UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE ISTORIE -

COMPENDIU
- AL
PALEOGRAFIEI ROMÂNO-SLAVE
VOL. 7 .

Prof. dr. docent DAMIAN BOGDAN

BIJC U REST I
- 1 969-
www.dacoromanica.ro
UNIVERSITATEA BUCURFSTI
FACULTATEA DE ISTORIE

COMPENDIU
AL
PALEOGRAFIEI RCMINO-SLAVE
VOL T.

Profoir.docept DAMIAN BOGDAN

RUGURESTI
-1969-

www.dacoromanica.ro
 I. GENERALITATI

Denamirea paleografiei. Termenul paleografie are ace-

iagi origine greaca ca si atitea alte notiuni *tiintificeol es-
te format dintr-an cuvint compus ca gi alte denUmiri de aceiagi
provenientá gi anume din iiet/N.c././s - vechi girork:1( -scriu .
Jaarirea gi punerea in circulatie giintificA a notiunti paleogra-
fie 9 se datoregte stralucitului erudit francez Bérnard.de Mont-
faucon denumirea apArind in lucrarea acestuia - Pálaeographia
Fraeca (Paris, 1708).

Caracterul *i obiectul Paleografia este gtiinta ca-

re ne pune la indeminá mijloacele prin care putem cunoagte gi ci-
ti corect sorierile yacht , istoria gi legile evolutiei lor gi
determina. - in absenta oricarei date cronologice sau topografice-
epees *i locul undo s-a saris un izvor paleografic. In obiectul
paleografiei intra detail categorii de izvoare scrise - adicit texte-
si anume ,manuscrisele in forma de sul (rulou) gi carte -codexu-
rile- cit gi documentele in sensul cel mai larg al cuvintului
(hrisoave, porunci, arti domnegti, boieregti, ecleziastice, etc.,
zapise, diate (testamente) gi scrisori emise *i scrise de persoane
pi institutii publice pi privatk).

Paleografia româno-slavá. qtiinta care poarta denumireat

paleografia romano-slavit are drept preocupare studierea istoricu-
lui gi legilor de evolutie ale scrierilor gi datarii izvoarelor
paleografice lipsite de data, care incepind cu secolul al X-lea
i sfirgind ou veacul al XVIII-lea s-au sorts in limba s1av4 2n
täri gi regiuni loouite de ronani, cit gi a ageloragi text`Atsu
scris de romini in tAri gi regiani sträine, ea de pildá in mang0-*
tirile de pe muntele Athos al peninsulei Calcidica din Grecia.

Metodele de lucru. Scrierea este un produs al oreatiei

societAti4 omenegti, apAruta pe o anumit4 treaptii de dezvoltare

www.dacoromanica.ro
 MOND
4 NM,

a acesteia 9 nevoia grafiei fiind simtitg paternic incd in peri-

oada primelor formatii statale. Pornind de la faptul cg scrisul
constituie unul dintre factorii puternici in crearea gi dezvol-
tarea culturii, care a servit oamenilor ca mijloc de comunicare
*i de intirgrire a tot oeeace a Infgptuit mintea omeneascg, gra-
fia nu poate fi studiatà desprinsd, izolatg de viata societgtii
umane in toatä complexitatea acesteia. Toomai de aceia paleogra-
fia este socotitA ca cea mai importantA dintre toate gtiinvele,
care ajutA la dezvoltarea istoriei de alai, apoi *i premiza OA
intuirea paleografiei este dbsolut necesarl nu numai istoricul-
lui qi lingvistului, at ortcArui specialist, care in munca ha, tre-
bute sA se apiece asupra textelor vechi, sA le peroeap i sA le
interpreteze cOntinutul. Citirea corset& a izvoarelor paleografi-
ce este o necesitate stringentA pentru folosirea justä a texte-
lor-izvoare istorice . Se recomandä in chip expres ca pregAtirea
paleograficA WA se fee& pe materiai viu , adicA direct pe textul
original qi nu pe fotocopie awl copia fotograficA dA o imagine
a originalulmi numai in (lees ce privepte grafia, nu *i aspeotul
materialului pe care s-a sorts, a cernelurilor folosite:p Dar chiar
*i imaginea graftei nu intotdeauna ne o dA o fotocopie cacti atunei
aind materialul originalului s-a pástrat ea sbircituri cu muchit
rezultate din impAturire, rapt gi qters la locurile de.pAturire
sau in alte locuri mucegAit, putred, ros.de goareci sau de cart,
pätatiou pArti lipsä, cu grafie mArantä *i imbiesita ou tersä-
turi, spAlAri corectAri, rAzuiri, adAogiri contemporane sau pos-
terioare - imaginea graftei este departe de a fi realA, la fel *t
in cazul unei reproduceri, care nu este fAcutA la marimea origi-
nalului., Nu mai este de insistat asupra coptilor litografice (li-
tocoptilor) unde mina desenatorului dominA i este co atit mai
gray gi dAungtor faptul cind un astfel de specialist nu este de
fel familiarizat cm alfabetul a cAror semne le deseneazA. Un e-
xempla tipic in acest sans il constitute copia litograficA a in-
semnArii soribolui tetraevangheliarulut din anal 15e2, dAruit
de ;tefan cel Mare mAnAstirii Zografu de la Athes - otitoria a-
cestui strAlucit damn al Moldoveil)manusaris aflat astAzi in Bib-
lioteca Nationalá din Viena.

1:=-7641717-IIValipia redatA fotografic de N.Iorga, Les arts mi-

nears en R umanie,(I), Bucuregti 1934, III,pla gi fotocopia

www.dacoromanica.ro
 - 5-
Paleografia gi celelalte discipline auxiliare ale isto-
riei.Intre paleografie, epigrafie pdiplomaticA sigilografie,nu-
mismaticA arhivistica, cronologie, criptografie papirologielco-
dicologie genealogie, heraldicA metrologie filigranologie -so-
cotite in chip traditional gtiinte auxiliare ale istoriei - oft
gi intro bibliografie, iconografie, art& plasticgt, onomastics& 9
geografie istoricat; lingvisticAoritioa textelor, etc. existä o
strinsa qi stringentA lee:burg..
Dintre aceste discipline gtiintfifice cea mai apropia-
tA de paleografie este epigrafia- gtiinta inscriptiilor qi a gra-
fitelor-texte luorate pe materiale ca s piatra, metalul¡ osulelem-
nul 9 tesaura, zidul, etc. Bpigrafia ca gi paleografia cercetea-
zgt evolutia scrisului, insA pe cind paleografia descrie, clasifiogt
gi'explicA originea gi evolutia grafiei a dog& categorii de texte-
manuscrise qi documents,- epigrafia studiaza in acekagi directie
numai o categoric, de texte s inscriptiile. Intro aceste dougt gtiin-
te exist& nu numai o legAturgt cigi o interferentä caoi sint nu
patine caractere grafice trecute din inscriptii in izvoare paleo-
grafice dog cum este prezent qi fenomenul invers - adicgt litere
trecute din texte paleografice in eels epigrafice.
ApropiatIt de paleografie este qi diplomatica - @flints
diplomelor, a actelor cit gi a tuturor dooumentelor cAci ambele
discipline studiazA aceiagi categorie de texte.. Astfel pe cind
paleografia oeroeteaz& particularitAtile externe a documentelort
gratis qi materialele folosite la scriere qi spre a-gi intAri
concluziile recurge la diplomatioA care-i pune la indeminä datele
rezultate din cercetarea particularitätilor interne, formularul
gi elementele de validare. Tot aga qi diplomatica spre a-gi temei-
nici concluziile-, mai. ales in ceoace privegte autenticitatea
documentelor; recurge la datele pe care i le furnizeaza paleo-
grafia in ceea ce privegte cercetarea particularitAtilor externe.
Astfel chiar gi numai douA exemple confirm& cele sustinute qi a-
name o toate privilegiile de proprietate emise de domnii TArii
RomAnegti ping in maul 1458 sint scrise pe piele, fAcutä apt&
pentru saris - adicgt pe pergament- iar in MoldoVa aceiagi afir-
-continuare de pe pag.4 - aceleiagi insemnAri reprodusä de Da-
mian P.Bogdan, Din le Étfia slavo-române in Documen e rl-
vind istoria Roman e intrdre, . ucuregti 1956, g.18.-

www.dacoromanica.ro
 6

matie este valabila pentru textele co acela*i earacter pin& la

jumatatea secolului al XVI-lea.
0 legaturA asemanatoare existA intro paleorafie gi si-
gilografie sau sfragisticA - gtiinta sigiliilor - cit gi numis-
matica- *tiinta monedelor w; cAci sigiliile pi monedele cuprind
gi inscriptii (legende) care formeazA materialul cercetarilor
paleografice, intruoit permit sA se deducA concluzii privind is-
toria scrisuluie Astfel penbra a mA opri la on exemplu am arAtat
incii in 1956 ca semnele grafice din inscriptia sigiliului mare a
lui Alexandra col Bun sint in mare parte imprumutate din hrisoa-
vale loi Roman Mu*ato
Apropiata de paleografie este *i arhivistica *tiinta
cercetarii *i organizArii arhivelor caci aceasta pane la dispozi.
Via paleografiei materialele paleografice iar paleografia ajutA
arhivistitsa in descifrarea aceloraqi izvoare..
0 legAtura strinsa existA intre paleografie *i aronolo-
ra - *tiinta datelor istorice -; caci spre a data textelor paleo-
grafice fara data paleografia recurge la cronologie dupA cum
aceasta apeleazA la paleografie spre a descifra grafia datelore
Criptologia - *tiinta textelor criptice, tainuitelas-
cunse - pone la dispozitia paleografiei cheia izvoarelor paleogrq-
fice criptice dupa cum paleografia fornizeaza criptografiei lectu-
ra *i evolutia semnelor.grafice.-
Papirologia - *tiinta textelor scrise pe materialul
vegetal, cunoscut din antichitate sub denumirea de papirus - are
legAtora co paleografia fiindca pone la indemina acesteia datele
el., iar paleografia ii dA descifrarea scrisului izvoarelor papiro-
logiceo-
Codicologia ptiinta cercetarii tehnicii codexurilor
adicA a manuscriselor in forma de carte - se leagA de paleografie
intrucit altfel nu-qi poate realize sarcinilor sale, diva cum pa-
leografia recurge la codicologie spre a-gi temeinici concluziile
privind partioolaritátile externe ale codexuriloro
LegAturile paleografiei co genealogia - *Uinta ori-
ginii *i descendentei familiilor *i a neamurilor inrudite - una
dintre cele mai vechi *tiinte auxiliare - se desprinde din faptol
oá cea dintAi pone la indemina genealogiei lectura corecta a tex-
tului genealogic, iar aceasta din urea da, prin cercetarea perso.

www.dacoromanica.ro
 - 7 -
nagiilor studiate, oheia datArii textelor paleografice lipsite de
data.
Heraldic:a - *tiinta insemnelor, blazoanelor 9 embleme-
lor pi stemslor tinuturi1orl oragelor 9 personagiilor, etc.,-pane
la dispozitia paleografiei studiul insemnelor care ii ajutA la da-
tarea textelor heraldioe Mel.' data, iar paleografia ajutA. heraldi-
ca prin desoifrarea izvoarelor heraldice insotitedeext.-
Metrologia - *tiinta mAsurilor gi a greutAtilor se lea-
g de paleografie prin lectura corectA a izvoarelor paleografice
ou astfel de elemental iar precizarea aparitiei mAsurilor sau a
greutAtilor ajutA paleografia la datarea textelor paleografice
lipsite de data..
LagAtura strinsA dintre paleografie gi filigranologie -
qtiinta imaginelor (filigranelor) pi a liniilor orizontale i ver-
ticale Imprimate in hirtie in timpul fabricArii acestui material
vegetal - rezultä din faptul cA spre a data textele paleografice
fArA data. - scrise pe hirtie - cea dintii apeleazA la cea de a doua
pentru indicarea identiiicarea qi datarea atit a filigrane]or
cit *i a liniilor orizontale *i verticale prezente in hirtie, iar
filigranologia apeleazA la paleografie spre a putea citi corect
izvoarele sale.
Acelagi lucru se poate spune *i despre legáturile
dintre paleografie *i bibliologie - *tiinta in sine a cârtii
iconografie - qtlinta figurilor, a chipurilor din texte -11 artA
plasticA. onomasticA - gtiinta namelor de persoane (antroponi-
mice) gi de locuri (toponimice) -; geografie istoricA; lingvistica
ei critica textelor; cAci toate aceste gtiinte recurg la datele
paleografiei dupl cum paleografia apeleazA la realizArile lor,
aceasta spre a-qi putea intari concluziile proprii rezultate din
studierea particularitátilor externe ale izvoarelor sale.
Inceputurile gi dezvoltarea paleografiei. Paleetbrafia a-
luat na*tere in secolul al XVII-lea *i anume in Franta *i la in-
cepot era incadratA in diplomaticA. Autorul lucrArii olasioe
De ridiplomatica 9 care a apArmt in anal 1681 *i a pus bazar() nu
numai a diplomatical , ci qi a altor *tiinte auxiliare ale istorl-
ei, a fost marele invätat francez Jean Mabillon . Prima lucrare
grtiintjficA in domeniul paleografiei este Palaeographia graeca
a loi B. de Montfaucon , despre care am amintit la inoeputul
acestui capitol.

www.dacoromanica.ro
 - 8 -

Munca intensg de culagere 9 descriere editare gi stu-

diere a izvoarelor paleografice latine clasice gi medievale are
drept rezultat nagterea paleografiei latine. Astfel vgd lumina
tiparului intre altele lucrArile urmgtorilor eruditi : W0Waten-
v1)
batch, Baretholz M.Prou gi A. De BoOard, D.A.Dobias -R zdestven-
skaja g1 C.Andreesou.
In domeniul paleografiei greco-bizantine este excelen-
ta luorare a lmi V.Gardthawert. .
Bazele cercetgrilor gtiintifice ale paleografiei slave
le pune abatele ceh Iosef lobrowsky (1882) socotit pgrintele sla-
visticii. In domeniul paleografiei slave sint intii lucrgrile
card privesc paleografia rusä - in acest sens rdmarcindu-se cur-
surile universitare tinute de I.Sreznevski (1885) gi A.Sobolevski
(1901 si 19e8) care apoi au vgzut gi lumina tiparului. Dar incg
cgtre sfirgitul secolului trecut, unul, dinbre paleografii rugi
anume E.Karski, publicg cursul sgu de paleografie slavg chirilicg
ce-1 tinea la universitatea din Vargovia (1897) curs care apoi va
apare intr-4) editie mat imbungtatitg . a cincea -'in anul_1928.
Aceleagi preocupgri vor avea apoi R.Brandt (1909), N.Karinski (1915),
Paleografia cbini1ic bulgarg sirbg gi bosnicg este cuprinsg intr-
on studiu documentat si intuitiv- apgrut in 1913 - al prof.P.
Lavrov, editorul versiunii slavone a Invgtaturilor lui Neagoe
Basarab.
S-au publicat apoi gi un gir intreg de albume privind
paleografia rusg gi in acest sens'sint contributiile lui M.Pogodin
(1840-1841) I.Kamanin (1899), cele mai'bune îns, fiind albuMele
publicate de A.Sobolevski (1901, 1905.gi 1906). In domeniul paleo-

1.- MajoritAtea caracterelor rusegtil bu1ggregti, uorainieneobie-

loruse gi sirbegti oa gi unele dintre cele romAnesti ,comportg
o transcriere internationalg deosebitg prin alfabet
Astfel literile cr, g,42)8).ye,32 ci,cL ii/G; -:44) H) /-6 r. iv) y,0
X, ( az, c4,Z,17/16,t,h0,51c,1
se redau prin:b vtg,d, itz,
j, 1,1!, monon!, p, r,c,t,C,u, to,cCogf, 1.5 (rust iar bulg.
at ) (bulg.g romat) j, é, ju, pogo (rom.A). - Tot aga liten-
le românegti g(i) , c, j9S9t., se transcriu prin

www.dacoromanica.ro
 - 9 -

Bagterea *i evolutia paleografiei romano-slave.teto-

rita faptulUi oa textele romano-slave sint scrise in slavona,
aceasta'a tost cauza care, Inca 9.n prima jamatate a secolului
XVIII, a indemnat pe cercetatorii"órigine slav& ea se preoeupe de
astfel de izvoare. Astfel in mill 1723-1747 pelerinul rus Va-
silo Barski calatorind la muntele Athos *i in alte loouri sfinte
din Cbientul alao/lat, aduna un material paleografic destul de
bogat 9 cupritzind descrierea unor manuscriae romano-slave *i
redarea insemnarilor din astfel de texte aflate in manastirile
atonite, formind o lucrste de in anul 1785 J. se publica de oat-
re Academia rusa de' gtiintev Aoelagi caraoter-x are 0 lucrarea
lui Victor Grigorovici - roman din partile de dincolo de Nistra -
rezultat al calatoriei intreprinse in Turcia europeana in oursul
primei *i celei de a doua jumatatt a secolului trecut.
Cele dintii date gtilatiifice privind paleografia
romano-slavi ni le da vestitql slavist roman loan Bogdan *i anu-
me spre sfirqitul veaoului trecat (1890) prin urmAtoarele lucrari
ale sale t eiteva manuscripte slavo-romane din Bdblioteca trijr=
4222E1212 de la Viena ; Cinci documente istorioe slavo-romane din
atalaiLualljamerialedelaVilj.aanmaadin
1_.1.a_L.,._p.__,.irinciatul°1adu1uiDocu).tulsttxdiatdinctd.Bizüne
vedere istorio arheelo lc i aleo rafic (ca prefata la vol.23
din Uricariu al lui Teodor Codrescu *i in extras, 110 p.) formes-
za continutul unui studiu de popularizare *tiintifica a lui Gh0Ght-
banesou - unul dintre cei mai sirguincio*i culegatori gi editori
de documente romane*ti vechi ale carui colectii Surete pi izvoade
epi Ispisoaoe si. zapise nu pot lipsi de pe masa de lucru a unui
istoric ou toate lipsurile inerente lor.
Merits. o deosebita pretuire introducerea *i cu dbiect
paleografic pe care I.Bogdan o va publics in 1902 *i In 19o5 la
ale sale Zct,c-umente pi regeste privitoare la relatiile Tarn Roma-
auti ou Bra ovul i cu Tara U ureascii in sec:ACV i XVI pi Do.
vaments_ailitare la rela iile Tarn Romanepti cu Brapovul si ou
Tara Ungureasca in ate. XV ei XVI:
1
Nu mai puting pretuire se cade a acorda contributiilor
cunoscutulni erudit rus Aaacimirski - roam diva mama - aduse la
studial paleografiei romano-slave prin 6rmatoare1e sale lucrari t

www.dacoromanica.ro
 - 10 -

1)
ffanuscrisele slave *i rosegti ale bibliotecilor romAnegti Do-
-1)
cumentele valahe din punct de vedere-paleografic 0: diplomatic
Documentele moldovene*ti din panct de vedere paleografic gi diplo-
matic 3) *i Documentele slave ale arhivei din Brasov din punot de
vedere paleografic gi diplomatic4). Aceeaqi pretuire i se cuvine
qi articolului publicat de Emil Kalulniacki Scrierea chirilicA
A
Ita romani5)asupra caruia am insistat in voluma I din Romano-
slavica.
Tin. Manual de paleografie slavo-romântlscris de H-.Stahl-
partea de expertizA pi grafologie-gi D.Bogdan -partea paleografi-
ca - s-a publicat in anul 1936, lucrare Care de*1 are lipsuri
totu*i este solicitatä gi astazi atit de romani, cit si de streini.
Cele mai multe din capitolele paleografiei romAno-slaw-
ve au fost tratate de autorul acestor Andori in lucrarea :
111L22222grafia slavo-romAngt aparut6 in vol.I-.din introducere
la Documente privind istoria Romaniei, studiu socotit pretios de
catre specialigti.
S-au publicat apoi la domeniul paleografiei romano-
slave *i citeva albume din care primal apartine mediCului de ori-
gine hutula dupä altii chiar romana Jurko ../4-4cL lucrarea
constituind o anexti la editia acestuia de Documente valaho-bulga-
re eau daco-slave°) care insit s-a publicat *i in extras, in forma-,
tul in folio.
A doua lucrare In acelaqi domeniu apartine lui I.
Bogdan fiind publicat6 stab titlul :Album paleografio cuprinzind

1.- In ruseste t Slavjanskie i russkie rukopisi zwhrs/4;kbiblio-

tek, S.Petersburg, 1905.
2.- In rusegte: Valabskie gramoty v paleografiCeskom i. diplomati-
deskom otnogenijah , in Russkij filologiCeskij vestnik, LIV
(1905) p. 49-67.-
3.- In ruse*te s Moldavskie gratOty v paleografigeskom i diplo-
matieskom otnogenijah , in aceiasi revistA din nota 29 LT
(1906) nra si 2 p.177-198.
4.- In rusewbe s Slavjanskie gramoty Bragovskogo arhiva v paleo-
graficeskom i diplomatiCeskom otnogenijah, in aceeagi revistg,
LVII (1907) nr. le p. 131-145.
5.- In rusegteairillovskoe pistmo u Rumyn.
6.. In rusegte.: Valaho-bolgarskie ill. dako-slavjanskie gramaty,
S.Petersburg, 1840.

www.dacoromanica.ro
 - 11 -
dougzeci si ease facsimile de documente romanesti - cuprinzind
documents aflate in arhivele Bragovului. Acelagi va tipAri la
Moscova in anii 1908-1911 Documente gi peceti moldoveneW in
D
facsimile (sec.XIV-XVI) -92 de plange, care ins& va fx n circa-
latie abia in anal 1929 de cAtre N.Iorga , care i-a dat un nou
titlu gi anumes Album paleografic moldovenese. Documente din seco-
lele al XIV-lea, al XV-lea gi al XVI-lea adunate de loan Bogdan
gi pablicate ou o introducere gi rezumat de N.Iorga. In anal 1911
Stelian Petresou public& facsimile dupg manuscrisele cuprinse in.
Odoarele de la NeamI gi Beau. iar mnsprezece ani mai tirziu I.
Biano redg in colectiaA Documente de artg romaneascg veche, 10
plange din EVanghelia slavo-greacA scrisg in mAngstirea Neamtului
de Gavril Monahul la 1429; Anol 1934 ne aduce un Album de docu-
ments moldo9 putlAja,ylegul,A1,1V-11AAL, publicat de Paul Mihai-
viol (astgzi Mihail); Tot in acelagi an apare minunata carte a
lui N.Iorga 0 Les artes mineurs en Roumania care cuprind numeroase
facsimile gi dupg manusorise romanegti sorise in slavonegte; In
anul 1943 am publicat in colaborare ou A.Sacerdoteanu fasoioolan
din Culegere de facsimile . seria slavg.
Remarc og paste hotare apare incA in timpul primului
rAzboi mondial - in 1916 - un foarte bun Album de facsimile dal:4
manuscrise chirilice de origins romaneascAlaatorat lui A.Sobo-
levski gi E.KaldLiacki gi publicat de Academia rusg de gtiinte.
YII.Alfabetele slave vechi
Poporul roman venind in contact ou unele dintre nea-
murile slave, care dupg cregtinare 9 aveau aceiagi religie ca *i
romanii, a adoptat de la slavi atit unele elemente ale organiza-
tiei bisericegti cit *i scrierea lor. SA ne oprim deci in ce;e
ce armeazg asupra scrierii slave.
Incepind din a doua jumgtate a secolului al IX-lea,
unii dintre slavi au inoeput sA scrie intr-un prim alfabet national,
iar la inceputul secolului al X-lea au cunoscut gi un al doilea
alfabet national, Aceste douä alfabete, dintre care until se numegte
glágolitic de la ouvintul slay rAckroitz (Cuvintvorba) iar altul
chirilic -da la numele de persoang Chiril, poartg numele in gtiin-
tg de alfabete slave vechi. Aceste alfabete au capAtat o astfel

snigkov stkirillovskih rukepisej nu-

mynskogo pr.ishadenija.

www.dacoromanica.ro
 - 12 -

de numire, pentra cA in alfabetul glagolitic gi eel chirilic, s-au

saris primele texte slave exprimate in limba literará, pe care au
creat-o fratii Constantin gi Metodie, despre care va fi vorba mai
jos - limbA care se chiamA slavA veche gi a cArei duratä se intinde
din a doua jumätate a secolulai al IX-lea gi ping la sfirsitul vea-
cului al XI-lea.
Unul dintre cele douA alfabete a fost creiat de grecul
Constantin supranumit Filozoful 9 care nAscut la Salonic moare
in februarie 869, in virstA de 42 de and, pe patul de moarte cA
lugArindu-se sub numele de Chiril - unul dintre cei mai strAluciti
invAtati ai evului mediu, ajutat intr-o astfel de strAdanie de cat-
re fratele Eau mai in virstA cu gapte ani Metodie care sfir-
geste din viatá la Velegrad -capitala Moravieit in anul 885.
Crearea alfabetului de care Constantin are la bazA puternice
cauze politice.
Astfel francii cAutau cu mice pret sA supunä dominatiei
lor pe slavi; gi in acest Bens aplicau dictonul latin :Divide et
impera. DatoritA acestei tendinte, principle Pribina, care domnea
pests slavii din pArtile Slovaciei de astAzi, a foot izgonit in
anul 830 de cAtre Moimir principele Moraviei Mari, Francii il iau
sub ocrotirea lor si de MAi lupta de indepandentA a Moraviei Mari.
UM:vie I. fiul lui Carol eel Mare . reugegte astfel , avind de
partea sa pe Pribina sA-1 detroneze, in anal 846 pe Moimirt; inscAu-
rind in loc pe Rostislav, nepotul lai Moiair. Ins4 pe drumul de
intoarcere dap& victoria reputatA, Ludovic I este atacat si batut
de Oars cehii rAsoulati iar campaniile lui urmAtoare impotriva co-
hiler au acelagi insuaces. 'Mind biruinta confratilor sAi, Rostis.
lav se pregAtegte sä inlAture suzeranitatea franca, actionind im-
potriva lui Ludovic. Se produc astfel lupte gi ciocniri necontenits
intre fostul suzeran gi vasal gi se ajunge astfel cA in preajma
anului 862 Rostislav reugeste s5-si consolideze situatia incheind
o aliantä Ott tarul bulgar Boris si trimitind ela inceputul anului
862, solia sa la Constantinopol ca ai trimitä dascAli. Acesta
este anal de inoepere a operei nemuritoare a lui Constantin gi Me .
todie, qi textpl pe care 1-au exprimat solii lui RestiSlav cAtre
impAratul bizantin Mihail al III-lea avea urmAtoral cuprins OPo.
Fora nostru a lepAdat pAginismul 9 insä noi nu,avem dasolli care
sl ne invete noun eredintA pe limbs noastrA".Drept rAspuns la

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
cererea lui RoStislav cirmuirea bizantina ii. trimite in anal
863 pe cei doi frati saloniceni din care Constantin pe ling& ea
era un stralucit imvatat . cam am aratat mai sus - era gi on
iscusit diplomat, iar Metodie w un talentat organizator. De a-
coast& misiuno moravica se leagA strins opera nopieritoare a lui
Constantin gi Metodie sintetizata in trearea primuloi alfabet
slay 9 in faaritea limbii literare slave, in crearea de opera
originals gi traduceri din greceste in slavoneste gi prin aceasta
crearea vietii literare a slavilor 9 organizarea bisericii gi a
goolii
Dat fiind faptul cA aga namitele legende panonice care
nareaza viata gi opera lui Constantin gi Metodie, pavestirea
despre litere a calugarului Hrabr de la inceputul secolului al
X-lea cit qi cola doua abecedare unul de la anchen gi altul
de la Paris . acesta supranumit.Abecedarium bulgaricum - nm men-
tioneaza care ammo din cele doga alfabete slave vechi este opera
lui Constantin, specialiptii se straduiesc de mai bins de dotal.
veacuri BA stabileasca in mod corect care anume este alfabetul
faarit de Constantin Filozoful. Saracia marturiilor cit gi fag-
tul c& pill& in zilele noatre nu au ajuns originalele textelor
create gi talmaoite de cei doi frati salOniceni a &IS la emite.
rea a poste cincizeci de ipoteze privind prioritatea gi ori-
ginea alfabetelor slave vechi. 1)
Alfabetal la olitic.- Referitor la originea alfabetului glagoli.
tia inca in 1737 J. Frisch emitea ipoteza izvorului tahigrafic2)
a acestei scrieri 9 penru ca la 1782 Iosef Dobrows14y sA sustina
ea alfabetul respectiv este opera calugarilor croati din see.
al XII-1ea. In acelagi timp insA compatriotul mai in virstA la
lui Dobrowsky - Ghelasie Dotner socotea cA alfabetul glagolitic
este opera color doi frati-salonilignieParerea lui Dobner este
apoi dezyoltata de yestitul invatat P.SafCilk, la care aderä AU
mai putini renumitii eruditi F.Miklesich, B.Kopitar, VAgepkin,
VoTagic gi altii.
1-:1775a-TIE1TEUFfia respectiva la sfirgitul acestui capitol.
2.- Tahigrafia este un sistem stenografic a carei descoperlre
se atribaie lui Tiro% sclavul eliberat al lui Cicero.

