. @'ar putea să nu fie aşa,
dar s'ar putea să fie.
R I>:;UL &I"> ;": e un fapt $reu de

contestat. >ar în ce rit! şi la ce proporţii e i!'
posibil de prevă%ut. în plus, trebuie făcută dis'
tincţia dintre ccidentul european şi @tatele
Unite0 acestea din ur!ă continuă să pre%inte
un incontestabil potenţial de creştere, şi de!o'
$rafică, şi te<nolo$ică, şi econo!ică. :u trebuie
uitate nici celelalte 7colţuriH ale ccidentului,
potenţial i!ense, susceptibile de surpri%e.
<iar,
de ce <ina, şi nu anada sau +ustralia8  cu'
rios cu! ţările acestea ne!ăr$inite )ca spaţiu(
au ră!as at#t de !ici )ca populaţie, ca pondere
econo!ică şi politică(. Ei dacă !#ine vor fi ele,
şi nu <ina8 :u e deloc probabil.  doar posibil.
oncurenţa e*istă, cel puţin în plan virtual.

India se înscrie şi ea în co!petiţie. 7ea !ai
!are de!ocraţie a lu!iiH )!are, cu si$uranţă,
de!ocraţie... să nu intră! în detalii( apare, în
proiecţiile pentru 232, pe locul doi în econo!ia
lu!ii, după <ina şi înaintea @tatelor Unite. @e
!ai petrece însă un feno!en curios0
sacrali%area
&IB'ului. ste evident că ţări precu! <ina şi
India, c<iar dacă locuitorii lor ar !uri de foa!e,
tot ar aduna un &IB !ai ridicat dec#t, să %ice!,
Lu*e!bur$ul. eea ce are cu adevărat sens e
&IB'ul pe locuitor, şi e îndeosebi acel 7surplusH,
care, dincolo de satisfacerea nevoilor
ele!entare,
face ca o ţară să fie dina!ică, influentă,
puternică.
=ai sunt şi alţii. >espre Bra%ilia s'a tot vor'
bit.  ţară i!ensă, cu nenu!ărate resurse şi cu
o populaţie în rapid ă creştere )22 de !ilioane
astă%i, faţă de 122 de !ilioane în 19- şi !ai
puţin de 62 de !ilioane i!ediat după al >oilea
"ă%boi =ondial(. >upă 222, Bra%ilia a benefi'
ciat ti!p de c#ţiva ani de o creştere econo!ică
rapidă, şi cu! viitorul se decide si!plu, prin
analo$ie cu %iua de a%i, a fost i!ediat pusă pe
lista c#şti$ătorilor de !#ine. =ai recent, rit!ul
său econo!ic
secinţă pare săa tre%ească
scă%ut cu!ai
c#teva puncteG
puţin înşicon'
interes la
capitolul 7viitorH.
>e "usia aproape nu ne !ai a!inti!. &are
e*'
clusă din co!petiţie. + fost însă o vre!e c#nd '
nu e prea !ult de atunci î!preună cu i!pe'

riul ei şi sub nu!ele de Uniunea @ovietică, era
principala concurentă, şi econo!ică, şi politică,
şi ideolo$ică, a @tatelor Unite. +cu! l#nce%eşte.
+ ră!as totuşi, cu toate pierderile teritoriale,
cea !ai întinsă şi, potenţial, cea !ai bo$ată ţară
a lu!ii. >e!o$rafia, e drept, o trădea%ăG cu o
popu'
laţie în scădere, abia depăşeşte 142 de !ilioane
de locuitori, !ai puţin de u!ătate în
co!paraţie
cu @tatele Unite )iar pentru 262, i se prevăd
abia 113 !ilioane(. >ar poate cineva să pretindă
că "usia nu va avea nici un cuv#nt de spus în
ocul viitorului8
Ei !ai e o ţară, a! po!enit'o doar în treacăt,
poate !erită !ai !ult. e'aţi spune de @tatele
Unite ale +!ericii8 +ctualul ' încă ' <e$e!on.
>e ce n'ar fi şi <e$e!onul de !#ine8 într'o po%i'
ţie probabil !ai puţin do!inantă, însă tot pe

locul dint#i. :u se co!portă c<iar at#t de rău,
iar în co!paraţie cu uropa ccidentală a!
spune că se co!portă de'a dreptul bine.  eco'
no!ie !ai dina!ică, o ieşire !ai reuşită, acu!,
din cri%ă. Ei ' e*act la opusul uropei ' cu un
potenţial încă i!portant de creştere de!o'
$rafică. &opulaţia @tatelor Unite va continua să
crească în ur!ătoarele decenii într'un rit!
superior faţă de principalii săi co!petitori, în
ti!p ce <ina pare să'şi fi atins plafonul.
@e poate presupune, în c<ip re%onabil, că în

ur!ătorii 62 de ani diferenţele de nivel se vor
!ai restr#n$e, fară însă ca procesul de e$ali%are
să !ear$ă p#nă la capăt şi să răstoarne co!pl et
ierar<iile. Bănuiesc că cine continuă să parie%e
pe @tatele Unite, ţara încă cea !ai bo$ată, !ai
puternică şi !ai influentă, are şanse apreciabile
să c#şti$e. u riscul, desi$ur, să şi piardă.
+  =+I ;"BUI @&U@ ' şi nu şti! în ce

!ăsură lucrurile acestea se vor !odifica, dar e
$reu să se !odifice foarte !ult şi foarte repede '
este că lu!ea occidentală repre%intă şi astă%i
laboratorul aproape e*clusiv de creaţie ştiinţifică
şi te<nolo$ică.  relativ uşor )deşi nu c<iar
foarte
uşor( să i!iţi ccidentul, e !ult !ai $reu să'i
iei locul ca factor de creaţie. Japone%ii au
obţinut
pri!ul &re!iu :obel pentru fi%ică în 1949, după
aproape un secol de la adoptarea !odelului occi'
dentalG pentru c<i!ie, în 191G pentru !edicină,
în 19-. :ici un &re!iu :obel ştiinţific, p#nă
astă%i, pentru <ina.
&e l#n$ă puterea 7brutăH, econo!ică sau !ili'
tară, e*istă şi o putere !ai subtilă, conceptua'
li%ată recent prin sinta$!a soft $o=er1 puterea
7bl#ndăH i%vor#tă din presti$iul !odelului, in'
fluenţa culturală în sensul cel !ai lar$. întreba'
rea clasică0 "o!a a cucerit recia )cu ar!ele(,

