iy Lncrier Stiaclehee COwle) , Seac B, Sloes, B16 pied “5 %, a CONTRIBUJI LA ISTORICUL TRANSFERULUI PROPRIE- TAJI FUNCIARE DIN TRANSILVANIA DIN MINA NOBI- LMI MAGHIARE IN MINA BURGHEZIEI ROMANE, ROLUL BANCH ,,ALBINA" IN ACEST PROCES (1872—1918). te MIHAL DRECIN Im Rahmen einer Untersuchung des Obergangs von, Siebenbiiegischem Grund- feigentum aus der Fland des Ungarischen Adels in die Hand des ruminischen Bixgor- tums witd analysiett, welche Rolle die Baak Albina" von Sibiu — die erste Bank Init ruménischem Kapitel — bet dfesem Prozess spielte (1672-1018) Es werden die wahren sozial-dkoromischen Grinde diesos Vorgangs hervor- gehoben. Der Obergang der kapitalistiscton Oxonomie vor Skonomlschen Liberalis- ius rum Protektionisuus versetat der AgrarSkonomie in Ungarn und Stebenblirgen, Deglanend mit dem Jahr 1909, einen. heftigen Schlag. Die Slebenblrgischen Guts- Desitzer, haupiséehlich Ungar, sind aieit imstande, iven Grossgrundbesitz zu mo Rernisieten, ventabel zu machen, in Kapiallsische Farmen 2a verwandeln, Der ver Schollete “ungerische Adel. vorsucnt seine Fonds In renteblen Sektoren, welcho Zakuntt haben, anzolegen; der Grundbesitz wird verkauft oder von Kreditbanken, Hauptséchiich "von denen mil Gsterrelchischem und ungerischom Kepital, heraus- gebracht Fine qewisse ungarische Literatur ‘aus jonar Zeit, welche die rumantschen anken beschubdighe, an dem Verlust ez ungarischen Adels mitschuldig 2a seln, wnitd in vorliegender Studie genaw untersscht und mit Gegenbeweisen belegt. Die Archive der Bank Albina” vou Sibiu und ihrer Filialen bewelsen, dass diese ‘keine unterschiedliche "Kreditpoltie zwischen dea Rumanen, Ungarn, und Deutschen von Siebenbirgen betrioben hat, gleichgiltig ob dieses, Bauern, Barger Hicho oder Adlige waron. Auf Antrag worden allen Jedwelche Kreditlypen mit, den- felben, Zinsen, unter denselben Bedingungen, ohne Verzigerungen gewihtt, Diese Tatsache erklirt das Anwachsen det uagarischen Kundenzahl, hauptséchiich in der Zone der Sekler ‘Wenn die Zohl der Ruménen, welche auf Grind der von der Bank erhaltenen Kreaite Boden keuflen, ordsser ist, ele diojonige der Ungarn und Deutschen, muss ‘leses noch folgendermessen erkldrt “welden: durch alo biologisehe Kraft, Vitaltat, Goren den Flciss der Rumfnen, daduzeh, davs slo aren gewOhnt waren, trotz, gros- Ser Entbohrungen das nétige Geld flr den Ankeut von Grund 21 sparen oder in Kepitalistische Banken einzuzahlon, und letzten Endes war es auch die erdrickende Macht “der omanen Tn Vergiech mit'den anderen Notonaitten In Sieben ‘argen. Ca oricare asocialie si institujie romaneasc’ Infiinjaté pind la 1918, Banca Albina" nu a scapat din vedere menirea sa national.2 Mihai Dreett Faptul c& 1a baza existentel si consolidril sale stittes necositatce Pr Fart Ga oblinerii de profiturl, nu a impiedicat-o s& fie un iavor de hinefacere pentru clientela sa in generel, pentru societal in special. Creditele si diferitele subvenfi bénestl aco suportul material, absolut nocesar si de © fea romaneasca date au creiat Geosebité important’, cate, sepetat “oforturilorvenite si din alle numeroase surse, att facllitat cOmmanesti transilvanene pe o curb& mereu a5- catapullerea societatit cendent& a bunastarit materiale si al rfinamentului cul Th principal, doud au fost cdile prin care Benca sarcindde veritabild proprietate fun romane (burghezia si fnslitatle naliosalé:/sprijinirea jar din mina pobiliztl maghiare tn Jecoriarea 60 subventii celor mal At; iteasca) 5) tural. si-a_indeplinit transferului_ de mine faréinimi romane (rial romanesti de cultura. Precizim, de la bun inceput, ch Bere Mina dat dovadé de exclasivism nafional, infelegind $4 ofere acelasi tratament in afaceri apel la ea...) ‘ Europa de dupa deavoltare a capitalis: 1890 cunoaste trecerea 1a, faza ‘mului, Liberalisaul economic cede tectionismului, Bariorele vamale si alte masurt interne farile enropene in vederea protejari Roriculinci, In primul rind pe baza proprlilor eforturL cariCirenta tot mai puternicé a griului est si sud-est european — mo- difica pozitia Transilyanl | Mosierimea trans a_projarilor ta sale, “ti ’ acum favorabila a economiei agrare silvaneani it ping sub 60% din ve ‘maghiarlor si getmanilor care faceau imperialistii de jeaza locu! pro luate de toate Gozvoltérii, propriei industrii si si posibilitati: din Ungarie si 4 este serios afectatii de brusea scadere aloarea lor “de Seeearse 1680, lenta “seuttore, $1 taut apoi sistarca totald, dap 1900. Gueportulul-de cereale, Cum/d)mare parte a sdosierimlt Gontractase, pind la 1880, credite insemnate’la diferite binci centr Kjale in dorinta de agi dota gospodiriile cu masini ag { efectua o serie de lucrari de amelioréri funciere, sualabilititii proprietatilor lor — In noua cdnjunctara ‘va fi pus in imposibilitatea de a-si achita anut- jei,dupa ropetate aminari a scadentelor accoptate exportului la cereale t8tile, de multe orl de bincile creditoaré: de viata politicé. si sé-si transforme mos venind nerentabile si Inglodat ia transilviineni sint scoase la Jicitatie de ‘diferite bancl, Germariaau vindute chiar de proptietari tm spe- nite sévfe poalai investi in sectoare rentable si ca capital maghiar st ranta ca sumele obti de viitor (constructii ‘de imobile destinate inchirierli, fale sau provin- yricole moderne, ‘vizind ridicarea a prejurilor si SANG categoria de mosierl,, preocupali mai mull Sejururi in stvdindtate, se dovedesc incapabill eudalé intro ferma cepitalisté rentabilé. De- 0 in datorli, mosiile marilor latifundiari in primul rind industrie). Cum ma est ror ti « e pe in ci ci a a Henspri- ode asc’ relat care, ilitat base alinit ide imi i die tty cB ofere cea Ade pro- toate ni si ati mo- tia si dere 1 de 1900, ctase, ovin- lerne, carea lor si anui- iptate mult padi De- adiari Vrtnd 1 spe- ile si Cum 2 Rol Banett Albina” (18721019) a . marea majoritate a mosierimii din Transilvania era de origine maghiara este explicabilé sciderea suprafetei proprietafii funciare maghiare, In aceasta conjuncturé socialeconomick burghezia si {arénimea romané, a celorlalte nationalitafi din Ungaria, de la orase si sete, vor cauta SA redevin& proprietari funciari pe paminturile a caror stapini Nou secolo inainte — au fost stifimosii lor si de care, treptat, au fost uzurpeti de autoritatile maghiare si habsburge ocupante. Stiut este faplul c& dragoslea pentru pamint a faranului pauperizet, indife- rent din ce motive, speranja sl dorinla sa nestrémutaté de a rede- veni stépinul pimintului pe care-| trudeste, In societajile bazate pe exploatarea omulul de citre om, mu se tocesc niciodata, sint alimen tate si cultivate in familie din generajie In generalie, Roménii,_slo- vacii si slavii de sud din Ungaria vedeau in proprietatea ‘finciard’ ele- mentul capabil a intért legitimitates originil lof aiitotdeauna tn spa- fille geografice strimosesti, a le ridica standardul material de vialé garantie a instsi afirmarli. politice — din moment co independenja economic’ a individului, mai ales a comunitafii, asigur’ independenta politic’. Dac& conjunctura economicé de Ja sfirgitul secolului al XIX-lea si fnceputul secolului nostru a dat prima lovitaré marii proprietdti fun- ciare nobiliare din Transilvania, favorizind transferatea ei, intr-o apre~ cial misurd, in mfinile roménilor, sasilor, chiar a fardnimil maghiare, aceasta nu trebuic 8 ne duct la subestimarea evidentelor eforturi fa- cute de cumparatori, in special de romani, pentru a reusi sa-si string mijloacele pecuniare necesare sau si-si achite imptumuturile facute — in aceleasi scopuri — Ja banel. Printr-o mare risipa de mune’, harnl- cie, chibzuialé ‘si economii — uriéori duse pina la drastice privatiunt hiatetiale, remarcabila Vitalitate!’— faranul roman. fortat. ritmul, si amploarea acestei originale si veritsbile, ,Amproprieticiti". In raport cu faranii maghlari in general, {rani romani din Tran- silvania cistigd teren in sensul ci mai mulli férani romani devin po- sesori de paminturi din mosiile parcelate decit faranl magbiarl. ‘Aceasta se explick prin faptul c& marile mosii se giseau mai ales in comitatele cu majoritafi romanesti, Deci cid mosiile erau scoase’ la Vinzare, era normal ca ele s& fie campirate de locuitorii satulul aflati pe mosia respectiva, in cazul de fat taranl romani. Pe de alti parte, © mosie in curs de lichidare putea sé treacé in, stipinirea térantlor maghlari numai dac& proptictatea réspectiva fa’ parcolat&’ pe’ seama fen toate acestea proprieltoa de pamint a roménilor © crescut In iit maghiare, 41 nol credit ci Inkradevér a crescut — tunel ceuza Seentti fonomen nu este aoe cauta In nisle prelinse apucktusi a unor bine, carl Sidi'cind na vor putea eltera states propilet3iii unl intreq popor (aluzle Tae Jnlo ce se aduceat in acest sens. bauclor romne — ha.) of exclusiv nuteel 19 Gapertoriatea vitaltapy 1 himiciel ecotomice a efomentaful care eucereste, pro piletatea tn ‘contul celuilal™. ct. Reviste Economic, Sibiu, nt. 1, 1889, p. 20-30.4“ Mitwi Drecia 4 colonistilor unguri, Re colonizéri se ocupa numai stetul, pentiact Gelert hice! pagube —— astiel bancile, indiferent de provenionta ‘capitalului, na se aventurau in asifel de afaceri Path, axpertit gi statisticile maghiare ale vremii ne-au JAsat Me “nero ee eer brevierl dsupra fenomonulul & cérui discafie ett aber erode dae Pic la 1600 in conitatul Coned nu era alcl o propelesste Galo. Ase greased, in 1905 —~ 30% din pSmintarl erau ale tomo fnclere oul Barabas Endre, de la preparandia de stat die. Cty prociza inur-o conferinj yinutd in cadral societa}il, «Magyat Kongae- Fastgi ‘Tarsaség” (,Societatea economic maghiart") 0 Budapesta, aa oss, Gotinean. in Alceal 22% din mosille mijlocti de peste {00 jugéze si 7% din mosiite mari de peste 1 000 jugare, ‘Acelasi pro- 100 Jugerrla ch numai intre anit 1895-1905 romanii au obfing’ De {esor sup iaic succose pe caze maghiarii le-au reallzat able tn 59 Ae ce ceo iG Transiivania islorics, tntce anit, 1902-1012, yomant ao lene, 125663 jugare de panint in valoare de 98 023.579, ssi cepindese 31.810 jugare in valoare do 10927 550 Kn tmp co ma- Ghiat plord 157 473 jugéro tn valoare de 69 751 120 Ke Tica ta sfirsital secolului trecut, mai ales dupa 1900, tn. Ungatta apare'O Introagitteratura care se ocupé tn special de ectivitatea ban Shor romanesti, dar sivde a celor sfsesti si slovace. Mtoe majoritate a acestet [iteraturl este vidit_ostilbanciY romanesti, m.special Baincii Albina’ considerett irept. cap al tutu- gomanest ores peputali, maghiari in parlamentul din Budapest. ‘tia Feit oament politic, {runtasi ai vielit publice st culturele maghiare, din Copitalé sau provincie, fie ci do mal mare sau mei mick suprafata abtiea: volume, articole de, pres®,” conferenears expunintts: CoP pubes Neuzare st formulind diverse plonuri in vederea lichiciei Te Seei _politicl de credit” dus de b&ncile romanesti, Cel mai ‘recvent, Dajan Surdu, Aspocte pivind soll bincitor in concorde Kites, vom See Sarsiga bind Je primal sido! mons, Avert Intel 20 istorie,Chuj, 1982, B- 188, 193 Ci, 1982, B18, IN soos, autcaul: Szomisiodés apa Reviste Heonomlch, sibiv, me. 32, 1905, p. 270280, Mpoviste Becnomic, Sibiu, nt 5 1905p. 452, Revista Becomes iene tundomenite ate Tvanslvanel, Droyov, vo. M8 266, s amiatim etteva din Iueritl mat cunoscute; Bhet Bim’ A eeyy, agrir poliikéral, Kolorsvsr, 1003) Bodor Antal. Az, ceive) pentinteztel, ide eA eno, fopk nue, adopest. OS) TATA oe Be Budapest, 1004 EDEL Figo Huszar Antal, A megvavomaég! Rondo, op oh RerdesrSl, Budapest sy loom, Rathion Latwan, At oldhok DPtok vi galas oot, tet anoisé. 9 evben, Distopest, 101% idem. A magyar Ye falta Erdeyben, boc Shor Teast Laselo, Blais orstdg, Ko- #1013. arate care adapostese im coloanele Tor, cel mal fecvent ifs) 12 aot aS ee aplomr ebadapest! Hirlap", wErGelyt Gaada’, /Magyarotsz "Magyar Vilag!, «Magyar S2b*”oteYe le ja ' © te ae ah = le, te pe de ail sit a a in for tus jia- iin sa nt, siel ae 1, ‘yar (ek, aa bie ar. tok Ko- ae ists s Rotul ancl ,ALbine" (18721918) 8 panclle romanesti erau atacate sub pretextul cé due o ,politici na- flonals” pe beza unui plan organizat*, acordind usor Imprumututl Merilor proprictari maghiari cu scopil de @ le scoate mosiile 1a lici- {atie indaté ce ratele nu puteau fi achitate la scadentele stabilite, In special Ziarislii afirmau c& parcelarea mosiilor maghiare prin inter- thediul bancilor romane se facean mumai tn interesul roménilor, re- fusindu-se un tratament egal {aréninii maghiare. In silrsit, toaté po- litica bancilor romane din Transilvania era dirijata din Romania — care le-at_sprijini serios cu capitaliri acordate pe ci secrete,* tapt ce ar explica imposibilitatea contracararii acliunilor lor de citre bin- ile maghiare. Solujiile pe care oamenii politici meghiarl, vadit osttli bancilor romanesti, le discuta pentma e-si salva interesele sint foarte humeroase. Fie ca sint dure sau pasnice, cu efect imediet sau mai In~ deparlat, toate urmérese Jichidarea sistemului financiar ~~ bancar ro- manese i amputarea societafii romanesti transilvénene de unul dintre cei mal Importanti piloni de susfinere. Se cerea statului maghiar, So- cletitii ,Emke", Reuniunii agricoleardelene, b&ncilor maghiare —~ s& Cumpere proprietatile funciare ale nobililor incapabili a le administra $i stapinil, sd le imparta proprietarlor maghiari mici si mijlocit care {mau s& lo pliteasca pe parcursul mai mullor ani. Societatea cultu- qld .Emke® este aspru criticat{ pentru modul in care injelege sd-si airljoze importantele fonduri banesti de care dispunea. I se cerea, destul de imperativ, sé-si indrepte fondurile nu in primul rind pentru Sprijiniea culturii maghiare din Transilvania, ci spre aparatea pro~ prictijii fanciare maghiare care mu trebuia —~ sub nici un moliv 1 br nici o proporfio —- sa treact In proprietate romaneasc, Populatia maghiard din Transilvania, consideralé mult prea redust numericeste fata de masa aproape compact&® a roménitor, trebuia de urgent sporita nu- meric prin colonizarea cu maghiari din pusta panonicd si maghiariza- rea alogenilor colonizali in Transilvania incé in secolele precedente {sasi, slovaci, svabi}. Pe aceasti cale, se spera ca pe parcursul a $0 de fant maghiarii s4 se ridice le 72% din totalul populatiei Transilvaniei Marile banci din Budapesta sint solicitate, facindu-se apel la patrio- tismul lor, si-si infilnfeze filiale tn provincie, im timp ce comitatelor transilvanene li se sugereazi si-si inflinjeze asa numite ,societati de aparare". Toate aceste filiale, ,societiti de aparare”, binci regio nale, binci de Tente etc., trebuiau s4 duca o mica de propaganda in Tindurile populafiel maghiare pent a nu met contracta impramuturi * Acurale de mai sus ofau proferale si Impotriva bincilor sfsest si slovace, cca deqsebires ci — In aceste caziti — Germania respectiv Rosia esau incriminate frept gurse. de doiare ‘cu capitalutile necssare. cf, Revista Economica, Sibiu, nt. 26, Ug, pr 9700 ne 85 TED, pe BODHy ne 9, 08, ye 2B tr pe ie. ® Despre romani se, spune c& siat o: »...nafionalitate compacta 3), niciodnd tn stare ane descompune”. ch, Erdetyi Gatda, Kelozsvar, nt. 62, 1099, apud: Revista eonomicd, Sibiu, nr. 1, 1909, p, 31—$2,0 Mahal Drecin 8 la bimcile nebionalitajilor, po de alt& parle trebuieu sé acorde crt 1a Dinchs gmbca mult mai azici decit puteas acorda bineile nalional, fatilor cere — pierzindu-si clientela — unman astiel. st falimenteze? ‘Somnifieativ insé faptul ci in coloanele aceleasi prose maghiare gisim fvinturi de fraze sau chiar articole iatregt care, pun le indoiala Gravele acuzalli ce se aduceau bincilor tomanesti Zar Nemzeti gravels, “Gund ce acuzd bincile romanestl cA duc © ypoliticd de eres srermeste nevoit totus sa xecunoascd cé, pind la acel moment, nv fo Got nominaliza cazuri cind acestea au ecordat, relat Dstt ‘credite Pegprictarlior maghiari pentruca la cea mai anicl iuliraer®, plata proprietor doa paminturile 1a licitajie si s8 le tmparté romans.» ratelos $F Te funile propuse de wail exper) maghtati jn. vederea, epi Nu odeMreselor clacelor dominante, in spacial ale nobilimil scBpetsts: itil intereteltte de presa.maghiard drepl_vhimere", a clror, singars stat considersGuuc la Inrdutifires, In sl mai mare masurd, a reportueh calitate ost® Glionalltatiie din Ungaria, si nicidecum la o solutionare sey acestora.™ Bancile romaine sint considerate, pe baza. etre plelor concrete si a studierit activitatit Tor comparatiy. activitatea Peles cmaghvere, mai bune si mai ieftine"'. Dr. Fenyvesi Some eanciitd cd in timp co béncile maghiare st seculestt din Secvie Pt costar ati de 16-20%, bancile romans si slsestl lau doanat Vas tind cea “8%. Pink sl cea mai sovind presd maghiard trebuie se Hind tate © tiancile romane si sasesti sint periculoase, clas dock recumeatra, capitalul modest, comparativ ca cel al béncilor maghiste. nu pentriispun, numal pentrucé: ,...sint cu mut mai cinstite si mat ce fab decit bimeile mici maghiare si prin urmore, ist castig’ mat wants simpatii chiar st la poporul maghiar de Ta fara. Tn consecinta, Tee urprinde sugestia ce se face bancilor magblare, in repetate ria: Tun dea Ina In organizarea gi activitatea lor concreté exemplul ban Gilor romaine, in general al béncilor najionalitatilor.+ Sinceritateacercurilor obiective maghiate, care din realism po- litie infeleg e4 este mai oportun, chiar pentru interesele lor politic tie peicina lucrarilor pe nome, f4r8 exagerari govine — este intdritd Se Indrlle de pozifie a reprezentantilor conducerilor bincilor roméne, TTI RE, 1890) p. 29-04 nes 2, 180, p, 81-825 ne 3 1800, w= AET an anaes Md pe git me, 1000, pe S10, 05 are Ms 1800) ATE OG, 1508; me 27, 1003, ZOL—PEB, mE, 26, 1904 BBM AH pe BAO ERE OF tyme dy HS, POE mr. 38) 198, 29 eG, 80D, p20, © Hom ne 1 ABU Pr coracea hi Beksics Gusetay, Nolle beze ale potty megiosene Revita Beomoesg, Sbhy ae 1 12: p74 es Fae ce ee sas as 9 1905, p. O20 at, 3B, 105, p. 325-8 eee ean pUDs,p.2doeaaty wi 4, 105, psa 2 Mem At Foot apna! Reve BronomikS, Siity me 5, 1004 pa TH coreczent Piggellon Usig, 6 male 1908, apud; Rovsta Heonomick, Site mr. 11, 1904, ps 104, 7 ae 1 in speci ale Ban adresa ] ca hota cilor ro in acest, si in pat Special | politice § De ne puter socielate in. ereler do urd c Ni Institutal on Ta ac Hom cu Di am dat si instit avetea d De pentru N D mai vir bolndvie Pp Iitice ! adevar maghie fi evit carele direct urmart Unga ¢ cele s rectlut patatid ca sta naciloy,ar 103, 153 ate 226, 904, tote, Rolul Baneti Albina’ (1472-1918) a im special ai B&ncil ,.Albina". In Rapoartele c&tre adundirile generale ale Bancii Albina’ ‘pe anii 1897, 1900, 1903, 1907-cind atacurile la adresa Bincii au cunoscut o viruleati fesita din comun — fa ca hotirire toate acuzele care se aduceau, In mod neintemelat, ban- cilor romane. Dm in extenso una dintre declaratiile Bancil Albina" in acest sens, poate cea mai cuprinzitoare s1 edificatoare: De ua hung slr de ant oamen| £418 constiingé exspindesc prin