www.dacoromanica.ro
 - 14 -

Ins& au fost gi phreri contrarii in sensul priori-

thtii alfabetului chirilic gi in acest sens s-au exprimat La yea-
cal trecut savantii rugi; I:Sreznevski; V.Grigcrava, Taloriaski,
AtSobolelski, S.Karski iar in zilele ncastre L.Oerepnin, Vastrin,
invatatal bulgar'Emil Gheorghiev gi altii.
Majoritatealinvatatilor au astAzi urmatoarele pareri
1. primal alfabet slay a fost alfabetul glagolitio; acest alfa-
bet este oreatia lui Constantin FilOp izverul pricipal
al alfabetmlui glagolitia tl oonstitaiVataoh de tip aura*.
Argumentele prioritatii sorierii glagelitiee sint ur-
nitoareles grafia glagolitich. a fost in uz nu numai in textele
slave vechi ci gi in cele medieval - scrise in Bulgaria, Mo-
ravia, Panonia, Dalmatia croath, Cehia, Rasia g/ Dobrogea (graft-
tale de la Murfatlar-Basarabi); existh palimpseste - adioh per,-
gamente de pe care s-a gters textul initial gi s-a saris anal pos-
terior - ca text glagolitic paste care ulterior in sece101e XII-
XIII s-a saris un text chirilio ; scriitorul rue Upir Lihii, preet
la Novgorod, arath ch. a traascris in anal 1o47 tilcuirea Geier
12 apostolimc Kofft444o84e= din chirilici, In4A dat Mad faptal
eh textul pe care 1-a copiat este chirilic se desprinde premiza
logicdcht acesta a transoris de pe ma text glagolitic ; oomparatiV
cu chirilica glagolitica este putin prielnich comodithtii sari-
magi. yi in sfirgit prioritatea glagolitiGet fatá de ohmnilio
o dovedesc oaracterele complicate ale eelei dintii fath de a doaa,
gtiut fiind faptu1 cá civilizaia omeneasoh in evolutia ei a mars
totdeaana de Is complicare la simplificato - asea ce este pi o,
logich a naturii.
Originea alfabetului glagolitic din oursiva greach es-
te emish. in anal 1880 , de care paleograful englez Isak Taylor.
Ipoteza lui Taylor este apoi push la punct de chtre Vatroslav
Jagic un titan al slavisticii supranumit pe drept cuvint Nestor.
ul filologiei slave - care considera GA alfabetql gladolitio con-
stituie o stilizare a graflsi cursive grecegti. Ipoteza Taylor.
Jagio este apoi adoptath de chtre cei mai sträldoiti invatati ca
de pild4 e V.GRadthausan, A.Leskien, T.Fortunatov, P.Lavrov, N.Dur-
novo J.Vajs, A.Seligev si altii.
Cu aceasta insh problema originii alfabetului gla-
golitio no s-a rezolvat, Gaol. inch in anal 191, inv4atul german
Alfred Rahlfs observa oh' scrierea glagolitich aa poate deriva

www.dacoromanica.ro
 AISAMT ELI. SLAV E V Eni I

.4 .4 -
6TittC GUI&OL iTiC H ¡Tali t. 7,3

TiP
f. z
CAPiTAL
FOIkrIA VALOARE. FORMA VALoARE
(..1FRicA ciFRICA.

\ i" A a a
7*.

e_
4
2 -
4
b
VV
b
ER 3 E
r 4 r 1 3 g g
A cfb 5 4 4 ci 3
E a G tC e 5 ede eje
- ovo 7 2: a
G./

n rtéld.
833'2 S
xzr
I
sZ,

cir 40
9
i
33
6 ciz
7 Z
40 i
Z

i
ii 3 20 I-I 8 i i,
- 4 30 (t))
In 40 FIÇ 20 1 e
A a 50 AA 30 1 I

Mn 60 MN 40 m m
A E 70 H 1\1 50 n n
0 8 80 00 70 o o

www.dacoromanica.ro
 90 80
400 400
2,00 C 200 5 5

300 T 300 t
ai 400 0,sy 400 U
500 500 f f
600 GOO ch int4En,
XX
700 0 800 o o
sou 9
?aft'
wi111!1
900 900
4000 Y 90 ce(est.)

Ui s
400) y z tr 1, ir
z .1) 6,1 ZS

zi y I
h b r, b
ia, .a,

f0 W iu
F,el
w
Aft-
Lri Fran
o Irm
40~ cj
trt
If& 39 ca
Lion

A 900 Tv, franc.

64 A
www.dacoromanica.ro
 Lii"Mit ?At. EOSLAVE. CREATE POSTE.RICTR CELOlk
,104A ALFAZETE SLAVE VECHi
-6 -6

1 800 I Eil 1
- r g §t
:Mims 110111.1111

I-4 - ja
.., sm
- - je
111
tit -
Nme

SUM GRAFiCt iMPRUMUTATE

DiN SCRAM GREACÄ
- - 3 60 ks cs

til
....
- v 700 ps Ps
- Q,G
?)9)q
7,' .
....

__
-\
90 -
900 --
www.dacoromanica.ro
 - 18 -

din grafia eursiv& greaca, intrsait aoeasta d$n arm& reprezintä

o grafie a literelor legate intre ele; ceea ce nu este oazal
glagoliticii; Ins& marea autoritate a lui Jagigr a determinat pe
speciali*ti sa'nu ia in seam& Gels scrise de amintitul invAtat
german. Abia in 1942, savantol bulgan Emil Gheorghiev ii insm-
gegte cele scrim, de Rahlgs eroarea lmi *Tagil fiind apoi desy&-
luit& oitva ani mai tinziu *i de canoscata paleograf& savie-
tics& Eugenia Granstremi. Problema eSte relaat& in anal 1955 de
reputatul slavist francez Andri Vaillant care dovedegte in chip
preemtonin, c& scrierea glagolitied initial& nu are nimic comun
cu grafia greceaseil cursivá. Aparitia alfabetului glagolitic es.
te in direct& *i strinsa legátar& en tendinta slavilor de a-*i
insuqi no nemai culture ci *i independenta national& *i cultarali.
De aici *i caracterul specific al alfabetului glagolitic care
nu este nici grecesc nici latinesc ci on scris nou creat de slavi.
Constantin-Chinn ereatorul lui - cam arat& Just Vaillant - gi-a
pus problema de a Mari an saris original slay, ca prin aceasta
sä rtspundA tendintei slavilor spre Independent& coltural& vi
national& gi s& se opunl cotropirii pi inrobirii streine. In afa-
r& de aceasta formele grafice ale alfabetului respectiv
trebuiaa sa fie deosebitoare de cele ale alfabetolui grecesc
pentru ca astfel Constantin sá preintimpine persecutia Romei,
cind el a plecat dimpreang au Metodie ca s& caltanalizeze pa sla.
vii care se aflau in sfera de iafluent& a Romei. Originea alfa-
betuloi glagolitic ca ma prodas al scrisului grecesc cursiv cade
astfel 04 totulo Coinciderea anora dintre formele grafice glago-
Utica eu formele literelor din alte alfabete nu este nici cam
in dezacord en originalitatea alfabetului onset de Constantin -
Ohiril, raptul c. aatorul unai alfabet dispunea de an numar
limitat de f&snire a caracterelor grafice - ceroulete$ ore-
ciolite; tritinghiolete, liniate, verticale legate ou orizontale
gi tabulate $ dovedegte c& o astfel de coincidere cu forme gra-
fice din alte alfabete este inevitabilá, adaugá acelagi inv&tat.
Este de la sine inteles c procesal de creatie nu exclude nemi-
niscente; in cazul de' fat& din alfabete pe care creatorul
unui nou alfabet le.a ounoscot. Dar waste?' nu hot:Ir.:Aso ea-
ractenul eminamdnte nou al alfabetului glagolitic. pi A.Vaillant
sfir*egte prin a aráta - cu deplin temei - el alfabeta glagoli.

