Universitatea Bucuresti

Facultatea de Geografie Filiala Calimanesti

Specializarea Geografia Turismului

INVELISURILE DE SOL ALE PODISULUI MEHEDINTI

STUDENTA

:MARCU (CIRNU ) MIHAELA

ASEZARE SI LIMITE
- reprezinta una din cele mai mici dar si mai bine individualizate regiuni geografice ale tarii; este ca o
treapta( intermediara)ntre Muntii Mehedinti si Piemontul Motrului, despartit de acesta din urma prin ulucul
depresionar Halnga Comanesti (sau T. Severin Bala);

- individualitatea geografica a P.M. a fost observata de L. Mrazec n 1896, dar originalitatea sa a fost evidentiata de
Emm. de Martonne care, desi prezinta unele caractere geografice ale sale n contextul Carpatilor Meridionali, l
numeste podis,;

- ntre P.M. si unitatile vecine limitele sunt nete; fata de Muntii Almajului, discontinuitatea este creata de
Depresiunea Orsovei; de aici si pna la Motru, limita fata de Muntii Mehedinti corespunde unui aliniament cu
diferente litologice (calcare n munti, cristalin n podis), diferente de altitudine (1000-1200 m n munte, 500-600 m
n podis,), diferente de vegetate si utilizare a terenurilor (padurile predomina n munti iar pasunile n podis,; de
asemenea, contactul este marcat si prin versanti povrniti (n munte) si prezenta asezarilor doar n podis; ntre
Orsova si Gura Vaii, P.M. se termina brusc n dreptul culoarului dunarean, dincolo de care se afla Podisul Miroci din
Serbia, cu care prezinta multe trasaturi comune; de la Gura Vaii spre NE, P.M. vine n contact cu un culoar (0,5 5
km latime) format din depresiuni mici separate ntre ele prin sei (Culoarul Depresionar Mehedintean, parte a
Dealurilor Cosustei); fata de acesta, P.M. se termina prin versanti cu pante accentuate, cu o diferenta de nivel de
100-250 m; ntre cele doua unitati apar si alte deosebiri: spalare n suprafata, siroire, paduri si sate mici n podis,
alunecari de teren, torenti, fnete, pomicultura si sate mai mari si alungite pe vaile principale n Dealurile
Cosustei; n NE, valea Motrului l separa de Subcarpatii Getici, marcnd diferentieri bruste ndeosebi de ordin
geologic si de fizionomie; doar n amonte de Camuiesti exista un defileu epigenetic scurt, taiat de Motru n roci
cristaline; asadar, aici, cristalinul din P.M. trece si pe stnga Motrului, n Subcarpati, nsa acest petec de cristalin nu
are dect 0,5 km2 si, este acoperit partial cu roci sedimentare, astfel ca nu influenteaza cu nimic peisajul
subcarpatic;

RELIEFUL

P.M. este apropiat de munte nu numai prin roca si structura ci si prin evolutia reliefului, marcata de toate ciclurile de
nivelare succedate n Carpati; Emm. De Martonne afirma ca e greu sa gasesti un exemplu mai tipic de peneplena
dominatade naltimi izolate din calcar sau cristalin, care sunt martori ai primei faze de eroziune;
- ca aspect general al reliefului, n acest podis, se pot delimita trei parti, sub forma unor fsii cu latimi variabile, orientate n
lungul podisului adica NE SV conform cu structurile geologice principale:
unitatea deluroasa, n vecinatatea Muntilor Mehedinti (Dealurile Moisesti Malaris,ca si Dealurile Izvernei), formate pe
cristalinul pnzei getice;
unitatea mai larga(, cu aspect de podis, poduri interfluviale foarte dezvoltate, separate de vai adnci si cu versanti
abrupti), situata n jumatatea estica adica spre Dealurile Cosustei;
un uluc depresionar, ntre cele doua unitati amintite anterior, ntre Baia de Atama si Orsova, cu o portiune scurta ntre
Ciresu si Bahna n care acesta este suprimat, cele doua unitati anterior mentionate venind aici n contact direct; n sectorul
Bahna Orsova, aspectul depresionar (depresiune deluroasa) este datorat sedimentarului tnar friabil (miocen) n timp ce n
sectorul Ciresu Baia de Arama, ulucul depresionar s-a format prin fenomene tectonice si carstice;
- altitudinile cele mai mari se ntlnesc n Dealurile Izvernei (885 m n Vf. Patriarhului; 788 m n Vf. Cuca Mare); n culoarul
depresionar Bahna Baia de Arama, altitudinile sunt de 300-400 m n SV s,i 480-520 m n N si NE; depresiunile (Bahna,
Ciresu, Balta, Izverna, Nadanova, Obrsia ,Closani etc.) sunt suspendate n spatele unor chei;
unitatea estica( (cu aspect de podis,) are interfluviile la 600.-650 m n N si NV si 400-500 m n S si SE;
- se poate delimita si o a patra unitate morfologica a P.M. si anume cornetele calcaroase (numele de cornet vine de la
vegetatia dominata de specia corn Cornus mas; aceste cornete se interpun ntre unitatea podisurilor (din est) si ulucul
depresionar (din centru); aceste cornete marcheaza, practic, aliniamentul de calcare jurasice din cadrul autohtonului
danubian, desfasurat pe directia NE SV; la traversarea acestei bare de calcare, rurile (Cosustea, Topolnita ) formeaza
sectoare nguste (chei); cele mai impunatoare si mai cunoscute cornete sunt: Cerbonia (Cornetul Cerboanii, 810 m), Cornetul
Babelor (770 m) si Cornetul Baltii (701 m);
- majoritatea cercetatorilor considera ca interfluviile netede, plate, din P.M. sunt retezate de suprafata Ru Ses la 550 600
m altitudine absoluta.