zaristies si in parlament acuze fendenfioase Ia aiiesa tnstitutelor do ban romdnesti, 31 In Special laa atte elo: cA urmérese.acoparl politice si anume ef tind la deposedarea elemontulud maghier Declartm de calumnil terddenfiouse toate cfirmarile de aceasta naturd, sl mu ne putem suprima miarea c& se aflS si birbafi de stat si oameni seriosl, cet) dau erezimaint stor fel de Dirfell si stau de verbs cu cel ce le Taspindesc, ba provouc’, societatea, ca ea si lee mdsurl de apdcem contra unui rau, care nu’ exists momai in creierif Taferbintali ai uno existeaye F874 cAp&tll gl in! @ Uaor fansici, ozbili de urd contra elemontulul romda pentru vielitetea sa. Nime n-a ardtat si nici in vitor mi va putea ardta nick un cz concret, eind institutul nostra at ff deposedat pe vreo famille maghiard, sau ciad institutel nostra oti 1a acotdarea onl la Incasarea imprumulusior sale ar fl fScut dooscbire Intr> om Siem cu privire In nafioaaiftatea lui. Din contes noi putem dovedi mulle cizuti fa carl ai sa cerat ajutorul gi tom dat ca 28 scipim familii maghiare é> Tina sigurd la care le dusese cSmitat! 1 Institute neromAnesti, putem dovedt ci cu alutoril nostra nu numal sau scutit averea dat slau §i actif (etrins ~~ nn.) aver! considorabile Jamil maghiare. Desfidem (provocim — nn) pe oi si cine s& azele micar un caz mumal pentru carele institutu) nostra ar merita Imputasile ce eu alla usuriaga 1 se fac Nime nu o va face pentru cf tn lipside adevae nu o poate face. Dec} cradom cA suntom Jn deep! a cere da ls toll’ oamenil seriosl sl cu allt mat virtos do ta organele statului ca 38 ne scuteasca de valurile acestui curent Dolnavicios™ Partenle Cosma patrunde chiet in dedesubturile propagandel po- litice Jansate Impotriva bancilor remine, dindu-i in vileag, public, adevratele cauze, Comentind alama dati de unit ziaristi si deputati maghiari referitor la ,,valahizatea secuilor’, ,peticol" care nu ar putea fi evitat decit prin ,,... {nfiinjarea unui institut de crodit al statulai carele si converteze toate datoriile hipotecare din comitetele secuesti directorul-executiv al Béncii ,,Albina" afirma c& pe aceasté cale se unméreste sa se faci presiuni asupra guvernului si dietei: .,...ca pe Iingé alte favorurl «speciale» secuiesti sé le mai infiinteze din’ mijloa- cele statului si un institut mare funeiar secuiesc, care si converteze, Teetius (respectiv — n.n,} si achitere toate datoriile hipotecare ale sca- patatilor cbirtokasin (mosieri — nx), apoi peste cifiva ani ar pretinde ea statul — proprietarul institutulut contemplat (protectat — n.n.) — % Raportul Consiliviol do administatione cairo Adunare generalé a actio- nator din 31 IT 1900. cf. Revista Economici, Sibi, nf. 1900, p. (38-142, W Revista Economica, Sibiu, nr. 2, 192, p, 810.4a Mitai Drestn 8 sd Je deie moratoriu pentru anuititile espirato, lar la urma si le amor tizeze pe aceasti temé, n-are sé se infeleagé tSranul secui care e modest si muncitor si nu face datorii, ci «méltosagosii» (demnitarii — ‘nn) setpatati". Presa romaneasca transilvineana de profil face declarafii in ace- Jasi spirit al adevérului. ,Organizatiunea noastra financiata in afacerile sale nici nu se abate de la aceasté norma, si numai intru atit a Juat caracter nafional, inctt a fost creat si lucreazA in scopul de a dezvolta indeosebi fortele economice ale poporului nostru, Incolo in toate afa- cerile sale active si pasive susfine legiluri cu o clientelé si romé- neasca si neromaneascé, fara a face ori ce deosobire dupa nationalitate intre singureticii cu cari intra in afaceri".” Tolusi, arguinentul hotaritor intra jista apreciere a rolului jucat de Banca ,,Albina" in importantal proces al transferului de proprictate funciara din mina claselor dominante ale vremii in mina {arénimit transilvinene — trebuie céutat in politice ef de credit, asa cum a fost ea dust fat’ de toate paturile si clasele sociale, indiferent de najiona- litate. Numai astfel pot capiita o realé substanfa, putind fi infirmate saut confirmate, afirmatille pro sau antialbiniste ale vremil. Grupuri de {rani sau chiar comune ntregi solicita credite ba- nesti In vederea achizifionaril de pamint arabil, in primul rind, dar si paguni, liveai) sau p&dari — din mosiile pe care nobilimea, diferite institulii bisericesti sau b&nci maghiate Je pun in vinzare, In uncle cazuri Banca acorda credite pentruca firanii si-si poati consolida proprietatile ameninjate prin procese urbariale intentate de unil no- bili, De obicei fSranii se adresau Bancii rugind-o si le achizifioneze proprictatea funclari dorita, garantind retumerea prefului de cumpa- rare plus restul pretenfiilor pecuniare ale Bancii cu propria lor avere mobili si imobilé. Dup& cumpararea respectivei suprafeje, funciare in cadrul licitatiei de rigoare, Banca o revinde, ‘parcelata de ea sau neparcelaté, {Zrantlor solicitatori ai tranzactiel, Pentru creditul acor- dat Banca lua dobinzi intre 6—8%, plus 0 asa numité ,proviziune” de 7—8% din valoarea sumei cu care so achizijioneaz’ bunul funciar (sint clteva cazuri, putine la numér este adevitat, cind ,,proviziunea” au dopasea 2% sau cind ajungea pind la 45% din prejul de achizitionare al pamintului). Dobitoril wrmau s&-si roturneze datoriile in rate semes- iriale, pe parcursul a 6-30 ani, Uneori solicitirile de credite erau facute in momente de jend financiaré pentra Banca ,,Albina” sau cind regimul juridic al proprie- tailor faranilor solicitanfi de credit m era inci reglementat, Intr-o asemenea masurd, inclt si dea garantie suficienti pentru asigurarea intereselor institutului, Cu toate acestea Banca, constienta de menirea el nationald, face eforturi, accepti chiar un anumit cuantum de rise 7 dem, at 4, 1903, p. 25. in af acoré mega (L Si sebes (l. Ru Ru Vina sului (Sa pea), Hond Sibiu, (Se Arad) Rava: bin), Brad) cuti) Sibiu, Franc Cluj), teasa conte Direct Carel) dela asticl ria ¢ mare mm sit ASS, bil plates Dest 1 rllor, briotat eprear 2/1902 234, 3 ‘a8, 1830, 106," xuli, ‘8, 56 1817, +Rolul Banctt »Albind (1672—1018) 0 afaceri — onorind increderea pe care poporul si-0 pusese fh ea acordind creditele solicitate.!