Seminar 3: Alfabetele slave vechi

Textele vechi slave păstrate până astăzi sunt scrise în două alfabete: glagolitic și chirilic.
Denumirea celui de-al doilea alfabet este veche, fiind legată în mod evident de numele lui Chiril
(Constantin), deși nu el este creatorul lui. Termenul glagolitic este mai nou, fiind luat din limba
sârbo-croată: în Croația, preoții catolici care oficiau liturghia în limba slavonă erau numiți
glagoljaši, cuvânt derivat de la glagoljati „a vorbi, a oficia slujba (în limba slavonă)”.

Între cele două alfabete slave există o serie de asemănări, ceea ce a condus pe cercetători la
ipoteza unei origini apropiate: se observă cu ușurință că alfabetul chirilic provine din alfabetul
uncial grecesc; în ceea ce privește alfabetul glagolitic, se admite că modelul său principal îl
constituie alfabetul minuscul grecesc.

Problema anteriorității unuia dintre cele două alfabete slave a fost și continuă să fie și astăzi
obiectul a numeroase cercetări și dispute științifice. Totuși, în prezent, majoritatea cercetătorilor
sunt de acord să interpreteze știrile transmise de călugărul Hrabr, în lucrarea sa, Despre litere, în
sensul că Constantin-Chiril a creat alfabetul glagolitic și că înainte de epoca chirilo-metodiană nu
a existat o scriere slavă în adevăratul înțeles al cuvântului, deși rudimente de scriere evident că
au putut fi cunoscute de popoarele slave. Alfabetul slav – spune Hrabr – a fost alcătuit de
Constantin Filosoful, numit Chiril, care a făcut 38 de litere, dintre care 24 după sistemul celor
grecești, iar 14 potrivit pronunțării slave.

Cercetătorii au arătat că, după părăsirea alfabetului glagolitic în țările slave (cu excepția
Croației), a fost posibil ca tradiția să atribuie lui Chiril singurul alfabet folosit ulterior, și anume
pe cel pe care astăzi îl numim chirilic.

Seminar 4: Câteva observații referitoare la literele alfabetului chirilic

În texte, unele cuvinte des întrebuințate erau scrise de copiși prescurtat, pentru economie de

spațiu. Pentru aceasta se folosea un semn special, numit titlă, scris deasupra cuvântului: ~

Drept semne de punctuație se foloseau (.), punctul și virgula (;), cu valoare interogativă, două sau
mai multe puncte (:, :.), la sfârșitul unei perioade etc.

Literele alfabetului chirilic erau folosite și pentru redarea numerelor. Astfel, pentru redarea
unităților se foloseau literele încadrate de puncte și cu titlă deasupra: