FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

„JUSTINIAN PATRIARHUL”
BUCUREȘTI

Scrierea Egipteană
- LUCRARE DE SEMINAR -

COORDONATOR STUDENT
Pr. Asist. Dr. Valentin ILIE Ioan STAN

BUCUREȘTI
2023

1
 Scrierea Egipteană

Scrierea egipteană este una dintre cele mai fascinante și complexe forme de scriere
din istorie. Hieroglifele egiptene, cunoscute sub numele de "scriere amănunțită", reprezintă
un sistem elaborat de simboluri utilizat în Egiptul Antic pentru înregistrarea limbajului,
gândurilor și ideilor. Această formă de scriere este esențială pentru înțelegerea și interpretarea
civilizației egiptene.

Scrierea egipteană a apărut acum aproximativ 5.000 de ani și a continuat să evolueze

de-a lungul istoriei Egiptului Antic. Inițial, hieroglifele reprezentau obiecte, animale,
elemente naturale sau chiar idei abstracte.

Aceste simboluri au fost utilizate inițial în contexte religioase și ceremoniale, ulterior

devenind un mijloc esențial de comunicare și înregistrare a informațiilor în diverse domenii
ale societății egiptene.

Sensul de citire a propozițiilor se face de la stânga înspre dreapta. Acest lucru se poate
aplica și cuvintelor separate, dar nu este o regulă definită deoarece sunt cazuri în care citirea
se face și de la dreapta înspre stânga, la fel ca în majoritatea limbilor. De obicei sensul de
citire al cuvintelor se determină in funcție de orientarea reprezentărilor care alcătuiesc
cuvântul, astfel: dacă obiectele, animalele, oamenii sau plantele sunt orientate cu fața înspre
stânga, citirea se va face de la stânga, iar dacă sunt orientate înspre dreapta citirea se va face
de la dreapta.1 Dispunerea cuvintelor se poate întâlni si pe coloane, citirea făcându-se de sus
în jos sau invers în funcție de conținut. Hieroglifele egiptene sunt simboluri grafice complexe
care pot reprezenta sunete, cuvinte sau idei existând trei tipuri principale ale acestora:

 Logoglifele: cuvinte sau idei întregi.

 Fonoglifele: sunete sau silabe.
 Determinativele: Aceste simboluri oferă indicii semantice sau contextuale
pentru a clarifica sensul cuvintelor.

O caracteristică fascinantă a scrierii egiptene este complexitatea și abundența

simbolurilor, astfel multe hieroglife au mai multe înțelesuri sau niveluri de interpretare. Acest
aspect a alimentat o vastă activitate de interpretare și studiu a scrierii egiptene de-a lungul
anilor.
1
Wikipedia, „Hieroglifele egiptene”, https://ro.wikipedia.org/wiki/Hieroglifele_egiptene

2
 Hieroglifele au avut un rol vital în înregistrarea istoriei, religiei și vieții cotidiene a
Egiptului Antic. Acestea erau folosite pe scară largă în temple, pe monumente, pe papirusuri
și în morminte. Ele au înregistrat evenimente istorice importante, ritualuri religioase, texte
literare, dar și detalii legate de comerț, economie și administrarea țării, lăsând în urma sa o
moștenire culturală și lingvistică extraordinară.

1. Descoperirea și descifrarea Scrierii Hieroglifice

Descoperirea și descifrarea scrierii hieroglifice reprezintă un proces complex care a

influențat în mod semnificativ înțelegerea civilizației egiptene antice. Un moment esențial în
acest proces a fost descoperirea „Pietrei de la Rosetta”, în timpul campaniei napoleoniene în
Egipt din anul 1799. Pe acesta se regăseau inscripții în trei limbi: hieroglife egiptene,
demotică și greacă.

Textul de pe Piatra Rosetta a permis lingviștilor și arheologilor să identifice

asemănările dintre cele trei limbi și a jucat un rol esențial în procesul de descifrare.

Jean-François Champollion, un filolog francez, a fost figura centrală în descifrarea

hieroglificelor utilizând această piatră ca punct de plecare. Prin compararea și analiza atentă a
textelor, Champollion a reușit să identifice relațiile dintre hieroglife și sunetele limbii
egiptene.2

2. Piatra de la Rosetta

Este una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din istoria studiului
antichității, datorită implicării sale majore în descifrarea și înțelegerea scrierii hieroglifice
egiptene.

Această „Piatră” este o placă din granit neagră, gravată cu același text în trei scripturi
diferite. Din partea superioară, cea care conține inscripția hieroglifică, lipsește o parte, însă
textul grecesc specificând explicit că în toate cele 3 versiuni este vorba despre același text.

2
Typographie & Civilisation, „La pierre de Rosette”,
http://www.typographie.org/trajan/champollion/champo_fram.html;

3
 Aceasta a fost descoperită în orașul egiptean Rosetta, situat în Delta Nilului, în
apropierea Mării Mediterane. Acest lucru a oferit cercetătorilor o cheie crucială în încercarea
de a descifra hieroglifele, deoarece greaca era deja cunoscută, permițând compararea și
identificarea relațiilor între celelalte două sisteme de scriere egiptene. Inscripția redă un
decret al consiliului preoților regelui Ptolemeu V (atunci în vârstă de 13 ani) cu ocazia primei
aniversări a încoronării acestuia.

Între 1799 și 1801 a fost păstrată și studiată la Cairo, atunci realizându-se și primele
sale copii. În 1801, la retragerea armatei franceze, a fost reținută de către trupele engleze,
apoi, în 1802, adusă în Anglia și expusă la British Museum.

