Curs Greaca 2018-1

LIMBA GREACĂ
Cuvânt înainte
„Learn Greek; it is the language of wisdom”.
George Bernard Shaw
Programa de studii a Facultăţii de Teologie Catolică prevede un curs de

introducere în studiul limbii greceşti a Noului Testament. Aş dori să formulez, din
raţiuni pedagogice, câteva motivaţii pentru care prezentul curs ar putea suscita
interesul studenţilor pentru studiul acestei limbi clasice.
Primul motiv îl constituie faptul însuşi al culturii generale. Limba greacă
face parte din patrimoniul cultural universal. Este limba filozofilor greci, a Bibliei,
a Părinţilor Bisericii. Mare parte din terminologia diferitelor ştiinţe îşi are originea în
limba greacă. Mulţi termeni tehnici din filozofie şi teologie provin din limba
greacă. Pătrunderea în acest univers al limbii şi culturii greceşti, ne permite să
intrăm într-o lume fascinantă a gândirii, a culturii şi a înţelepciunii.
În al doilea rând, limba greacă este limba în care au fost scrise o parte din
cărţile Vechiului Testament şi întreg Noul Testament; deci este o limbă a Bibliei.
Pentru cercetătorii Bibliei şi pentru orice persoană care se interesează de
teologie, cunoaşterea limbilor originale ale Scripturilor constituie un avantaj
extraordinar. Mi se pare foarte sugestiv ceea ce a afirmat Sfânta Tereza de
Lisieux cu privire la limbile Bibliei: „Dacă aş fi fost preot... aş fi studiat ebraica şi
greaca pentru a putea citi cuvântul lui Dumnezeu pe care el s-a învrednicit să-l
exprime în limbajul omenesc“1. Prezentul curs va permite studenţilor la teologie
să citească unele texte ale Noului Testament în limba originală.
În sfârşit, prezentul curs ne va permite studierea unor termeni tehnici
consacraţi în teologie. Abordarea acestor termeni va facilita o mai bună
pătrundere în universul gândirii teologice şi o îmbogăţire a culturii teologice.
Limba greacă rămâne o limbă a antichităţii, şi pentru acest motiv nu

aduce satisfacţia imediată pe care o aduce o limbă modernă, care ne permite
să comunicăm cu alţii şi să avem acces la literatura limbii respective. Pentru a
pătrunde în acest univers este nevoie de o anume pasiune şi de un anume gust
pentru clasic, pentru ceea ce este vechi şi etern. Mi se pare sugestiv ceea ce a
afirmat Tolstoi despre limba greacă: "I have become convinced that of all that
human language has produced truly and simply beautiful, I knew nothing
before I learned Greek...Without a knowledge of Greek there is no education."
1
Thérèse de Lisieux, Conseils et souvenirs, 93-94.
1
LIMBA GREACĂ (un scurt istoric)
Noul Testament a fost scris într-o epocă în care limba cea mai răspândita
era greaca. Această limbă era vorbită în sudul Europei, în nordul Africii, în
Orientul Apropiat şi în Orientul Mijlociu. Răspândirea limbii greceşti este
legată de cuceririle militare ale lui Alexandru cel Mare (sec. IV î.C.). Fascinat el
însuşi de limba şi cultura grecească, Alexandru cel Mare va facilita impunerea
limbii şi a culturii greceşti în teritoriile pe care le-a cucerit. Chiar şi ermetica
Palestină va resimţi influenţa acestei limbi si culturi. După destrămarea imperiului
întemeiat de Alexandru cel Mare limba şi cultura grecească vor persista. Pe
parcursul lungii dominaţii romane, limba greacă va rămâne limba dominantă în
cea mai mare parte a imperiului. Perioada totală în care s-a vorbit această
limbă a fost de aproximativ 800 de ani (de la cca. 300 î.C. până pe la anul 500
d.C.).
La vremea în care au fost puse în scris cărţile Noului Testament perioada
limbii greceşti clasice trecuse. În tot imperiul se vorbea acum un dialect al limbii
greceşti, numit koine, greaca comună.
Când vorbim despre limba greacă sau elenică ne referim la limba vorbită
de popoarele greceşti, fie în Grecia propriu zisă, fie în diferite teritorii în care
grecii s-au stabilit de-a lungul secolelor, într-un arc de timp care are origini încă
de la jumătatea mileniului II î. C. şi până în zilele noastre. Deci, este o limbă indo-
europeană, ce are aproximativ 3500 de ani de istorie, timp în care a înregistrat
diferite evoluţii lingvistice, împărţindu-se, din punct de vedere cronologic,
aproximativ astfel:
1500-500 500 - 1 î. C. 1-330 d. C. 330-1500 1500 – azi

Greaca Greaca Greaca Greaca Evului Greaca
veche clasică koinē Mediu modernă
Greaca veche
Ca toate limbile şi greaca a fost folosită mai întâi oral, apoi s-a format un
alfabet, cu ajutorul căruia se putea transmite şi în scris limba respectivă. Scrierea
dialectelor greceşti s-a folosit la început de alfabetul fenician, lipsit de semne
vocalice, acestea fiind subînţelese. Deoarece, însă, limba greacă era de
neînţeles fără vocale, au atribuit acest rol unor consoane, considerate de ei
superflue. De exemplu alfa, consoană în limba feniciană, a devenit vocală în
limba greacă.
Primele atestări de scriere alfabetică în limba greacă se verifică începând
cu sec. VIII î. C., datorate dezvoltării comerţului şi, deci, necesităţii de a
transmite în scris anumite afaceri comerciale. Pentru câteva secole au existat
mai multe stiluri de alfabet, deoarece existau mai multe dialecte, printre care
cele mai cunoscute sunt: ionic, eolic şi doric. În jurul anului 400 î. C., la Atena s-a
impus alfabetul ionic, care mai apoi a devenit un alfabet atic, de la Atica, a
cărei capitală era Atena.
2
Greaca clasică
Este limba clasicilor greci şi durează din sec. al VIII-lea până în sec. al IV-lea
î.C. Limba vorbită la Atena, dialectul atic, s-a impus datorită unor oameni de
seamă, cum ar fi filosofii Platon (Πλάτων) şi Aristotel (’Αριστοτέλης), oratorii
Demostene (Δηµοσθένης) şi Lisia (Λυσίας), comicul Aristofan (’Αριστοφάνης),
tragicii Eschil (Αιvσχύλος), Sofocle (Σοφοκλής) şi Euripide (Ευvριπίδης).
Limba clasică a dat civilizaţiei vestice marile mituri, fabule, jocuri, proza şi
formele poetice, filozofiile, studii ştiinţifice şi medicale, idei politice, istorii care au
influenţat cultura noastră dincolo de orice calcul. Această limbă rafinată se va
menţine în literatură şi după sec. al IV-lea, scriitorii încercând să imite limba
clasicilor. Dar ca orice limbă vorbită, greaca va suferi în timp modificări
importante.
Limba greacă clasică a fost reconstruită cu rigoare filologică de umanistul
olandez Erasm de Rotterdam, de aceea se mai numeşte si erasmiană.
Greaca koinē
Greaca koinē („limba greacă comună”, sau ή κοινή διάλεκτος, „dialectul

comun”) este forma populară a limbii greceşti, apărută în antichitatea
postclasică (cca. 300 î. C. – 330 d. C., deci a luat naştere în timp ce greaca
clasică era în vogă) şi marchează a treia perioadă a istoriei limbii greceşti. Alte
nume sunt greaca alexandrină, elenistică, comună, sau greaca Noului
Testament. Greaca koinē este importantă nu numai pentru istoria grecilor, ca
primul lor dialect comun şi principal strămoş al limbii demotice, ci şi pentru
impactul său asupra civilizaţiei occidentale ca limba francă a Mediteranei.
Koinē a fost şi limba originală a Noului Testament şi mijlocul prin care s-au
răspândit învăţăturile creştinismului. Greaca koinē era, neoficial, a doua limbă a
Imperiului Roman.
Greaca koinē a apărut ca dialect comun în armatele lui Alexandru cel
Mare. În timp ce statele greceşti aliate, sub conducerea lui Macedon,
cucereau şi colonizau lumea cunoscută, noul lor dialect comun era vorbit din
Egipt până la hotarele Indiei. Deşi elemente ale dialectului comun au prins
contur în timpul epocii clasice, perioada postclasică a limbii greceşti datează
de la moartea lui Alexandru cel Mare, în anul 323 î. C., când culturile aflate sub
influenţă elenistică au început să aibă, la rândul lor, o înruire asupra limbii
grecești.
„Greaca koinē biblică” se referă la varietăţile de koinē folosite în Biblia
creştină şi în texte înrudite. Principalele ei surse sunt: Septuaginta, o traducere
grecească din secolul III î. C. a Bibliei ebraice, care include cărţile
deuterocanonice, o serie de cărţi care nu mai sunt astăzi în canonul evreiesc,
dar a căror acceptare iniţială a condus la includerea lor în Vechiul Testament
catolic, ortodox şi neo-protestant. Majoritatea textelor sunt traduceri, dar sunt
unele porţiuni şi texte compuse în greacă.
A existat o dispută între erudiţi, deoarece nu se ştia cât de mult greaca
biblică reflectă limba koinē vorbită contemporan şi cât de multe însuşiri de
substrat semitic are ea (cf. Primatul aramaic). Acestea ar fi putut fi induse fie prin
3
practica traducerii fidele din originalele ebraice sau aramaice, sau prin
influenţa limbii regionale greceşti folosită de evreii vorbitori de aramaică.
Greaca Noului Testament, diferită puţin de dialectul vorbit în Iudea şi

Galilea secolului I d. C., era asemănătoare cu dialectul vorbit în Alexandria
Egiptului. De notat că unele foneme diferă faţă de dialectul mai standardizat
cel al limbii koinē atice, ce se vorbea la Atena. Trecerea în următoarea
perioadă, cunoscută ca limba greacă medievală (bizantină), datează de la
fondarea Constantinopolului de către Constantin I în anul 330 d. C.
Greaca bizantină
Greaca bizantină este caracterizată de un amestec între greaca clasică şi

greaca koinē. Pentru a scrie se folosea greaca lui Platon, în timp ce lumea
comună vorbea greaca vulgară (a poporului sau koinē). Această limbă a datat
până în jurul anului 1500, când s-a hotărât stabilirea unei limbi literare, numită şi
limba pură, care îşi va menţine statutul de limbă oficială până în anul 1976.
Greaca modernă
Limba modernă, care a avut tendinţe de dezvoltare încă din 1500, a

devenit în 1976 limba NEK, adică Νεοελληνική kοινή, „Neoelenika koiné”,
bazându-se pe limba populară, dezvoltată amplu si folosită în literatură cu
precădere începând din sec. XIX. Limba greacă este vorbită astăzi în special în
Grecia, dar şi în alte state unde locuiesc greci, precum Cipru. Deşi există
asemănări între cei din Grecia şi cei din Cipru, întâlnim şi caracteristici proprii.
PRONUNŢIA GRECEASCĂ
A existat o anumită discuţie cu privire la pronunţia limbii greceşti. De

greaca veche ne desparte un mare arc de timp, ceea ce a făcut imposibilă
păstrarea pronunţiei din vremea în care se vorbea această limbă. Există două
şcoli, care propun două ipoteze diverse:
a. pronunţia reuchliniană, propusă de umanistul german Johann Reuchlin

(1455-1522). Pronunţia propusă de el a fost adoptată de teologii ortodocşi şi se
regăseşte de asemenea în sistemul de pronunţie propriu limbii greceşti
moderne.
b. pronunţia propusă de Erasmus. Ipoteza susţinută de umanistul

Desiderius Erasmus de Roterdam (1467-1536) este urmată de şcolile catolice şi
protestante.
Pronunţia în sine rămâne o chestiune de ordin secundar; mai important

este să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte sensul textului.
4
LECŢIA 1
1. ALFABETUL GRECESC
Alfabetul grecesc numără 24 de litere.
Numele Majuscule Minuscule Pronuntia

Alfa A a a
Beta B b b
Gamma G g g
Delta D d d
Epsilon E e e
Zeta Z z z
Eta H h ei
Theta Q q th (englez)
Iota I i i
Kappa K k k
Lambda L l l
Mu (my) M m m
Nu (ny) N n n
Xi X x x
Omicron O o o
Pi P p p
Rho R r r
Sigma S s j s
Tau T t t
Upsilon U u u (ü german)
Fi F f f
Chi C c ch (german)
Psi Y y ps
Omega W w o
5
1.1. Particularităţi ale pronunţiei
Gama (g) se pronunţă ny (n) când precedă imediat kapa (k), chi (c), o
altă literă gama (g) sau csi (x). De exemplu αγγελοj se pronunţă anghelos şi
înseamnă înger. Când gama (g) este urmată de epsilon (ε) sau de iota (ι), este
transcrisă cu grupul gh. De exemplu αγγελοj se pronunţă şi se transcrie
anghelos.
Sigma (σ - j) se scrie σ la începutul cuvântului (σαλπιγξ= trompetă) şi în
interiorul său, dar se scrie j la sfârşitul cuvântului, ca în exemplul ekastoj =
fiecare, oricine.
Ypsilon (u) nu are un corespondent fonetic în limba română, de aceea îl
vom asemăna cu ü din limba germană. Exemplu: uioi se pronunţă (h)üioi şi
înseamnă fii. Litera h din paranteză este sunetul spiritului aspru despre care vom
vorbi într-o lecţie următoare.
Chi (χ) de asemenea nu are corespondent fonetic în limba română. Este un
ch mai pronunţat care vine din gât. În greaca bizantină se pronunţă h simplu,
dar în greaca koinē se pronunţă ch. Exemplu: cristoj se pronunţă Christos, mai
simplu Cristos. În Biblie, de cele mai multe ori, apare cu literă mică, referindu-se
la cel uns, adică la mesia, care putea fi regele, un profet sau o altă persoană
aleasă de Dumnezeu. În Evanghelii şi în Faptele Apostolilor Cristos e numele lui
Isus.
Litera rho, la începutul unui cuvânt se pronunţă rh.
1. 2. Vocale
În limba greacă avem trei tipuri de vocale:

vocale scurte:
epsilon – ε – se pronunţă şi se transcrie e
omicron – ο – se pronunţă şi se transcrie o
vocale lungi sau scurte:
alfa – α – se pronunţă şi se transcrie a
iota – ι – se pronunţă şi se transcrie i
ipsilon – υ – se pronunţă ü şi se transcrie u
vocale lungi:
eta – η – se pronunţă e şi se transcrie ē
omega – w – se pronunţă o şi se transcrie ō
1.3. Diftongi
O combinaţie de două vocale în aceiaşi silabă se numeste diftong. În

limba greacă, cea de-a doua vocală a unui diftong este întotdeauna iota sau
upsilon, care sunt vocale închise.
Şapte diftongi sunt cei mai des întâlniţi:
6
Diftong Pronunţie
ai ai
au au
ei ei
eu eu
oi oi
ou u lung
ui ui
Exemplu Pronunţie Transcriere Traducere

αιμα (h)aima aima sânge
ειμι eimi eimi eu sunt
οικος oikos oikos casă
υιος (h)üios huios fiu
αυτος autos autos acesta, el
Ιησους Iesus Iesous Isus
πιστευw pisteuo pisteuō cred
huriskon (h)euriskon hēuriskon găseam
Aşa cum se poate observa, există practic un singur diftong unde
pronunţia literelor diferă: este cazul diftongului ou, pronuntat u lung, ca în
cuvântul munte.
2. PARTICULARITĂŢI ALE LIMBII GRECEŞTI
2.1. Iota subscrisă
Iota subscrisă este partea unui diftong impropriu, atunci când iota urmează
unei vocale lungi şi în loc să se scrie după aceasta se scrie dedesubtul ei. Iota
subscrisă se transcrie, dar nu se pronunţă. Exemple:
Exemplu Pronunție Transcriere Traducere
skotia| skotia skotiai întuneric
autw| auto autōi al lui
arch| arche archēi început
2.2. Spirite
O vocală care se găseşte la începutul unui cuvânt va avea întotdeauna un

V
semn care se numeşte spirit. Acesta poate fi dulce ( ) sau aspru ( ~ ). În timp
ce spiritul dulce nu se pronunţă şi nu se transcrie, spiritul aspru se pronunţă şi se
transcrie h, un sunet care vine din gât. Ambele se găsesc situate deasupra
vocalei, când vocala este minusculă.
7
Vocala Υpsilon (u), la început de cuvânt, va avea mereu spiritul aspru. Şi
litera Ro (ρ), deşi nu este o vocală, când se găseşte la început de cuvânt, va
avea mereu spiritul aspru.
Exemple:
evn = în – se pronunţă şi se transcrie en
u`dwr = apă – se pronunţă şi se transcrie hüdor
ràbdoj = baston, sceptru – se pronunţă şi se transcrie hrabdos
- Când vocala este majusculă, spiritul se va scrie sus, în stânga acesteia.

Exemple:
VEn = în – se pronunţă şi se transcrie En
- Când un cuvânt începe cu un diftong, spiritul se pune pe a doua vocală
a acestuia, indiferent dacă prima vocală este minusculă sau majusculă.
Exemple:
eivpen / Eivpen = spuse – se pronunţă şi se transcrie eipen / Eipen
2.3. Silabe
În limba greacă, împărţirea în silabe se face mai mult sau mai puţin ca şi în
limba română. În general se începe din stânga şi se termină după o vocală sau
un diftong, ca în exemplul avpo, în care avem două silabe: av / po. Când întâlnim
două consoane, acestea se despart, ca în exemplul melloushj, în care avem
trei silabe: mel / lou / shj.
2.4. Accente
În limba greacă accentele reprezintă variaţia de intonaţie a unui cuvânt

sau percuţia unei silabe în pronunţarea unui cuvânt. Accentele sunt importante,
în primul rând, pentru a şti să pronunţăm corect cuvintele.
Accentele sunt de trei tipuri: acut ( , ), grav ( . ), circumflex ( ó ). Toate se
găsesc deasupra vocalelor sau a diftongilor. Când apar împreună cu unul
dintre spirite, accentul este pus după spirit, dacă este acut sau grav, ori este pus
deasupra spiritului, dacă accentul este circumflex. Acesta din urmă apare
numai deasupra vocalelor lungi sau a diftongilor.
Exemple:
avpo, = după; ei=pen = spuse, zise
kai. = şi ; o[ti = deoarece, căci
αυvτο,ς = acesta, el.
8
2.5. „TREMA” SAU „AIRESIS”
Atunci când într-un cuvânt întâlnim două vocale alăturate iar pe cea de-
a doua avem semnul ( ¨ ), numit trema, acesta va fi un indiciu că vocalele nu
formează un diftong şi, în consecinţă, ambele vor fi pronunţate în hiat.
Aşa, de exemplu: VHsai< a j se pronunţă E - sa - i – as şi nu E – sa – ias;
Bhqsai? d a , se pronunţă Bet –sa – i - da şi nu Bet – sai – da.
EXERCIŢII
1. Citiţi următoarele cuvinte pentru exersarea primelor 12 litere ale alfabetului.
a. Abba {Abel VAda, m a` g i, a

b. Ba, a l Bala, k bi, a bibli, a
c. ga, l a Gabbaqa Ga, z a Galilai, a
d. de, k a di, k aia eiv m i, ev l ai, a ~Ella, d a
2. Citiţi următoarele cuvinte pentru exersarea celor 12 litere din a doua parte a
alfabetului.
a. nou/ j xu, l on o; n oma

b. Pila/ t oj ~Rabbi, sofi, a
c. te, k non ui` o , j fw/ j
d. Cristo, j yuch, w[ r a
3. Citiţi următorele cuvinte acordând atenţie spiritelor lin şi aspru.
a. VAntio, c eia a; x io, j VIhsou/ j VHli, a j

b. a[ g ioj h[ l ioj h` m e, r a| a[ | d hj
c. r` h / m a ui` o . j u[ p noj ~Rebe, k ka
4.Cititi urmatoarele cuvinte:

αγγελοj, αγκυρα, σαλπιγξ, ekastoj, αιμα, ειμι, οικος, υιος,
υιος, αυτος, Ιησους, Χριστος, πιστευw, huriskon
5. Pronunţaţi numele fiecărei litere în parte, din cuvintele de la exerciţiul 6.
9
LECŢIA 2
3. ARTICOLUL
În limba greacă există doar articolul hotărât. Astfel în greacă, un cuvânt

precum a; n qrwpoj se va traduce: om sau un om. Dacă cuvântul este însoţit
de articol, ca în exemplul o` a; n qrwpoj vom traduce prin: omul.
DECLINAREA ARTICOLULUI
SINGULAR
Masculin Feminin Neutru
Nom. o` h` to,
Gen. tou/ th/j tou/
Dat. tw/| th/| tw/|
Ac. to,n th,n to,
PLURAL
Masculin Feminin Neutru
Nom. oi` ai` ta,
Gen. tw/n tw/n tw/n
Dat. toi/j tai/j toi/j
Ac. tou,j ta,j ta,
4. VERBUL eiv m i, ( „A FI” )
Înainte de abordarea problematicii verbului în limba greacă, prezentăm
conjugarea verbului „a fi”. La indicativ prezent verbul eiv m i, se conjugă după
cum urmează:
eiv m i, (eu) sunt

ei= (tu) eşti
ev s ti, (n) (el / ea) este
ev s me, n (noi) suntem
ev s te, (voi) sunteţi
eiv s i, (n) (ei / ele) sunt
10
VOCABULAR
o` lo, g oj = cuvântul to, bibli, o n = cartea

o` ko, s moj = lumea to. o; n oma = numele
o` qeo, j = Dumnezeu to, fw/ j = lumina
o` ui` o , j = fiul to, pneu/ m a = spiritul
o` a; n qrwpoj = omul eiv m i, = eu sunt
o` Cristo. j = Cristos ev g w, = eu
h` ev k klhsi, a = biserica su, = tu
h` ca, r ij = harul e[ n ne = unu (n.)
h` eiv r h, n h = pacea kai, = şi
h` yuch, = sufletul
EXERCIŢII
1. Citiţi şi traduceţi următoarele cuvinte:
a. lo, g oj , o` lo, g oj , ko, s moj , o` ko, s moj , qeo, j , o` qeo, j Å

ev k klhsi, a , h` ev k klhsi, a , ca, r ij , h` ca, r ij , eiv r h, n h , h`
eiv r h, n h Å
bibli, o n , to, bibli, o n , o; n oma , to. o; n oma , fw/ j , to, fw/ j Å
b. lo, g oi , oi` lo, g oi , ui` o i, , oi` ui` o i, , a; n qrwpoi , oi` a; n qrwpoi Å

ev k klhsi, a i , ai` . ev k klhsi, a i , yucai, , ai` yucai, Å
bibli, a , ta, bibli, a , ov n o, m ata , ta, ov n o, m ata , pneu, m ata , ta,
pneu, m ata Å
2. Redaţi următoarele cuvinte din română în greacă:
a. cuvânt, cuvântul, cuvinte, cuvintele

fiu, fiul, fii, fiii
11
om, omul, oameni, oamenii
b. biserică, biserica, biserici, bisericile

suflet, sufletul, suflete, sufletele
c. carte, cartea, cărţi, cărţile

nume, numele, nume (pl.), numele (pl.)
spirit, spiritul, spirite, spiritele
3. Citiţi următoarele nume:
Si, m wn Pe, t roj( VAndre, a j( VIa, k wboj( VIwa, n nhj(

Fi, l ippoj( Barqolomai/ o j( Qwma/ j ( Maqqai/ o j(
VIa, k wboj tou/ ~Alfai, o u( Qaddai/ o j( Si, m wn o` Kananai/ o j(
VIou, d aj o` VIskariw, t hj Å
4. Traduceţi următoarele propoziţii pentru exersarea verbului:
a. VEgw, eiv m i to. fw/ j Å (In 8,12)a.

b. Su. ei= o` Cristo. j o` ui` o . j tou/ qeou/ Å (Mt 16,16)
c. VIwa, n nhj ev s ti. n o; n oma auv t ou/ Å (Lc 1,63)
d. to. o; n oma auv t ou/ VEmmanouh, l Å (Mt 1,23)
e. to. o; n oma auv t ou/ VIhsou/ j Å (Mt 1,25)
f. kai. a[ g ion to. o; n oma auv t ou/ Å (Lc 1,49)
g. ev g w. kai. o` path. r e[ n ev s menÅ (In 10,30)
h. ui` o i. qeou/ ev s teÅ
i. ou- t oi (aceştia) ui` o i. qeou/ eiv s inÅ (Rom 8,14)
j. ta, bibli, a a[ g ia eiv s i, n Å
12
LECŢIA 3
5. DECLINAREA A DOUA A SUBSTANTIVELOR MASCULINE
Ca şi limba română, greaca are trei tipuri de substantive: masculin,
feminin şi neutru. Substantivele se declină după cazuri: nominativ, genitiv, dativ,
acuzativ şi vocativ. După s-a văzut, articolul nu are vocativ. În limba greacă,
substantivele se declină în trei moduri: declinarea întâi, a doua şi a treia.
Aproape toate substantivele declinării a doua sunt de gen masculin sau
neutru. Terminaţia rădăcinii unui substantiv de declinarea a doua este „o”, ca în
lo, g oj , ouv r ano, j , e; r gon .
Substantivele masculine au următoarele terminaţii:
sg. pl.
N. - oj - oi
V. -e - oi
G. - ou - wn
D. -w - oij
A. - on - ouj
SINGULAR PLURAL
Nom. o` lo,goj oi` lo,goi
Gen. tou/ lo,gou tw/n lo,gwn
Dat. tw/| lo,gw| toi/j lo,goij
Ac. to,n lo,gon tou,j lo,gouj
6. DECLINAREA A DOUA A SUBSTANTIVELOR NEUTRE
Substantivele neutre de declinarea a doua au următoarele terminaţii:
sg. pl.
N. - on -a
V. - on -a
G. - ou - wn
D. -w - oij
A. - on -a
13
PARADIGMA DECLINĂRII A DOUA
Substantivul neutru e;rgon = cuvânt
SINGULAR PLURAL
Nom. to, e;rgon ta, e;rga
Gen. tou/ e;rgou tw/n e;rgwn
Dat. tw/| e;rgw| toi/j e;rgoij
Ac. to, e;rgon ta, e;rga
Voc. ____ e;rgon ____ e;rga
VOCABULAR
VHsai< a j = Isaia ev g e, n nhsen = a născut

VIhsou/ j = Isus genna, w = a fi tatăl cuiva,
Daui, d = David a da naştere
o` ku, r ioj = Domnul prw/ t oj = primul, cel mai
o` profh, t hj = profetul important
o` av p o, s toloj = apostolul dw, d eka = doisprezece
o` av d elfo, j = fratele tau/ t a = acestea
h` bi, b loj = cartea ev k = din
h` ge, n esij = naştere, stirpe, de. = însă
to, av r ni, o n = mielul to, pro, b aton = oaia
EXERCIŢII
1. Declinaţi următoarele substantive:

a. o` qeo, j ( o` Cristo, j ( o` ku, r ioj .
b. o` ui` o , j ( o` lo, g oj( o` av p o, s toloj .

c. o` ko, s moj( o` a; n qrwpoj( o` av d elfo, j .
14
2. Traduceţi următoarele forme ale genitivului:
a. o` av d elfo, j tou/ kuri, o u
b. lo, g oj tou/ qeou/
c. ta. ov n o, m ata. tw/ n av p osto, l wn
3. Declinaţi următoarele substantive neutre:
bibli, o n, av r ni, o n, pro, b aton
4. Citiţi şi traduceţi următoarele propoziţii:
a. to, bibli, o n tou/ profh, t ou VHsai< o u
oi` lo, g oi tou/ bibli, o u
ev n tw/ | bibli, w | tou/ no, m ou
b. ta, bibli, a a[ g ia eiv s i, n .
qeo. j tw/ n pneuma, t wn
ev n toi/ j bibli, o ij
c. ta, lo, g ia tou/ qeou/
to. pneu/ m a tou/ qeou/
ginw, s kw to. o; n oma, sou\
a. VEgw, eiv m i to. :Alfa kai. to. +W .

b. VEgw, eiv m i o` ku, r ioj o` qeo, j .
c. VEgw, eiv m i to. fw/ j tou/ ko, s mouÅ (In 8,12)
d. fw/ j eiv m i tou/ ko, s mouÅ (In 9,5)
e. oi` lo, g oi tou/ qeou/ .
f. to, bibli, o n tou/ profh, t ou VHsai< o u .
15
LECŢIA 4
8. VERBUL
În limba greacă avem două categorii de verbe în funcţie de terminaţia

indicativului prezent, persoana I, singular:
(a) verbe care se termină în -w : le,gw, ble,pw, lu,w.