www.dacoromanica.ro
 . 19 -
este opera unei personalitgti care a creat qi na a derivat lite-
rele glagolitice din caracterele grafice ale anti sau a mai mul-
tor alfabete.
Dat fiind faptul insg, ekcel dintii dascgl al slavi-
lor, Constantin Pilo:soft:1 . era qi an desavirgit orientalist one-
le caractere ale alfabetului glagolitio le-a preluat qi din scri-
erile ebraico.samaritene. ii acest sens sint in discutie in-
trucit specialiptii nu au reugit incA sg. se pung de acord - armg-
toarele caractere glagolitice (chirilio = )cillo(A),T(.1),
1,-)(-K),crb(7T),(Y(=q),V(=LoW(.--f-i-i)..
Dupg indicatia lui Hrabr, prima alfabet slay vechi cu.
prindea 38 de Mere care semne grafice dupg aprecierea celor
mai competenti cercetaori erau urmgtoarele 2±' Dy° yo t 1 7

cfl
17-D,&Er.c5r,S,AR1H,0%,7),Y, 7CY-7) 9 / ;0)
iD
1(1 'fb
7 i 7 II) '- ;35 7,4: 8'1111 A t )77,1:E i /KC( 1711 gjq's-au creat
mai tirziu.
Dougzeci gi opt dintre caracterele alfabetului glagoli.
tic au o valoare dublg: litere qi cifreLe ca qi unele_semne gra.
fice din alfabetul gred., ordinea literelor in alfabetul glagoli-
tic urmind pe cea a valorii de cifre. Insg spre deosebire de al-
fabetul grec, in cel glagolitic au valoare cifricg. qi alte sem.
,

ne grafice care nu ag o atare echivalentg in alfabetul grecesc

ca de pildiia; /v1:3 Datoritg faptului cg ordinea alfabetia.
Lce urmeazg pe cea ()Uric& in alfabetul glagolitic e alta decit in
cel greet nici caracterele glagolitice cu. valoarea de cifre nu,
mai corespund semnelor grafice cu valoarea dublg din alfabetul grec.
1

De exemplughA N, din alfabetul glagolitic corespund cifrelor

indiene (arabe) 20,40,50 qi 60 pe cind caracterelarzrecegti 77,
K, A le corespund cifrele indiene 8,20 ,30 gi 40.
Caracterele grafice ou valoare oifricä se notau printr.
un semn diacritic nAmit titlg (din grea.T,irAOS)-uneori se pn.
Ina cite doug , alteori chiar gi cite trei title in ordine orizon .
talg. una deasupra alteia; sau caracterul gr4ic clinic era pre.
cedat qi urmat de un punct. De la 11 la 19 unitatea se scria
inaintea zecimei: cT (32) mai rar aistemal invers s
'13
Incepind cu 21 anitAtile se scrim: dupg. zecinitsg 91) (23)

www.dacoromanica.ro
 - 20 -

Dezvoltarea *i evolutia grafiei glagolitice au dus

nu numai la crearea a noi caractere despre care a fost vorba mai
sus, ci *i la faptul cg acelea*i semne grafice aa inceput sä ai-
bg forme noi. Astfel s-a ajuns la impArtirea scrierii glagolit-
ce in doug forme t 1. glagolitica rotunjitg sau slavA veche *i 2.
glagolitica unghiulará denumitg glagolitica croatg. Acest din
armil termen derivA din faptul cA la croati alfabetul glagolitic a
devenit alfabet national, acest alfabet croatii 1-au folosit *i
in imprimsrie; glagolitica oroatA fiind in uz, pe ici pe coloohiar
qi in zilele noastrel.
Alfabetul chirilic. Spre deosebire de primul alfabet
slay vechi, alfabetul chirilic are literele de form& geometricA -
ovale, semiovale *i dreptunghiulare ca gi in scrierea uncialg
greacg din secolul al X-lea. Originea chirilicei este scrisul grec
de tip uncial luat nu direct din grafia bizanting a secolului al
X-lea, ci prin intermediul caracterelor grece*ti ale inscriptiilor-
in limba greacg -ale hanilor bulgari din prima jumgtate a seco,-
lulai al IX-lea, cum de altfel a dovedit reputatul arheolog bul-
gar Kaijatev incA in anul 1932. La aceastA pArere a aderat gi
autorul accestor rinduri s scriind in 1951 urmgtoarele 0A1fabetul
chirilic folosit in inscriptia chirilicA din anul 9431) este in
cea mai mare patte alfabetul grecesc al inscriptiilor protcbla-
gare. Aceastg premizA pune intr-o laming noug problems formArii
alfabetului chirilio *i din acest punct de vedere inscriptia noa-
strä are o importantg covirgitoare, cAci ea dovedegte cA alfabetul
chirilic, in forma lul initialA a fost ticluit dmpA caracterele
grafice ale inscriptiilor hanilor bulgari." De altfel pArerea.lui
Mijatev *i-o insuge*te gi A.Vaillant in studiul sgu din 1955.-
Izvorul principal al alfabetului chirilic dapA cei
mai multi invgtati se aflA cum dealtfel am arAtat gi mai sus -
in grafia uncialA bizanting. Concret 24 de litere sint din uncia-
ls bizantingliar 19 prin stilizare din alfabetul glagolitic. Ast-
fel se sustine di au o sorginte greaca urmatoarele semne chiriliceg

iiALF,A,E.?,(S),0,1,K,A,N4,N,O,TT,P,C,T,0y,4, co ,3 L4.J,
0.1(

1.- Este vorba as inscriptia dobroAeang dia anu1-943, cea mai

veche inscriptie slang cu datg, aflatA astAzi in Mazeul
Inst. de arheologie din Bucuregti.

www.dacoromanica.ro
 - 21 -

cAci in dependentA de alfabetul grec sint douA caractere IA gi I

pentru redarea sunetului i ; doa& semne 0 gi W pentru repro-
ducerea vocalei 0 ; doug caractere oy gi pentru redarea
4?

sunetului u Se socotesc o stilizare diva scrierea glageliticA

urmAtoarele litere chirilice E,K;u4 ,4J,L4y, ZIE7L11g A.
Semnele grafice s 1-0, 1-11,,K,1* A I-1N 4-au_constituit
din caraeterol grafic grec iota, cAruia i s-au adAegat vocalele
curate co, Q si E cum gi vocalele nazale AK gi A de
uncle gi numele acestor semne de litere iotate pentru Hplha gi
hE oit gi litere nazale iotate pentru 1-g si FA.
Se crede al. initial alfabetulohirilic slay a avut
ca *i primul alfabet slay 38 de litere gi cA ulterior in perioada
de dezvoltare grafic& a chirilicei s-au mai format gi urmAtoare-
le semne shl,FE,LP *i hA insA tot in epoca slavA adicA in seoole-
1e X-Xt. Deasemmni au fast luate din scrierea greaa. 3 (ks) y
(ps) Ç, Q (koppa) *i A (sampi) , fapt indioat gi mai sus.
Patä de scrierea glagoliticA, grafia chirilicA re ..,

prezintA o perioadA de dezvoltare mai evoluatA a sorisului, cAci

pe cind in alfabetul glagolitic nu era decit ua semn grafic care
reda sunetele _e ijO ,,in cel chirilic existA pentru e - E gi
HE iar pentru é - *-.4 0Fa ; apoi in glagolitioá lipseso sent,.
nele 3 gi 4) care infAtigau sunetele grecegti ks gi 22 9 litere

ce dimpotrivá erau. in chirilicA.

Ca gi alfabetul glagolitio, gi cel ohirilio.are
unele dintre caracterele grafice cu valoare dublá s litere gi cif-
re, ordinea semnelor ou aoest aspect dubio. fiind aceeagi ca gi
in alfabetul grecesc ceea es confirmá odat& mai mult strinsa le-
gAturá gi dependent& a alfabetului chirilic de alfabetul greceso,
ccingt17 ina
abaterelmumai nazala A Astfel din totalul de 44 de litere 28
au valoare cifricA. _Existä apoi douA semne imprumutate din scrie-
rea greacA care au numai valoare cifricA gi aciestea sint koppa ;
Ç IÇ gi samp,k, primal reprezentind cifra 90_iar al doilea
9oo Aga dar pentru cifrele 90 gi 9oo se foloseau pe lingA
ypb Bb 0.414i oaraoterele amintite.insA este de precizat GA
ilitial 900 era indicat prin nazala A *i numai mai tirziu sab-
I.Lt1uenta glagolitioii a ineeput sA se intrebuinteze LI, VI , la fel
14 inceput pentru 90 se folosea 12222 gi numai mai tirziu a intrat
-7-7-rig7R17-;.4,dle fiinlog se pronunteau-pe nas aga cum sere
inild4 se exp110=rina141 ovintelor flanzeze bon(bou) *i bien
kbieJ) 0-
www.dacoromanica.ro
 - 22 -

in uz cut acelaqi sensVf1;#81). Ca gi in alfabetul glagolitic

pi in col chirtlic semnele grafice cu
valoare cifricA se notau prin titlä gi se flanoau cu puncte.
De la 11 pinA la 19 inclusiv zecimea se soria inaintea unitatii
adioA exaot aqa cum se pronunta gi cum se spune *i in roleane*te.
De exemplu 15 -TTATONAAECATb = oincisprezece pe nota Ewa:
41- De la 21 inainte zecimea preceda unitatea, de exempluciS
(96). Miile se inaemnau initial printr-o curbA, apoi prin diago-
nalät plasata la baza semnilui grdfic ou valoarea de cifrA dia-
gonalA ce in cursul timpului incepe a fi MAU& de una sau deuA
liniute.
Problema originii alfabetului chirilic ca pi ceea a
creatorului acestuia a format deasemeni dbiectul unor intinse
preocupAri. Astfel Inca in 1785 slavistul ceh G.Dobner a emis
ideea cA sorierea chirilicA i*i are originea in epoca de aur
a literaturii bulgare, adicA in vremea tarului Simeon (893-927)
care-4 avea capitala la Preslav. Si ideea lui Ddbner a fost a-
poi dezvoltatA de compatriotul sAu4Pau1 Safalbrk qi mai ales de
Vatroslav Jagicr, pArere care apoi a fost insugitä de o pleiadA
intreagA de invAtati. Dar alAturi de aceastA pArere dominantä,
paleograful *i lingvistul rus B.Karski a emis teoria unei tradi-
tii de dcriere greacA inaintea oelei glagolitice *i cA aceastA
traditie o constituie alfabetul chirilic. AceastA teorie este
apot dezvoltatA, din plin in z,ilele noastrel de,invAtatul bulgar
Emil Gheorghiev. intr-un studiu publicat in 1942 qi reluat apoi
zece ani mai tirxiu. Dupg Gheorghiev glagoliioa a fest invents-
tä de Constantin- Chiri1 insA inaintea acestei soriert exists
cea chirilicA. Argumentele prof.Gheorghiev sint combItute temei-
nic in 1955 de savanta. francez A.Vaillant care sustine apoi
cA chirilica apare cu 40.50 de ani dupA primele inceputuri ale
giagoliticii. A*a dar cam in ultimile douA decenii de domnie a
tarului Simeon. Sapozitia lui Vaillant este cea mai justá ; de
altfel ea confirmA in fond cele scrise ou aproape doug secole in
urmA.de cehul G.Dobner.
Ca autor al alfabetului chirilic unii speciali*ti ii
sccotesc pe Metodie; altii pe Clement de Ohrida - until dintre
strAlucitii diSoipoli ai lui Contantin gi Metodie (oel care In-
ceteazA Oki din viatA in anal 916),In sfirgit sint'qi invAtati

www.dacoromanica.ro
 - 23 -
care au emis ipoteza okt alfabetul chirilic sate opera lui Con-
statin. Filezoful ca de pild& erudite" rus Nicolas Durnovo. Insg.
,

majoritatea slaviptilor nu dau nioi un name ci studiaza numai da-

ta looul pi imprejuriirile oina pi uncle s-a oreat alfabetul
I,

()Urine..
Pronentia
Sunetele reprezentate caracterele:
prin
f4(4) (S) 9r (E) W)db(.4)a() gmo )99co 04+1(4)
(A)R(M)p (N) o(o) o 9 (w) n) 43. (,), B(c), c""(1!). g/ 07).
4)(4),XMIWN), 1V(1) st itY
oorespundeau sunetelor latine redate prin literele s atblov,g0,e,
4)'4,
1.4) tgitkplop montopppripsiptputfoh,c(t), 4celoci)g (p) pi fit (qt).
,

Litera 41 (31 '2,i 5 ) reprezefttà iiimuierba sunetelai -z

(dz) ape cum propentä moldovenii pe z, de pildä in ouvintul zi.
476°` inntiga in graiul pdpular al slavilor sunetul p de a-
ici pi grafia de pild5. 2crba-ceatr cr3 in chirilioil CTE fl N
"Stefan" fath de grec./ afo(VVOS,In graiul cart erlireso al slavilor
tnsii. (10° se pronen tli. t de undo se pi transoria obipnuit c t
in ass vechi, grafiile oucrP nefiind freovente decit in mss mai
noi care au tendinta de a reproduce ortografia cuvintelor gre-
ce4ti(00°=t,Tomo,,9rec,t9c0,,uoc
, s)i 0,- se pronon t eau 'IT pi a-
pare t numai in ouvintele grecepti uncle redii pe grec. sau
pe O C, ca de pild& respectiv h El Kyp (chir) qi
§-it';-1. c 0VV) yot rr/Vi (ev'ianghelie) Identitatea fo-
netio6 a acestei litere ou i eau y a qi dos la urratoarele
forme ortografice : KfrIpt, WEBarrEATE.
Din punct de veclere cifrity klentific gt. cu oy
se 9y
iar confuzia grafica eu una din formals lui oy adic au /a dus
gi la inlocuirea lui epsilon cu y 9 de ex K p 11 Â O in. loo de
Kyp LAA o (Chiril ) r6 )4gi ( ) fiind vocale ultra scurte
so pronuntau prima ca. un o foarte scurt (%) iar al doilea ca
an. e extrem de scurt (:). De exempla E.A.161C'6 "lup" se pronunta
6eK Jar ea,b Nb ?L "ca. d énZ. f" 8) CE) ) reda pa 3 = 5 romanesc
literele (rt,), 7° (F0), Fa 0, 1- redau sunetele dif-
tonguri eal ia,ia pi ie.
Caraotdrele grafize 3 4i Le se pronuntau respectiv
ka *i Ea. (?) gi (A), erau vocale nazale pi un fel

www.dacoromanica.ro
 - 24 -

n n (en)
de diftonguri, prima pronuntindu-se (on) iar a doua e
ro.

aa oum de pildtt se prtiunta on in ouvifitul francez bon qi en

in via din acelaqi limb& De exemplu. p KA
"manti";,AABZ)
"eopac" sit4ACO "corp" se pronantau respeotiv; 'ronka oonla
plena° ; Ltc:E ) 3zE (FA) erau vecale nazale iotaté *i tot aft fel
de diftonguri, prima redind pe ion (iern) iar a doua pe ien
(iem), ao cum de exemplu se pronuntä ion in ouvintul lion gi len
in bien.
Ordineaj. denumirea literelor siaU vechi. Primele da-
te privind ordinea gi denumirea literelor slave vachi le dau dora
texte din secoldle XI-XII aMbele f una abetedare. Astfel pri.-
mul numit Abecedarium bulgaricum este inserat intr-un manuscris
latin,din sec. al XII-lea; es se p&stra in Biblioteca national&
din Paris , de unde a disparut, iar al doilea este abecedarul af-
4.at in manuscrisnl latin nr 14.485 din bibliotaca de stet a eraqu-
lui anchen.
Cele mai temienice studii privind problema ordinei *i tea
a denumirii literelor slave vechi le-au saris N:Durnovo vi A.Vai-
llant . Nu lipsita de.interes este qi lucrarea lui Fmil Gheorghiev
din 1942, ins& punotul de vedere al lui Gheorghiev este respins
atit de Vaillant oit pi de tAtre alti invAtati.

BIBLIOGRAF1 El)

I.Jaylor Uebealirsru des la olitisehe Al hbets

1h."Archiv var s avxst e o ogle
i V.(1880),
p.191-192.
I.V.Jagic geeklueez ioeo (FnciklopediSa slavjanskoj
Molog e
1--P---trifEdUug, 1911, p.51-262.

A.Rablfs Zur Fra e nach Herkunft der la olitisthen Al ha.

e s In ei sc i ur verg eic en e prat
ióFichung " XIV (1913), pag.285-287.-
R,Nachtigal Doneski kayrasan o ostank la olitice in
nazprave (192 P.

seamomwo,

1.- Se d. in ordihe cronologica cu eXceptia gazului gInd e vorba

de dou& sau mai multe lucrari ale aceluiagi autor.

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
#
N.Durnovo N.Y.411_1,,PSIARD10 en1 a o roish4 plid.,11:4-
roslavjansko az a s av ans airav OV
n Byzan inos av ea . p. :
*
5.A inskij Gde, da kem i s kako u oel' la olica
y 4 zamenena r ceJ in yzan lnos avioa"
III. (1931), pag.79-88.
G.A.Il'inskij 0 t sistematigeskój kirillo-mefodievskai
braaáril; Sofia, 1934, p. loo-112.
Kaijatev Krá lata okskva v Preslav Sofia,19320.157
J.Vajs Rukovet hlaholske paleografie (ag titlul pi
tabIa de materie gi in litha franoeza) (RU-
Koveti Slovanskdha.stavu v Praze, svazek
II), Praha, 1932,p.3-59.
E*Gheorghiev latratánastarobatitebokoi. in "Izves-
-tiji-tru2ebtvo v
Sofija",XVI-XVII (1941),p. 151 gi 4rm.
MOO
Na alote na slay a ska ismenost v.B51 ari-
aa, . aro gars e az u o a,
sop,
Slav anska a ismenast do Kirilla i Mefodi-
La. Sofia, .

M.Papruzenko gi Kirilometodievska bibliografija za 1934-1940

St.Romanski 1221, Sofia, 1942, p.69-74.

Damian P. InscripVia -SlavA din Zobrogea din anul 9LQ,

Bogdan II.Studiu paleografia gi lingvistio in "Stu-
dii", III - iulie-septembrie, 1951,p.128.
It I
MID
Din paleografia s1avo-rom4n6, in "Documente
privxnd istoria Romäniei", introduoere I
(Buouregti,1956)p.19-27.
Z.B.Granstrem K voprosu proisholdenij glagoliCeskoj azbukit
in "Trudy Otdela drevnerueskoj literaturY
Iftstituta'Russkoj literatury", IX (1953),
p,427-442.
I
K varpsLo vizanti ko m minuskule in."Vi-
zantiaskij vramennik , XIII ),p,222-4-5.
Andrd Vaillant L'alphabet vieux slaveo in Revue des dtades
slaves, 32 (1955)0.7-31.
Ivan Dujarev Bal arska kirilometodievska biblio rafia
Anghelina Kirmagova za perioda 1944-1962 g., n laaalso
godini slavjanska pisménost 863-1963.
Bbornik y &1st na Kiril i Metodir,Sofia,
19630.533-534.
V.A,Jstrin Vozniknovenie i razvitie is"ma Mosoava,
gag. o
www.dacoromanica.ro
 - 26 -