HARTA CU SUBUNITATILE GEOGRAFICE ALE PODISULUI MEHEDINTI

GEOLOGIE

P.M., desi este o unitate geografica cu naltimi caracteristice

regiunilor deluroase, are o alcatuire petrografica si o structura geologica
specifice muntilor; apartine din punct de vedere geo-structural Carpatilor
Meridionali, ntlninidu-se aici aproape toate unitatile structurale ale
acestora: pnza getica, autohtonul danubian si pnza de Severin; n
proportie de 50-55 %, P.M. este alcatuit din roci metamorfice (cristalin),
restul fiind roci sedimentare si, un procent foarte mic granite n zona
Baia de Arama; rocile sedimentare sunt de trei categorii: sedimentar
permo mezozoic al autohtonului danubian ;predominat calcare jurasiccretacice inferioare, de care se leaga relieful carstic de aici, sedimentar
cretacic cutat al Pnzei de Severin (strate de Sinaia), identic cu flisul
Carpatilor Orientali si sedimentar mio pliocen posttectonic, n general
mult mai friabil, ntlnit n bazinul Bahna, n zona de est (Jidostita Bala)
si ca o fsie foarte ngusta( ntre Balta si Ponoarele).


RELIEFUL CARSTIC

prezenta calcarelor face ca relieful carstic, cu formele si fenomenele sale caracteristice, sa ocupe un loc
important n peisajul regiunii;

- formele care se impun mai nti n peisaj sunt cornetele, naltimi izolate cu nfatisarea unor acoperisuri de suri
uriase; privind de aproape la cornetele mai mari se observa o evidenta asimetrie: povrnisul sud-estic, sapat n
capetele de strat, este mai abrupt dect cel nord-vestic, care corespunde n general fetei stratelor; acest
caracter este mai pronuntat la Cornetul Baltii;

- pe lnga aceste cornete mari, exista si multe altele mai mici, numite cornetele, nsirate n tot lungul
depresiunii Baia de Arama Ciresu si chiar n prelungirea acesteia spre SV, pna la Dunare, cum ar fi cele de la
Ponoare, Nadanova, Gornovita, Sfodea si Jupnesti (localnicii spun Sopanesti);

- alte forme carstice din P.M. sunt asa-numitele lunci, n fapt, polii (depresiuni carstice) desi nu sunt sculptate
100% n calcare; apele care au modelat aceste lunci au un debit variabil: n perioadele de uscaciune
ndelungata se pierd n aluviuni (chiar si la rurile mai mari, precum Topolnita si Cosustea), n timp ce, n
perioadele umede, apele se revarsa acoperind suprafete mari din cadrul lor, formnd chiar lacuri temporare, ca
Lacul Turcului, Lacul Zaton de la Ponoare, lacul de la Gornovita, lacul de la Balta (de unde si numele satului);
apele Zatonului si ale Lacului Turcului se scurg numai pe cale subterana catre prul Bulba;

- o alta forma carstica importanta este Podul lui Dumnezeu de la Ponoare un rest din Pestera Podului
dezvoltata sub cmpul de lapiezuri de la Ponoare;

- n P.M. exista si pesteri; cele mai cunoscute sunt: Topolnita 22 km lungime nsumata a galeriilor, una din cele
mai mari din tara si Pestera lui Epuran, ambele rezervatii naturale si care comunica, facnd parte din aceeasi
retea subterana.