(b) verbe care se termină în -mi : evimi,, di,dwmi, ti,qemi.
Majoritatea covârşitoare a verbelor greceşti fac parte din prima
categorie.
Când vorbim despre terminaţie, ne referim la modul indicativ, prezent,
persoana întâi singular, nu la infinitiv, ca în limba română.
Verbul grec are 6 moduri:
- 4 personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, optativ.
- 2 impersonale: infinitiv si participiu.
În ceea ce priveşte timpul, acesta este puţin diferit de limba română.
Deocamdată vom considera aspectul prezent, care exprimă o acţiune
neterminată; aspectul aorist, care exprimă o acţiune terminată; aspectul
perfect, care exprimă o acţiune oarecum antecedentă; aspectul viitor, care
exprimă o acţiune succesivă. Vom vedea toate aceste aspecte pe parcurs.
În limba greacă verbul are trei diateze:
(a) diateza activă. La această diateză subiectul face acţiunea.
(b) diateza pasivă. În acest caz subiectul suferă acţiunea.
(c) diateza medie (în limba română diateza reflexivă). La diateza medie
subiectul face şi tot el suferă acţiunea.
9. DIATEZA ACTIVĂ. INDICATIVUL PREZENT
Terminaţiile specifice indicativului prezent al diatezei active sunt:

Persoana Singular Plural
I -w - omen
II - eij - ete
III - ei - ousin
Vom folosi ca model pentru studiul verbelor greceşti verbul lu, w , a
dezlega. La indicativ prezent acest verb se conjugă după cum urmează:
Persoană Singular Plural

I lu, w (eu) lu, o men (noi) dezlegăm
dezleg
II lu, e ij (tu) lu, e te (voi)
dezlegi dezlegaţi
III lu, e i (el) dezleagă lu, o usin (ei) dezleagă
16
VOCABULAR
le, g w = eu spun dida, s kw = eu învăţ
ble, p w = eu văd poimai, n w = eu păzesc
gra, f w = eu scriu ginw, s kw = eu cunosc
bapti, z w = eu botez deu, t eron = a doua oară
eu` r i, s kw = eu descoper, aflu tri, t on = a treia oară
av g apa, w = eu iubesc pa, n ta = toate
oi= d aj = tu ştii me = pe mine
file, w = eu iubesc auv t w/ | = lui
bo, s kw = eu pasc se = pe tine
poie, w = eu fac mou = al meu
EXERCIŢII
1. Conjugaţi următoarele verbe la indicativ prezent:

a. dida, s kw ble, p w le, g w
b. gra, f w eu` r i, s kw bapti, z w
a. le, g w to. n lo, g on .
ble, p w tou. j av n qrw, p ouj .
gra, f w toi/ j av d elfoi/ j mou .
o` VIwa, n nhj le, g ei( VEgw. bapti, z w ev n u[ d ati .
b. ble, p eij to. n VIhsou/ n .
le, g eij kai. dida, s keij .
gra, f eij kai. dida, s keij .
eu` r i, s keij to. n Naqanah. l .
c. o` VIwa, n nhj ble, p ei to. n VIhsou/ n .
o` VIhsou/ j dida, s kei tou. j av p osto, l ouj .
o` VIwa, n nhj le, g ei( VEgw. bapti, z w ev n Bhqani, a | .
17
LECŢIA 5
10. DECLINAREA I A SUBSTANTIVELOR FEMININE
Substantivele de declinarea întâi sunt de gen feminin sau masculin.
Aceste substantive se împart în două categorii în funcţie de terminaţie, care
poate fi -a sau -h . Terminaţiile specifice acestei declinări sunt următoarele:
sg. pl.
N. -a - ai
V. -a - ai
G. - aj - w/ n
D. -a - aij
A. - an - aj
PARADIGMA DECLINĂRII FEMININE ÎN ALFA PURĂ
Substantivul h` a`marti,a = păcatul
SINGULAR PLURAL
Nom. h` a`marti,a ai` a`marti,ai
Gen. th/j a`marti,aj tw/n a`martiw/n
Dat. th/| a`marti,a| tai/j a`marti,aij
Ac. th,n a`marti,an ta,j a`marti,aj
Voc. ____ a`marti,a ____ a`marti,ai
Substantivele care la nominativ singular se termină în -α, precedată de -ε, - ι,
sau –ρ numesc acest tip de alfa „alfa pură”.
Substantivele cu terminaţia -h se declină după modelul:
sg. pl.
N. fwnh, fwnai,
V. fwnh, fwnai,
G. fwnh/ j fwnw/ n
D. fwnh/ | fwnai/ j
A. fwnh,n fwna, j
18
PARADIGMA DECLINĂRII FEMININE ÎN ETA
Substantivul h` grafh, = scriptura
SINGULAR PLURAL
Nom. h` grafh, ai` grafai,
Gen. th/j grafh/j tw/n grafw/n
Dat. th/| grafh/| tai/j grafai/j
Ac. th,n grafh,n ta,j grafa,j
Voc. ____ grafh, ____ grafai,
PARADIGMA DECLINĂRII FEM. ÎN ALFA IMPURĂ

Substantivul h` do,xa = gloria, slava
SINGULAR PLURAL
Nom. h` do,xa ai` do,xai
Gen. th/j do,xhj tw/n doxw/n
Dat. th/| do,xh| tai/j do,xaij
Ac. th,n do,xan ta,j do,xaj
Voc. ____ do,xa ____ do,xai
Substantivele care la nominativ singular se termină în -α, precedată de
consoană numesc acest tip de alfa „alfa impură”.
11. DECLINAREA I A SUBSTANTIVELOR MASCULINE

Articolul se declină după modelul declinării a doua, iar substantivul după
modelul declinării întâi.
PARADIGMA DECLINĂRII ÎNTÂI MASCULINE

Substantivul o` profh,thj = profetul
SINGULAR PLURAL
Nom. o` profh,thj oi` profh/tai
Gen. tou/ profh,tou tw/n profhtw/n
Dat. tw/| profh,th| toi/j profh,taij
Ac. to,n profh,thn tou,j profh,taj
19
VOCABULAR
o` aiv w , n = era, veşnicia h` zwh, = viaţa
o` a; g geloj = îngerul h` pi, s tij = credinţa
o` pantokra, t wr = h` swthri, a = mântuirea
Atotputernicul h` timh, = onoare, respect
o` ouv r ano, j = cerul h` fonh, = vocea
h` av g a, p h = iubirea a[ g ioj = sfânt
h` av l h, q eia = adevărul a; x ioj = vrednic
h` a` m arti, a = păcatul ev l qe, t w = fie, facă-se
h` av n a, s tasij = învierea euv c ariste, w = a mulţumi
h` basilei, a = împărăţia labei/ n = a primi
h` do, x a = gloria, me, n w = a rămâne
h` du, n amij = puterea
h` euv l ogi, a = h` m w/ n = al nostru
binecuvântarea, eiv j (+ ac.) = în
lauda ev n (+ dat.) = în
h` euv c aristi, a = mulţumirea
EXERCIŢII
1. Declinaţi următoarele cuvinte:
a. ev k klhsi, a , basilei, a , euv l ogi, a , av l h, q eia
b. fwnh, , av g a, p h, timh, , zwh,

a. h` swthri, a tou/ ko, s mou
o` lo, g oj th/ j swthri, a j
ev n th/ | basilei, a | tw/ n ouv r anw/ n
ble, p w th, n do, x an tou/ qeou/ .
20
b. ai` . ev k klhsi, a i a[ g iai eiv s i, n
h` pi, s tij tw/ n ev k klhsiw/ n
Euv c aristw/ tai/ j ev k klhsi, a ij .
ble, p w ta, j ev k klhsi, a j.
c. h` basilei, a tw/ n ouv r anw/ n
ev l qe, t w h` basilei, a sou\
h` a` m arti, a tou/ ko, s mou
h` swthri, a kai. h` du, n amij kai. h` basilei, a tou/ qeou/
VEgw, eiv m i h` av n a, s tasij kai. h` zwh, .
h` av g a, p h kai. h` av l h, q eia menou/ s in .
Doxologii din Apocalips

4, 8: {Agioj a[ g ioj a[ g ioj
ku, r ioj o` qeo. j o` pantokra, t wrÅ
4,11: :Axioj ei= ( o` ku, r ioj kai. o` qeo. j h` m w/ n (
labei/ n th. n do, x an kai. th. n timh. n kai. th. n du, n aminÅ
5, 12: :Axio, n ev s tin to. av r ni, o n
labei/ n th. n du, n amin kai. sofi, a n
kai. timh. n kai. do, x an kai. euv l ogi, a nÅ
7,11: kai. oi` a; g geloi le, g ousin(
7,12: VAmh, n ( h` euv l ogi, a kai. h` do, x a kai. h` sofi, a
kai. h` euv c aristi, a kai. h` timh.
kai. h` du, n amij tw/ | qew/ | h` m w/ n
eiv j tou. j aiv w / n aj tw/ n aiv w , n wn\
av m h, n Å
11,16: VEge, n eto h` basilei, a tou/ ko, s mou
tou/ kuri, o u h` m w/ n kai. tou/ Cristou/ auv t ou/ Å
21
LECŢIA 6
12. VERBUL LA INDICATIV IMPERFECT

Indicativul imperfect este format din tema prezentului, deci propune
acţiunea ca neterminată şi o situează în trecut. Semnul indicativului imperfect
este dat de augment, adică de litera ev, care se adaugă la rădăcina verbului şi
desinenţele specifice vocii respective: activă, pasivă sau medie. Aşa cum am
amintit, în limba greacă avem două tipuri de verbe: acelea care se termină în
-w, ca lu,w şi acelea care se termină în –mi,, ca eivmi,.
Conjugarea verbelor în –w lu,w

Modul indicativ Timpul imperfect Diateza activă
SINGULAR PLURAL
1a persoană e;-lu-on dezlegam ev-lu,-omen dezlegam
2a persoană e;-lu-ej dezlegai ev-lu,-ete dezlegaţi
a
3 persoană e;-lu-e(n) dezlega e;-lu-on dezlegau
Conjugarea verbului eiv m i ,
Modul indicativ Timpul imperfect Diateza activă

SINGULAR PLURAL
1a persoană h;mhn eram h;meqa eram
2a persoană h=j erai h=te eraţi
3a persoană h=n era h=san erau
Augmentul
Augmentul este format din litera ev şi se găseşte doar la modul indicativ,
având totdeauna spiritul dulce. Când tema verbului începe cu o vocală sau un
diftong, augmentul se realizează, nu prin adăugarea literei ev, ci prin
augmentarea vocalei sau a diftongului cu care începe verbul. Astfel:
a devine h avkou,w Ë h;kouon ascult, ascultam

e devine h evsqi,w Ë h;sqion mănânc, mâncam
o devine w ovnoma,zw Ë wvno,mazon numesc, numeam
i rămâne i ivscu,w Ë i;scuon pot, puteam
u rămâne u u`pakou,w Ë u`pa,kouon ascult, ascultam
au devine hu auvxa,nw Ë hu;xanon cresc, creşteam
eu devine hu eu`ri,skw Ë hu[riskon găsesc, găseam
22
eu rămâne eu eu`ri,skw Ë eu`ri,skon găsesc, găseam
oi devine w| oivkti,rw Ë w|kti,ron am milă, aveam milă
După cum am observat, i şi u nu fac distincţie atunci când sunt augmentate. Am spus că e
are întotdeauna spiritul dulce (ev), când are funcţia de augment, dar dacă verbul începe cu o
vocală sau un diftong ce poartă spiritul aspru, atunci va păstra acest spirit şi ca augment (eu`ri,skw
- hu[riskon). Augmentul verbului e;cw (= am) este iregular ei=con (= aveam).
Augmentul la verbele compuse

În limba greacă multe verbe sunt compuse, formate dintr-un prefix (în mod normal o
prepoziţie) şi un verb simplu. De exemplu avpolu,w (= concediez, eliberez, răscumpăr) este
format din prepoziţia avpo, şi din verbul lu,w. În aceste cazuri, augmentul se găseşte între
prepoziţie şi verb.
Ex.: avpolu,w devine avpe,luon (= eliberam, răscumpăram).
Căderea vocalei prefixului şi înlocuirea cu augmentul este un fenomen cunoscut în limba

greacă, excepţie făcând prepoziţiile peri, şi pro,, care păstrează vocala.
Ex.: perime,nw (= aştept) devine perie,menon (= aşteptam)
probai,nw (= merg dincolo, peste) devine proe,bainon (= mergeam dincolo, peste)
Modificările ce pot apărea din întâlnirea prefixului cu verbe ce încep cu o vocală, un

diftong sau anumite consoane, le vom vedea într-o lecţie ulterioară.
13. PRONUMELE PERSONAL ev g w ,
În limba greacă pronumele personal se referă la o persoană sau la mai

multe persoane, la singular şi plural, persoana întâi, a doua şi a treia. Pronumele
personal se declină ca şi substantivul.
DECLINAREA P R O N U M E L U I P E R S O N A L ev g w,
SINGULAR PLURAL
Nom. evgw, eu h`mei/j noi
Gen. evmou/ mou al meu h`mw/n al nostru
Dat. evmoi, moi mie h`mi/n nouă
Ac. evme, me pe mine h`ma/j pe noi
La singular avem două forme, prima este mai emfatică decât a doua,
aceasta din urmă având tendinţa de a-şi pierde accentul, în favoarea
cuvântului precedent.
Ex.: o` qeo,j le,gei moi = Dumnezeu îmi vorbeşte
o` qeo,j le,gei evmoi, = Dumnezeu îmi vorbeşte mie
23
VOCABULAR
o` basileu, j = regele ei= d en = a văzut
o` VIsrahli, t hj = israelitul ei= n ai = a fi (inf.)
o` no, m oj = legea, Torah ei= p en = a spus, a
h` po, l ij = oraşul, cetatea zis
to, e; r gon = opera, e; r cou = vino (iptv.)
lucrarea eu` r h, k amen = am găsit,

ta, lo, g ia = cuvinte, spuse aflat
av g aqo, n = bun (n.) i; d e = vezi, iată
av l hqw/ j = cu adevărat av p o. = din (+ gen.)
du, n atai = (el, ea) poate ti. = ceva
peri. = despre (+ gen.)
EXERCIŢII

a. eiv j to. o; n oma tou/ patro. j kai. tou/ ui` o u/
kai. tou/ a` g i, o u pneu, m atoj (Mt 28, 19).
Tw/ n de. dw, d eka av p osto, l wn ta. ov n o, m ata, ev s tin tau/ t a\ (Mt
10,2).
ca, r ij u` m i/ n kai. eiv r h, n h av p o. . tw/ n e` p ta. pneuma, t wn (Ap
1,4).
a. ev g w, ev s qi, w
b. h` m ei/ j ev s me, n av p o. tou/ Qeou/
c. o` VIhsou/ j av p o, l uen h` m a/ j av p o. tou/ ponhrou /
24
LECŢIA 7
14. DECLINAREA A TREIA
Până acum am învăţat declinarea a doua, care are o rădăcină ce se

termină în omicron, declinarea întâi, care are o temă ce se termină în alfa (pură
/ impură) sau în eta. Substantivele de la declinarea a treia au o temă care se
termină în consoană. Aceste substantive se împart în grupuri diferite, în funcţie
de sunetul consoanei cu care se termină tema substantivului.
guturală k g c
dentală t d q
labială p b f
Pentru a obţine nominativul singular şi dativul plural, consoanele guturale, dentale şi
labiale vor întâlni litera s, iar din combinaţia lor rezultă o altă literă, după cum urmează:
guturală k g c + s = x
dentală t d q + s = s
labială p b f + s = y
Declinarea a treia conţine substantive masculine, feminine şi neutre, toate având aceeaşi
temă, bazată pe genitiv, cu terminaţia în oj. Eliminând această terminaţie, obţinem tema
substantivului.
PARADIGMA DECLINĂRII A TREIA
GUTURALĂ - Substantivul feminin sa,rx - sarko,j = carne