sau $recii i'au cucerit pe ro!ani )prin cultură(8
r, sub acest aspect, ccidentul deţine încă o

incontestabilă supre!aţie, aproape o e*clusivi'
tate. ccidentul şi, îndeosebi, +!erica. +!erica
a cucerit lu!ea în !ai !are !ăsură prin
cultură
dec#t prin industria şi ar!atele ei. >e la
/arvard
la <a!bur$er, trec#nd prin fil!ele sau !u%ica
+!ericii, lu!ea s'a pus la ora a!ericană )cu tot
ce e bun sau !ai puţin bun0 dar şi 7subculturaK
tot cultură este(. +!erica îi face pe oa!eni să
vise%e. ine visea%ă la <ina8 )onştienţi de
acest <andicap, c<ine%ii investesc în propa$anda
culturală. ultura însă e o c<estiune de
seducţie.
Ei nu'i destul doar să vrei să seduci.(
?nc?lzirea glo#al? ?i Noul Nord
@'+" QI, după cu! circulă ideile fi*e, că lu!ea
de !#ine oferă
do!inată cel puţin
de <ina )ceea două certitudini.
ce toc!ai a fi
a! conse!'
nat( şi va fi sensibil !ai caldă. &uţini sunt
!uri'
torii care !ai îndră%nesc astă%i să co!bată te%a
încăl%irii $lobale. &oate va îndră%ni ' cine ştie '
&ă!#ntul însuşi să se lepede de ea.
@e î!pletesc str#ns în această încurcată pro'
ble!ă două tipuri de abordare, de esenţă cu
totul
diferită, dar care au auns să fie indisolubil le'
$ate. &e de o parte, constatarea ştiinţifico'e!'
pirică a unei oarecare încăl%iri a planetei. &e de
altă parte, o !itolo$ie care vine de departe, din
vre!urile &otopului.19 încăl%irea $lobală s'ar
19 Lucian Boia, mul şi clima. *eorii" scenarii" $si&o'e"
putea să fie un dat obiectiv, şi ni!ic altceva.

Intri$ă însă faptul că se potriveşte at#t de bine
cu scenariul ar<etipal al sf#rşiturilor de lu!e.
ste Poto$ul epocii noastre. &edeapsa bine!e'
ritată pentru păcatele oa!enilor. !ul tot păcă'
tuieşte0 pe vre!ea &otopului, faţă de divinitate,
!ai recent, faţă de natură şi faţă de el însuşi. In
consecinţă, trebuie să plătească, ca să'i vină
!intea la cap )dacă nu va dispărea cu totul(.
I!ediat după al >oilea "ă%boi =ondial, scena'
riul preferat de sf#rşit de lu!e a fost ră%boiul
nuclear. &rin 1932'19-2, i'a luat locul de$ra'
darea ecolo$ică, co!binată cu epui%area resur'
selor )de unde delirantul raport al lubului de la
"o!a din 19- care ' sub titlul :imitele creşte5
rii ' anunţa i!inenta prăbuşire a civili%aţiei
industriale(. +cu! a venit r#ndul cli!ei. vident,
cli!a se poate încăl%i, se poate dere$la în fel şi
c<ip, indiferent de scenariile noastre, oricare ar
fi ele. &oate că e doar o înt#lnire, fericită sau
nefericită, între un !it străvec<i şi o realitate
fi%ică recentă. >ar fu%ionarea celor două re$istre
nu poate să nu st#rnească, ar trebui să st#r'
/u!anitas, Bucureşti, 226 (:@>omme face au climat.

:@imaginaire de la $luie et du +eau tem$s" Les Belles
Lettres, &aris, 224(. &entru scenariile apocaliptice, ve%i
Lucian Boia, Sfârşitul lumii.  istorie fără sfârşit"
/u!anitas, Bucureşti, 1999 )nouă ediţie0 22-(G :a /in
du monde. Ane &istoire sans fin" La >ecouverte, &aris,
199 şi 1999(.
?n c?l zi rea gl o"al ? ? i Nou l Nord
nească, şi o oarecare, le$iti!ă, suspiciune.

în$riorător e faptul )în$riorător dacă e ade'

vărat, în$riorător, în alt sens, şi dacă nu e
adevărat( că dintr'o încăl%ire actuală încă destul
de !oderată s'a e*trapolat !odelul unei i!i'
nente catastrofe. @ă ne înţele$e!0 interpretările
şi proiecţiile sunt !odele, nu realităţiG ele pot
e*pri!a fidel o stare de lucruri autentică, dar
pot la fel de bine să o ia şi ra%na dacă lo$ica în
care sunt aşe%ate nu e corectă.
:e preface! că şti!, dar în fapt nu şti! dacă
planeta se va încăl%i, şi, dacă da, în ce proporţii.
>ouă $rade, sau poate !ai !ult, p#nă în 262.
&atru $rade, sau !ai !ult, sau !ai puţin, p#nă
în 122. >acă ne $#ndi! că deoca!dată creş'
terea nu atin$e nici !ăcar !edia de un $rad,
reali%ă! că 7dcarK două $rade însea!nă dea
destul de !ult. :e place să crede!, de ase!enea,
că a! identificat şi cau%a presupusei încăl%iri0
sunt e!anaţiile industriale şi a$ricole cu efect
de seră, în principal dio*idul de carbon. >e aici,
necesitatea de a sc<i!ba radical profilul diver'
selor activităţi u!ane şi !odul nostru de viaţă,
pe scurt, de a reinventa civili%aţia, de a o pune în
acord cu natura. Ei dacă, p#nă la ur!ă, cau%ele
sunt cos!ice, şi nu u!ane8 Fără industrii po'
luante, &ă!#ntul a trecut, de'a lun$ul istoriei
sale,
de !aiprin
!arenenu!ărate oscilaţii
a!ploare dec#t ceea cli!atice, unele
ce se înt#!plă
în pre%ent )erele $laciare, de pildă...(. :i se pare

că a! pus de$etul pe rană, dar s'ar putea în

fapt
să nu şti! !are lucru. :e p#ndeşte riscul unui
dia$nostic $reşit, cu ur!ări incalculabile.
@e !ai aude c#te o voce discordantă. laude
+lle$re, personalitate cunoscută în dubla sa
calitate de $eofi%ician şi de fost !inistru france%
al educaţiei şi cercetării, îi pune sub acu%are,
într'un articol recent, pe 7birocraţii cli!eiH. +van'
sea%ă la r#ndu'i cifre, potrivit cărora, din 1996
şi p#nă în 21, te!peratura !edie a $lobului
n'ar fi crescut nici !ăcar cu o fracţiune de $rad.
)Bănuiesc că alte cifre spun altceva. #t de !ult
crede! în cifre şi c#t sunt ele de !anipulatoare,
toc!ai fiindcă crede! at#t de tare în eleN( ;otul
e orc<estrat, potrivit lui +lle$re, de 7o reţea biro'
cratică !ondială care s'a or$ani%at în urul
cli!eiH. 7La :U, un detaşa!ent de funcţio'
nari bine plătiţi vrea să'şi continue treaba in'
utilă. în diverse ţări, sunt persoane, instituţii,
c<iar !inistere care au ca obiect să se ocupe de
cli!ă... ;otul preluat de un nu!eros corte$iu
!ediatic de urnalişti convinşi că au $ăsit o
te!ă solidă, prin care pot da ilu%ia apărării unei
cau%e nobile. Ei, în spatele lor, un lobbM de oa'
!eni de afaceri, de banc<eri...H 2 +şa să fie8 @ă
2 laude +lle$re, 7Les bureaucrates du cli!atH, :e

Point" 2'- dece!brie 21, p. 12 )articol preluat din
Journal ofP&?sics" voi. 46, 21(.
nu fie aşa8
Intre falsa alertă şi catastrofa ineluctabilă, să

ale$e! calea de !iloc )din co!oditate sau din
prudenţă, nu fiindcă ar fi neapărat !ai plau%i'
bilă(0 aceea a unei încăl%iri !oderate, te!perate
oricu! prin !ăsurile luate pentru li!itarea e!i'
siilor nocive. @'ar petrece, şi aşa, o sc<i!bare
destul de sensibilă a ecosiste!elor şi a condiţiilor
econo!ice şi de viaţă. Unii vor pierde, alţii vor
c#şti$a. reşterea nivelului oceanelor )ur!are
a topirii $<eţurilor continentale(, ca! cu un 7pi'
ciorH se %ice, adică 55 de centi!etri, p#nă în
262, ar afecta puternic, p#nă la dispariţie,
diverse insuliţe din &acific, dar şi %one oase de
coastă, intens populate, precu! în Ban$lades<.
landa !ai are de aşteptat, dar s'ar putea să'i
vină r#ndulN Qonele te!perate sau subtropicale
vor fi afectate de o instabilitate cresc#ndă, e*ces
de ploi sau de uscăciune. @e consideră însă că se
va înre$istra îndeosebi un deficit de apă, ur!a'
rea fiind un proces accentuat de aridi%are, cu
efecte lesne de i!a$inat asupra producţiei a$ri'
cole. @unt vi%ate re$iuni întinse ale lu!ii0 sudul
şi sud'vestul @tatelor Unite, o bună parte din
+!erica Latină, +frica, +ustralia, <ina, rien'
tul +propiat, sudul uropei...
Beneficiar0 nordul.1 &artea, deoca!dată, cea
1 Laurence @! it<, *&e ,e= ,ort&. *&e Corld in

969" &rofile Boos, London, 21.
!ai puţin populată şi cea !ai puţin e*ploatată

a planetei0 anada, +lasa, @iberia şi, în u'

ropa, ţările scandinave. In spaţiul nordic, te!pe'
raturile vor creşte în !ai !are !ăsură dec#t
!edia planetară )feno!en în curs, pus în evi'
denţă, spectaculos, de topirea accentuată, în
se%onul cald, a calotei polareG s'ar putea ca peste
c#teva decenii ceanul +rctic să fie, vara, co!'
plet eliberat de $<eţuri(. în ce priveşte preci'
pitaţiile, toate !odelele conver$0 nici un pic de
uscăciune, re$i!ul ploilor va fi abundent. :e
aşteaptă oare o !are !i$raţie spre nord8
&ornind de aici, plouă cu scenarii. Unele, de'a
dreptul sen%aţionale. @coţia, de pildă, ni se spune,
se va despărţi de +n$lia nu nu!ai politic, ci şi
cli!atic. în ti!p ce în sudul ar<ipela$ului brita'
nic ploile se vor rări şi pe alocuri va b#ntui seceta,
e*tre!itatea scoţiană va beneficia de o u!i'
ditate ideală, ca şi de o te!peratură în creştere.
Inte$rată în :oul ur!ea%ă

ţările scandinave, :ord european,
să profitealături
din plinde
de de%voltarea spectaculoasă a %onei respective. 
Yările !editeraneene, di!potrivă, vor fi lovite
din plin de feno!enul aridi%ării. >ea !ai sărace
dec#t :ordul, vor deveni şi !ai sărace. +sta nu
 at<erine a!eron, 7@cotland Joins :eC uro'

peH, în Jor$en "anders, 96. % -lo+al /orecast for
t&e ,et /ort? ears" <elsea reen &ublis<in$, 21,
pp. 191'196.
va încetini însă curentul !i$rator dinspre

nordul
african şi rientul +propiat spre ţările sudice
europene. >i!potrivă, e*odul are toate şansele
să se intensifice, date fiind aşteptările !ai !ari,
dar $reu de satisfăcut, $enerate de de!ocra'
ti%area re$i!urilor. &#nă la ur!ă, e!i$ranţii
se vor si!ţi !ai 7la ei acasăH într'o uropă
!eri'
dională sărăcită dec#t în ţările bo$ate din nord.
In aceste condiţii, s'ar putea ca în urul anului
262 ţările !editeraneene ale uropei să fie ,
populate !aoritar de persoane de ori$ine non'
europeană. @e va petrece o fu%iune etnică şi cul'
turală, refacerea, într'un fel, a vec<ii unităţi
!editeraneene de pe vre!ea I!periului "o!an.
Ei poate, în lipsa abundenţei, se va inventa
astfel
un nou tip de civili%aţie, !ai înţele$ător faţă de
li!itele pe care natura le pune în faţa o!ului. 5
&oveşti, de tot felul, despre viitor... >acă nu
va fi aşa, va fi cu si$uranţă altfelN
5 ;<M!io &apaMannis, 7;<e nd of =editerranean