III. Inceputurile scrierii slave la romani

Introducerea alfábetelor slave vechi cit gi a liturghiei
slave la romani a stat in atenVia celor mai de seama invätati
romAni din treout ca de pilda B.P.Hasdeu, A.D.Ienopol, Melhisedec
pefanescu, I.Bogdan, I*Barbulesou. Acesksi atentie se word& si
in zilele noastre de catre prof.a..P.Panaitessu P.Olteana gi D.P.
Bogdan. Astfel Hasdeu credea c. romanii au adeptat alfabetul gi
limbs slava in sec.al IX-lea , iar Xenopol preciza c evenimentul
respectiv a avut loc la sfirsitul sec. al IX-lea gi inceputul yea-
cului armator. M.ftefanescu s000tea ea insugirea alfabetului gi a
imbu slave de care romani a avut loc in secolul al XII-lea ,
acelagi punct de vedere exprimind gi I.BArbulesou. I.Bogdan ,diim-
potrivä socotea oa faptul discutat s-a produs intr-o lunga perioada
si anume incepind ou secs. VII gi pina in veacul XII. P.P.Panaitescu
a sustinut la incepat ott adoptarea liturghiei slave s-a produs
probabil in sec. X pi II, pentru ca ulterior sa lege evenimentul
respectiv de sec. X . constituirea formatiunilor politics româno-
slave din Transilvania adoptind prin aceasta punotul de vedere
al eruditului polon F. ialuiniacki a.Olteanu susVine oa evenimen-
tul s-a produs in secolul al L-lea gi anume dupa anul 95o, iar
D.Bogdan dupa ce initial a adoptat punctul de vedere al lui Kala-
niacki in ultima vreme ,a revenit aratind cä romanii au adoptat
alfabetul slay de la Bulgari intre anii 913-927, liMba slay& cir-
culind in Dacia inoa de la sfirgitul sec. al VI-lea, dupa awn-
tactul populaViei ba4tinage a Daciei ou Slavii. Intr-adevar des-
coperirea pe teritoriul patriei noastre anume in'Dobrogeal in sta-
Via Mircea Voda 9 a celui mai vechi text slay ou data -inscrip-
Via dobrogeana din anal 943 -atesta ca grafia chirilica in anal
943 se afla la noi Intr-o faza aproape desavirgita.
In liMba straslava (=preslava= slava comuna) populara,
.

adica in epoca end neamurile slave vorbeau aceeagi lin. impar-

Vita pe dialectele neamurilor respective, oî. Os in liMba popoarer.
lor slave de pin& in a doua jumatate a secoluloi al IX-lea nu axis-
ta aunetul ounosout sub numele de consoana fricativa labiala .

Acest sunet a aparut la slavi abii In a doua jumatate a veacu ui

al IX-lea fiind imprummtat de la greci pe vremsa.cind s-a crest
primul alfabet slay vechi - scrierva glagoliticä. In local sunetu-
,
lui )e slavii foloseau Ixplosiva labiala pe care o redau apoi

www.dacoromanica.ro
 - 27 IMO

14 g1ago1itic prin careateral grafio ed.° iar apoi ín alfabetul

chirilic prin n' i. urmele acestsi fenomen apar gi in
onomastica româneascti veahe c.oi avem .armátoarele lantroponimice
(mule de persoane) gi toponimioe (nome de iocuri) mexprimate la
inceputurile scrierii ckizi1.ae románegti prin CTEna Nr6 (in
loc de CTEOGAN S ) IA 14 ( in loe de 01,1A v1 f1T7) ,1114114 -
no8CIWI .sirivAfravit, WcTan KO (i'a lac de cocrrcAOKO),I-ociAnb
(2 ke de 1-0040's),CTEr aN0B6U,V1 (in lac de CTEOCIN086LOA)
OCTM14AN11 si nil A 14 n01311,1A.
idoptind noul sunet f din grecepte slavii s-eau
obignuit greu cu ell preferind in local aoestuia sunetele Iwo
hf *i h fapt remarcat in =tale graiuri slave de rasgrit gi a-
-
Aurae in cele uctrainene. Urmele unui astfel de pronuntii se era'
pi in o parte din onomastica mold.oveneasc4 veche ele fiind.
exteriorizate prin Hodes, Hodici, Hodors, Hodorici , Hodeldi,
Hope gt g Hodora , Hodorac inti
(L1251.2EssLL.n Hodoreti, Hodoraut
Hodorani, Homegti, Homicegti 9 Homici gi Homita ; pentru :Fodco -
ipocoristic al lui Fodor, Teodor, Fodorani;-Fod.oregt i Foddrbiut
Fomegtiv Tomegti, Fomiceni = Tomi;;;;IT;midt< Toma, FömiciaTo-
mici gi FomitasTomita .
Incepind au secolul al VIII-lea, slavii au inlo-
cuit la antroponimicele imprumtate din greaegte consoana velara
greceasch k prin palatala compus5. C. Astfel apar NiCipoza <
Ncionoopos yuptiatul,Lpzo ,Cuptieo Cuptida,Òiipzijand<
Orifiewos, Ctizreo,a80Ao5 Cu, Ò'uiej < kqco5, Ka'?.
Urmele acestui fenomen se remarcii gi in onomastics romttneasca,
cksi avem urattoarele antroponimice i toponimice exprimate la
inceputurile scrierii chirilice româxtegti pris I-01)14 i1/4
ea derivate 9914kE04, y1ork1K6 care a dat 1cIE9114 ) iar
onomastictile de astazi
i Clura Ciarea i Ciuregti atestil gi
existenta antroponimicului Cuii. Adoptind. alfabetul chirilic slay
vechi romiiniilau preluat din grafia paleoslAlta pe re' co valoarea
lui t (veziT34,0r5<relEc.0,40f6<*eciScOroS si E .A j4 Cc oh ra
pastrindu-i insá valoarea iniialá slavâ de p in anele onomas-
tici cea de f ins5. Ín foarte putine cuvinte , de pild5. in
AoroOET6 dar uneori ral insemna gi ft (vezi COO a ). Din
scrierea slav. veche au imprumutat pi iidentitates y = oy (vozi
1727inr-.< ipsearx, i derivat eilLne

www.dacoromanica.ro
 2a -
Krfe9.'fr1yK41/1A0, Ktf1/11-a 4 6 derivate respect iv din Kdfcos,
Kcif q 0.5 rt. K6? owbsincii î paleaslavä apar uneori silabele
an oi en (es) exprimind pe A (vezi AEKCA44080y,KÄ1MAUTeb
KOCTATfrINt si CETITA 6f4). fSli in textele româneoti vechi apare,,
de ex. N OEM SPA . Nazalikarea luig Vi A se dezvoltii
apoi la bulgari ajungind a fi exprimat 5. prin z an (äm ) ""in (im)
oi un aceste forme silabice fiimd apoi prezente- oi intr-
un oir de antroponimice pi toponimice românegti?vechi ca:
elNAOMAE< sea v. 107, AO A IA I-E vak;MaN,M144Koy<M>RA914-
Ka < MK/1,96 inidleg/" CipX14MgApTotib, Kol 14,W6N-
N444,S)/44KOY,-OXN,46.:11/1,<CMA bi--46,1aude",AP4q68"")
moy NAV4Li Kok 4.i oyrr?'oBA.axipt.
Apar(Vapoi oi nazalizarea lui -6, 6 exprimata grafic prin N (bM),
bN ( b M) de aici apoi pi identitatea - - *;- b Fenome-
nele respective slut cunoscute oi grafiei româneoti itinde slat
exprimate de pild5. prim C NA ha 14.46 (C5NA'fh M ).
Insti spre deosebire de slavit stramooii nootri au dat fonexelor
un sens propria rom&uesct amine pronuntia in (im). cum
este de exempla in urmatoarele antroponime pi troponime A SWO 13 -

Hula (r-P17,7e'R),Ag t? 8t,4MMOBO, AZ, MBOBIA LL,Gi

(-ostit);mbwKEBa < tvlAkny leidar'ombINAptit s.i, XsNC t.

Dovada acestei pronuntii 'o constituie oi inlocuirea uneori a lui

A; prin blfrt(bibi)vaikEeroAbtri 6 0 a NYE, < oA6b "porumbel",
(compará Golombet caretrUolumbia de lingti Danzig).
In medio..bulgarZ. A devin Vocale curate identifi-
cindu-se gi pronuntindu-se (vezi M NoCrig ) "din mila"
3 EM A "din tare" 3$0k 630A Aloyui77, "pentru sufletul &le
.5-4 cum Z1 b exprimau in pozitie aceentuatä tot 5. ; se produce
deasemoni Adentitatea ?&- A - Z:7 b 7f, K o, "mina."
T6 K ot ). Aceste fenomene sint deasemeni cunoscute oi texte-
ior romaneoti vechi: FbKC1- pAKal TgTo\ToyA--6,
Exista apoi AjentitAtea 5 .oy datoritA influentei sixto-
croate in Tara R eaneasca *1 a inriuririi ruse w ucraineno in Mol-
9
dove (vezi M b, M Oy MOy b ) ca *i egalitatea e
!n. tara Romatleascg. oi Moldova sub ixdluenta sirbeasa. 4 AA O
fo

"zopii." 4 E A 0 ) lar in Moldova *i A - I-O sub inraurire

ruso-moraineana (4,4,A0 - 4 1-0' 4 b).
www.dacoromanica.ro
 we 29 -
apoi de remarcat ca T9, b i pozitie aocentua-
Este
tg. aveau o valoare dublil in sorierea romaneasoil yeah* ogoi pe
ling& sensul de 5. oa in mediobttlgar5. Email pi semnificatia
de I proprie numai textelor noastre veohi. Valoarea de I a lui
'6 se doved.epte pi pein inloottirea li '6 b ott ( bl)
Astfel intr-un ir intreg de antroponime avem al&turi de forme-
le t 6rbANLIA, ETZ A'6 SEA al 6fS301"6 B Lica, rpsoo -
80.ma, rffosoBt sy s?socioyAct,rGra ,Kosi6Ä ssi KO6AT74-
14N14,0brbact, X?SMCANC1 si X4114 GINO\ , 4 OK MAU si (ormek ti%lf)/11/1LIA,