SINGULAR PLURAL
Nom. h` sa,rx ai` sa,rkej
Gen. th/j sarko,j tw/n sarkw/n
Dat. th/| sarki, tai/j sarxi,(n)
Ac. th,n sa,rka ta,j sa,rkaj
Voc. ____ sa,rx ____ sa,rkej
DENTALĂ - Substantivul feminin ca,rij - ca,ritoj = har, favoare, bunătate
SINGULAR PLURAL
Nom. h` ca,rij ai` ca,ritej
Gen. th/j ca,ritoj tw/n cari,twn
Dat. th/| ca,riti tai/j ca,risi(n)
Ac. th,n ca,rin ta,j ca,ritaj
Voc. ____ ca,rij ____ ca,ritej
25
LABIALĂ - Substantivul masculin :Aray - :Araboj = arab
SINGULAR PLURAL
Nom. o` :Aray oi` :Arabej
Gen. tou/ :Araboj tw/n vAra,bwn
Dat. tw/| :Arabi toi/j :Arayi(n)
Ac. to,n :Araba tou/j :Arabaj
Voc. ____ :Aray ____ :Arabej
Pe lângă aceste tematici guturale, dentale şi labiale, mai există şi altele, pe care le vom
vedea într-o lecţie viitoare.
LECȚIA 8
15. DIATEZA MEDIO-PASIVĂ. INDICATIVUL PREZENT

La diateza pasivă subiectul suferă acţiunea. La diateza medie (în
română, diateza reflexivă) subiectul face acţiunea şi tot el o suferă. Deoarece
în sistemul prezentului şi perfectului, verbele au aceiaşi formă, atât la diateza
medie cât şi la diateza pasivă, putem vorbi de diateza medio-pasivă. Aceasta
este şi situaţia indicativului prezent al acestor două diateze. Numai contextul ne
va spune dacă un verb este la diateza medie sau pasivă.
Terminaţiile indicativului prezent sunt:

I - omai - omeqa
II - h| - esqe
III - etai - ontai
La diateza medie, verbul lu,w se conjugă după cum urmează:

I lu, o mai (eu) îmi dezleg lu, o meqa (noi) ne dezlegăm
II lu, h | (tu) îţi dezlegi lu, e sqe (voi) vă dezlegaţi
III lu, e tai (el) îşi dezleagă lu, o ntai (ei) îşi dezleagă
La diateza pasivă avem aceleaşi forme:

I lu, o mai (eu) sunt dezlegat lu, o meqa (noi) suntem dezlegaţi
II lu, h | (tu) eşti dezlegat lu, e sqe (voi) sunteţi dezlegaţi
III lu, e tai (el) este dezlegat lu, o ntai (ei)sunt dezlegaţi
26
VERBE DEPONENTE
În acest context menţionăm şi situaţia verbelor deponente. Un verb

deponent este acel verb care are forme medio-pasive, dar înţeles activ. Astfel,
un verb precum poreu,omai (eu merg) are formă medio-pasivă dar înţeles activ.
16. PRONUMELE PERSONAL su ,
SINGULAR PLURAL
Nom. su, tu u`mei/j voi
Gen. sou/ sou al tău u`mw/n al vostru
Dat. soi, soi ţie u`mi/n vouă
Ac. se, se pe tine u`ma/j pe voi
La singular avem două forme, prima este mai emfatică decât a doua,
aceasta din urmă având tendinţa de a-şi pierde accentul, în favoarea
cuvântului precedent.
Ex.: o` qeo,j le,gei soi = Dumnezeu îţi vorbeşte
o` qeo,j le,gei soi, = Dumnezeu îţi vorbeşte ţie
VOCABULAR
o` maqhth, j = ucenic ev k a, q hto = stătea

o` o; c loj = mulţime Cai/ r e = bucură-te
h` av d elfh, = soră perible, p omai = a privi în jur
h` gunh, = femeie kale. w = a chema
h` mh, t hr = mamă kaqhme, n ouj = aşezaţi
h` parqe, n oj = fecioară kecaritwme, n h = plină da har
h` po, l ij = oraş mise, w = a urî
to. qe, l hma = voinţă zhte, w = a căuta
to, te, k non = copil meta, = cu
e; r comai = a veni pro, j = spre, la
av p okri, n omai = a răspunde peri, = în jur
du, n amai = a putea e; x w = afară
ei= n ai, = a fi Ti, j = cine
eiv s e, r comai = a intra av p o, = de la
27
EXERCIŢII
1. Conjugaţi la indicativ prezent următoarele verbe:

e; r comai , eiv s e, r comai , av p okri, n omai , du, n amai

e; r cetai h` basilei, a tou/ qeou/ (Lc 17,20)
o` ui` o . j tou/ av n qrw, p ou e; r cetai (Mt 24,44)
VIdou. o` basileu, j sou e; r cetai (Mt 21,5)
o` ku, r ioj u` m w/ n e; r cetai (Mt 24,42)
Kai e; r cetai pro. j auv t o. n lepro. j (Mc 1,40)
Salutarea îngerească (Lc 1,26-28)
v. 26 o` a; g geloj Gabrih. l e; r cetai av p o. tou/ qeou/

eiv j po, l in th/ j Galilai, a j h- | o; n oma Nazare. q
v. 27 pro. j parqe, n on ...
kai. to. o; n oma th/ j parqe, n ou Maria, m Å
v. 28 kai. eiv s e, r cetai pro. j auv t h. n kai. le, g ei(
Cai/ r e( kecaritwme, n h( o` ku, r ioj meta. sou/ Å
LECTIA A IX-A
Verbele deponente e; r comai şi euv a ggeli, z omai
În limba greacă, există o serie de verbe care au formă medie şi semnificaţie activă. De aici
vine şi denumirea lor: au depus forma lor activă, folosind forma medie sau pasivă, păstrându-şi
doar semnificaţia activă. În sistemul prezent şi perfect doar contextul ne ajută să recunoaştem
dacă este vorba despre un verb mediu/pasiv sau despre un verb deponent. Verbul e;rcomai = vin,
merg, este unu verb mediu – deponent, adică are formă medie, dar semnificaţia este activă. Este
un verb iregular. Şi verbul euvaggeli,zomai = anunţ vestea cea bună, predic evanghelia, este un
verb mediu - deponent. Le dăm ca exemplu, deoarece sunt deseori întâlnite în NT.
1.1. Verbul e;rcomai = vin, merg, la indicativ, prezent, diateza medie

SINGULAR PLURAL
28
1a persoană e;rcomai vin, merg evrco,meqa venim, mergem
2a persoană e;rch| vii, mergi e;rcesqe veniţi, mergeţi
3a persoană e;rcetai vine, merge e;rcontai vin, merg
1.2. Verbul euvaggeli,zomai = anunţ vestea cea bună, predic evanghelia,

evanghelizez, la indicativ, prezent, diateza medie
SINGULAR PLURAL
a
1 persoană euvaggeli,zomai evanghelizez euvaggelizo,meqa evanghelizăm
a
2 persoană euvaggeli,zh| evanghelizezi euvaggeli,zesqe evanghelizaţi
3a persoană euvaggeli,zetai evanghelizează euvaggeli,zontai evanghelizează
VOCABULAR
ei=pan = ziseră, spuseră (ind. aor. act. )

ge,graptai = este scris (ind. perf. pas.)
le,gei = zice, spune (ind. prez. act.)
u`pa,gw = merg (ind. prez. act.)
a`lieu,ein = a pescui (să pescuiesc) (inf. prez. act.)
le,gousin = spun, zic (ind. prez. act.)
evrco,meqa mergem, venim (ind. prez. mediu, dep.)
=
e;rcetai
= vine, merge (ind. prez. mediu, dep.)
lamba,nei
di,dwsin = ia (ind. prez. act.)
= dă (ind. prez. act.)
lh,myesqe
e;sesqe = veţi primi, lua (ind. viit. act.)
= veţi fi (ind. viit. act.)
EXERCIŢII
Citiţi şi traduceţi următoarele propoziţii:
1. oi` de. ei=pan auvtw/|\ evn Bhqle,em th/j VIoudai,aj\ ou[twj ga.r
ge,graptai dia. tou/ profh,tou\ (Mt 2,5)
29
2. le,gei auvtoi/j Si,mwn Pe,troj\ u`pa,gw a`lieu,einÅ le,gousin
auvtw/|\ evrco,meqa kai. h`mei/j su.n soi,Å (In 21,3)
3. e;rcetai VIhsou/j kai. lamba,nei to.n a;rton kai. di,dwsin
auvtoi/j (In 21,13).
LECŢIA X
17. ADJECTIVUL
Ca şi în limba română, adjectivul în limba greacă este partea de vorbire
flexibilă care exprimă însuşirea (calitatea) unui obiect. Însoţeşte un substantiv cu
care se acordă în gen, număr şi caz.
Felul adjectivelor:
- propriu-zise: frumos, bun, curajos etc.
- provenite din: verbe la participiu: citit, citită, scris, scrisă;
verbe la gerunziu: mâini tremurânde, coşuri fumegânde.
pronume: acel (acest) elev a câştigat (adjectiv pronominal).
Majoritatea adjectivelor se declină după modelul substantivelor de
declinarea întâi şi de declinarea a doua. În vocabular redăm cele trei forme
(masculin, feminin şi neutru) ale adjectivelor.
ADJECTIVE CU TERMINATIA FEMININĂ -a

Propunem declinarea adjectivului: a[gioj, a`gi,a, a[gion (sfânt):
Singular
Gen masc. fem. neut.
N. a[gioj a`gi,a a[gion
V. a[gie a`gi,a a[gion
G. a`gi, o u a`gi,a j a`gi,o u
D. a`gi,w | a`gi, a | a`gi,w |
A. a[gion a`gi, a n a[gion
Plural
N. a[gioi a[giai a[gia
V. a[gioi a[giai a[gia
G. a`gi,w n a`gi,w n a`gi,w n
D. a`gi,o ij a`gi,a ij a`gi,o ij
30
A. a`gi,o uj a`gi,a j a[gia
În acelaşi mod se declină şi adjectivele: e[teroj, e`te,ra, e[teron, (altul,

alta, altul); i;dioj, ivdi,a, i;dion, (al său, a sa, al său); nekro,j, nekra,, nekro,n,
(mort, moartă, mort).
VOCABULAR
o` av n h, r = bărbatul e[ t eroj a, on = altul
o` to, p oj = locul i; d ioj iv d i, a i; d ion = al

h` tra, p eza = său
masa nekro, j a, o, n = mort
a[ g ioj a` g i, a a[ g ion = sfânt ponhro, j a, o, n = rău
di, k aioj a on = drept u` p o. = sub (prep.)
EXERCIŢII

1. h` tra, p eza tou/ kuri, o u a` g i, a ev s tinÅ
2. h` ev k klhsi, a tou/ kuri, o u a` g i, a ev s tinÅ
3. Kornh, l ioj( av n h. r di, k aiojÅ
4. o` VIhsou/ j le, g ei toi/ j iv d i, o ij maqhtai/ j Å
5. ouv k ev s tin o; n oma, e[ t eron u` p o. to. n ouv r ano. n Å
6. oi` av p o, s toloi e; r contai eiv j e[ t eron to, p onÅ
7. ta. e; r ga Ka, i ? n ponhra. h= n ta. de. tou/ av d elfou/ auv t ou/
{Abel
di, k aiaÅ
8. o` a; n trwpoj le, g ei( o` ui` o , j mou nekro. j ev s tinÅ
9. o` no, m oj a[ g ioj ev s tinÅ
31
LECŢIA XI
18. ADJECTIVE CU TERMINATIA FEMININĂ - h

Pentru acest tip de adjective, propunem ca model declinarea
adjectivului: av g aqo, j , av g aqh, , av g aqo, n (bun).
Singular
N. avgaqo, j avgaqh, avgaqo, n

V. avgaqe, avgaqh, avgaqo, n
G. avgaqou/ avgaqh/ j avgaqou/
D. avgaqw/ | avgaqh/ | avgaqw/ |
A. avgaqo, n avgaqh, n avgaqo, n
Plural
N. avgaqoi, avgaqai, avgaqa,

V. avgaqoi, avgaqai, avgaqa,
G. avgaqw/ n avgaqw/ n avgaqw/ n
D. avgaqoi/ j avgaqai/ j avgaqoi/ j
A. avgaqou, j avgaqa, j avgaqa,
19. POZIŢIA ATRIBUTIVĂ ŞI PREDICATIVĂ A ADJECTIVELOR

Adjectivele pot avea două funcţii în raport cu substantivul pe care îl
însoţesc: funcţie atributivă sau funcţie predicativă.
a) adjectivul cu funcţie de atribut. Este cazul adjectivului care determină
un substantiv, ca în exemplul:
o` mikro, j ko, s moj lumea mică, sau
o` ko, s moj o` mikro, j lumea cea mică
În poziţie atributivă adjectivul este articulat.
b. Adjectivul cu funcţie de nume predicativ. Este cazul adjectivului care
înlocuieşte verbul „a fi”, ca în propoziţia :
o` ko, s moj mikro, j lumea este mică, sau
mikro. j o` ko, s moj mică este lumea
În funcţie predicativă adjectivul este nearticulat şi însoţeşte un substantiv
articulat.
32
Când un substantiv este nearticulat şi este însoţit de un adjectiv, numai
contextul ne spune ce funcţie îndeplineşte adjectivul. Aşadar expresiile mikro, j
ko, s moj sau ko, s moj mikro, j se pot traduce cu: o lume mică, sau o lume este
mică.
VOCABULAR
o` karpo, j = rod, fruct e; s catoj h on = ultim
o` qhsauro, j = tezaur, magazie kalo, j h, o, n = bun,
h` glw/ s sa = limbă, frumos
limbaj me, g aj mega, l h me, g a = mare
h` h` m e, r a = ziua pa/ j pa/ s a pa/ n = tot, orice
to, daimo, n ion = demonul
to, de, n dron = pom, prw/ t oj h on = prim
copac sapro, j a, o, n = rău
av g aqo, j h, o, n = bun av n asth, s ontai = vor învia
av g aphto, j h, o, n = iubit, ev k ba, l lw = a scoate
predilect
EXERCIŢII
a. Citiţi şi traduceţi următoarele propoziţii:

1. to. daimo, n ion ponhro. n ev s ti, n o` a; g geloj av g aqo. j ev s ti, n Å
2. h` av g a, p h tou/ qeou/ kalh, ev s tinÅ
3. h` glw/ s sa tou/ av n qrw, t ou kalh, ev s tinÅ
4. e; r cetai h` h` m e, r a tou/ kuri, o uÅ
5. o` qeo. j le, g ei( Su. ei= o` ui` o , j mou o` av g aphto, j Å
6. o` ui` o . j av g aphto, j ev s tinÅ
7. Mega, l a ta. e; r ga sou( ku, r ie o` qeo. j o` pantokra, t wrÅ
8. ev g w, eiv m i o` prw/ t oj kai. o` e; s catojÅ
9. oi` nekroi. ev n Cristw/ | av n asth, s ontai prw/ t onÅ
1o. o` VIhsou/ j le, g ei ( VEgw, eiv m i h` av n a, s tasij kai. h` zwh, Å
b. Citiţi şi traduceţi următoarele fraze din Noul Testament:
1. o` av g aqo. j a; n qrwpoj
ev k tou/ av g aqou/ qhsaurou/ ev k ba, l lei av g aqa, (
33
kai. o` ponhro. j a; n qrwpoj
ev k tou/ ponhrou/ qhsaurou/ ev k ba, l lei ponhra, Å (Mt 12,35)
2. pa/ n de, n dron av g aqo. n
karpou. j kalou. j poiei/ (
to. de. sapro. n de, n dron karpou. j ponhrou. j poiei/ Å (Mt 7,17)
Păstorul cel bun (In 10,11-15)

11
VEgw, eiv m i o` poimh. n o` kalo, j \
o` poimh. n o` kalo. j th. n yuch. n auv t ou/ ti, q hsin u` p e. r tw/ n
proba, t wn\
12
o` misqwto. j kai. ouv k w' n poimh, n (
ou- ouv k e; s tin ta. pro, b ata i; d ia(
qewrei/ to. n lu, k on ev r co, m enon
kai. av f i, h sin ta. pro, b ata kai. feu, g ei
& kai. o` lu, k oj a` r pa, z ei auv t a. kai. skorpi, z ei&
13
o[ t i misqwto, j ev s tin
kai. ouv me, l ei auv t w/ | peri. tw/ n proba, t wnÅ
14
VEgw, eiv m i o` poimh. n o` kalo. j
kai. ginw, s kw ta. ev m a. kai. ginw, s kousi, me ta. ev m a, (
15
kaqw. j ginw, s kei me o` path. r kav g w. ginw, s kw to. n pate, r a(
kai. th. n yuch, n mou ti, q hmi u` p e. r tw/ n proba, t wnÅ
Vocabularul lecturii
o` lu, k oj = lupul skorpi, z w = a risipi
o` misqwto, j = mercenar ti, q hsin = pune, dă
o` poimh, n = păstor qewre, w = a vedea
a` r pa, z w = a răpi ta. ev m a. = ale mele
av f i, h sin = lasă, neglijează kaqw. j = precum
feu, g w = a fugi u` p e, r = pentru
me, l ei = se preocupă
34
LECŢIA XII
20. PRONUMELE PERSONAL

„Pronumele personal” se referă la o persoană sau la mai multe persoane
fără a indica specific numele. În greacă avem pronume personale pentru toate
cele trei persoane, fie singulare, fie plurale.
Pronumele personal la persoana întâi are următoarele forme:
sg. ev g w, = eu
pl. h` m ei/ j = noi
Pronumele personal la persoana a doua are următoarele forme:
sg. su, = tu
pl. u` m ei/ j = voi
Pronumele personal la persoana a treia are următoarele forme: auvto,j
auvth, auvto,n = el, ea. El îndeplineşte şi rolul de pronume demonstrativ de
apropiere = acesta, aceasta. El se declină ca un adjectiv. La masculin şi neutru
se declină după declinarea a doua, iar la feminin după declinarea întâi.
Singular
Gen Masculin Feminin Neutru
N. auv t o, j auv t h, auv t o,
G. auv t ou/ auv t h/ j auv t ou/
D. auv t w/ | auv t h| / auv t w/ |
A. av u to, n auv t h, n auv t o,
Plural
Gen Masculin Feminin Neutru
N. auv t oi, auv t ai, auv t a,
G. auv t w/ n auv t w/ n auv t w/ n
D. auv t oi/ j auv t ai/ j auv t oi/ j
A. auv t ou, j auv t a, j auv t a,
21. DIATEZA ACTIVĂ. VIITORUL

Viitorul activ se formează prin adăugarea la rădăcina verbului a
consoanei - s şi apoi se adaugă terminaţiile specifice indicativului prezent. La
indicativ, timpul viitor, verbul lu, w se conjugă după cum urmează:
Modul indicativ Timpul viitor Diateza activă
SINGULAR PLURAL
1a persoană lu,-s-w voi dezlega lu,-s-omen vom dezlega
2a persoană lu,-s-eij vei dezlega lu,-s-ete veţi dezlega
3a persoană lu,-s-ei va dezlega lu,-s-ousi(n) vor dezlega
35
Formarea viitorului după diferite teme
Verbele care la prezent se termină în consoană palatală (k, g, c); în consoană labială (p, b,
f); în consoană dentală (t, d, q); în consoană lichidă (l, r); în consoană nazală (m, n); în consoană
sibilantă (s, z) formează viitorul astfel:
s + [k, g, c] → x. Exemplu: a;gw > a;xw = conduc, voi conduce

s + [p, b, f] → y. Exemplu: ble,pw > ble,yw = văd, voi vedea
s + [t, d, q] → s. Exemplu: pei,qw > pei,sw = conving, voi convinge
s + [l, r] Cade s, iar w primeşte accent circumflex w/.

→
Exemplu: avposte,llw > avpostelw/ = trimit, voi trimite.
s + [m, n] → Cade s, iar w primeşte accent circumflex w/.

Exemplu: me,nw > menw/ = rămân, voi rămâne
s + [z, s] → s. Exemplu: bapti,zw > bapti,sw = botez, voi boteza
Este vorba despre un număr de verbe care au rădăcina în -z sau în

s + [z, ss] → x. -ss şi se comportă ca verbele cu rădăcină palatală, astfel încât -z
şi -ss devin x.
kra,zw > kra,xw = voi striga.
Exemplu:
tara,ssw > tara,xw = mă voi înspăimânta.
Viitorul verbului e;cw = am - este iregular, deoarece are spiritul aspru: e[xw = voi avea.
22. INDICATIVUL VIITOR AL VERBULUI eiv m i,

I e; s omai (eu) voi fi ev s o, m eqa (noi) vom fi
II e; s h| (tu) vei fi e; s esqe (voi) veţi fi
III e; s tai (el) va fi e; s ontai (ei) vor fi
23. DIATEZA MEDIE. VIITORUL
Viitorul medio-pasiv se formează prin adăugarea la rădăcina verbului a

consoanei - s şi apoi se adaugă terminaţiile specifice indicativului prezent
medio-pasiv. La indicativ, timpul viitor, verbul lu, w se conjugă după cum
urmează:

I lu, s omai (eu) îmi voi dezlega luso, m eqa (noi) ne vom
dezlega
II lu, s h| (tu) îţi vei lu, s esqe (voi) vă veţi
dezlega dezlega
III lu, s etai (el) îşi va dezlega lu, s ontai (ei) îşi vor dezlega
36
VOCABULAR
o` dida, s kaloj = învăţătorul poi/ o j a on = care, ce
o` farisai/ o j = fariseul fel?
h` ev n tolh, = porunca plhsi, o n = aproape
o[ m oioj a on = asemănător ev l e, h son = îndură-te
maka, r ioj a on = fericit e; f h = a spus
ptwco, j h, o, n = sărac oi; d amen = ştim
EXERCIŢII
1. Conjugaţi la viitor următoarele verbe:

le, g w bapti, z w kale, w poie, w gra, f w ble, p w
a. :Andrej av d elfoi, ( ev g w. Farisai/ o , j eiv m i( ui` o . j Farisai, w nÅ
(Fap 23,6)
h` m ei/ j oi; d amen to. n pate, r a kai. th. n mhte, r aÅ (In 6,42)
h` m ei/ j ev s me. n maqhtai, tou/ Mwu? s e, w jÅ (In 9,28)
b. Su. ei= o` dida, s kaloj tou/ VIsrah. l Å (In 3,10)
~Umei/ j ev s te to. fw/ j tou/ ko, s mouÅ (Mt 5,14)
c. auv t o. j u` m a/ j bapti, s ei ev n pneu, m ati a` g i, w | kai. puri, Å (Mt 3,11)
auv t oi. le, g ousin auv t w/ | ( ( VIhsou/ ( ev l e, h son h` m a/ j Å (Lc 17,13)
Maka, r ioi oi` ptwcoi. tw/ | pneu, m ati(
o[ t i auv t w/ n ev s tin h` basilei, a tw/ n ouv r anw/ n Å (Mt 5,3)
kai. le, g ei auv t oi/ j o` VIhsou/ j (
Pisteu, e te o[ t i du, n amai tou/ t o poih/ s aiÈ
le, g ousin auv t w/ | ( Nai. ku, r ieÅ (Mt 9,28)
3. Citiţi şi traduceţi următorul dialog din Mt 22,36-39:
36
Dida, s kale( poi, a ev n tolh. mega, l h ev n tw/ | no, m w| È
37
o` de. e; f h auv t w/ | (
VAgaph, s eij ku, r ion to. n qeo, n sou
38
au[ t h ev s ti. n h` mega, l h kai. prw, t h ev n tolh, Å
39
deute, r a de. o` m oi, a auv t h/ | (
VAgaph, s eij to. n plhsi, o n sou w` j seauto, n Å
37
Vestirea naşterii lui Isus (Lc 1,26-38)
26
o` a; g geloj Gabrih. l e; r cetai av p o. tou/ qeou/
eiv j po, l in th/ j Galilai, a j h- | o; n oma Nazare. q
27
pro. j parqe, n on ...
kai. to. o; n oma th/ j parqe, n ou Maria, m Å
28
kai. eiv s e, r cetai pro. j auv t h. n kai. le, g ei(
Cai/ r e( kecaritwme, n h( o` ku, r ioj meta. sou/ Å
30
kai. ei= p en o` a; g geloj auv t h/ | (
Mh. fobou/ ( Maria, m (
eu- r ej ga. r ca, r in para. tw/ | qew/ | Å
31
kai. iv d ou. ... te, x h| ui` o . n
kai. kale, s eij to. o; n oma auv t ou/ VIhsou/ n Å
32
ou- t oj e; s tai me, g aj kai. ui` o . j u` y i, s tou ...
kai. dw, s ei auv t w/ | ku, r ioj o` qeo. j
to. n qro, n on Daui. d tou/ patro. j auv t ou/ (
33
kai. basileu, s ei ev p i. to. n oi= k on VIakw. b eiv j tou. j aiv w / n aj
kai. th/ j basilei, a j auv t ou/ ouv k e; s tai te, l ojÅ
34
ei= p en de. Maria. m pro. j to. n a; g gelon(
Pw/ j e; s tai tou/ t o( ev p ei. a; n dra ouv ginw, s kwÈ
35
kai. o` a; g geloj ei= p en auv t h/ | ( Pneu/ m a a[ g ion ev p eleu, s etai
ev p i. se. kai. du, n amij u` y i, s tou ev p iskia, s ei soi\
VOCABULAR
o` oi= k oj = casă ev p iskia, z w = a umbri
o` qro, n oj = tron eu- r ej = ai aflat
h` ca, r ij = har te, x h| = vei naşte
to, r` h / m a = cuvânt fobe, o mai = a se teme
to, te, l oj = sfârşit u[ y i, s toj = preaÎnalt
basileu, w = a domni para, = la, lângă
ge, n oito, = fie, să fie pw/ j = cum
di, d wmi = a da kata. = după
ev p e, r comai = a coborâ peste
38
LECŢIA 12
24. INDICATIVUL AORIST

Aoristul este un timp verbal specific limbii greceşti, numit şi timpul povestirii.
Tema aoristului vehiculează aspectul unei acţiuni terminate. La modul indicativ,
acţiunea este situată în trecut. Există două timpuri, care la indicativ situează
acţiunea în trecut: imperfectul, care vehiculează ideea acţiunii continuată şi
repetată în trecut; şi aoristul, care vehiculează ideea acţiunii terminate, adică
necontinuate şi nerepetate în trecut. Se traduce de obicei cu perfectul simplu,
dar se poate traduce şi cu perfectul compus sau mai mult ca perfectul. Aoristul,
aşa cum vom vedea, se întâlneşte şi cu celelalte moduri, la fel ca prezentul.
Aoristul poate fi de două feluri: aoristul I (slab) şi aoristul II (tare). Ambele
forme au augment, care se formează la fel ca la imperfect. Augmentul se
găseşte doar la modul indicativ, fiind semnul timpului cronologic trecut.
Indicativul aorist al verbelor active se formează după cum urmează:
augment + rădăcina verbului + s + terminaţiile specifice aoristului. Terminaţiile
specifice aoristului sunt:
I -s -a - s - amen
II - s - aj - s - ate
III - s - e (n ) - s - an
La indicativ, timpul aorist, verbul lu,w se conjugă după cum urmează:
I e; l usa (eu) am dezlegat ev l u, s amen (noi) am dezlegat

II e; l usaj (tu) ai dezlegat elu, s ate (voi) aţi dezlegat
III e; l use (n ) (el) a dezlegat e; l usan (ei) au dezlegat
Aoristul indică aspectul unei acţiuni din trecut terminate, adică

necontinuată şi nerepetată. În limba română, aoristul se va traduce prin perfect
simplu sau perfect compus. Aoristul este un timp important pentru naraţiune.
Pentru verbele care se termină în consonantă, regulile pentru adăugarea literei -s, în
formarea aoristului, sunt aceleaşi ca în formarea viitorului. Vom avea, deci, următoarele forme:
Indicativ prezent Indicativ viitor Indicativ aorist
39
gra,fw = scriu gra,yw = voi scrie e;graya = scriai
a`gia,zw = sfinţesc a`gia,sw = voi sfinţi h`gi,asa = sfinţii
khru,ssw = proclam khru,xw = voi proclama evkh,ruxa = proclamai
Trebuie să spunem că nu toate verbele, care formează viitorul în mod regular, formează şi
aoristul în mod regular, nici invers. Exemple:
Indicativ prezent Indicativ viitor Indicativ aorist

evlpi,zw = sper evlpiw/ = voi spera h;lpisa = sperai
a;gw = conduc a;xw = voi conduce h;gagon = condusei
Augmentul la verbele compuse

Prefixele unor verbe compuse suferă unele modificări în consoana finală. De exemplu
evkbai,nw (= cobor, plec) se transformă după regula evk înainte de consoană, evx înainte de vocală.
Avem astfel:
la imperfect evxebai,non = coboram, plecam

la aorist evxebai,nsa = coborâi, plecai
În funcţie de consoana cu care începe verbul, prefixul va suferi unele modificări. De

exemplu evn devine evm dacă verbul începe cu o consoană labială (b, p, f). Astfel vom avea:
evmbai,nw (de la evn şi bai,nw) = mă îmbarc

evmpi,ptw (de la evn şi pi,ptw) = cad în
evmfani,zw (de la evn şi fani,zw) = arăt
Când aceste verbe sunt la un timp cu augment reprimesc consoana originală a prefixului:
evne,bainon = mă îmbarcam
la imperfect evne,pipton = cădeam în
evnefa,nizon = arătam
evne,bainsa = mă îmbarcai
la aorist evne,piya = căzui în
evnefa,nisa = arătai
25. NUMERALUL
În limba greacă numeralele se împart în: cardinale, ordinale şi adverbiale.
Redăm cele mai des întâlnite numerale în textele Sfintei Scripturi:
Valoare Num. cardinal Num. ordinal Num. adverbial
40
1 ei=j( mi,a( e[n prw/toj( -h( -on a[pax
2 du,o deu,teroj( -a( -on di,j
3 trei/j( trei/j( tri,a tri,toj ( -h( -on tri,j
4
te,ttarej
5
pe,nte
h[x
6
e`pta, e[bdomoj
7
ovktw,
8
evnne,a
9
de,ka de,katoj
10
dw,deka
12
tettara,konta
40 pente,konta pentekosto,j
50 e`kato,n
100 ci,lioi( -ai( -a
1000 mu,rioi( -ai( -a
10000
LECTIA XIII
26. AORISTUL II lamba, n w

În limba greacă există şi aoristul tare sau al II-lea. În general, verbele cu
aorist tare sunt iregulare şi trebuie învăţate ca atare. Deoarece verbul lu,w are
un aorist slab, pe care l-am văzut mai sus, pentru indicarea aoristului tare, la
vocea activă, vom prezenta ca paradigmă verbul lamba,nw = a lua, a primi, a
prinde, a obţine. Aoristul verbului lamba,nw se formează cu ajutorul augmentului,
rădăcina lab şi terminaţiile de la imperfect.
Modul indicativ Timpul aorist II Diateza activă

41
SINGULAR PLURAL
a
1 persoană e;-lab-on luai ev-la,b-omen luarăm
a
2 persoană e;-lab-ej luaşi ev-la,b-ete luarăţi
3a persoană e;-lab-e(n) luă e;-lab-on luară
Declinarea a treia (continuare)
Declinarea a treia are substantive masculine, feminine şi neutre. Substantivul poimh,n –e,noj,
o` = păstor; este masculin şi se declină după declinarea a treia. Acest substantiv apare şi la
feminin: poimh,n –hj, h` = turmă (de oi), cireadă (de animale) şi se declină după declinarea întâi.
Substantivul masculin poimh,n - e,noj, o` = păstor

SINGULAR PLURAL
Nom. o` poimh,n oi` poime,nej
Gen. tou/ poime,noj tw/n poime,nwj
Dat. tw/| poime,ni toi/j poime,si(n)
Ac. to,n poime,na tou/j poime,naj
Voc. ____ poimh,n ____ poime,nej
Acest substantiv prezintă o variaţie de lungime a vocalei: h devine e.
Substantivul masculin path,r –ro,j, o` = tată

SINGULAR PLURAL
Nom. o` path,r oi` pate,rej
Gen. tou/ patro,j tw/n pate,rwn
Dat. tw/| patri, toi/j patra,si(n)
Ac. to,n pate,ra tou/j pate,raj
Voc. ____ pate,r ____ pate,rej
Acest substantiv prezintă o variaţie de lungime a vocalei: h devine e, la genitiv singular
devine oj, iar la dativ singular şi plural dispare.
Substantivul masculin mh,n –oj, o` = lună (în sens temporal)

SINGULAR PLURAL
Nom. o` mh,n oi` mh/nej
Gen. tou/ mhno,j tw/n mhnw/n
Dat. tw/| mhni, toi/j mhsi,(n)
42
Ac. to,n mh/na tou/j mh/naj
Voc. ____ mh,n ____ mh/nej
Acest substantiv îşi păstrează lungimea vocalei h la toate cazurile.
Substantivul feminin evlpi,j –i,doj, h` = speranţă

SINGULAR PLURAL
Nom. h` evlpi,j ai` evlpi,dej
Gen. th/j evlpi,doj tw/n evlpi,dwn
Dat. th/| evlpi,di tai/j evlpi,si(n)
Ac. th,n evlpi,da ta,j evlpi,daj
Voc. ____ evlpi,j ____ evlpi,dej
Declinarea substantivului evlpi,j face parte din categoria substantivelor dentale, adică a
acelor substantive care se termină cu una din consoanele t, d, q şi se declină după declinarea a
treia.
Substantivul neutru pneu/ma –toj, to, = duh, spirit

SINGULAR PLURAL
Nom. to, pneu/ma ta, pneu,mata
Gen. tou/ pneu,matoj tw/n pneuma,twn
Dat. tw/| pneu,mati toi/j pneu,masi(n)
Ac. to, pneu/ma ta, pneu,mata
Voc. ____ pneu/ma ____ pneu,mata
VOCABULAR
e;luse(n) = dezlegă, a dezlegat

e;graye(n) = scrise, a scris
eu`rh,kamen = am găsit (perfectul)
e;dwken = dădu, a dat
e;labon = luai, am luat, primii, am primit
te,knon - ou, to,
= fiu, descendent
gene,sqai să devină (infinitiv aorist)
=
pa,n
= tot, întreg
sklhrokardi,a - aj, h`
= împietrirea inimii
evntolh, - h,j, h`
o;noma - toj, to, = lege, precept
43
= nume
EXERCIŢII
a. Citiţi şi traduceţi următoarele cuvinte:

1. o` ku,rioj e;lusen auvto.n evk pa,ntwn
2. de. VIhsou/j ei=pen auvtoi/j\
3. pro.j th.n sklhrokardi,an u`mw/n e;grayen u`mi/n th.n evntolh.n
tau,thnÅ
b. Citiţi şi traduceţi următoare frază din In 1,12.45
1. o[soi de. e;labon auvto,n( e;dwken auvtoi/j evxousi,an te,kna

qeou/ gene,sqai( toi/j pisteu,ousin eivj to. o;noma auvtou/Å
2. o]n e;grayen Mwu?sh/j evn tw/| no,mw| kai. oi` profh/tai
eu`rh,kamen( VIhsou/n uiò.n tou/ VIwsh.f to.n avpo. Nazare,tÅ
LECTIA XIV
27. DESPRE PREPOZIŢII
Prepoziţia este o parte de vorbire neflexibilă care exprimă relaţiile sintactice
dintre un substantiv (sau un substitut al acestuia) ori dintre un verb şi un alt
cuvânt. Prepoziţia nu are funcţie sintactică şi are rol morfologic auxiliar. Ea se
analizează gramatical cu partea de vorbire care o însoţeşte. În limba greacă,
prepoziţiile sunt de trei feluri: cu un singur caz, cu două cazuri sau cu trei cazuri.
44
Le prezentăm aşa cum apar în greaca koinē biblică şi nu cum apar în greaca
clasică.
1. Prepoziţii cu un caz
avpo, = de la, departe de: indică îndepărtarea în sens local şi temporal

evk / evx cu genitivul = din, afară din, după: indică originea, provenienţa, cauza
avnti, = în loc de, în schimbul, împotriva: indică înlocuirea sau împotrivirea
evn = în, pe, lângă, înainte, în interiorul: indică starea în loc, locul
su,n cu dativul
= cu, împreună cu, prin intermediul: indică un a fi împreună
eivj = înspre, la, pe, lângă, până la: indică direcţia, timpul, scopul
avna, cu acuzativul
= în sus, între, în timpul: indică direcţia, perioada
2. Prepoziţii cu două cazuri
cu genitivul = printre, de-a curmezişul, prin intermediul, cu, în timpul: indică modul
dia,
cu acuzativul = cum pentru, din cauza, în avantajul, graţie, datorită: indică cauza sau
finalitatea
cu genitivul = contra, împotriva, în jos, dedesubt, de pe, peste: indică ideea de
kata, contrarietate şi direcţia în jos
cu acuzativul = în conformitate cu, după, chiar ca, cu privire la: indică timpul, locul
meta, cu genitivul = cu, împreună, însoţit de, de partea, în favoarea: indică ideea de însoţire
cu acuzativul = după, în spatele: indică succesivitatea în timp şi spaţiu
u`pe,r cu genitivul = pentru, în favoarea, în avantajul, despre: indică de partea cui se stă
cu acuzativul = pe, peste, deasupra, dincolo de, în plus, mai mult decât: indică ideea
de sus, local şi calitativ
peri, cu genitivul = cu privire la, despre, din cauza: indică argumentul
cu acuzativul = în jurul, în afara, aproape de, în legătură cu: indică locul, timpul
u`po, cu genitivul = prin intermediul, cu, cu ajutorul: indică instrumentul prin care
cu acuzativul = sub, dedesubt, sub autoritatea: indică ierarhia
3. Prepoziţii cu trei cazuri
cu genitivul = pe, deasupra, spre, înaintea, în prezenţa, în timpul: indică locul

evpi, cu dativul = pe, în, cu, prin intermediul, în vederea, din cauza: indică locul
cu acuzativul = pe, deasupra, spre, împotriva, în vederea: indică mişcarea, intenţia
cu genitivul = din, de la, din partea, prin intermediul: indică din partea cui…
para, cu dativul = cu, în prezenţa, înaintea, alături de, după părerea: indică apropierea
cu acuzativul = la, către, de-a lungul, în locul, în comparaţie cu: indică direcţia
cu genitivul = pentru, în favoarea, dinspre, în numele: indică de partea cui se stă
pro,j cu dativul = la, spre, pe, aproape de, afară de: indică locul
cu acuzativul = la, spre, cu scopul, pentru ca, lângă: indică direcţia
Pentru a ne veni în ajutor în învăţarea prepoziţiilor, redăm în pagina următoare o diagramă,

care sperăm să înlesnească memorizarea semnificaţiilor cu ajutorul desenelor făcute.
45
4. Diagrama prepoziţiilor
peri,
în jurul evpi, pe, deasupra
avpo, de la, din

pro,j
la, spre, în favoarea evn
în evk / evx din, afară din
para, prin intermediul, eivj
în prezenţa înspre avnti, în loc de,
în schimbul
su,n împotriva
împreună, cu
dia, printre, kata, împotriva,
u`pe,r pentru, de-a curmezişul dedesubt
în favoarea
meta, cu, împreună,

însoţit de
u`po, sub, dedesubt,
sub autoritatea
avna, în sus, lângă
VOCABULAR-A
pa,ter -tro,j, o` = tată

ouvrano,j - ou/, o` = cer
a`giasqh,tw = să se sfinţească (imp. aor.)
evlqe,tw = să vină (imp. aor.)
genhqh,tw = să se împlinească (imp. aor.)
gh/ - h/j, h` = pământ
w`j = ca, precum
a;rtoj - ou, o` pâine
=
VOCABULAR-B
46
evpiou,sion = zilnic, cotidian, necesar
do,j = dă (imp. prez.)
sh,meron = astăzi
a;fej = iartă (imp. aor.)
ovfei,lhma - toj, to, = vină, păcat, datorie
avfh,kamen = iertăm
ouv - ouvk - ouvc - mh, = nu (neg. cu indic. – cu alte moduri)
eivsene,gkh|j condu (imp. aor.)
=
peirasmo,j - ou, o` ispită
=
avlla,
= dar, însă
rù/sai
= salvează, mântuieşte (imp. aor.)
EXERCIŢII
a. Citiţi şi traduceţi următoarele cuvinte:
1. Pa,ter h`mw/n o` evn toi/j ouvranoi/j\

2. a`giasqh,tw to. o;noma, sou\
3. evlqe,tw h` basilei,a sou\
4. genhqh,tw to. qe,lhma, sou(
5. w`j evn ouvranw/| kai. evpi. gh/j\
b. Citiţi şi traduceţi următoare frază din Mt 6,11-13
to.n a;rton h`mw/n to.n evpiou,sion do.j h`mi/n sh,meron\

kai. a;fej h`mi/n ta. ovfeilh,mata h`mw/n( w`j kai. h`mei/j
avfh,kamen toi/j ovfeile,taij h`mw/n\
kai. mh. eivsene,gkh|j h`ma/j eivj peirasmo,n( avlla. rù/sai
h`ma/j avpo. tou/ ponhrou/Å
47
LECTIA 15
28. VERBUL LA IMPERATIV, PREZENT, DIATEZA ACTIVĂ
Modul imperativ este folosit pentru a exprima o poruncă. În limba greacă

se foloseşte la persoana a doua şi a treia, spre deosebire de limba română, în
care imperativul este doar la persoana a doua. Pentru a exprima o poruncă la
persoana întâi se va folosi modul conjunctiv. Imperativul prezent indică o
acţiune neterminată, fără a indica neapărat timpul prezent. Vom vedea că
există şi imperativ aorist, care indică o acţiune terminată.
1. Imperativul prezent lu, w
Imperativul prezent al verbului lu,w se formează din rădăcina lu, şi terminaţii specifice:
Modul imperativ Timpul prezent Diateza activă
SINGULAR PLURAL
a
1 persoană - - - -
2a persoană lu/-e dezleagă lu,-ete dezlegaţi
3a persoană lu-e,tw (să) dezlege lu-e,twsan (să) dezlege
2. Imperativul prezent eiv m i,
Ca şi la celelalte moduri şi timpuri, verbul eivmi, este iregular şi la imperativ.

Modul imperativ Timpul prezent Diateza activă
SINGULAR PLURAL
2 persoană i;sqi
a
fii e;ste fiţi
3a persoană e;stw / h;tw să fie e;stwsan / h;twsan să fie
VOCABULAR
u[page = mergi (imp. prez.)

lu,ete = dezlegaţi (imp. prez.)
e;stw = să fie (imp. prez.)
se,swken = a salvat (ind. perf.)
quga,thr - troj, h` = fiică
pi,stij - eoj, h` = credinţă
sa.rx - ko,j, h` = carne, natura umană, trup
48
eivrh,nh - ej, h` = pace
ca,rij- toj, h` = har, favoare, bunătate
pw/loj - ou, o` = măgar
pneu/ma - toj, to, = spirit, duh
pro,qumoj, on = gata, doritor, binevoitor
avsqenh,j, e,j = slab, bolnav, păcătos
evpi, = pe, deasupra
EXERCIŢII
a. Citiţi şi traduceţi următoarele propoziţii:
1. lu,ete to.n pw/lon (Lc 19,33)
2. h` ca,rij qeou/ e;stw evpV auvto, (Lc 2,40)
3. to. me.n pneu/ma pro,qumon h` de. sa.rx avsqenh,j (Mc 14,38)

b. Citiţi şi traduceţi următoare frază din Mc 5,34
quga,thr( h` pi,stij sou se,swke,n se\ u[page eivj eivrh,nhn
49
LECTIA A XVI-A
30. VERBUL LA INDICATIV, PERFECT, DIATEZA ACTIVĂ
Timpul gramatical perfect formează un sistem complet, diferit de sistemul prezentului, al

aoristului şi al viitorului. La modul indicativ, timpul perfect indică efectul continuu al unei
acţiuni precedente: acţiunea s-a desfăşurat în trecut, dar efectul acţiunii durează şi în prezent.
1. Perfectul indicativ al verbelor slabe
Există două moduri de a forma sistemul perfectului: 1) perfectul slab introduce litera k
înaintea dezinenţelor; 2) perfectul tare se formează fără litera k, înaintea dezinenţelor. Între
aceste două tipuri nu există diferenţe în ceea ce priveşte semnificaţia.
Un alt semn distinctiv în formarea perfectului este reduplicarea elementelor iniţiale ale
rădăcinii verbale. Verbul lu,w face parte din categoria verbelor slabe.
Timpul perfect Modul indicativ Diateza activă

SINGULAR PLURAL
a
1 persoană le,-lu-k-a am dezlegat le-lu,-k-amhn am dezlegat
2a persoană le,-lu-k-aj ai dezlegat le-lu,-k-ate aţi dezlegat
3a persoană le,-lu-k-e(n) a dezlegat le-lu,-k-asi(n) au dezlegat
le,-lu-k-an
La persoana a treia plural întâlnim două forme, a doua formă fiind mai rară.
2. Perfectul indicativ al verbelor tari
Perfectul tare sau forte nu are k, în locul acesteia fiind ultima literă din rădăcina acestor
verbe. Verbul grafw (= eu scriu) face parte din categoria verbelor tari.
Timpul perfect Modul indicativ Diateza activă