® De serviciile Bancii vor beneficia ia egald masuré Yéranii romani: maghlari si germani din comunela Siclta (J. Chisineu-Cris) Bungard Ti Sibiu), Ludus,, Varsand (1, Arad), Ocna-Sibiulul, Bacova (Cote: Ur ea) Cristurul-Secuese, Sintimaria de Piatra (I. Hunedoara), Déisocrs fi Ropea), Calvastr (I. Medias), Mihai Viteazul (l, Sighisoara), Roads {1 Rupea}, Valea Singeorgiului (2), Dabolt de Jos (J. Sint Gheorghe), capper. Sighisoara). Peleac-Cluj, Pecica (1, Arad), Stnmibaiu] Alma Silat (1. Hedin), Racovita (J, Sibiu), Petrindul Mic (I, Faedn), Tanosda A'Satonta), Birsoul de Sus (1, CehuslStivaniel), Abrud, Crshole (1. Rue CeO Rapsig (I. Gurahent}, Cauas (1, Carel), Seint (L. Someute Mare), pea) Raps Urojul de Jos (i Ti), Turne Rose (L, Sibiu), Connie, sent ia (1, Medias), Comoriste (I. Oravifa), Sita-Buziuy Curbedtt 1 Sontay, Mindra (0 Sibin}, Stupial (L. Bistrta), Dreul (t neul de (ai, Nusfatau (1. Simleul Silvanis), Aitina st limba, ‘Agnita), are) NG) Prisaca (2) Trittal de Jos ( Turda), Rosia Saseascl (- S- Bie Padurent (1. Gherla), Porumbenit Mari (1. Odothe)) Trestia (1 Bud)! EL vor devent proprieteri ai nora, dintre mositle unor cre Bra pill car Komorany George (Wérsand), Pava Elek Vaina (De Cet ad. baroneasa, Horvat Laura (Cristurnl-Secuiese), contll Hater Sony gt Tosit (Dalgoara si Mihai Viteazul), conteasa Bethlen (Felost- Chay Papphezy (Secag-Thmis), Wesseleny! (Sinmikaiul Almasuii), Cot” ean aera Seechtold (Birseul de Sus), conteasa Schweinitz, (Coruite) sextele Mikes Armin (Sita-Buztiu), sau a unor proprietari, cu nume Frementim mat pe larg, eur extcase semaifieative din procesele,verbels, Se prec eetGatt Temnchea “esiunt: Un gp do, faranl din, comunn Class Ug) Directani dow “creat do 28000 A, pent a-si compare 0 mosit de 900 Naty Carel) soiets Om rete in, Budapestar. Hoticsea Banell, Albina” este, Ports de ta Bones comernmimuluile, ol aint tale deocandala, tous, comaldent ot gate siren grvinderea, paminuaiul dx chesiune eslgurdm exisenke Om Pn ara fe juror! romdn! vo tnctvlingeora ceretea”.~ of) Aahivale Sa) a ons co gAibgnar, volun T%, 1894, conchusul ar, 130 (In contanaey Tal Sibiu, Font: Pepy "yérant ata comuna Bula (ings, Medias) seu cumpsal mot ASS. TK. 1866, LO} munol Tor (000 jugize de paduro si paqune), Nepullad 51 nop din Noteomont dat, 0 v6 de 7000 K, soles Sach bina’ un et piteasch, TWO "igeatinabulorea pmials Ga cartes fonduord pe numa te Desi Ince OM "corde creditul salicilat considerind c&: n-., este periliad, Pe ate eanetestor reoltg de mare Imporants pentru extstena, loglor spars Prete td comma Buic". ef, idem, Xi, 1901, 169 st Revista Economics, Sis 2902, », S—10. Pee ny, xa7e, 60, 105, 110, 111, 128, 1879, 20, IV, 1801, 93, 67, 96, 228, ‘aa, sua tabs, M1, G7, 65, 279, 285, "288, 3404 V, 3008, 2 32, 195, TERA, 16 HE 2 Bi, 227, 4G Vit, 1867, 442, i686, 234, 250, 274, VIN, 4985, 00, 91, 136, 170, 221, THB, OO, Ot 5, 1000, BABEL” 118, 19%, IX, 1002, '50, 196d, fo, 44, 132, 16M. 108, 5 Tae Tad, 1B, XI, 1658, 170, 19, 5, XN 1800, 100, 1801, 39, 104, 108 30 Hames MEOny 26, tat, 1003, 14y: XV, 1904, 106, 168, 1805, 148) XV, 1805, or Fe KVL 1000) 7p XVI, 1050, 1K, 170, 228, 2001, 72; XVIML, 1918, 66; XX 18h7, 320, XL, 1918, 12, 92 4g Buerdek gtngee, seria B83 Mita Drecin 10 mai putin ilustre, suficient ins de instirifi ca: Reindl Emest (Calva- sir), Joan Popa (Altina, Nocrich si Chipar), Mebek Irina (Tritiul de Jos}, Elena Horsia (Vinatori), Gross Adolf (Faget), Pap Antal (Seini), Kato Solymosi si Nothan Kappel (Calvasér), Losch Andreas (Rosia Siseascé), Zeibeg I. T. (Trestia). ‘Nu pujine Sint cazurile cind {éranii maghiari, mai ales secul, re~ fuzind serviciile bancilor cu capital austriac si maghiar, datorita po! ficii de dividenda pe care o duceax acestea, fac apel cu insistenté 1a Banca Albina" prin agentii acestela. Asallafi cu_cereri de credite, agenjii colei mai importante banci romanes!i din Transilvenia descriu aimosfera de incredere fat de Banc ce domnea in rindurile clientelet maghiare. Din. rapoartele pe care le tnainteaza Centralei din Sibiu sau filialelor acesteia reies totodata principiile sin&toase, umaniste, dez- birate de orice umbré de exclusivism national, care fi conduceaw in activitatea de fiecare zi. ,,Astfel -- scrie Fillalel Brasov un agent din comuna Cernatul de Jos"(l. Titgul Secuiese) — tofi (locuiterti secni din comma — nun.) se ingramadesc pe mine cu multe rugdri ca sé mijlocesc filialei «Albinas*** s& Je acorde sumele cerute, Fu la multe tugari, ca si ma scap de ei, ti recomand, insd nu cu scop ca sa-mi fac mie gesefturi (afaceri, cistiguri — nun.) ‘personale, ci ca si pot ajuta po cei lipsifi, dra deosebire de nofionalitate (subl. n.)... Din contr’s sint expusi pericolalui le «Takatek pénztér» din Kezdi Vasarhely (Casa de economii» din Tg. Secuiesc — n.n.) care numai licitéri (licl- lafii — na) Te cauzoazd si ca si scape de astfel de necazuri el si lau Tefugiul Ig filiala «Albinan féri ce cineva s& Si indemne, cick au oi placerea de aga. Eu facind bine Ia ciueva, fard deosebire de nafiona- Hilaie (subl. n.), prin aceasta nu comit abuz contra statulut si nici niminui"” Pesie cifiva ani, in 1907, intr-o scrisoare, agentul albinist din Brefcu insist& pentru inflintarea unei agenfuri in comuna Boros- neul Mic (1. Tg. Secuiesc) mai ales pentrucd: »...preotul de acolo mi-a spus intie altele, cd adeseori ii vin unguri din apropiere, ca sé ceard bani, dar el Ie spune ca nu-i agent (subl. n.)"4 Nici marilor proprietari maghiari sau germani caze au facut apel la serviclile Bancii, fie ei mosieri sau burghezi, nu li s-a aplicat un alt tratament decit tinerei paturi de mosieri si burghezi romani. Astfel credite ipotecare, in cont-curent sau cambiale cu acoperite ipotecara variind intre 3000—100 000 fl, arenciiri sam vinz’iri de bunuri proprie~ tale ale Bincii, lo-au fost acordate imediat, frd tergiversiri, Constatam chiar c& numérul creditelor de veloare mare acordate clienfilor pro- venifi din rindurile categoriilor insiérite maghlare si germane este mai insemnat decit cel acordat romanilor. Printre dobitorii Bancli se ++ Bote vorba do filiala din Bragor. © arhivele Statulsi Brasov, Fond x. 145, Banca Albina‘ Brayov, pa chet 21-29, dosar 25, 1902, ilele 7375. 