VECHIUL

TESTAMENT
• LIMBA ORIGINALĂ
• TEXTUL
• TRADUCERI VECHI ALE VT.
1. În ce limbă au fost scrise cărțile VT?

Limba ebraică veche

• limba vorbită de Avraam şi descendenţii săi până la
exilul babilonic
• evreii au adoptat în exil limba aramaică (limbă tot de
origine semitică, cea mai apropiată de limba ebraică
dintre toate dialectele semitice, ea fiind vorbită pe o
largă suprafaţă a Asiei Mici)
• era limba vorbită de poporul iudeu în timpul
Mântuitorului
EXCEPȚII: câteva fragmente scrise în aramaică
(Ieremia 10, 11; Daniel 2, 4-7, 28; Ezdra 4, 7-6, 18;
7, 11-28).
 2. Codici (manuscrise) la cărţile Vechiului Testament
✔ Mai avem scrierile originare ale VT ?
NU. S-au păstrat copii ce reproduc diferite recenzii de text
✔ Există colecţii şi liste de codici manuscrişi ebraici, cca. 15-16.000 codici aflaţi
în diferite biblioteci ale lumii (cel mai vechi – sec. IX d.Hs.)
✔ Textul ebraic a rămas mult timp exclusiv în posesia iudeilor (obişnuiau să ardă
sau să îngroape exemplarele deteriorate, spre a le feri de profanare)
CODICII:
a. Codicii sfinţi sau sinagogali
• Conțin textul Pentateuhului sau al cărţilor ce se citeau la cult.
• se păstrează sub formă de suluri din pergament, scrierea fiind calometrică (fără
vocale şi accente)
b. Codicii particulari
• scrişi pe pergament sau hârtie (scrierea calometrică sau în stihuri iar semnele
vocale sunt prezente)
c. Pentateuhul samarinean
Cuprinde o recenzie a
Pentateuhului cu scriere veche
feniciană
a fost cunoscut din vechime
(recunoscut chiar de Origen
(sec. III) şi Fer. Ieronim
Pentateuhul samarinean s-a
pierdut, fiind regăsit de
peregrinul creştin, Petru della
Valle, în anul 1616, într-o
sinagogă din Damasc şi adus în
Europa.
3. Traduceri vechi ale Vechiului Testament
Traduceri greceşti
a. SEPTUAGINTA
• este o traducere în limba greacă, după un original cu caractere feniciene, ce a
fost făcută în Alexandria în sec. III-II î.Hr.
• Este cea mai veche şi mai însemnată traducere a cărţilor VT
• Textul ei (aprobat de Biserică) este folosit încă din epoca creştinismului primar
• traducerea a fost. făcută pentru folosul liturgic ale evreilor din Alexandria (cunoşteau
doar lb. greacă, motiv pentru care aveau nevoie de un exemplar al cărţilor sfinte în
această limbă)
• ISTORIC: din documentul numit Epistola lui Pseudo-Aristea aflăm că în vremea
regelui egiptean, Ptolemeu Filadelful (284-247 î.Hr), a fost dispusă traducerea
Legii iudeilor în lb. greacă, spre a fi păstrată în Biblioteca regală din Alexandria.
Traducerea a fost făcută în 72 zile, de 72 bărbaţi înţelepţi aduşi din Ierusalim
după un exemplar al Legi dat de marele arhiereu din Ierusalim.
C. TRADUCERI LATINE
a. ITALA
✔ Exista in sec. II d.Hr..
✔ Fericitul Augustin i-a dat
aceastiara denumire
✔ locul traducerii: Africa
proconsulară, nu Italia (în
Italia se vorbea destul de
mult limba greacă)
✔ de fapt, Itala era o
colecţie de texte traduse
de diferiţi autori, iar limba
era latina vulgară vorbită
în sec. I-II.
[Ex: itala sec. V]
b. VULGATA
Deoarece apar multe variante de text, în anul 382, papa Damasus îi încredinţează
Fer. Ieronim sarcina de a face o nouă traducere.
Folosește Exapla lui Origen şi Septuaginta și foloseste mai ales textului ebraic.
Ieronim a început traducerea VT în 390 şi o termina in 15 ani.
Denumită Vulgata deoarece a fost scrisă în latina vulgară.
sec. VIII prima acţiune de curăţire a textului Vulgatei
in sec. XIII se constituie corporaţii de învăţaţi şi apar chiar ordine monahale care se
se ocupau cu corectoria biblică.
✔ Cele mai însemnate corectorii au fost cele ale benedictinilor, franciscanilor, cea a
Universităţii Sorbona, a Vaticanului ş.a.
✔ Până la noi au ajuns peste 8.000 manuscrise ale Vulgatei, cele mai vechi datând
din sec. VI-VIII.
TRADUCERI SIRIENE
Peschitto (peschitto=simplu, vulgar,
comun),
- Este cea mai veche traducere in siriană
- data exactă a acestei traduceri nu se
poate preciza
- era în uz general în Siria secolului II
(folosită de scriitorii vechi sirieni, Afates
şi Sf. Efrem Sirul, iar Meliton de Sardes).
- a fost făcută în Edesa, centru de cultură
creştină în acel timp, au existat mai mulţi
traducători, probabil iudeo-creştini.
- Cel mai vechi codice care păstrează
Peschitto este codicele Ambrozian,
datând din sec. VI, şi aflat în prezent la
Milano.
TRADUCERI COPTE (EGIPTENE)
o coptă este limba formată din vechea
egipteană (se păstrează şi astăzi, însă doar ca
limba în Biserica Coptă)
o în sec. III, exista o traducere a Sfintei
Scripturi în această limbă şi că ea era în uz
general acolo unde se vorbea această limbă
o nici un codice nu ne-a păstrat aceste
traduceri în întregime.