>isparitMH, i+idem" pp. 193'199.
@cenarii bl#nde, scenarii rele
>J+ :U E;I= :I=I &"I@ )nici !ăcar apro*i'

!ativ( despre ni!ic. >ar c#nd co!bină!, în
toate felurile, toate scenariile care se bat cap în
cap, anar<ia viitorului nostru virtual devine
perfectă. rice se poate înt#!pla, în toate a!es'

tecurile i!a$inabile. &#nă la ur!ă, e drept, nu
se va înt#!pla orice, ci ceva anu!e. &uţină, sau
!ai !ultă, răbdare, şi vo! afla.
@unt autori care !i%ea%ă pe un viitor bl#nd.
&arcă pentru a face uitat catastrofis!ul de%lăn'
ţuit al autorilor fai!osului raport, din 19-, al
lubului de la "o!a, Jor$en "anders, un supra'
vieţuitor al ec<ipei de atunci, ne propune un

96 destul de liniştitor, c<iar dacă nu de natură
Sce nari i "l ?nde, scen ari i rel e
să suscite entu%ias!ul.4 li!a se va încăl%i, dar

nu prea tare, unele econo!ii vor creşte !ai re'
pede )<ina(, altele !ai încet )@tatele Unite,
uropa ccidentală(. ontrastele se vor !ai ate'
nua, ierar<iile însă ră!#n, iar ţările foarte să'
race se vor afla încă la !are distanţă de cele
bo$ate. <ina, fireşte, va fi 7noul <e$e!onH. La
întrebarea 7vo! fi !ai săraci8H, autorul răs'
punde, filo%ofic0 7Unii dintre noi vo! fi, alţii nu.K
7or fi suficiente slube8H ;ot el ne asi$ură c\
da. >ar 7trecerea supre!aţiei !ondiale de la
@tatele Unite la <ina se va petrece paşnic8H
+ici, într'adevăr, a! putea avea e!oţii. :u e
însă ca%ul. "ăspunsul vine i!ediat şi e fără
ec<ivoc. es. >a. >e ce să fie ră%boi c#nd poate
să fie pace8
@pionea%ă viitorul şi I+, fai!oasa a$enţie
a!ericană de infor!aţii. :'a reuşit să 7prevadăH
atentatele de la 11 septe!brie, îşi va lua poate
revanşa cu recentul raport în care descoperă
lu!ea anului 252 6. Un ter!en relativ apropiat0
se!n de oarecare prudenţă. @'ar de$aa c#teva
!ari evoluţii0 e!anciparea individului, condu'
4 Jor$en "anders, 96" o$. cit.

6 :e monde en 989 vu $ar la 7I%" ditions des Zua'
teurs, &aris, 215 (-lo+al *rends 9891 %lternative Corld"
2012 ).
c#nd la un rol sporit în raporturile internaţionale
al actorilor non'statali, dar şi la un acces !ai

uşor al !icilor $rupuri la ar!ele de distru$ere
în !asăG dispersarea puterii, @tatele Unite pier'
%#nd din influenţă şi <ina c#şti$#nd, dar fără
ca vreo ţară sau vreun ansa!blu să ocupe sin'
$ure po%iţia do!inantăG în plan de!o$rafic,
accentuarea procesului de î!bătr#nire a popu'
laţiei, !i$raţie transfrontalieră în creştere,
urbani%are !asivăG în sf#rşit S şi e poate cel !ai
în$riorător se!nal de alar!ă lipsa apei va
afecta re$iuni întinse ale $lobului, provoc#nd
penurie ali!entară, deplasări de populaţie, ten'
siuni politice re$ionale. &un pariu că lipsesc din
această înşiruire înt#!plările cele !ai intere'
sante. >ar de unde să le ştie I+8 :u le ştie
ni!eni. Qone cu potenţial i!portant de conflict
sunt dese!nate a fi rientul +propiat şi sudul
+siei. >elicatele raporturi sino'a!ericane sunt
evocate doar în treacăt, deşi subiectul st#r'
neşte în$riorare, sau poate toc!ai de aceea0 nu
trebuie provocat destinulN
:u toţi analiştii raporturilor sino'a!ericane
sunt at#t de liniştiţi. Intre cele două ţări e*istă
un $rad de co!ple!entaritate şi !ulte interese
co!une, dar nu !ai puţin şi un potenţial de con'
flict.3 Ei, !ai ales, o accentuată neîncredere
3  e*punere sintetică a raporturilor sino'a!ericane,

la +lain Frac<on şi >aniel e!et, :a 7&ine contre l@%me5
riBue. :e duel du siecle" rasset, &aris, 21.
reciprocă. Factorul 7neîncredereH e de luat în
considerareG de !ulte ori i se atribuie concuren'
tului intenţii pe care acesta nu le are, dar fiindcă
ise atribuie e ca şi cu! le'ar avea )c#nd er!a'
nia a decis, spre 1922, să'şi construiască o flotă
de!nă de acest nu!e, nu e deloc si$ur că ar fi
ur!ărit astfel să conteste britanicilor supre'
!aţia !ărilorG dar en$le%ii aşa au interpretat
lucrurile, şi a fost de auns pentru ca în 1914 să
intre în ră%boi î!potriva er!aniei(. @cena
principală a unei posibile confruntări este &aci'
ficul, acolo unde @tatele Unite vor să'şi păstre%e
supre!aţia, iar <ina să şi'o afir!e. "eorien'
tarea +!ericii spre &acific este evidentă, afir!a'
tă de altfel insistent în ulti!a vre!e, ceea ce
însea!nă, i!plicit, şi e*pri!area unui re$ret
pentru an$aarea !asivă şi costisitoare, şi p#nă
la ur!ă s'ar %ice eşuată, în conflictele rientului
=ilociu, care au deturnat atenţia de la %ona cu
adevărat vitală, unde se activea%ă dea un adver'
sar pe !ăsură. <ine%ii reiau de fapt ştafeta de
la apone%i. &entru &acific s'au lansat apone%ii
în al >oilea "ă%boi =ondial. &otrivit principiu'
lui, în traducere asiatică, al doctrinei =onroe0
7+!erica a!ericanilorH, 7+sia asiaticilorH. @i$ur,
nu a tuturor a!ericanilor, ci a @tatelor UniteG nu
a tuturor asiaticilor, ci a Japoniei sau a <inei,
în fapt, pentru @tatele Unite, &acificul pare a fi
a%i !ai i!portant dec#t restul continentului
iia!erican. Un ră%boi sino'a!erican pentru &acific