RELIEFUL CARSTIC

PESTERA TOPOLNITA

PODUL NATURAL
DE LA PONOARE

CORNETUL
BABEI

CLIMA

- trasatura cea mai importanta a climei P.M. este caracterul ei mai blnd dect n alte regiuni
deluroase ale tarii, ca urmare a influentelor submediteraneene, dar si a unor conditii create de
ansamblul orografic; aici au loc n timpul anului si ndeosebi n perioada rece invazii ale maselor de
aer tropical maritim mai umede si calde, de origine mediteraneana si oceanica;
- media termica( anuala este de 11,7o C la Turnu Severin, iar la Baia de Arama de 9 grade C; n luna
ianuarie: 0,9o C la T.Severin si 2o C la Baia de Arama; n partea sudica a podisului, doar n
ianuarie se nregistreaza( medie termica negativa; verile sunt nsorite si calduroase, trei luni (iunie,
iulie, august) fiind cu temperaturi medii de peste 20o C; n luna iulie, temperatura medie este de
peste 23o C n sud si peste 20o C n nord;

- n general, precipitatiile sunt bogate, mentinndu-se ridicate n perioada calda a anului; exista
doua( maxime: primul n mai iunie (ca urmare a circulatiei vestice, fiind specific ntregii t,ari, al
doilea la sfrstul toamnei, n noiembrie, cu cantitati lunare egale cu cele din mai iunie (75 110
mm pe luna;

- n partea sudica, precipitatiile lichide predomina tot anul; aici iarna ninsorile sunt mai rare,
frecvente fiind lapovitele; prima ninsoare se nregistreaza, n medie, la 12 dec. iar ultima la 8 aprilie
la Turnu Severin; n partea nordica si centrala ninsorile sunt destul de abundente si de aceea, n
perioada de iarna, drumurile devin impracticabile pentru transportul auto; cantitatea medie de
precipitatii creste din sud spre nord (de la 674 mm la T. Severin la 905 mm la Baia de Arama).


APELE

- P.M., marginit la sud de Dunare si la nord de Motru, este traversat de doua ape mari:
Cosustea si Topolnita; Cosustea, care la obrsii formeaza chiar limita ntre munti si podis, dupa
ce si schimba directia de cteva ori prin depresiunea de la Nadanova, se ndreapta spre SE,
mentinndu-si aceeas,i directie pna la Ilovat,, unde iese din podis; valea Cosustei, de la
poalele muntilor si pna la Cerna valea este larga, dar de aici spre avale se ngusteaza( brusc
si se mentine astfel pna la iesirea din podis;
- Topolnita, cu obrsia tot n munti, are cursul superior orientat tot de la V la E ca si Cosustea,
dar ajungnd n Depresiunea Baia de Arama Ciresu se ndreapta spre sud; ntre Ciresu si
Prosac curge prin subteran, iar de la revenirea la suprafata si pna la iesirea din podis, curge
printr-o vale ngusta, spre SE, paralel cu Cosustea, vale sculptata n roci metamorfice;

- n partea de NE a podisului, singurele ape mai importante sunt Brebina si Bulba; Bulba are un
bazin aparent foarte mic si o lungime nensemnata, dar cu numeroase izvoare cu debit mare,
ceea ce face ca bazinul sa(u hidrografic real sa fie mult mai mare; spre Bulba vin toate apele
din bazinul hidrografic al Zatonului, al Lacului Turcului si altele mai mici;

- n partea de sud, Bahna (Vodita Mare cum o numesc localnicii) este singura apa care curge
de la N la S;

VEGETATIA SI FAUNA

covorul vegetal are caractere de munt, scunzi; se ncadreaza n etajul nemoral al padurilor de stejar), subetajul de amestec fag gorun;
n partea de S si SV pe suprafete apreciabile se dezvolta paduri submediteraneene de stejar pufos (Qvercus pubescens, Q. virgiliana), de
cer si grnita( (Q. cerris, Q. frainetto), carpinita( (Carpinus orientalis), gorun balcanic (Q. dalechampii), cu smbovina( (Celtis australis) si
nuc (Juglans regia) sau cu alun turcesc (Corylus colurna) Dealul Dubova, Dl. Va(ra(nic, Dl. Oglanicului, versantul dunarean etc;