o TRADUCEREA IN ARMEANĂ
o Prima traducere - în sec. V, de către
patriarhul Isaac, ajutat de Mesrob,
inventatorul alfabetului aramean. Traducerea
a fost făcută după Peschitto
TRADUCEREA GEORGIANĂ
Încreştinarea georgienilor s-a făcut în sec. IV, tot atunci ei primind şi Scriptura.
Mesrob este cel care a introdus alfabetul armean şi la georgieni, tot el ar fi tradus
în georgiană Sf. Scriptură.
prima traducere a fost făcută în sec. V-VI, după un text grecesc.

TRADUCEREA GOTICĂ
Episcopul got Ulfila (310-380) [Creştin trecut la arianism]
traducătorul Sfintei Scripturi în limba gotică,
Tot el alcătuise alfabetul gotic din litere greceşti şi latine.
Sf. Ioan Hrisostom a cunoscut Biblia lui Ulfila.
Nu se poate preciza dacă traducerea Scripturii a făcut-o înainte sau după
îmbrăţişarea credinţei ariene (fragmentele păstrate nu indică nici o influenţă ariană)
Traducerea a avut la bază textul Septuagintei şi ea este o traducere fidelă.
TRADUCEREA ETIOPIANĂ
✔ În Etiopia, vestirea creştinismului s-a făcut de către
tinerii nobili Frumenţiu şi Edesiu, în sec. IV.
✔ după tradiţia etiopienilor, Frumențiu este primul
traducător al Sf. Scripturi în limba etiopiană, deci
traducerea s-ar fi făcut încă din sec. IV.
✔ Totuşi, modul diferit al traducerii cărţilor indică
existenţa mai multor traducători, ceea ce
înseamnă că ea s-a făcut treptat, fiind terminată,
cu certitudine, până sec. VI.
✔ VT din Biblia etiopiană a fost tradus după
recenzia alexandrină.
✔ Cei mai vechi codici în care se păstrează
traducerea etiopiană datează din sec. XIII.
TRADUCERI IN LB. ROMÂNĂ
❖ Cel mai vechi text biblic din VT este „Psaltirea Şcheiană”,
sec. XV.
❖ 1577 - „Psaltirea lui Coresi”,
❖ 1582 meşterul Şerban, fiul lui Coresi, tipăreşte „Palia de la
Orăştie” (cuprindea primele două cărţi din Pentateuh, dar în
prefaţă se spune că s-ar fi tradus toate cele 5 cărţi ale lui
Moise)
❖ 1661 „Psaltirea de la Bălgrad”, tradusă după un original ebraic.
❖ Uniev (Polonia), în 1673, „Psaltirea în versuri” a
mitropolitului Dosoftei.
❖ Principala lucrare de traducere a VT este „Biblia lui Şerban”,
anul 1688 fiind, de fapt, anul în care, pentru prima dată, a
fost tipărită în limba româna întreaga Sfânta Scriptură.
❖ Biblia de la Blaj (1795) începută de episcopul unit Petru Pavel Aron,
continuată de Samuel Micu Clain, revizuită de Ioan Bob, episcopul Făgăraşului.
❖ Episcopul Filotei tipăreşte Biblia de la Buzău, în 5 volume, anul 1854.
❖ 1858 este tipărită Biblia lui Şaguna tradusă după Septuaginta.
❖ 1873, Budapesta, sub patronajul Societăţii Biblice Britanice, apare întreaga
Scriptură în limba română.
❖ 1914 este tipărită întreaga Biblie, în ediţia Sfântului Sinod
❖ 1936, o nouă traducere a Scripturii, realizată de preoţii Vasile Radu şi Gala
Galaction
❖ 1944 apare Biblia, adică Dumnezeiasca Scriptură, tradusă de Patriarhul
Nicodim.
❖ 1968 o nouă ediţie a Sf. Scripturi în româneşte, Biblia sau Sfânta Scriptură, sub
patronajul Patriarhului Justinian;
❖ 1982 se tipăreşte o nouă ediţie a Sfintei Scripturi, sub patronajul Patriarhului
Iustin.