1 Idem, pachet 30—84, dosar 33, fla 34,1 5 numéré: baronul Gamerta Gustav (Cristurul Secuiese), Létay Domini lazy Maria (Sacul — Caransebes), baroneasa Horvath Belané (Médicas Bihor) fratii Urmancay Janos si Istvan (Reghin — Toplita), Géczy Ja- nos (Copicent — Bihor), Fekele GySrgy si, Vineze Mikiés (Bihor), Dr. Gyérffy Tulin (membra in Camera deputafilor din Budapesta), contele Mikes Armin (Zabola — 1. Sf. Gheorghe), Nagy George (Ersemjen), Cirds Imre (Arad), Mézsa Ferenc (2), contele Norman Louis, iar dintre get mani: primarul sibian [osif Drotiefi, Nothan Kappel (Calvasér) Tohana Mauerer (2), Regina Grinfeld (Brasov), Adolf Fonn si 1. F, Zeitig (Sibiu) si multi alti? © serie de persoane polilice marcante din cerenrile conducitoare ale Partidului Nalional Roman, proprietari sau functionari superiori ai Pancii — au posibilitatea sa-si intiteasct pozitia lor materiala, sa se imbogijeasca, cumparindu-si imobile si mai ales pamint, prin creditele objinute de la Banca. Amintim prinire acestia pe Coriolan Brediceanu, agent al Institutului la Lugo}; Dr. Octavian Rnssu — avocatul, Partenic Cosma — directorul — execuliv si Dr. Hie Beu-membru in Directiunea Bancii, Albina” — dintre functionsri, sau avocatul Simion Popovici Dessednu notar in Gyula — Vargard, preotul Stefan Popovici din Ot- Jaca — Arad, profesorul Ioan Micu Moldovan din Blaj, preotul Dr. Va- sile Lucaciu ‘din Sisesti, George Pop de Basesti, Dumitru si Dr. Ioan Ivan, avocatul Tuliu Coroianu dia Ciuj, avocatul Dr, Teodor Mihali din Dej, inginerul Onoriu Tilea dia Sibiu, avocatul Titu Hatieg din Lugo’, D. R, Codrescu din Fofeldea — Sibiu, comerciantii Sabin 1. Piso din Hondol $i Pompiliu Piso din Sacarimb, marole proprictar Ioan Gall din Siculeu — Huedin, avocatul Dr. fulia Maniu din Blaj, avocatul Dr. Iosif Pop din Sighetul-Marmaties, familia Besa si CAlotin proprietari si avo- caji in Timaveni, familia Macelariu etc. Observam ins ci Banca nu le face nici un fel de facilititi cu ocazia contractirli creditelor, acestea trebuind sa albe acoperirea ipotecit& necesard, debitorii platind do- binzile 51 alte diverse cheltuieli prevaizate in regulamente. In finalul tratarif acestui important aspect din activitatea Béncit Albina” ar interesa s4 precizém: suprafaja de teren (arabil, pasune, Hinaf, padure) pe care Banca a facilitat-o sf treacd in posesiunea {ra- nilor roméni, maghiari si getmani in diferite zone ale Transilvaniel; numarul si categoriile de jarani cere au reusit si-si intregeascd pro- prietatea ‘cu ajutorul creditelor objinute prin Banca gi eu cit anumer suprafaja de pémint pe care a reusit si 0 achizitioneze mosierimea $1 ® ASS. IV, 1982, 14, 20, 25, 110; V1, 1885, 3, 183, 1880, 98; VIL, 1088, 24%; VIM, 1981, 118; TK, 1892, 219, 1994. 75, X, 1897, 23; XIE, 1900, 95, 1901, 65; IHL 1003, 6, XIV. 1904, 66, 0, 145, 186. 1095,"151, KV, 1906, 88, 78, 80, 159, 1907, 35) XVI, 1916, 195, © Idem, XI, 1900, 250; XUIT, 1902, Bl, XVIE, LOL, 127% IX, 1802, 117 XLV, 1905, 86, 147; TV, "1031, 952, 3082, 29, 2%, VI, 1696, 219, 432; Vit, 1088, 336, VIM, tues, 22) 194, isd, 6, a2, tai, 32%" 1x, 1904, 113;'%, 1806, 34, 189 26, 1897, 7 2X1, £800) 136; XIV, 1004, 67, 177%;°XV, 1906, 132; XVII, 104, 8, 36 °2 Mia brecin v 2 Mita resin burghezia roman raportata la aceleasi achizi{ii fEcute de mosierimea si burghezia maghiara si german’, ‘ot pe baza creditelor albiniste, cit $i la plerderilo suferite — in aceeasi unitate de timp — de nobilimea Jnaghlard; cite familii, pe categorii sociale si nationele, cu precizarea intinderii proprietatilor lor, au fost salvate de la ruind prin creditele obfiriate de 1a Bancé, profiturile reale oblinute de Banca. ‘Un tabel cu rspunsuri precise la intrebarile de mai sus este im- posibil de intocmit datorita datelor incomplete pe care le putem extrage Gin procesele verbale ale sedintelor Directiunii Bancii Albina”. Nu pentru fiecare caz th parte sint precizate: suprafala terenului de cum- parat si epoi de parcelat solicitatorilor, numArul si starea material @ Solicitatorilor, pretul ca care torenul a fost achizitionat de Banca s1 apol Fevindut clien{ilor, condifiile de acordae a credilului, dacd tranzactia fn discutie la un moment dat s-a, jncheiat sau nu, nafionalitatea soli- citatorilor. Considerdm c& posibila formulare a unor réspunsuri apro. ative, abstractie facind de la faptul c& nu am respecta tntru-totul adevirala Tigoere de cercetare stiintificd, mu sint absolut necesare pentru de- monstrarea $i infelegerea fenomentlul abordat in discutie. Datele rele- Vate sint suficiente pentru a zugrévi adevarata fajé a Iucrurilor, fr8 nici o oxagerare in stinga sau in dreapta adevaralut. Tndiseutabil, profiturile obtinute de Benca ,Albina* prin activa sa participare la’ actiunile de cumpirare-parcelare-vinzare a unot mo- sii nobiliare sau la acordarea unor diverse tipuri de credite pentru ca eran si burghert sist posta sing ‘cumplira pamint — aa fost apre- ciabile, ‘Avind in vedere totalul cheltuielilor (dobind, ,proviciune", dife- rite taxe de birou) care grevau creditele — in jur de 115% din capital — mu oricine isi putea permite sé angajeze imprumuturt ta Banca Albina” si s& aiba garantia ca Je va, putea returna la timp, dup sotisfacerea necesitatilor. Cet care au profitat in primul rind de Serviciile Bancii au fost {aranii mal instérifi, burghezia de la orase ‘si mosierli romani, dar si de alte najionalitati. ‘Transferul unei insemnate piri din proprietatea funciard nobi- jiard maghiard din Transilvania in mfinile burgbeziei de la sate si orage, clasa sociala tindré si Incl! In expansiune economica si politica, o rupl treptat statu-quo-ul social-economic, politic si cultural de pind Stunei in favoarea romanilor. Fi demonstrau si cu aceasté ecazie ci Sint in masurd sé-si depaseascd conditia social de pind atunci, impust prin forta 31 diplomalie de opresorit straint neamulai Jor, In cadrele unui fegim mai liberal, care cu toate incerc&rile nu mai putea Tevent te metodele de conducere de dinaiste de 1848, cu condifia de a-si crea nstitutii care sti unease si sptijine tn stradanii. bina", sistemul financiat-bancar romanesc creat pind in 1914 in general, & constituit una dintre aceste ,institufil nalionale".13 Rola! Baneit Al Achizitionarea de proprietati funciare de catre burghezia romana de la sate si orage @ dus la o crestere si consolidare a bundstérii ei economice, suportul material care li va permite si participe din plin la viata politic’, Privit prin prisma modului concret de inféptuire ca si a urmarilor imediate, fenomenul social-economic studiat 11 considers progresist, semnificativé