DEALURILE DE VEST

Se desfasoara intre Somes – N si Nera – S.

Limite
Muntii Apuseni si Muntii Banatului in Est, Campia de Vest in Vest.
Cadrul fizico-geografic
 structural un fundament cristalin
 o suprastructura groasa, sedimentara
 fundamentul este reprezentat de blocuri cu dimensiuni diferite situate la adancimi
care cresc de la constactul cu muntele catre vest. In cateva locuri sunt insa si
blocuri ridicate ce dau maguri sau creste cristaline la zi
 sedimentarul apare sub doua forme: unul vechi (prelaramic)care este cutat si
discontinuu si altul neogen, cu grosime mare si structura frecvent usor monoclinala.
In ansamblu predomina rocile moi, argilele, marnele, nisipurile, gresiile, pietrisurile.
Carasteristica este prezenta din loc in loc a unor maguri de roci dure din substratul
cristalin sau ivirea unor roci vulcanice.
Relieful
Caracteristici generale
 altitudinile cele mai mari sunt legate de maguri si culmi formate din roci cristaline,
eruptive sau calcare si depasesc 500 m (max: 795 m – Dealul Preluca)
 altitudinile cele mai mici se afla la nivelul vetrelor depresiunilor si in luncile raurilor
principale (120-150 m).Rezulta o energie de relief majora care variaza pe sub
unitati intre 300 si 500 m.
 marea majoritate a interfluviilor se desfasoara la 200-350 m, au poduri largi mai
ales in jumatatea vestica, versantii cuestici orientati spre est si sud pe care se
inregistreaza siroiri alunecari, torentialitate si versanti cvasistructurali cu panta mica
spre N si E si pe care se produc eroziune areala si siroire slaba

Unitati si subunitati:
1. DEALURILE SI DEPRESIUNEA BAIA MARE
 se separa in: Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnic, Masivul Preluca,
Dealul Prisaca, Dealurile Barsaului;
2. DEALURILE SILVANEI
 intre Somes si Barcau
 fundament cristalin, reprezentat de un ansamblu de microhorsturi ce alcatuiesc un
prag intre Depresiunea Panonica si Depresiunea Transilvaniei;
 patura sedimentara este relativ subtire, ceea ce a facut ca eroziunea sa exumeze
maguri si culmi (Magura Simileu 595 m); versanti abrupti, bine inpaduriti
 eroziunea a pus in evidenta doua tipuri de depresiuni (unele mici – la contactul cu
muntele si altele mari pe culoarele vailor principale- Crasna, Bracau)
 subunitati : Colinele Mesesului si Plopisului (300-400 m), Depresiunea Barcau,
Depresiunea Crasnei (Simileu), Depresiunea Zalau, Dealurile Crasnei, Dealurile
Codrului, Depresiunea Salajului;
3. DEALURILE CRISURILOR
 intre Barcau si S de Crisul Alb, o treapta intre munti si campie, la 200-350 m
 au desfasurare sinuoasa, dezvoltare spatiala, cea mai mare la extremitatea m-tilor
Plopis, Padurea Crasiului, Codrul Moma, Zarand
 subunitati: deaurile Plopisului (Oradei), Dealurile Padurii Craiuluii, Dealurile
Codrului, Depresiunea Gurahont si Dealurile Cigherului
4. DEALURILE BANATULUI
  o prispa in V si N Muntilor Banatului
 Platouri largi care coboara lin de la 300 m (in vecinatatea munteli) la 140-160 m (la
contactul cu campia)
 subunitati: Dealurile Lipovei, Dealurile Surducului, Dealurile Poganisului (Dealurile
Buziasului si Depresiunea Brebu), Podisul Ezeris, Dealurile Tirolului, Dealurile
Verzisor, Dealurile Oravitei
Clima
 temperat continentala de dealuri joase cu nuanta submediteraneana in S, oceanica
in centru si N;
Apele
 raurile principale isi au obarsia si cursul superior in zonele montane limitrofe
 reteaua autohtona are scurgere semipermanenta si intermitenta, se desfasoara
radial, in jurul magurilor crislaline principale, divergent pe conurile aluviale ce
formeaza dealurile joase,
 debitul mediu variaza de la 82,3 mc/s la Somes, intre 25-34mc/s la Crisuri, 3-3,5
mc/s la raurile cu obarsia in munte si sub 2 mc/s la cele autohtone
 debitul solid peste 90 kg/s la Somes, 85 kg/s la Mures, 7,5 kg/s la Lapus, 8,2 kg/s la
Timis 0,8 kg/s la Barzava, 0,2 kg/s la Poganis
 predominarea rocilor sedimentare (frecventa alternanata de strate de pietris, nisip si
argile) favorizeaza dezvoltarea panzelor freatice (la adancimi ce ajung la 25 m) si
subterane (100-400 m cu caracater ascensional sau artezian,mezotermal, termal la
Zolnoc, Boghis, Buzias, Lipova); sunt ape dulci, carbonatate cu debite bogate;
Populatia si asezarile
 in orasele principale (Baia Mare, Zalau) densitatea populatiei depaseste 500
loc/kmp
 in culoarele de vale , in asezarile din vecinatatea campiei sau a oraselor (unde se
realizeaza naveta)se ajunge la 100 loc/kmp (in Banat si Delurile Crisanei)
 sporul natural este pozitiv in majoritatea asezarilor de la N de Crisul Alb si negativ la
S ca
Asezarile rurale
 se concentreaza la altitudini mai mici de 250 m;
 in bazinul Somesului sunt asezari intre 500 si 1000 locuitori, chiar 1500 locuitori, iar
in rest sunt sate mici, cu 500 de locuitori.
 asezarile mari sunt in zonele cu exploatari de petrol, carbune, material de
constructii, sau in apropierea oraselor, pe cai de comunicatie insemnate;
 dupa structura sunt:
 sate risipite pe culmile inalte
 sate rasfirate
 sate mixte (rasfirat + adunat) in Banat
 sate adunate (in Depresiunea Baia Mare, Simleu, Zalau, Zarand)

Asezarile urbane
 doua resedinte de oras, cu peste 50 % din populatia urbana si cu functii complexe
 orase mici (sub 25 000 locuitori) cu profil economic mixt, realizat din activitati
agricole, de schimb, de industrie, de prelucrarea produselor agricole, etc.
 Orase:
 Baia Mare = municipiu si resedinta a jud. Maramures (150 201 loc), cu industrie
concentrata pe prelucrarea minereurilor neferoase, chimie, textile, alimentara;
 Baia Sprie (15 714 loc), economie legata de exploatarile miniere din muntii limitrofi
 Zalau, municipiu si resedinta a jud. Salaj (70932 loc)
 Simleul Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, Marghita, Alest, Sebes, Ineu, Lipova,
Oravita;