- padurile de fag sunt alcatuite din fagul balcanic (Fagus sylvatica ssp moesiaca);

- pe ntregul podis,ndeosebi pe calcare (cornetele de la Ponoare, Cornetul Babelor, Cornetul Cerboanii, Cornetul Baltii, Cornetul
Jupanestilor dar si pe vaile Motrului Sec, Lupsei, Cosustei si Topolnitei se dezvolta tufisuri de tip submediteranean (sibleacuri), alcatuite
din specii submediteraneene, carpato balcanice si sud europene termofile precum: mojdreanul (Fraxinus ornus), carpinita, liliac
(Syringa vulgaris), corn (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggigria), drmox (Viburnum lantana), lemn cinesc (Ligustrum vulgare), nuc
etc.

- covorul vegetal din P.M., ca urmare a popularii permanente din trecutul preistoric, a suferit schimbari mari att ca suprafata, ct si ca
structura si compozitie; padurile au fost defrisate pe suprafete ntinse (peste 40 %) iar locul lor a fost luat de pajisti si terenuri cultivate,
astfel ca, pe alocuri, este greu de restabilit covorul vegetal natural; de asemenea, n locul padurilor defrisate sunt larg dezvoltate
tufarisurile de ienupar si grupari de feriga( (Pteridium aquilinum, de exemplu pe interfluviul dintre vaile Lups,ei si Brebinei);

- particularitatea faunei din P.M. consta n prezenta numeroaselor elemente faunistice de diferite origini, ndeosebi sudice; existnd o
diversitate mare de medii de viata pe o suprafata relativ restrnsa, se gasesc numeroase animale specifice n egala masura regiunilor de
munte, de deal, de lunci etc; dintre reptile, o nota aparte o dau doua specii mediteraneene: vipera cu corn (Vipera ammodytes), care
prefera suprafetele calcarose si broasca testoasa de uscat (Testudo hermanni hermanni), localizata mai ales n regiunile cu tufarisuri si
pamnt afnat si la liziera padurilor din sudul si estul podisului;

- n SV sunt raspndite termitele (Reticulitermes lucifugus), specie mediteraneano pontica, iar pe calcare se gaseste reprezentantul cel
mai nordic al scorpionului (Euscorpius carpathicus), de dimensiuni mici dar veninos.

SOLURILE

- n partea de NV a podisului, unde predomina rocile

metamorfice, s-au format soluri brun-acide scheletice cu profil
realtiv scurt (sub 0,5 m pe areale ntinse) (districambosoluri, cf.
SRTS, 2003); aceleasi soluri se ntlnesc si n partea de SE, pe
roci metamorfice, granitice si sedimentare silicioase (roci acide);
numai n sudul podisului, chiar si pe roci acide metamorfice se
gasesc soluri brune argiloiluviale (preluvosoluri), datorita
climatului mai cald si ceva mai uscat de aici;

- pe calcare s-au format rendzine negre, rendzine rosii sau numai

roca golasa( pe ntinderi mari, cu material de sol rendzinic numai
n lapiezuri si fisuri (rendzinele rosii ntlnite, de exemplu, la
Ponoare, sunt alcatuite dintr-un amestec de material argilos
roscat, rezidual, adica format pe loc, de sfarmaturi de calcar);

REZERVATII NATURALE

Rezervatia complexul carstic de la Ponoare include cmpurile de lapiezuri, lacul temporar Zaton, pestera
Podului si Podul Natural (Podul lui Dumnezeu, cum i spun localnicii), n prezent degradat si plombat cu beton
(vechea sosea ce trecea pe el a fost deviata pe un alt traseu); aici, pe suprafete calcaroase, se gasesc diferite
plante rare precum: Acuatherum calamagrostis, Carlina utzka, Cirsium acaule, precum s,i reptile sudice: Vipera
ammodytes, Testudo hermanni, Lacerta viridis (gus,terul);