nu e probabil, dar nu poate fi nici e*clus. >upă
cu! între pace şi ră%boi sunt şi variante inter'
!ediare0 o suită, de pildă, de conflicte locali%ate,
sau desfăşurate prin inter!ediari.
@U:; U:II +" +E;+&;R >Q+@;"UL !ai de'

vre!e0 ce bine ar fi dacă ar veni c<iar !#ineN
colo$iştii, cu c#t sunt !ai la st#n$a, şi cu c#t
sunt !au ecolo$işti, îl doresc din tot sufletul. >e
ce8 @i!plu, pentru a dovedi că au dreptate. ă
p#nă la ur!ă capitalis!ul aduce nenorocirea.
:'a reuşit =ar* să'l în$roape, poate de astă
dată va reuşi ecolo$ia.
=obili%aţi de Wves oc<et, deputat ecolo$ist
de &aris şi fost !inistru al !ediului, un $rup
de specialişti în catastrofe s'au întrunit în coloc'
viu, în dece!brie 212, şi nu oriunde, ci c<iar în
sediul +dunării :aţionale a Franţei. >in acest
înalt loc, au dat $las tr#!biţelor +pocalipsei,
anunţ#nd prăbuşirea între$ului siste! de civi'
li%aţie, nu peste 62 de ani, ca să lăsă! totul în
$ria ur!aşilor, ci p#nă în 22. +dică !#ine.
7IntuiţiaH îi spune, !ărturiseşte Wves oc<et, că
7înainte de 22, o catastrofă $lobală va trans'
for!a profund cursul lucrurilorH. ;ot el preci'
%ea%ă0 7:u va fi neapărat un eveni!ent unic şi
spectaculos, ci !aidiferite,
dislocări în re$istre probabildarsiner$ia !ai
conectate !ultor
prin
!ondiali%are. =ă $#ndesc în special la prăbu'
şirea siste!ului financiar !ondial, conco!itent
cu declinul producţiei petroliere şi cu un cata'
clis! cli!atic, ecolo$ic sau $eolo$ic de !are
a!ploare.H "ă!#ne totuşi o şansă firavă, potri'
vit lui @er$e Letouc<e, profesor de econo!ie0
renunţarea la creşterea econo!ică. +ve! de ales
între 7descreştereH sau barbarie. =odelul s'ar
contura dea la periferia lu!ii latino'a!ericane,
în Bolivia, cuador, ţări care e*peri!entea%ă
un nou tip de societate şi un nou înţeles al 7bu'
năstăriiH. )>acă pentru /e$el şi pentru =ar*
libertatea înse!na 7necesitate înţeleasăH, cu
alte cuvinte înţele$eai că nu poţi fi liber, de ce,
potrivit noului !odel, n'ar fi şi bo$ăţia un fel
de 7sărăcie acceptatăH8( +şa o fi, cel puţin uită!
pentru un !o!ent de <ina. >ar nici profesorul
de econo!ie nu pare convins că se va !er$e pe
această nouă cale. Ei atunci8 7eea ce nu se
poate prevedea este dacă siste!ul va ceda !#ine,
într'un an sau doi, nici cu ce vite%ă. @enti!entul
!eu e că nu poate să !ai dure%e cinci ani şi cu
si$uranţă nu două%eci.H @tatele se vor fra$'
!enta, ur!#nd conturul diverselor etnii )şi cu!
sunt între 6.222 şi 2.222 de etnii faţă de nu!ai
22 de state, ne pute! i!a$ina proporţiile feno'
!enului(. ricu!, se vor destră!a şi Uniunea
uropeană, şi ţările
tul !onedei euro Uniunii
va !arca uropene.
sf#rşitul 7@f#rşi'
visului euro'
pean. &ornind de aici, conta!inarea va fi !on'

dială, c<iar dacă unele %one precu! +frica sau
+!erica Latină vor fi !ai puţin atinse...H @e va
ter!ina şi cu de!ocraţia. o! avea state sau
7!ini'stateK, fie totalitare, fie devenite 7anar<ii
!afioteH )în prelun$irea tendinţelor fasciste,
populiste, *enofobe, pe cale de a!plificare în
diverse ţări europene(.-
&#nă la ur!ă, pe cine să crede!0 pe conci'
liantul Jor$en "anders sau pe înverşunaţii lui
Wves oc<et8 +le$erea e de altfel facultativă,
odată ce scenariile abundă, !ai vesele sau !ai
triste. onstată! totuşi un de%ec<ilibru între
pesi!işti şi opti!işti. &esi!iştii !er$ !ai de'
parte spre rău dec#t !er$ opti!iştii spre bine.
eea ce este firesc. ;ea!a de ce'i !ai rău a fost
întotdeauna !ai intensă dec#t speranţa în !ai
bine. &#nă şi pentru bunul creştin, a!eninţarea
iadului pare a fi un ar$u!ent !ai convin$ător
dec#t pro!isiunea fericirii cereşti.
- Wves oc<et, Jean'&ierre >upuM, @usan eor$e,

@er$e Latouc<e, u va le monde0 92591 une decennie
au devant des catastro$&es" ditions =iile et une nuits,
&aris, 21G e*trase din articolele lui Wves oc<et, 7>evant
la catastrop<eH )pp. -'19( şi @er$e Latouc<e, 7La c<ute
de l]!pire ro!ain n]aura pas lieu, !ais l]urope de
<arle!a$ne va eclaterH )pp. 6-'-3(.
U= ";I;U>I:IL > II;" ne sunt refu%ate,
să !ai detaşă! cel puţin c#teva posibilităţi, şi
acestea
?ntr $ dintr'un
un fel sauşir nesf#rşit.
alt minteri
@'ar !er$e ' potrivit proiecţiilor ' spre o
treptată încetinire a creşterii econo!ice. eea ce
se înt#!plă astă%i cu ţările cele !ai de%voltate
se va înt#!pla peste un ti!p şi cu ţările, deoca!'
dată, e!er$ente, care dispun încă de o !ară
i!portantă de de%voltare. Ei sporul de!o$rafic
e în scădere, tendinţă, se presupune, în curs de

accentuare. Lu!ea !ai !ult sau !ai puţin
unificată de peste o u!ătate de secol se va carac'
teri%a astfel printr'o econo!ie puţin dina!ică şi
o populaţie î!bătr#nită. =ai puţini tineri, care
şi ei vor înt#!pina dificultăţi într'un conte*t
?nt r# un f el sa u a l t mi nt eri
socio'econo!ic nu prea favorabil, vor trebui să

susţină un nu!ăr tot !ai !are de v#rstnici. 
societate care va fi atins un nivel destul de înalt,
dar într'un fel blocată, fără !ari perspective
sau proiecte.
>oar dacă ' o spun !ereu ' nu va fi altfel0 un
alt tip de civili%aţie, alte resurse, alte te<nolo'
$ii, alte căi de ur!at. ;otul, în principiu, se poate
reinventa.
@'ar putea,s'ar
de!ocratică, pe de altăsă
putea parte,
fie osă fie o!ai
lu!e lu!e !ai
puţin
de!ocratică. iitorul de!ocraţiei ' a! !ai
spus'o ' nu e cu totul si$ur nici în ccident. e
se va petrece însă într'o lu!e în care ponderea
ccidentului şi presti$iul !odelului occidental
vor fi în scădere8 @ă fie de!ocraţia inevitabilă
la un anu!e nivel de de%voltare, atins !ai de'
vre!e în ccident, dar la care toţi vor aun$e
în cele din ur!ă, sau un produs tipic occidental,

adoptat de unii !ai !ult sau !ai puţin for!al,
iar de alţii în nici un c<ip. onstatările recente
sunt a!are. :u $ria de!ocraţiei o au astă%i
"usia şi celelalte ţări desprinse din i!periul rus
sau sovietic )Belarus, Ucraina...(. Iar "usia e
totuşi o ţară europeană, şi care a preluat de
ti!puriu )de la &etru cel =are( !ăcar o parte a
!odelului occidental. >espre <ina s'a spus, s'a
sperat, că i!petuoasa ei de%voltare capitalistă
se va traduce p#nă la ur!ă şi în planul politic
şi al libertăţilor prin sc<i!bări corespun%ătoare.

@pre !area neînţele$ere a occidentalilor, şi a
oricui $#ndeşte 7occidentalH )sunt c<iar şi c#ţiva
c<ine%i care $#ndesc occidental(, econo!ia capi'
talistă şi statul co!unist se î!pacă acolo foarte
bine. :u 3 nor!al, poate fi c<iar aberant, dar aşa
e. ricu!, este deri%oriu să'i !ai au%i pe occi'
dentali atră$#nd atenţia, din c#nd în c#nd, lide'
rilor c<ine%i, fără prea !ultă convin$ere de
altfel, asupra încălcării drepturilor o!ului. 7:oul
<e$e!onH pare de'a dreptul înduioşatN
Ulti!a !are neînţele$ere occidentală pri'
veşte ţările arabe. 7&ri!ăvara arabăH a fost
interpretată într'o notă idilică de%ar!antă0 se
prăbuşesc dictatorii, vine de!ocraţiaN @'ar putea
ca foarte cur#nd dictatorii 7civiliH să fie re$retaţi,
în co!paraţie cu re$i!urile isla!ice care a!e'
ninţă să se instaure%e. Faptul că lu!ea lar$ă
nu !ai e dependentă de ccident aşa cu! a fost,
iar ccidentul e tot !ai dependent de lu!ea
lar$ă )econo!ic cel puţin0 $a%ul rusesc sau al$e'
rian, petrolul arab, invadatoarea industrie c<i'
ne%ă, i!ensa îndatorare a +!ericii faţă de
<ina...( îi taie ccidentului orice posibilitate de
a !ai interveni eficient în spriinul valorilor pe
care le pro!ovea%ă. e era să spună Francois
/ollande în +l$eria0 7@unteţi o ţară nede!o'
craticăH8
nialis!ul +a spus
fost o ce era nedreptateNH
!are cu adevărat ur$ent0 7olo'
 proble!ă'c<eie a viitorului priveşte ec<i'

librul de putere în lu!e. >in acest punct de
vedere, s'ar putea să ne îndreptă! spre o epocă
tot !ai de%ec<ilibrată. #ndva )pe la 1922(, se
visa la o viitoare federaţie !ondialăG proiectul
pare a fi ieşit de pe ordinea de %i. >e%binarea e
!ai probabilă dec#t unificarea. u ce consecinţe8
#nd @tatele Unite şi Uniunea @ovietică îşi
î!părţeau $lobul )cu adaosul unei 7Lu!i a ;reiaK
care se a$ita, nu prea eficient, pe !ar$ini(, ec<i'
librul !ondial a fost de bine, de rău asi$urat
ti!p de o u!ătate de secol. >upă 1992 au ră'
!as doar @tatele Unite să facă poliţia planetei.
u posibilităţi de acţiune tot !ai restr#nse,
într'o lu!e tot !ai conflictuală. Ei cu tot !ai
!ulte conflicte asi!etrice, cel !ai $reu de re%ol'
vat. ;e<nolo$ia actuală )ar!a!ent, co!unicare,
deplasare( per!ite în pre%ent unor $rupuri !ici,
dar puternic !otivate să ţină în şa< o !are pu'
tere !ai eficient dec#t ar fi în stare o altă !are
putere. er!ania şi Japonia au fost !ai uşor
de înfr#nt în al >oilea "ă%boi =ondial dec#t
sunt talibanii din +f$anistan. rau !ult !ai
puternice, dar şi !ult !ai fra$ile, e*puse direct
loviturilor ni!icitoare. într'un ră%boi asi!etric,
superioritatea 7!asivăH nu !ai serveşte la !are
lucru. @'a acu!