SINGULAR PLURAL
a
1 persoană ge,-graf-a am scris ge-gra,f-amhn am scris
2a persoană ge,-graf-aj ai scris ge-gra,f-ate aţi scris
3a persoană ge,-graf-e(n) a scris ge-gra,f-asi(n) au scris
După cum am spus, perfectul în limba greacă indică o acţiune trecută, al cărui efect
continuă în prezent.
Ex.: avpole,luka tou.j dou,louj = am eliberat sclavii (şi acum sunt liberi)
o] ge,grafa( ge,grafa = ceea ce am scris am scris (şi acum rămâne aşa, scris)
Cum se formează reduplicarea? Regulile reduplicării sunt asemănătoare cu cele ale
augmentului.
50
1) Majoritatea verbelor care încep cu o consoană simplă dublează consoana
respectivă, cu ajutorul literei e. La fel se întâmplă şi cu verbele a căror rădăcină încep
cu p, b, k, g, t sau d urmate de l, m, n, sau r. Exemple:
lu,w > le,luka = dezleg, am dezlegat;
grafw > ge,grafa = scriu, am scris;
ble,pw > be,bleka = văd, am văzut;
klai,w > ke,klauka = plâng, am plâns;
proskuneu,w > peprosku,neuka = mă prostern, m-am prosternat
2) Dacă rădăcina începe cu c, f, q, consoana reduplicării va fi k, p, t. (corespunzând
sunetului fundamental, lipsit de aspiraţie). Exemple:
ca,irw > keca,reka = mă bucur, m-am bucurat;
feu,gw > pe,feuga = fug, am fugit;
qu,w > te,quka = sacrific, am sacrificat (animale).
3) Rădăcinile care încep cu un grup de consoane, diferite de cele prezentate sau cu x,
z, y, formează reduplicarea doar cu litera e. Exemple:
xeni,zw > evxe,nika = găzduiesc, am găzduit;
za,w > e;zaka = trăiesc, am trăit;
ya,llw > e;yalka = cânt psalmi, am cântat psalmi.
4) Rădăcinile care încep cu r formează reduplicarea în două moduri: er sau re.
Exemple:
ràntiz > rèra,ntika (formă inexistentă în NT) = stropesc, am stropit;
w
ràntiz > e`rra,ntika (formă inexistentă în NT) = stropesc, am stropit.
w
În Noul Testament nu se găseşte forma perfectului activ pentru verbul ràntizw. Se găseşte
în schimb la perfect, participiu pasiv, având formele: rèrantisme,noi şi e`rrantisme,noi (=
stropiţi). După cum se vede, acest verb are două forme cu aceeaşi semnificaţie.
5) Rădăcinile care încep cu vocală formează reduplicarea prelungind vocala
respectivă, după regula augmentului. Exemple:
e`toima,zw > h`toi,maka = pregătesc, am pregătit;
euvdoke,w > huvdo,keka = mă complac, decid, m-am complăcut, am decis
6) Există şi alte verbe care nu urmează nici una din regulile mai sus descrise. Acestea
sunt puţine la număr. După cum se vede regulile sunt multe, dar nu toate trebuie
învăţate din memorie. Este suficient să recunoaştem acest mecanism gramatical.
Până acum am învăţat următoarele forme ale verbului la indicativ: prezent, imperfect,
viitor, aorist şi perfect, precum şi modul imperativ prezent, toate aceste forme la diateza activă.
Pentru verbul luw, aceste forme sunt:
Prezent activ Viitor activ Aorist activ Perfect Perf. mediu- Aorist pasiv
activ pasiv
lu,-w lu,-s-w e;-lu-s-a le,-lu-ka - -
51
VOCABULAR
ge,grafa = am scris
keca,reka = m-am bucurat
avpole,luka = am eliberat
le,luka = am dezlegat
be,bleka = am văzut
e;yalka = am cântat psalmi
huvdokeka = m-am complăcut, am decis
avpekri,qh răspunse (ind. aor. pas.)
=
o[
= ceea ce (pron. rel.)
mega,lwj
= mult (adv.)
qana,toj - ou, o`
evnw,pion = moarte
= înaintea (prep.)
EXERCIŢII
1. avpekri,qh o` Pila/toj\ o] ge,grafa( ge,grafa (In 19,22)
2. keca,reka de. evn kuri,w| mega,lwj (Fil 4,10)
3. huvdokeka evn th| a`marti,a| tou/ qana,tou (Rom 5,21)
4. peprosku,neuka evnw,pion tou/ kuri,ou (Lc 1,15)
52
LECTIA A XVII-A
31. MAI MULT CA PERFECTUL, INDICATIV, ACTIV AL VERBULUI lu, w
Indicativul mai mult ca perfect al verbului lu,w se formează de la tema perfectului, la care
se adaugă desinenţe specifice, precum şi augmentul (poate fi şi omis). Augmentul se formează
după regulile deja văzute la indicativul imperfect şi la aorist.
Timpul mai mult ca perfect Modul indicativ Diateza activă
SINGULAR PLURAL
a
1 pers. (ev)-le-lu,-k-ein dezlegasem (ev)-le-lu,-k-eimen dezlegaserăm
2a pers. (ev)-le-lu,-k-eij dezlegaseşi (ev)-le-lu,-k-eite dezlegaserăţi
3a pers. (ev)-le-lu,-k-ei dezlegase (ev)-le-lu,-k-eisan dezlegaseră
Ex.: o] evgegra,fei( evgegra,fei = ceea ce scrisese scrisese (şi în timpul indicat de verbul
principal rămânea scris).
Declinarea a treia (continuare)
Declinarea a treia are substantive masculine, feminine şi neutre.
Substantivul masculin path,r –ro,j, o` = tată

SINGULAR PLURAL
Nom. o` path,r oi` pate,rej
Gen. tou/ patro,j tw/n pate,rwn
Dat. tw/| patri, toi/j patra,si(n)
Ac. to,n pate,ra tou/j pate,raj
Voc. ____ pate,r ____ pate,rej
Acest substantiv prezintă o variaţie de lungime a vocalei: h devine e, la genitiv singular
devine oj, iar la dativ singular şi plural dispare.
Substantivul feminin evlpi,j –i,doj, h` = speranţă

SINGULAR PLURAL
Nom. h` evlpi,j ai` evlpi,dej
Gen. th/j evlpi,doj tw/n evlpi,dwn
Dat. th/| evlpi,di tai/j evlpi,si(n)
Ac. th,n evlpi,da ta,j evlpi,daj
Voc. ____ evlpi,j ____ evlpi,dej
Declinarea substantivului evlpi,j face parte din categoria substantivelor dentale, adică a
acelor substantive care se termină cu una din consoanele t, d, q şi se declină după declinarea a
treia.
53
Substantivul neutru pneu/ma –toj, to, = duh, spirit
SINGULAR PLURAL
Nom. to, pneu/ma ta, pneu,mata
Gen. tou/ pneu,matoj tw/n pneuma,twn
Dat. tw/| pneu,mati toi/j pneu,masi(n)
Ac. to, pneu/ma ta, pneu,mata
Voc. ____ pneu/ma ____ pneu,mata
VOCABULAR
evlelu,kein = dezlegasem
ti,qhsin = dă, pune, depune
ginw,skw = cunosc
ti,qhmi = dau, pun, depun
u`pe,r = pentru, în locul (prep. cu gen.)
pro,baton - ou, to, = oaie
evsw,qhmen = vom fi mântuiţi (ind. aor. pas.)
evlpi,j -i,doj, h` speranţă
=
poimh,n - oj, o`
= păstor
kavgw,
= şi eu (kai, + evgw)
path,r -ro,j, o`
= tată
blepome,nh
= văzută (participiu)
EXERCIŢII
1. VEgw, eivmi o` poimh.n o` kalo,jÅ o` poimh.n o` kalo.j th.n
yuch.n auvtou/ ti,qhsin u`pe.r tw/n proba,twn (In 10,11)
2. kaqw.j ginw,skei me o` path.r kavgw. ginw,skw to.n pate,ra(
kai. th.n yuch,n mou ti,qhmi u`pe.r tw/n proba,twn (In 10,15)
3. th/| ga.r evlpi,di evsw,qhmen\ evlpi.j de. blepome,nh ouvk e;stin
evlpi,j\ o] ga.r ble,pei ti,j evlpi,zeiÈ (Rom 8,24)
54
LECTIA A XVIII-A
32. MODUL CONJUNCTIV ŞI OPTATIV, PREZENT, DIATEZA ACTIVĂ
Până acum am studiat modul indicativ, cu timpurile sale, precum şi modul
imperativ prezent, la diateza activă. De acum înainte vrem să învăţăm şi alte moduri
existente în limba greacă, revenind şi asupra imperativului, la celelalte timpuri, mai ales
la timpul aorist.
1. Modul conjunctiv, prezent, activ al verbului lu, w
SINGULAR PLURAL
1a persoană lu,-w să dezleg lu,-wmen să dezlegăm
2a persoană lu,-h|j să dezlegi lu,-hte să dezlegaţi
3a persoană lu,-h| să dezlege lu,-wsi(n) să dezlege
2. Modul conjunctiv, prezent, activ al verbului eiv m i,
SINGULAR PLURAL
a
1 persoană w= să fiu w=men să fim
2a persoană h|=j să fii h|=te să fiţi
3a persoană h|= să fie w=si(n) să fie
La timpul prezent, conjunctivul vehiculează ideea unei acţiuni neterminate. Modul

conjunctiv este des folosit în limba greacă, de obicei însoţit de o prepoziţie care indică scopul sau
finalitatea.
3. Modul optativ, prezent, activ al verbului lu, w
SINGULAR PLURAL
1a persoană lu,-oimi aş dezlega lu,-oimen am dezlega
2a persoană lu,-oij ai dezlega lu,-oite aţi dezlega
3a persoană lu,-oi ar dezlega lu,-oien ar dezlega
4. Modul optativ, prezent, activ al verbului eiv m i,
SINGULAR PLURAL
a
1 persoană ei;hn aş fi ei;hmen am fi
2a persoană ei;hj ai fi ei;hte aţi fi
3a persoană ei;h ar fi ei;hsan ar fi
55
La timpul prezent, optativul vehiculează ideea unei acţiuni neterminate. Modul optativ este
folosit pentru a exprima o voinţă, o dorinţă. Este mai puţin folosit decât conjunctivul.
VOCABULAR
poiw/sin = să facă
tecqei.j = născut, generat (pt. aor. pas. al v. tiktw)
kataba,tw = să coboare (imp. aor. act.)
i;dwmen = să vedem (conjunctiv, activ)
pa,nta = tot
pisteu,swmen = să credem (conjunctiv, aorist)
o[sa eva.n ceea ce
=
ou=n
= deci, de fapt, cu adevărat
i[na
= ca să, pentru ca, cu scopul
pou/
ou[twj = unde?
basileu,j -wj, o` = aşa, la fel, acest lucru
cristo,j -ou/, o` = rege, împărat

stauro,j -ou/, o` = cel uns, cristos, mesia
= cruce
EXERCIŢII
1. Pa,nta ou=n o[sa eva.n qe,lhte i[na poiw/sin u`mi/n oi`

a;nqrwpoi( ou[twj kai. u`mei/j poiei/te auvtoi/j\ (Mt 7,12)
2. pou/ evstin o` tecqei.j basileu.j tw/n VIoudai,wnÈ (Mt 2,2)
3. o` cristo.j o` basileu.j VIsrah.l kataba,tw nu/n avpo. tou/

staurou/( i[na i;dwmen kai. pisteu,swmenÅ (Mc 15,32)
56
LECTIA A XIX- A
33. MODUL INFINITIV ŞI PARTICIPIU, PREZENT, DIATEZA ACTIVĂ
1. Infinitivul prezent, activ
În sistemul prezentului, infinitivul vehiculează ideea unei acţiuni neterminate. La timpul

prezent, infinitivul exprimă o acţiune contemporană faţă de timpul principal. Infinitivul prezent,
activ, al verbului lu,w este lu,ein = a dezlega, a elibera; infinitivul verbului eivmi, este ei=nai = a fi.
1.1. Acuzativul cu infinitiv

În limba greacă există o construcţie gramaticală care se numeşte „acuzativ cu infinitiv”.
Aceasta constă în faptul că un substantiv sau un pronume, la cazul acuzativ, apare ca subiect al
unui verb la modul infinitiv, folosindu-se de obicei un verbum dicendi, (zic, spun, proclam,
anunţ etc.).
Ex.: ti,na le,gousin oi` a;nqrwpoi ei=nai to.n uiò.n tou/ avnqrw,pouÈ = Cine spun oamenii că
este fiul omului? (Mt 16,13).
În acest exemplu, to.n uiò.n este la cazul acuzativ, având rolul de subiect al infinitivului
ei=nai.
2. Participiul prezent, activ
În limba greacă, participiul poate fi definit un adjectiv verbal. Ca verb, participiul grecesc
are mod, diateză şi timp; de asemenea, poate avea un obiect direct. Ca adjectiv, are gen, număr şi
caz, concordând cu substantivul sau pronumele la ca re se referă.
2.1. Participiul prezent, activ, al verbului lu,w
SINGULAR
masculin feminin neutru
Nom. lu,-wn lu,-ousa lu/-on
Gen. lu,-ontoj lu-ou,shj lu,-ontoj
Dat. lu,-onti lu-ou,sh| lu,-onti
Ac. lu,-onta lu,-ousan lu/-on
Voc. lu,-wn lu,-ousa lu/-on
57
PLURAL
Nom. lu,-ontej lu,-ousai lu,-onta
Gen. lu-o,ntwn lu-ousw/n lu-o,ntwn
Dat. lu,-ousi(n) lu-ou,saij lu,-ousi(n)
Ac. lu,-ontaj lu-ou,saj lu,-onta
Voc. lu,-ontej lu,-ousai lu,-onta
2.3. Participiul prezent, activ, al verbului eivmi,
SINGULAR
Nom. w;n ou=sa o;n
Gen. o;ntoj ou;shj o;ntoj
Dat. o;nti ou;sh| o;nti
Ac. o;nta ou=san o;n
Voc. w;n ou=sa o;n
PLURAL
Nom. o;ntej ou=sai o;nta
Gen. o;ntwn ouvsw/n o;ntwn
Dat. ou=si(n) ou;saij ou=si(n)
Ac. o;ntaj ou;saj o;nta
Voc. o;ntej ou=sai o;nta
VOCABULAR
58
e;legen = spunea
e;xesti,n = e permis, e posibil
e;cein = a avea (inf. prez. act.)
le,gousin = spun, zic (ind. prez. III pl.)
ei=nai = a fi (infin. prez. act.)
w;n = să fie, este (conj. prez. act.)
ga,r = de fapt, deci, însă
o[ti = că, pentru că, pentru faptul că
ouvk
= nu (negatie)
avdelfo,j- ou/, o`
= frate
gunh, -gunaiko,j, h`
= femeie, soţie
ti,na
= cine?
mh,
= nu (neg. cu conjuntivul)
o`
meta, = acela (pron. dimostr.)
kata, = cu, împreună
suna,gwn = împotrivă
skorpi,zei = adună cu, împreună
= împrăştie, risipeşte
EXERCIŢII
1. e;legen ga.r o` VIwa,nnhj tw/| ~Hrw,|dh| o[ti ouvk e;xesti,n soi