Rezervatia complexa Pestera Topolnita si mprejurimile ei se remarca prin pestera, a doua ca lungime din
tara( (22 km lungimea nsumata a galeriilor) si formele carstice originale din mprejurimile ei, acoperite de
vegetatie cu diferite plante sudice; pe versantii stncosi se dezvolta plante saxicole (de stncarie): Sesbria
rigida, Sempervivum marmoreum, S. Heuffeli, Alyssum pulvinare, Allium flavum, Seseli rigidum etc; n tufisurile
de liliac de deasupra locului numit Gaura lui Ciocrlie se gasesc numeroase exemplare de lalea
pestrita( (Fritilaria montana) monument al naturii;

Padurea de gorun cu alun turcesc de pe Dealul Duhovna (relict din Neozoic) este pe interfluviul Bahna Vodita;

Rezervatiile botanice Cornetele Babelor, Cerboanii, Baltii, Piatra ncalecata, Dealul Varanic sunt cunoscute
pentru endemismele de tip submediteranean;

Rezervatia botanica Padurea cu liliac de la Ponoare este cunoscuta prin serbarile ce au loc n fiecare primavara
Sarbatoarea liliacului prima duminica( din mai), renumita prin dezvoltarea luxurianta a liliacului salbatic, alaturi
de alti arbusti (cornul, carpinita, mojdreanul etc)

TIPURILRE DE SOLURI SI CARACTERISTICA LOR

in NV si SE ul P.M.sunt prezente solurile brun-acide sau districambosoluri

.Sunt soluri bine structurate cu materie organica partial descompusa.Pe
ele se dezvolta paduri de amestec si conifere dar si pajisti secundare .
Terra rosa ( solul rosu) este limitat la cateva petice prezente in masivele
calcaroase din zona.Continutul ridicat in oxizi de fier impune culoarea
rosie .Pe ele sunt pajisti secundare sau paduri .
In S se gasesc preluvosolurile tipice (sol brun argiloiluvial).Sunt favorabile
diferitelor culturi pentru livezi , fanete si paduri de cvercinee.
Rendzinele sunt conditionate de prezenta calcarelor, dolomitelor ,
marnelor calcaroasein Podisul Mehedinti.Sunt favorabile padurilor ,
pasunilor si local pentru unele culturi de camp si livezi.
Luvisolurile au un orizont(B) cu acumulare de particule argiloase, o
culoare ce variaza intre cenusiu si cafeniu-roscat , o cantitate suficienta
de humus ce asigura o buna fertilitate.Sunt folosite pentru diverse culturi
de camp , livezi , pasuni si padure.

RENDZINE

Luvis
ol

Sol
bru
n

ACTIVITATIILE ECONOMICE

- n P.M. resursele subsolului sunt putine; exista calcar pentru var, gresii si sisturi cristaline utilizate
la scara redusa ca material de constructii, minereu de cupru n cantitati mici era exploatat nainte
de 1995 la Marasesti si Ponoarele;

- economia are un caracter agricol; din fondul funciar, 45 % reprezinta suprafata agricola; pe
terenurile arabile (40 % din agricol), care difera ca pondere de la o comuna la alta, se practica
culturi de porumb, gru, secara, cartof; exista livezi pe areale nu prea mari, alcatuite din prun,
mar, cires, ndeosebi n depresiuni si n SE; cea mai mare pondere din terenul agricol l constituie
pasunile si fnetele; pe baza acestora se cresc ovine (70 % din numa(rul de animale) si bovine;

- industria din P.M. se axa nainte de Revolutie pe exploatarile de minereu de cupru (zona
Marasesti Ponoare), n prezent nchise; de calcar la Baia de Arama , Ponoare, Nadanova,
Gornovita, Balta, Ciresu), de lemn de foioase (bazinul superior al Bahnei si Cosustei; prelucrarea
lemnului se realiza n afara podisului dar foarte aproape la Drobeta Turnu Severin si pe industria
mica (ateliere de olarit, textile, prelucrarea lemnului);

- reteaua de drumuri care leaga ntre ele asezarile din podis, se racordeaza cu soselele
modernizate ce trec pe Motru si prin culoarul depresionar de contact cu Podisul Getic; se adauga
drumurile modernizate dintre Baia de Arama Ponoare Nadanova si Ciresu Balotesti.

BIBLOGRAFIE

1. ***, 1992, Geografia Romniei, vol. IV Regiunile

pericarpatice, Ed. Academiei, Bucuresti.

2. Ielenicz, M., Sandulache, I., 2008, Romnia

podis,uri s,i dealuri, Ed. Universitara, Bucuresti.