Paleografia ca stiinta

Este una dintre cele mai vechi discipline auxiliare ale istoriei si ia se ocupa in special cu
studierea si descifrarea izvoarelor scrise vechi; insasi termenul de origine greaca
desemneaza acest lucru:
Palaios=vechi;
Grafin=scriere.
In cadrul paleografiei exista mai multe limbi care se studiaza, limbile priincipale sunt
atina si chirilica dar pe langa acestea exista si paleografie greaca, paleografie turco!
osmana; paleografie germana etc.
Paleografia poate fi privita din " puncte de vedere: ca stiinta care se ocupa cu descifrarea
unor aspecte locale ale scrisului si de asemenea stiinta care se ocupa cu incadrarea
corecta, cronologica a textelor in scris; evident aceasta a "!a linie de cercetare este mult
mai importanta deoarece, ia stabileste locul si rolul pe care un anumit document l!a avut
sau l!a #ucat in evolutia istorica a unui stat sau a unei societati. Prin extensie paleografia
contribuie si la corecta citire si interpretare a izvoarelor scrise si de aceea in cadrul
paleografiei intra toate izvoarele scrise de mana umana prin pictura, gravare sau scriere.
Paleografia se afla in corelatie cu multe discipline ale istoriei; cea mai mare legatura
exista insa intre palografie si epigrafie si asta deoarece epigrafia se opcupa la randul ei cu
studierea cuvintelor.
$azele paleografiei au fost puse in secolul al %&!lea in 'ranta in lucrarea scrisa de catre
(an )abillon *+e re diplomatica libri, in aceasta lucrare sunt identificate pentru prima
data cele " tipuri de scriere: scrierea numita de carte si scrierea oficiala.
Progresul disciplinei s!a realizat insa abia in secolul al %-!lea tot in franta, unde apare
prima scoala in care se studiau stiintele auxiliare ale istoriei se numea ecole des charters.
Pentru o mai buna cunoastere a stintei paleografiei este importanta cunoasterea
modalitatilor de scriere, locul in care s!a scris si materialele utilizate pentru scriere; din
acest motiv materialele utilizate pentru scriere se impart in " categorii: arheologice in
care intra de regula materialele naturale si care nu intereseaza paleografia .coa#a de
copac, piatra, lutul/ si materialele paleografice sau materialele artificiale.
In ordinea cronologica a aparitiei ele sunt 0: pap1rus, pergament si hartie.
+in secolul al %-!lea atunci cand studierea egiptului va capata o ampla dezvoltare
papirusul va iesi din aria de studiere a paleografiei si va deveni chiar o stinta distincta
denumita papirolologie.
I2 paleografia europeana se studiaza materialele scrise pe pergament; pergament care
spre finele epocii antice era destul de scump si a inceput sa fie folosit pe scara mai larga
abia in evul mediu timpuriu; deasemenea pe filiera araba hartia va patrunde in secolul al
&!lea iar de aici prin 3pania in intreaga europa medievala incepand cu secolul al %%!lea.
+escifrarea testelor vechi nu poate fi facuta decat prin intelegerea a " elemente specifice
scriierilor istorice: igaturile si prescurtarile.
igatura apare din limba atina de la cuvantul igo care inseamna a lega, ele inseamna
legarea literelor si chiar a cuvintelor.
)ult mai intalnite in documentele medievale sunt prescurtari si pentru acestea exista 4
tipuri de tipar:
!prin suspensie! atunci cand un cuvant se scurteaza ramanand doar inceputul el este
folosit in special la prescurtarea numelelor de persoane.
!prin contractii: se pastreaza doar prima si ultima litera .dominus!ds/, .sanctisimus!ss/;
!prescurtarea prin trunchiere: este folosita cel mai des in cazul functiilor politice, a lunilor
anului sau a monedelor .genuarie!gen/;
!prin suprascriere: scoaterea din rand a literelor si asezarea lor deasupra cuvantului in
spatiul dintre randuri;
!prin semne conventionale: atunci cand se invoca divinitatea se punea cruce, exista litera
o facuta mai mare la finalul documentului pentru cei care nu stiau sa scrie si puneau
degetul umezit cu tus sau cerneala pentru a semna.
5n alt element extrem de important in analiza textelor paleografice sunt sistemele cifrice:
cel mai cunoscut este sistemul cifric roman utilizat de paleografia atina acolo unde
cifrele romane sunt alcatuite diin combinatia urmatoarelor litere:
I=%; 6=4; 7=%8; =48; 9=%88; +=488; )=%888.
Paleografia sau scrierea chirilica nu a cunoscut nici un s1stem cifric spre deosebire de
paleografia greaca mult mai putin raspandita decat cea chirilica unde avem utilizarea
sistemului cifric arab.
Extrem de important pentru studierea paleografiei este si aparitia alfabetului: primul este
alfabetul latin care reprezinta cel mai vechi alfabet folosit in Europa; si asta deoarece s!a
descoperit ca cel mai vechi monument de scriere este atestat in perioada secolului &
inaintea erei noastre fiind un amestec de scriere atina si greaca.
Pentru alfabetul latin au existat : mari etape evolutive:
!prima este asa numita scriere monumentala: secolul 0 inaintea erei noastre secolul " era
noastra;
!urmeaza scrierea elegata! extrem de raspandita secolele 0!-, care este o scriere de mana
in care literele nu sunt legate intre ele si acest lucru o face mult mai usor descifrabila;
!alaturi de aceasta scriere au existat alte 0 tipuri de screre: scrierea rustica, scrierea
unciala si scrierea semiunciala.
;data cu disparitia si reapar si asa numitele scrieri regionale care vor capata o mai mare
amploare din secolul - si cea mai importanta dintre acestea este scrierea 9arolingiana
care este incadrata intre secolele < si %".
+upa aceasta perioada vor urma cele " tipuri de scriere cunoscuta: scrierea gotica care se
remarca in special prin faptul ca literele sunt fracturate in varf si ia se dezvolta foarte
mult in franta si =nglia pana aproximativ in secolul %> atunci cand locul ei va fi luat de
scrierea folosita pe tot parcursul evului mediu scrierea humanista.
In spatiul romanesc la nivelul paleografiei medievale nu exista decat scriere chirilica mai
mult decat atat scrierea chirilica si alfabetul chirilic a stat in spatiul romanesc pana in
anul %<4-.
=lfabetul chirilic sau grafia chirilica s!a folosit in evul mediu romanesc pentru scrierea de
acte diplomatice, manuscrise si chiar harti cu character istoric.
2u se cunoaste cu exactitate momentul in care alfabetul chirilic a patruns in spatiul
romanesc insa cel mai vechi document pastrat sub forma originala si scris cu caractere
chirilice dateaza din anul %0""; de asemenea avem o mentiune de la +imitrie 9antemir in
lucrarea +escriptio )oldavie in care se mentioneaza ca moldovenii ar fi scris cu litere
latine pana la conciliul de la 'lorenta in anul %>0- tot +imitrie cantemir sustiinea ca
domnitorul =lexandru cel $un ar fi poruncit arderea tuturor testelor scrise pana atunci cu
caractere latine introducand alfabetul chirilic si limba slava ca o reactie la incercarile de
impunere a catolicismului.
+e la alfabetul chirilic cu litere grecesti la alfabetul chirilic cu litere romanesti au mai
trecut cel putin " secole la fel primul text official redactat in chirilica cu caractere
romanesti este atestat in %4"% fiind o scrisoare a lui 2eacsu din 9ampu lung catre #unele
brasovului.