Timp de 10 ani, foarte mulți farsori și impostori au pretins faptul că au descifrat

scrierea hieroglifică, însă meritul îi aparține lui, Champolion care pe 27 Septembrie 1822 a
făcut cel mai important pas în marea sa descoperire. Acesta a observat că în textul de pe
obeliscul de la Philae, scris în limba greacă, apar numele Cleopatra și Ptolemeu. Champollion
a recunoscut cartușul ce conținea numele Ptolemeu, acesta fiind identic cu cel de pe piatra din
Rosetta, apoi a identificat cartuşul cu seria de hieroglife, corespunzătoare numelui Cleopatra.

Astfel, ambele cuvinte: PTOLEMEU și CLEOPATRA conținând literele E, L, O, P,

T, Champollion a reușit să identifice în cartușele ce simbolizau cele două nume, hieroglifele
corespunzătoare acestora. Utilizând apoi și alte nume proprii prezente în cele două texte,
Jean-François a reușit să descifreze scrierea hieroglifică.3

Cu toate acestea, șui Champollion nu i-a fost recunoscut acest merit, decât după 34 de
ai de la moartea sa, atunci când a fost descoperită o altă inscripție mult mai lungă decât cea
prezentă pe Rosetta Stone, numită „Decretul de la Canopus”, text ce avea să confirme în
totalitate spusele sale.

Impactul acestei descoperiri a fost imens. Descifrarea scrierii hieroglifice a fost o

realizare majoră în studiul antichității, permițând o înțelegere mai profundă a culturii, religiei
și istoriei egiptene antice, oferind o perspectivă mai clară asupra unei civilizații străvechi
remarcabile.

3
Lambros D. Callimahos, „Piatra de la Rosetta”, https://despretot.info/piatra-de-la-rosetta/;

4
 3. Scrierea Hieratică și cea Demotică

Scrierea egipteană a evoluat de-a lungul istoriei, dezvoltându-se în două forme

distincte, numite scrierea hieratică și cea demotică. Aceste două sisteme de scriere au fost
esențiale în înregistrarea și comunicarea în Egiptul Antic, fiind utilizate în diferite contexte și
perioade.

Scrierea Hieratică

Hieratica a fost o formă derivată din scrierea hieroglifică și a apărut ca o versiune

stilizată și simplificată a hieroglificelor, folosită pentru a scrie pe materiale mai puțin
durabile, precum papirusul.

Hieratica (grecescul hieratikos, care înseamnă „preoțime/cler”) a fost folosită de

clerici în cărțile religioase, dar acest scris era folosit și în domeniul profanului. Desenarea
semnelor era mai simplă decât la hieroglife și se scria cu pensula pe papirus. Semnele
hieratice erau în număr de circa 600. Hieratica a fost o formă intermediară între scrierea
hieroglifică elaborată și cea demotică ulterioară. Acest sistem de scriere a continuat să fie
folosit pe o perioadă îndelungată a istoriei egiptene, până la înlocuirea sa treptată de către
scrierea demotică.

Cea mai veche astfel de scriere datează din anul 3000 î.Hr. și ste vorba despre
„Papyrus Prisse“ care și-a primit denumirea după numele ultimului său proprietar.4

Scrie
rea Hieratică

Scrierea Demotică

Demotica a fost o formă de scriere cursivă, utilizată în mod curent în Egiptul Antic.

4
Marie Parsons, „The History of Ancient Egyptian Writing”,
http://www.touregypt.net/featurestories/writing.htm;

5
 Demotica (din grecescul demos, care însemnă „popor”) servea ca scriere rapidă și a
apărut prin secolul al VII-lea î.Hr., ca o evoluție a scrierii hieratice, fiind folosită mai ales
pentru scopuri administrative, literare și comerciale.

Semnele acestei scrieri sunt în continuare simplificate și își pierd din ce în ce mai mult
caracterul pictural. Prin legarea semnelor au apărut cuvintele. În scrierea demotică se
foloseau diverse legături și prescurtări. La începuturi, această scriere se folosea în înscrisurile
oficiale, iar mai târziu, în lucrări literare.

Demotica a fost folosită pe scară largă și a reprezentat un pas în direcția simplificării

și ușurării scrierii în scopuri administrative și cotidiene, iar pentru simplitatea sa relativă, a
rămas scrierea populară egipteană.

Ambele forme, au jucat un rol esențial în înregistrarea și comunicarea în Egiptul

Antic. Aceste sisteme de scriere au fost vitale pentru transmiterea informațiilor și a
cunoștințelor de-a lungul istoriei egiptene, reprezentând o treaptă în evoluția și adaptarea
scrierii la nevoile și contextul social al vremii.5

Scrierea Demotică

Astfel, observăm că Hieroglifele reprezintă un pilon al patrimoniului cultural și

lingvistic al Egiptului Antic, ce ne-au oferit o fereastră spre o civilizație fascinantă,
5
Marie Parsons, „The History of Ancient Egyptian Writing”,
http://www.touregypt.net/featurestories/writing.htm;

6
contribuind semnificativ la înțelegerea și interpretarea uneia dintre cele mai remarcabile
culturi din istorie. Astăzi, studiul și interpretarea hieroglificelor continuă să ofere informații și
perspective valoroase asupra vieții și a gândirii egiptenilor antici.

Bibliografie

7
1. Marie Parsons, „The History of Ancient Egyptian Writing”,
http://www.touregypt.net/featurestories/writing.htm;
2. Typographie & Civilisation, „La pierre de Rosette”,
http://www.typographie.org/trajan/champollion/champo_fram.html;
3. Lambros D. Callimahos, „Piatra de la Rosetta”,
https://despretot.info/piatra-de-la-rosetta/;
4. Wikipedia, „Hieroglifele egiptene”,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hieroglifele_egiptene.