e;cein th.n gunai/ka tou/ avdelfou/ souÅ (Mc 6,18)
2. ti,na le,gousin oi` a;nqrwpoi ei=nai to.n uiò.n tou/
avnqrw,pouÈ (Mt 16,13)
3. o` mh. w'n metV evmou/ katV evmou/ evstin( kai. o` mh. suna,gwn
metV evmou/ skorpi,zeiÅ (Mt 12,30)
59
LECTIA A XX-A
MODUL IMPERATIV, AORIST, DIATEZA ACTIVĂ; DECLINAREA ADJECTIVULUI

pa/ j ŞI A NUMERALULUI CARDINAL ei- j ; PRONUMELE INTEROGATIV ti, j ;
PRONUMELE NEHOTĂRÂT tij
În această lecţie vrem să vedem modul imperativ, la timpul aorist, diateza activă, deoarece
se găseşte frecvent în NT. După cum ştim, tema aoristului prezintă o acţiune terminată, iar la
modul indicativ, această acţiune se desfăşoară în trecut. Imperativul aorist prezintă o poruncă
relativă la un caz specific, care are loc o singură dată.
1. Imperativul aorist, activ al verbului lu, w
SINGULAR PLURAL
1a persoană --- --- --- ---
2a persoană lu/-s-on dezleagă lu,-s-ate dezlegaţi
3a persoană lu-s-a,tw să dezlege lu-s-a,twsan să dezlege
2. Declinarea adjectivului pa/ j = tot, toate, întreg
SINGULAR
Nom. pa/j pa/sa pa/n
Gen. pa,ntoj pa,shj panto,j
Dat. panti, pa,sh| panti,
Ac. pa,nta pa/san pa/n
Voc. pa/j pa,ja pa/n
PLURAL
Nom. pa,ntej pa/sai pa,nta
Gen. pa,ntwn pasw/n pa,ntwn
Dat. pa/si(n) pa,saij pa/si(n)
Ac. pa,ntaj pa,saj pa,nta
Voc. pa,ntej pa/sai pa,nta
60
3. Declinarea numeralului cardinal ei- j = un, una, un oarecare, o oarecare

Nom. ei-j mi,a e[n
Gen. e`no,j mia/j evno,j
Dat. e`ni, mia/| evni,
Ac. e[na mi,an e[n
Ex.: o` de. mesi,thj e`no.j ouvk e;stin( o` de. qeo.j ei-j evstinÅ = Mijlocitorul, deci, nu este unul,
Dumnezeu, însă, este unul (Gal 3,20).
4. Declinarea Pronumelui interogativ ti, j şi a Pronumelui nehotărât tij
Pronumele interogativ ti,j = cine? ce? se deosebeşte de pronumele nehotărât tij = cineva,
un oarecare, doar prin diferenţa poziţiei accentului. În limba greacă, aceste pronume au gen,
număr şi caz, deci se declină ca un adjectiv. Mai întâi prezentăm declinarea pronumelui
interogativ, apoi a pronumelui nehotărât.
SINGULA ti, a[uth le,geiÈ = Ce spune aceasta?

R PLURAL
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
Nom. ti,j ti,j ti, Nom. ti,nej ti,nej ti,na

Gen. ti,noj ti,noj ti,noj Gen. ti,nwn ti,nwn ti,nwn
Dat. ti,ni ti,ni ti,ni Dat. ti,si(n) ti,si(n) ti,si(n)
Ac. ti,na ti,na ti, Ac. ti,naj ti,naj ti,na
Ex.: ti,j evstinÈ = Cine e?;
SING. PLURAL
Nom. tij tij ti Nom. tine,j tine,j tina,
Gen. tino,j tino,j tino,j Gen. tinw/n tinw/n tinw/n
Dat. tini, tini, tini, Dat. tisi,(n) tisi,(n) tisi,(n)
Ac. tina, tina, ti Ac. tina,j tina,j tina,
Ex.: tinej tw/n grammate,wn = unii dintre scribi
61
VOCABULAR
avpekri,qh = răspunse (ind. aor. pas. )

ei=pen = spuse, zise (ind. aor. act.)
lu,sate = distrugeţi (imperat. aor. act.)
evgerw/ = voi înălţa, voi învia (ind. viitor, act.)
Deu/te = veniţi (imperat. prez. act.)
kopiw/ntej = obosiţi (part. prez. act. nomin. masc. pl.)
pefortisme,noi împovăraţi (part. perf. mediu, nom. masc. pl.)
=
avnapau,sw
= voi da odinhă (ind. viit. act.)
h=san
kaqh,menoi = erau (ind. imperf. act.)
= şezuţi (part. prez. med. nom. masc. pl.)
dialogizo,menoi
avpekri,qhsan = discutau (part. prez. med. nom. masc. pl.)
le,gontej = răspunseră (ind. aor. pas.)

qe,lomen = spunând (part. prez. act. nom. masc. pl.)
ivdei/n = vrem (ind. prez. act.)
= să vedem (inf. prez. act.)
EXERCIŢII
1. avpekri,qh VIhsou/j kai. ei=pen auvtoi/j\ lu,sate to.n nao.n

tou/ton kai. evn trisi.n h`me,raij evgerw/ auvto,nÅ (In 2,19)
2. Deu/te pro,j me pa,ntej oi` kopiw/ntej kai. pefortisme,noi(
kavgw. avnapau,sw u`ma/jÅ (Mt 11,28)
3. h=san de, tinej tw/n grammate,wn evkei/ kaqh,menoi kai.
dialogizo,menoi evn tai/j kardi,aij auvtw/n\ (Mc 2,6)

4. To,te avpekri,qhsan auvtw/| tinej tw/n grammate,wn kai.
Farisai,wn le,gontej\ dida,skale( qe,lomen avpo. sou/

shmei/on ivdei/nÅ (Mt 12,38)
62
LECTIA A XXII-A
INDICATIV, IMPERFECT, MEDIU/PASIV;

NUMERARUL CARDINAL du, o , trei/ j , te, s sarej
GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADJECTIVULUI
Verbele la imperfect indică o acţiune neterminată. La modul indicativ, această acţiune este
situată cronologic în trecut. Deoarece se formează de la tema prezentului, forma imperfectului
mediu este identică cu cea a imperfectului pasiv. Ca şi la diateza activă, la modul indicativ,
imperfectul se identifică prin augment şi la tiateza medie/pasivă.
1. Imperfectul mediu/pasiv al verbului lu, w
SINGULAR PLURAL
a
1 pers. ev-lu-o,mhn mă dezlegam/eram dezlegat ev-lu,-omeqa ne dezlegam/eram dezlegaţi
a
2 pers. ev-lu,-ou te dezlegai/erai dezlegat ev-lu,-esqe vă/eraţi dezlegaţi
a
3 pers. ev-lu,-eto se dezlega/era dezlegat e-lu,-onto se dezlegau/erau dezlegaţi
2. Numeralul cardinal du, o , trei/ j , te, s sarej
Numeralele cardinale du,o = doi şi trei/j = trei şi tessarej = patru se comportă ca adjective,
deci se declină. Numeralul du,o = doi este identic la masculin, feminin şi neutru. Numeralul trei/j
= trei şi te,ssarej = patru sunt identice la masculin şi feminin, dar diferă la neutru.
du,o = doi trei/j = trei

Nom. du,o du,o du,o Nom. trei/j trei/j tri,a
Gen. du,o du,o du,o Gen. triw/n triw/n triw/n
Dat. dusi(n) dusi(n) dusi(n) Dat. trisi,(n) trisi,(n) trisi,(n)
Ac. du,o du,o du,o Ac. trei/j trei/j tri,a
tessarej = patru
Nom. te,ssarej te,ssarej te,ssara
Gen. tessa,rwn tessa,rwn tessa,rwn
Dat. te,ssarsi(n) te,ssarsi(n) te,ssarsi(n)
Ac. te,ssaraj te,ssaraj te,ssara
63
Gradele de comparaţie ale adjectivului
Ca şi în limba română, adjectivele în limba greacă au grade de comparaţie: pozitiv,

comparativ, superlativ. Luăm ca exemplu adjectivul me,gaj = mare, mei,zwon = mai mare, megistoj =
cel mai mare, foarte mare. Adjectivul se declină la masculin şi neutru după declinarea a II-a, iar la
feminin după declinarea I.
DECLINAREA ADJECTIVULUI LA POZITIV

me,gaj, mega,lh, me,ga = mare
SINGULAR
Nom. me,gaj megalh me,ga
PLURAL
Nom. mega,loi mega,lai mega,la
DECLINAREA ADJECTIVULUI LA COMPARATIV
mei,zwn, mei,zwn, mei/zon = mai mare
DECLINAREA ADJECTIVULUI LA SUPERLATIV

me,gistoj, megi,sth, me,giston = cel mai mare, foarte mare
64
2. Adjectivele de clasa a III-a
Adjectivele de clasa a III-a se declină astfel:

- masculinele și neutrele după declinarea a III-a;
- femininele după declinarea I, având accent circumflex obligatoriu la G plural.
Masculinele și neutrele pot avea 3 tipuri de teme: în n, u, nt.
Modele:
eujqu/ß, eujqeiva, eujqu/ = drept
Singular Plural
Masc Fem Neutru Masc Fem Neutru
N eujqu/ß eujqeiva eujqu/ eujqeivß eujqeivai eujqeiva
G eujqe/wß eujqei/aß eujqe/wß eujqe/wn eujqeiw◊n eujqe/wn
D eujqeiv eujqei/aˆ eujqeiv eujqe/si eujqei/aiß eujqe/si
Ac eujqu/n eujqeivan eujqu/ eujqeivß eujqei/aß eujqeiva
V eujqu/ß eujqeiva eujqu/ eujqeivß eujqeivai eujqeiva
me/laß, me/laina, me/lan = negru
Singular Plural
N me/laß me/laina me/lan me/laneß me/lainai me/lana
G me/lanoß melai/nhß me/lanoß mela/nwn melainw◊n mela/nwn
D me/lani melai/nhˆ me/lani me/lasi melai/naiß me/lasi
Ac me/lana me/lainan me/lan me/lanaß melai/naß me/lana
V me/lan me/laina me/lan me/laneß me/lainai me/lana
pavß, pavsa, pavn = tot
Singular Plural
N pavß pavsa pavn pa/nteß pavsai pa/nta
G panto/ß pa/shß panto/ß pa/ntwn pasw◊n pa/ntwn
D panti/ pa/shˆ panti/ pa◊si pa/saiß pa◊si
Ac pa/nta pavsan pavn pa/ntaß pa/saß pa/nta
V pavß pavsa pavn pa/nteß pavsai pa/nta
61
65

Curs Greaca 2018-1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Greaca 2018-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIMBA GREACĂ

„Learn Greek; it is the language of wisdom”.

George Bernard Shaw

Programa de studii a Facultăţii de Teologie Catolică prevede un curs de

Limba greacă rămâne o limbă a antichităţii, şi pentru acest motiv nu

1500-500 500 - 1 î. C. 1-330 d. C. 330-1500 1500 – azi

Greaca koinē („limba greacă comună”, sau ή κοινή διάλεκτος, „dialectul

Greaca Noului Testament, diferită puţin de dialectul vorbit în Iudea şi

Greaca bizantină este caracterizată de un amestec între greaca clasică şi

Limba modernă, care a avut tendinţe de dezvoltare încă din 1500, a

A existat o anumită discuţie cu privire la pronunţia limbii greceşti. De

a. pronunţia reuchliniană, propusă de umanistul german Johann Reuchlin

b. pronunţia propusă de Erasmus. Ipoteza susţinută de umanistul

Pronunţia în sine rămâne o chestiune de ordin secundar; mai important

Alfabetul grecesc numără 24 de litere.

Numele Majuscule Minuscule Pronuntia

În limba greacă avem trei tipuri de vocale:

iota – ι – se pronunţă şi se transcrie i

ipsilon – υ – se pronunţă ü şi se transcrie u

O combinaţie de două vocale în aceiaşi silabă se numeste diftong. În

Exemplu Pronunţie Transcriere Traducere

2. PARTICULARITĂŢI ALE LIMBII GRECEŞTI

2.1. Iota subscrisă

O vocală care se găseşte la începutul unui cuvânt va avea întotdeauna un

- Când vocala este majusculă, spiritul se va scrie sus, în stânga acesteia.

În limba greacă accentele reprezintă variaţia de intonaţie a unui cuvânt

1. Citiţi următoarele cuvinte pentru exersarea primelor 12 litere ale alfabetului.

a. Abba {Abel VAda, m a` g i, a

a. nou/ j xu, l on o; n oma

3. Citiţi următorele cuvinte acordând atenţie spiritelor lin şi aspru.

a. VAntio, c eia a; x io, j VIhsou/ j VHli, a j

4.Cititi urmatoarele cuvinte:

În limba greacă există doar articolul hotărât. Astfel în greacă, un cuvânt

eiv m i, (eu) sunt

o` lo, g oj = cuvântul to, bibli, o n = cartea

1. Citiţi şi traduceţi următoarele cuvinte:

a. lo, g oj , o` lo, g oj , ko, s moj , o` ko, s moj , qeo, j , o` qeo, j Å

b. lo, g oi , oi` lo, g oi , ui` o i, , oi` ui` o i, , a; n qrwpoi , oi` a; n qrwpoi Å

2. Redaţi următoarele cuvinte din română în greacă:

a. cuvânt, cuvântul, cuvinte, cuvintele

b. biserică, biserica, biserici, bisericile

c. carte, cartea, cărţi, cărţile

3. Citiţi următoarele nume:

Si, m wn Pe, t roj( VAndre, a j( VIa, k wboj( VIwa, n nhj(

4. Traduceţi următoarele propoziţii pentru exersarea verbului:

a. VEgw, eiv m i to. fw/ j Å (In 8,12)a.

VHsai< a j = Isaia ev g e, n nhsen = a născut

1. Declinaţi următoarele substantive:

b. o` ui` o , j ( o` lo, g oj( o` av p o, s toloj .

a. VEgw, eiv m i to. :Alfa kai. to. +W .

În limba greacă avem două categorii de verbe în funcţie de terminaţia

(a) verbe care se termină în -w : le,gw, ble,pw, lu,w.

9. DIATEZA ACTIVĂ. INDICATIVUL PREZENT

Terminaţiile specifice indicativului prezent al diatezei active sunt:

Persoană Singular Plural

1. Conjugaţi următoarele verbe la indicativ prezent:

PARADIGMA DECLINĂRII FEM. ÎN ALFA IMPURĂ

11. DECLINAREA I A SUBSTANTIVELOR MASCULINE

PARADIGMA DECLINĂRII ÎNTÂI MASCULINE

2. Citiţi şi traduceţi următoarele propoziţii:

Doxologii din Apocalips

12. VERBUL LA INDICATIV IMPERFECT

Conjugarea verbelor în –w lu,w

Conjugarea verbului eiv m i ,