dovada a forfet biologice a poporului nostru.TE PRIVIND ACTIVITATE, IZARE $1 PARCELA UPRINSE IN PAGINILE SONOMICE” DIN SIBIU (1904-1918)Aspecte pri ind activitatea Biincii de colonizare si parcelare suprinse in paginile “Revistei economice” din Sibiu (1904-1918) dr, Marius Razvan Meszar in acest studi dorim s& prezentim modul in care este evidentiat’ activitatea Bancii de colonizare si parcelare, in articolele “Revistei economice” din Sibiu!, in perioada 1904, de la Infiinjarea bancii in discutie si pénd in anu! 1918, cénd efectele operatiunilor acestei binnei asupra ‘Transilvaniei inceteaza, Ab ovo, menfioném faptul c& tema propus& spre investigare, constitute un episod important al evolutiilor politice si social ~ economice din spatiul transilvan, in perioada de final a dualismului austro — ungar, atunci cand colonizarite de populafii maghiare in regiuni locuite preponderent de catre romani, au cunoscut dimensiunea unei politici de stat, sustinut® financiar de institufii de profil, precum Banca de colonizare si parcelare. Profesoral Joan Bolovan sublinia in studiile sale faptul c&: “o alt modalitate prin care autoritafile de la Budapesta au incercat si influenjeze compozitia etnic a Transilvaniei in a doua jumatate a secolului al XIX ~ lea gi la inceputul secolului XX 0 constituie colonizirile de (rani maghiari sau de populafii strdine in diverse zone ale provinciei, Este adevérat c& aceste coloniziri au avut si o motivatie economics real, insi, indiscutabil, ele s-au facut si cu o motivafie politic, slujind intereselor generale ale claselor conducatoare din Ungaria”, + Propunerea de a infiinga “Revista economicd” a fost fcuta de cétre dr. Cornel Diaconovic, in cadral conferingi [storia Roméniei: Transitvante, coord, Anton Dedgoescu, Cluj-Napoca, Editura George Bariiy, 1997, vezi pe larg capitolnl “Dualismul ~ regim politic de asuprire national& si de maghiarizere foratd a roménilor din Transilvania (1867~ 1918)” ,p. 1-174 * Zoltin Szisz, “Politica oficial si nafionalitile” in Transilvania vdzutdinpublicisica istoricd maghiard momente din istoria Transilvaniei, apdrute in revista Histéria, Miercurea-Ciuc, Editua Pro-Print, 1999, p. 210 * Ibidem, p. 209Colonizarea a fost directionata spre trei regiuni: Bacica, imprejurimile Timigoarei si Transilvania iar th interiorul avesteia, in primul rand Campia Traasilvaniei. Pentru a sustine politica colonizatilor, in 1904 a fost infiinjaté Banea Maghiar de Colonizare gi Parcelare care (pe lang’ alte banci) a pus la dispozitie credite in condifii avantajoase, in scopul cumpéréirii de pamant®, Aceste realitafi sunt prezentate si in paginile ,.Revistei economice”, inca din momentul inflinfarii Bancii de colonizare si parcelare: “mai multe banci din capitala, impreun’i cu marca banca de asigurari, Assicurazioni Generali din Triest s-au asociat pentru fondarea unei Banci de colonizare si parcelare pe acjiuni, cu sediul in Budapesta, cuun capital sooietar de K § milioane™”, Banea de colonizare si parcelare a demarat ample actiuni pentiu echizifionarea de teremuri agricole, finanyénd planul de colonizare a Transilvaniei, dupa anul 1904. fn articolul “Banca de colonizare si parcelare gi bétncile noastre” este subliniat obiectivul acestei bainci, acela de a contracara acfiunile economice promovate de edtre bincile romanesti: “credeam atunci, c& este vorba, in prima linie, de o intreprindere financiard, in care bancile fundatoare (fondatoare ~ n.n.) voiesc si-si plaseze, in mod reatabil, 0 parte a capitalurilor lor dis- ponibile. Pe ling scopul pur material, credeam, c& noua banc va urmati gi scopul ideal, de a ametiora prin mijloacele ce-i vor sta la dispozifie, condifiunile de existengé si situafia material in special a clasei proprietarilor mici din aceasta tard, rd deosebire de nafionalitate. Caci, daca este 88 corespundi numirei sale, ce chemare (101 — n.n.) trebue si aiba 0 banc’ de colonizare si parcelare? A feri proprietajile fonciare, prin cumparasi efectuite la timp oportun, de devalvare (devalorizare ~n.n.), si aceasta mai cu seam’ in jinuturi mai pufin impopulate (populate —n.n.), deci cu cicculafiune relativ mai mic&; a coloniza mosiile cu brafe muncitoare si a contribui in modul acesta la nivelarea densitafii poporafiunii (poporului -n.n,) din ritele finuturi ale fri si prin aceasta a impedeca indirect emigrarea; in fine prin parcelarea mosiilor maci cumparate gi vanzarea for in parcele mici si pe rate, a da si claselor muncitoare mai strace, dar hamnice, ‘ocaziumea (sansa ~ n.n.) de a putea ajunge pe lénga conditiuni ugoare la mosii proprii, Va si 2ica © banca de colonizare si parcelare, care nu deviaza dela scopul si, are o inalté misiune nu numai © KESZEG Vilmos, Colonizdri in Transilvania in secolul XX, studin publicat pe site-ul Enclclopediei Maghiare din Romania, 2010 ~ 10-07 (hupsireterintransindex.ro/enciclopedie/ltea=ABlang=ro). Veri gi Mem, XX. sedzadi betelepitések. Kisebbségkvtatés 15. (2006) 2, 260-294, Idem, (S7erk): Demrehemtelep Adatok Dedrehemtelep fomténetéhez. Hiperborea Kiad6, Torda, 2004 " Revista economicd (Sibiu), anul VII, nt. 18, 30 apritie 1905, * Vezi Anexa |nafional-economic’, ci si social-politic. S-au avut in vederela fondarea ,Buneii de colonizare si Parcelare" scopurile inalte schijate mai sus? Scurta aetivitute de pnd aci a acestui institut ne indreptafeste a raspunde cu un hotérit au gi a ne exprima totodati p&rerea, c& jinta principal uurmarité, este a contrabalansa," pretinsa activitate periculoasd a daneilor nationalitaqilor cu deosebire in parfile transilvanene ale farii, deci fondarea ,Bancei de colonizare gi parcelare" este o act ine _pornit deadreptul contra bancilor noastre”®. Din articolul itat mai sus, rezulté faptul c& Banca de colonizare si parcelare a fost creat $1 ca o reaojie la activitatea bancilor cu capital roménesc, care au contribuit, la cumpaina secolelor al XIX-ea si al XX-lea la transferurile de proprietaii, mai ales de la mosierii maghiari care au falimentat in afacerile lor sau au plecat din Transilvania, spreburghezia roméneasea, in proces de ascensiune si afirmare", Un alt articol al “Revistei economice” prezinta refuzul Bincii de colonizare gi parcelare in cazul cererii inaintate de cdtre o comund roméneasc pentru cumpirarea gi parcelarea unei mosii 30 de