se observă putut înconstata în un$la
!unţii din vietna!e%ă,
+f$anistan. +!eri'
canii au pierdut ră%boiul din ietna!, şi probabil

că n'au altă perspectivă dec#t să'l piardă şi pe

cel din +f$anistan. :u sunt e*cluse pe viitor nici
conflicte !aore. >upă cele două ră%boaie !on'
diale, un al treilea a fost considerat o vre!e ca
i!inentG cu! a înt#r%iat să vină, lo$ica s'a in'
versat, şi ne place astă%i să crede! că ase!enea
confla$raţii nu vor !ai avea loc. :'ave! însă
nici o asi$urare în această privinţă. în !ăsura
în care lu!ea va trece prin !ari prefaceri, şi
de%ec<ilibrele, şi anta$onis!ele vor fi pe !ă'
sură. Un ră%boi ni!icitor nu poate fi e*clus din
aria posibilităţilor. =ultiplicarea conflictelor
locale şi a confruntărilor asi!etrice pare însă
şi !ai aproape de probabilitate. @'ar putea să se
în!ulţească centrele de influenţă şi de putere,
consecinţa fiind o stare de anar<ie planetară.
>eoca!dată ră!#ne întrebarea c#t ti!p, şi în
ce !ăsură, andar!ul actual ' @tatele Unite '
îşi va !ai îndeplini convenabil !isiunea. #t
despre Uniunea uropeană, capacitatea ei de
ripostă este cu totul li!itatăG de fapt, Uniunea
nici nu e*istă în plan !ilitarG e*istă doar prin
arsenalele, !ai !ult sau !ai puţin convin$ă'
toare, ale ţărilor co!ponente, dar !ai presus
de orice prin capacitatea disuasivă a scutului
a!erican.  şi acesta un !are !inus al con'
strucţiei europene0 insuficienţa !iloacelor proprii
de
risc apărare într'osălu!e
care ar trebui dea denesi$ură
$#ndit şi constituie
să înde!neun
la acţiune. Ei !ai !are, inco!parabil !ai !are,

e riscul pentru Israel0 un colţ de ccident într'un
ocean isla!ic. >eoca!dată Israelul se !enţine
prin superioritatea sa te<nolo$ică şi $raţie sus'
ţinerii necondiţionate a @tatelor Unite )în orice
ca%, nu prin re%istenţa %idului cu care s'a încon'
urat(. @unt avantae pe care le va !ai avea un
ti!p. :i!ic însă nu durea%ă veşnic. @oluţia pe
ter!en lun$ ar trebui să fie o i!probabilă, dar
at#t de necesară reconciliere, în absenţa căreia

de%astrul p#ndeşte la ori%ont.
%seudoconcluzii
:U E;I= :I=I despre viitor0 iată conclu%ia, recu'
nosc, de%a!ă$itoare. @au 7şti!K at#t de !ulte

lucruri, şi at#t de contradictorii, înc#t e ca şi
cu!
n'a! şti.
Incontestabilă e doar ruptura0 şi asta fiindcă,
dea, o constată!. I!posibil însă de spus c#t de
!ult se va ad#nci. In ce !ăsură lu!ea occiden'
tală )sau europeană în sens !ai lar$( se va
detaşa
de propriul trecut, în ce !ăsură alte culturi o
vor
!odifica sau o vor acoperi. Eti! precis ce
pute!
pierde, n'ave! nici cea !ai !ică idee despre ce
%seudoconcluzii
pute! c#şti$a )ceea ce nu însea!nă neapărat
un scenariu ne$ativG ar putea la fel de bine să

fie
şi o nouă sinte%ă de civili%aţie, nu !ai rea sau
c<iar !ai bună dec#t cea de a%i(.
$s e ud oc onc l uz i i
în orice ca%, n'ar fi rău ca ccidentul să nu'

şi
!ai pună cu at#ta delectare cenuşă în cap.
&#nă
una'alta, civili%aţia pe care a pro!ovat'o a dat
inco!parabil !ai !ulte roade dec#t oricare alta.
în creu%etul occidental s'au contopit !oştenirea
intelectuală $reco'ro!ană şi vi%iunea creştină
asupra lu!ii, alături de nu!eroase alte in$re'
diente adunate de pretutindeni, inclusiv din
spaţiul isla!ic sau din îndepărtata <ină.
"e%ul'
tatul a fost o sinte%ă raţionalistă, transfor!istă
şi cuceritoare, care a aşe%at o!enirea în struc'
turile ei actuale. + făcut ccidentul, desi$ur, şi
!ulte rele, pe care nu le !ai înşir, fiindcă au
alţii $riă, cu prisosinţă, să o facă. ricu!, nu e
ca%ul ca lu!ea occidentală să adopte un profil
!odest în faţa +fricii nu!ai fiindcă a e*ploatat'
o
c#ndva, şi ' cu deosebire ' în faţa <inei nu!ai
fiindcă c<ine%ii produc astă%i !ult şi ieftin. @in'
$ura şansă pentru ccident, dacă nu vrea să'şi
$răbească declinul şi să subscrie la propria'i
dispariţie, este re$ăsirea încrederii în sine şi
redescoperirea $ustului !arilor idealuri care
l'au pus c#ndva în !işcare. :u sunt deloc si$ur
că aşa va fi.
>+" despre  II;" "BI=8 în $enere, sunt

luaţi în considerare ur!ătorii 62 de ani, p#nă
prin 262 sau 232. =ai rar, se prelun$esc pro'
iecţiile către 122, !ai ales c#nd e în discuţie
$s e ud oc onc l uz i i
încăl%irea $lobală. :u e ca! puţin8 iitorul

continuă )să speră!( şi după 262, şi după
122
)!o!ente, în fond, la scara istoriei, foarte
apropiate(. Insă pentru ce se va înt#!pla după
122, cu $reu se !ai <a%ardea%ă cineva să
desene%e proiecţii şi scenarii.  frontiera care
separă $ros$ectiva de Science5fiction" şi dovada
supre!ă că despre viitor, despre adevăratul,
7nesf#rşitulH viitor, nu şti! absolut ni!ic.