ing’re: "una din scrisori, ale cdror originale se aflé in mainile noastre, are data de 20 Aprilie a.c. (1905 —n.n,) si constituie raispunsul Ia o cerere imintati de o comunt romaneased din central Transilvaniei la Banca de colonizare si parcelare pentra eumpéirarea gi parcelarea unei mari mosii de 530 iugdre cadastrale din apropierea comunei din chestiune", Raspunsul a venit edtre cei care au formulat cererea de cumparare, in 24 Aprilie: "tspunzfind la setisoarea D-v.... v8 aducem Ja cunostiin{a cA institutul nostru urmareste tn Traasilvania, precum am amintit si in serisoarea noastrd precedent ~ mai presus de toate si excluiv numai scopul de a apira cauza ‘maghiarimii ameninjata cu perire (pieire -n.n.), prin politica... bancilor nationalitatilor de acolo ~ sia salva, dupa posibilitati ceea ce mai este de salvat.... Desarece prin cumpararea si parcelarea mosiei din chestiune nu numai c& nu s-ar ajunge scopul urmikit de noi, ci tocmai contrarul, adecd nu promova numaj extinderea nationalitiilor ~ regretiam de a nu va putea implini cererea”™” ° 1 Revista economica (Sibiu), anul VII, nr. 18, 30 aprilie 1905 © Vezi in detaliu: Mihai D. Drecin, Banca “Albina” clin Sibiv-institufie ajionald a romdnilor transilvénent (1871 1918), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982; Vasile Dobrescu, Functt si fangionalita in sistemul de credit roménese din Transilvania pind la prinl razbot mondial, Targu-Mures, Edituta Universitat Peteu Major, 2006; Romanian Review of Financial and Banking History, Year | Issue 1, July-December 2.011, Oradea University Press, 2011 # Revista economicd (Sibiu), anul Vil, ar. 19, 7 Mai 1905 ” IbidemCazul prezentat anterior nu este singular, motiv pentru cate putem opin faptul cd Banca de colonizare si parcelare a actionat discriminatoriu, favorizandaccesul la resursele financiar-bancare a clementelor maghiare gi restricfiondind acordarea acestora cétre populatia roméneasca La final, jindnd cont de cele ce preceda, putem angajain dezbatere mai multe idei directoare ale acestui studiu: 1. Colonizarea de etnici maghiari in spafii preponderent roménesti a constituit un episod important al evolutiilor politice si social - economice din spatiu! transilvan, la cumpana secolelor al XIX-lea si al XX-lea, Accastd mutafie demograficd a cunoscut dimensiunea unei politic’ de stat. 2. Banca de colonizare si parcelare a teprezentat un importart vector finenciar-bancar, asigurdnd ‘un consistent suport material procesului de colonizare si intire economicd a populatiei maghiare din Transilvania, dupa anul 1904, 3. “Revista economica” surpinde aspecte inedite privind modul de funotionare a bancii in discuie, explicand cauza infiinfétii acesteia, prin dorinfa cercurilor conducdtoare de la Buclapesta de a contrabalansa efectele politice si social-economice procluse de activitatea bancilor roménesti din ‘Transilvania. Articolele din revista amintiti demasc& modul arbitrar al acestei banci in ceea ce priveste acordarea ereditelor pentru cumpaarea gi parcelarea jerenurilor agricole, bazat pe etiterii etnice si nu pe realitifi social-economice. Se incerca astfel, efacerea potentialulai economic al populafiei maghiare din Transilvania, in egal’ mésurd si potenjarea elementului etnic maghiar, prin susfinerea financiaré a colonizaritor in spajiul transilvan,Anexa I Articolul “Banca de colonizare gi parcelare gi bincile noastte” Revista economicd (Sibiu), anul VII, nt. 18, 30 aprilie 1905, REVISTA ECONOMICA. Banca de colouizare si pare si baineile noastre, Am auuniat ia Linge ha th asmants Roviets, OR pre La tacaputht aualns carat task well baned mall die capital, ‘eaproon ai ten ted At nt Bhuhepentac aera capital meicisr de Ie Sw sa shinee ch exe weeny pion Siuie, “de inlsepsituiere fiaanesard, iv ear Dikocitetapelrtsate, nolenc ak 3h plazue, tn od tentabsty a parte rapitatanitey ior Wier pomblis’ Pa lings scope pur inatenral, oze deaue e& nova buow va urna ef soap ieload, di a anaetiard. pritt majloncell cor yor | 2th 19 isjouipie, condi in slated at Sitinagio tuagaria’s tu apaclil Pewcaru uel hat aonbaka ba Aebiea de ationaitate. Cte Sortepanidhwaenred sais, ea sihustinen » sa iba hack de goloninare wt parcelave A teri proprictatile. foncinre. prin tuo Stouts In uanp aportainy, de see Meensta oat eu aeame at fiusitwtt wa! put | Kapopointe, doo en viceatigsane velatis ara | (ulea Ta culciaw Soop sitel eiease ra rage! momeitunrr she contribu Ia niedel coren la nivelares densitatil pogorartinl lin aiferiveks famars alo tani # pray nce Wnpedieca tuditros envigiatna! iis fin Fatewlaren mosnine Salt cunpirate 6) va sites Ter in pareelo anit wh pw nates a i 31 Sluelor mtuneitnane inl nears sor nes flew “owstanen ie pate rea eondiginnt pease ba we © teagres Aovient A propel Va ek sien {i eolewnsatn ¥ bauer, eat ela sep nat, ae Tales ot nu vind natieciat ne a avi is vob Ba Pondane Fou Sicnianee af paveclone™ sragmats ine Hota acticieute da yn acd a avsatns instr id Gaepetente, 2 rasp os hiciit wi ta sot expose touonata pasence Gx uta peincipain napmtetas sate Ceonctn: = fretan note pesiestonst es cor ambimoabtation ew skewsa ire To waits viodvitwens ale pair alegs Raaren”fitueet tic Ssvnlatte' yi aandelavn™aate es welswe een ietceeptal contra, bbaellon aca “Arortmees noaateh a dowedsesropoatsies ints tineto magbines aspen nel ‘solo tere. to. Dunes de satsotente 9 Povcolnre® tn milla “recut Ta Clg te eae EN Stata clegpre extinderos bawilor nate Daktelion dws ehiogunsupre mghenset eva Sal waned lind perl os an bootie ston mevaton Sieh, Began e Seen) laine “Arf ce 9 inte mio Resuat a Wo Toatigara fn wrod ta total es Intieeaat th weenie pues rapome ala ire So snout, precuin dst spuhe = Sapte te ind nice ae te peditra de peciKtdd in patie fovea ats erred wmsten, “Phas Bane't ere, e acits Guile weer abtsidveatianiie lovin exancinioa yi souiale, ma trearoasc’ [ot ren’ ie rexcent® a elise propriatati lor irs yb Astiad ef hnspedisew expeopnruseay de ra, dlomentulst snnghinn. Te setlonen Si tution plete, cic we porta Goat, ban Shor te astisialtafitoe Babes de co lobizare pipormniacs wa asiets Ia uien rhstig: data a wien ehtae gt aieeaten, erha, Ao iedvae a Inorari de cet aad tha p ost ‘Ato cling, erndem, destul din ous uivate In avcheta dba chestineiy, esha din eetibont poste ak a oils reed tn an