SĂ ÎNCHEIEM cu o consolare: oul e !iin"a cea
ai a#a$%a&il'( aşa c', nici o )ri*', se +a a#a$%a
$er!ec% la oricare #in%re is%oriile $osi&ile şi nu +a
a+ea nici un o%i+ s' re)re%e ce a !os% cn#+a-
uprins
@e sf#rşeşte o lu!e...........................
Cupri ns
u! !er$e istoria ...........................
=iracolul occidental..........................
Un ccident tot !ai !ic ................. .
+utodeprecierea ...............................
>ispariţii0 fe!eia şi rasele.................
iaţa de apoi, sau %ece ani în plus8
:aţiunile şi uropa ..........................
I!pasul de!ocratic .........................
Un deficit de utopie ..........................
7eilalţiH ..........................................
+ccelerare sau ruptură8....................
+!estecul ........................................
;rei scenarii europene ......................
<ina, şi iar <ina...........................
încăl%irea $lobală şi :oul :ord
@cenarii bl#nde, scenarii rele
într'un fel sau alt!interi . . .
&seudoconclu%ii......................
Lucian Boia
/ranţa" &egemonie sau declin0
/u!anitas, 21
53 p7 15*2
I@B:0 9-'9-5'62'5654'1
Cupri ns
Lucian Boia
*ragedia -ermaniei. 232452346
/u!anitas, 21
144 p., 15*2
S&N: '()$ '(*$ +$ *(*-$ +
Lucian Boia
7a$canele istoriei
/u!anitas, 21
534 p., 15*2
S&N: '()$ '(*$ +$ *+**$ -

DE CE
ESTE
ROMÂNIA
ALTFEL?
H U \1 A N 1 T A S
Lucian Boia
De ce este !omânia altfel0
/u!anitas, 21
1 p7 15*2
Se sfârşeşte o lume
Cum mer!e istoria
Miracolul occidental
)n Occident tot mai mic
Autodeprecierea
%ispariţii, femeia şi rasele

iaţa de apoi sau zece ani în plus ?
$aţiunile şi uropa
*mpasul democratic
)n deficit de utopie
"Ceilalţi#
Accelerare sau ruptură ?
Amestecul
/rei scenarii europene
C'ina şi iar C'ina
încălzirea !lo0ală şi $oul $ord
Scenarii 0lânde scenarii rele
*ntr-un fel sau altminteri
S&N: '()$ '(*$ +$ *)*)$ 

Boia Lucians Farsitul-Occidentului Kupdf - Net

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boia Lucians Farsitul-Occidentului Kupdf - Net

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SFÂRŞITULm

;ipărit la ".+. =onitorul ficial

la r#ndu'i al civili%aţiei !oderne. >oar că pro'

durat trei ani de %ile, între 1619 şi 16. în

!eni de spaţiu'ti!p, nu !ai puţin de doi ani.

vă%ut dacă i'o va anula co!plet sau doar parţial,

şi în ce rit!. +ccelerarea istoriei produce dea o

 +@I";I;U>I:0 ni!ic nu va !ai fi ca înain'

ce se va înt#!pla nici !#ine, într'un viitor care

pia de panta declinuluiG ar fi drept ca !ilioanele

Lucrurile acestea sunt $reu de contestat, şi

/enrM ;<o!as Bucle şi'a propus să facă din

paşi0 statistica. +ceasta i'a pus la înde!#nă o

in$inerii din +le*andria au inventat o !aşină cu

trială a forţei aburului va !ai aştepta două

a cucerit lu!ea cu o vite%ă ui!itoare. >ar şi

1 :assi! :ic<olas ;aleb, :e+ăda neagră. Im$actul

atentatul ar fi eşuat8 >acă Fran% Ferdinand

n'ar fi !ers la @araevo8 @au ' interpretare

oarece nenu!ăraţii factori care se adună şi co!'

!ersul istoriei au eşuat la!entabil. olunta'

@e poate răspunde prin 7daK sau 7nuK sau prin

nesi$ură a istoriei nu ne î!piedică în proiectul

 "e%u! aici ar$u!entaţia cărţii !ele0 ccidentul.

şi i$norantă, aşe%ată în parte pe ruinele

i!pasul unui siste! de civili%aţie0 civili%aţia

şi pro$resul, două concepte care ne'au

putea fi dec#t bo$at şi inedit în consecinţe. :oua

te!poral sau de ciclicitatea caracteristice

tier. ultura cerealelor, î!pletindu'se cu creşte'

+bundenţa ani!alelor de tracţiune şi a le!nului

!atică din urul anului 1222, care ar fi per!is

)inclusiv coloni%area ţăr!ului roenlandei,

de pe la anul îooo, ccidentul începe să prindă

ruciadele sunt un feno!en uluitor0 cci'

@ + @&U: R I>:;UL a preluat !ult de la

alţii. :i!ic !ai adevărat. ccidentul a absorbit

aproape tot ceea ce produsese +ntic<itatea cla'

!aterialist, ccidentul. Ei nespus de idealist.

e a ur!at se ştie. &ro$res pe toate planurile.

cio'politice se laici%ea%ă şi ccidentul intră trep'

uv#ntul 7de!ocraţieH este preluat de la vec<ii

alta, şi în direcţii care pot fi co!plet opuse

)precu! capitalis! versus co!unis!(,

o dată că nu uropa întrea$ă se află la ori$inea

civili%aţiei !oderne, ci doar partea apuseană

pre%ent#nd, se vede, şi unele potenţiale apro'

adaptată în fel şi c<ip. eilalţi n'au inventat

I>:;UL :'+ I::;+; doar lucruri bune. +

puţin ' e drept, în afara ccidentului ' cu $u'

TOA TE VIN DIN OCC ID ENT , de'a val!a, şi bune,

5 >atele statistice care ur!ea%ă sunt preluate din

@ &;" +@;RQI cu între$ ccidentul ' cu cci'

occidentale )în secolul al II'lea, Franţa era

:=I, I>:;UL se pre%intă ' încăN '

tale. @'a vă%ut clar de data aceasta că

4 >ori'on 9E91 $ers$ectives de croissance economi5

6 :e ;ilan du monde" 215 )editat de urnalul :e

acestora din ur!ă. în plus, istoria nu se opreşte

ce în ce !ai per!eabile(. +u devenit parteneri

7vioara înt#iH în econo!ia !ondială. în acest

toc!ai o lua în ne!iloasă

3 e%i, de pildă, Tennet< &o!eran%, Marea diver5