Bblf3oTt),UblffroSEMf, WM/04A , a , K06131MA si KO-

sbIÄ cm,Ozarboy s.i OtifsBa , X WPM N O si OKbISDAVIE bi=
apare chlar pi in ouvinte comune in acest sens cititm de pild5.:
Cbi IA care in citeva acte inc de la Mircea Gel Batrin apart§
.

in formelet Cb11/11 C.7f44 f/ C14 ; iar identitatea

(1 - = Î se remaroti in-PASDrOBWtie aläturi de TpSroB WPC
41 in Ci3B6W alaturi de Cgf net,
Pierzind b nazal valoarea labial& , inaintea
acestui caracter grafio apare la balgari la inceptti: de cavint in
sea.* XII-XIII articulatia frioatiVa v: os
seas.) 0-s < v-z)
Astfel a ap&rut in medio-bulgar& asociére; lai V Oa chiar
la inceput de Gavint Fenomenul este cunosout pi onomasticii
dooumentelor din Tara RomAneaseet and.e se exprima de exempla print
nth'? .11 ez,NrpExs, rr..poeiy\ a xi 14 si MVX68a<XzE
"funie" de wide topidele rom&negti de astäzi i Jinja Mare pi
Vinaulet din juditul Mehed.inti. IRdentitatea - a dus pi
la forma E3g rspoi3Ânxi1/1.
Irk limba uoraineang. veche pi oontemporan g. sint pre-
zente doug earaotere grafice g din care ined. col dintii
exploziv ia mentinut valoarea foneticá iniial. pe cind al doi-
lea, de timpuriu a fost inloomit 01/ 6 fricativ, pronuntindu-se
h. Fenomenttl g=h este prezent pi in onomastica moldeveneascá
veche. Astfel Sint de pildä antroponimele pi toponimele:
Maxi.IA , x04 LA5 , XoyA tel 4 b, 414NbK0B1/0-16, X0F14NL4P1
sf XerAtANE1..(b,
unele dintre ele exprimind.u-se grafic end prii, X clad. prin
r Made's: nu exista on oaraoter grafio distinotiv pentru
uoraineanul y frioativ. Apa og. atunoi end de exempla apare

www.dacoromanica.ro
 4" 3o -
Boris oS,A,14 1 bsau orb/A a trebuiegte citit /ludic]. gi Mohila.
Adeptin.d altabetal chirilio slav; vechil. romzlni au
eliminat au timpul nazalele lobate hg 0.14 ; iar spre a reda
diftongul românese z_s (0.1 au folosit initial literele ehiri-
lice ret, K i y Astfel de pildá topicele Genune; Voinege0i;
Murgegti gi 1.11 se transcrian respeetiv p7177E N NE
rENZ/NE si4EN7lNE, BOMINIEXELP1/1.,M6i3YE.411/1 si GY1)11,6A6 .

Ulterior au ad.optat pentru g (E) earacterul grafic y derivat

din 4-1 Aga ca topicele enuntate mai sus apar scrise agas YE'
NE, BOVINE yEtot si 0.6yEU,Eda Remaroám oä 'Le apare pentru
prima oará in grafia mull act moldovenese din 8 decembrie 1454
(vezi LI161M WS' '6 din actul respectiv).
Spre a reda românescul Î strilmogii nogtri aU adeptat
pentru ouvintele románegti caracterul grafic 1' derivat din g
care apare pentru intiia oará in grafia until act al 10. Rada
eel Mare din 13 iulie 1499 - folosind in/4 in onemastici pentru
valoarea lui î gi semnele A,1/9 (b) si Zi (bi) dug oum am
arátat mai sus.
Inaints. de a adopta pe , românii au intrebuintat in unele

cuvinte românegti pe n sau pe V ou aeseagi valoarel dupa cum

o atestil urm6.*tearele example: UNOcrealprlf jot si VNT?e,.
Spre a exprima cifra 90; románii au
luat de la slavi
semnul greceso koppa foiasindu-1 paralel ou litera ohirilica
4? 9 iar pentru cifra 900 se intilnegte pe ling& chirilicul u,

gi caracterul greceso sampi; insá acesta din urea extrem de ran.-

www.dacoromanica.ro
 - 31 -
BIBLIOGRAFIE
B.P.Hasdeu

A.D. Xenopol
-Limbo
7--
slavic6 la Romani9in ,q'raian" 918669
FT-1-357r20
Istoria Romanilor,9 I. (1888)9 Iagi 9pag.454.
Me1hised4 §te-
frenescu -"Uricariu" al lui Theodor Codrescu 9III0.1o70
I.Bogdan - De la cine icî 4 au im rumOat roettnii al-
Tábetui c iri Ica in_ t 1.tu aiorescu oma-
Taw,WEIr: 1900, P0357-359,
Ilie Barbulescu Fonetica alfabetului chirilic in textele
mane veacú7-7Vmr-lrlMnnrlNr7CráW a
au mo4umentele a eo6-sir o- u aro romano-
'g1aTIT-3 ;MIC ure § 9 0 ip .
0 Curentele literari) la romani in e oca slavet
Bismuliii-E4TWatár; ucureti, ppe

Emil Kalminiacki Kirilovskoe is9mo-n ru (Enciklopedija

sai=rjailMOJ ). .0 o 9 e rograd91915001
note 3.
PpP.Panaitesau -La littiirature slavo-roumaine-Xe e si-
ec s e son im ortance our is o re des
liWeratures s aves9 La VaRIE-R0751-1
sjezdu 1ovanskrarfi1ologu v "Praze", 19299
II9Praga 91.9320.20
C.1
<gerla2.2 slavonAx>la romani i ru ere de
cultang_apliallal9 Bucuresti9 l944,pe138e
P.Olteanu - Aux ori ines_41,1g...altiare slave dens la
TELLAZ_Yanle
t Po
Damian P.Bogdaa - Din paleoia s1avo-Iroman6 9 p, 10.1o8,
il KEW
omatica s1avo-romá0757 69-71.
1=1,
14)iiriZErzirirdrzlirstwirin
1 Ilias fiii lui
Alexandru eel Bun, in Ana e e Univers adi
WITTOW17-$7117-7tiinte Sociale9 Istorie",
XV (1966) p,78-79:
DS-
Actele lui tefau Gel Mare din colec file
'Aca emiei oEiein]2 sep em ri 9157
71-17)6156ea tiintificA a Centenarului Bib.
liotecii Academiei Republicii Socialiste Ro-
mania,

_lyre de Contantin Cyrille et de son frere

- Loo.
mahrear-bWavrryptA;,0
CC"

a locc,
MEO0A10 E fll T1Z poo Eruckllomaz Ji
&ionic, /oaf /9,38-49f-29.

www.dacoromanica.ro
 - 32 .'

IV.Izvoarele paleografiei romana-slave

Sursele paleagrpfiei romano-slave slat constituite din
nanusorise pi documente.
Un gir intreg de invAtati intre care se remarca eminen-
tal slavist V:Jagi6 gi dtsoipolul sau V..Oblak au sustinut ea da-
ub: din textele slave vechi ohirilice gi anume Savvina Kniga gi
Codex Suprasliensis s-au saris in Dacia, parere la care s-a raliat
*i slavistul român I:Barbulescu. Argumentele lingvistice prezenta-
te de T..BArbulescm gi anume c. in slave veohe din Dacia se vorbea
ea grupul ys. de exemplurobri; robotas ravina , rozi: exact ea
in textele amintite mai sus 0. nu ou ra ca in textele slave veohi
din Balcani - ne indeamna s adoptAm cele exprimate de V.Jagils
V:Oblak gi I.BArbulesou degi numarul speoialistilor care au cam-
batut asertiunile Jar este destul de mare (Kr.Sanfelds P..Skok etc)
Savvina Kniga - cartea lui Sava - este un evangheliar -
descoperit de stralucitul erudit rus 1.1. sreznevski, gi a fost
numit astfel dupa insemnarile de pe filele 49 gi 54 unde este
mentionat numele unui paLSava Textul cuprinzind 165 de file,
saris pe piele in litere unciale liturgice se afla astazi in
Muzeul istoric de stet din Moscova t editia prima. a acestuia
apartinind descoperitorului lids cea mai bunä insa a dat-o yes-
K
titul paleograf Vjaceslav zoepkinia in anul 19036-
Codex Suprasliensis - sau cum il namesa specialigtii rupi
Manuscdsul de la Suprasl (Suprasloskaja rultopist ) este un
minei descoperit de M.Bobrovski - pröf. la Universitatea din
Wilno - in manastirea Suprasl'- nu departe de oragul Bialystok
din R.P.Polonia - de undo numele dat textului Acest text are
151 files este saris pe piele in litere unciale liturgics pi se
pästreazA in trei locuri csa mai mare parte din Suprasliensis
se aflA in arhiva cbntilor Zamojski din Vargovias 118 fai sint in
Biblioteca anuia din liceele situate in Ljubliana t capitala re-
publicii Slovenia din Republica S.F.Jugoslavias iar 16 file se
gasese in Biblioteca SaltYkoV-Uedtin din Leningrad . Initial Sa-
prasliensis s-a publicat fragmentars apoi in intregime de oiltre
S.Severjanov in anul 19o4. Romarcam 06 dintre toate textele sla-
ve vechis Suprasliensis s-a bucurat din partea slaviptilor de
cea mai mare atentie caci lui i s-a inchinat cele mai mate stu-
dii pi editii.

www.dacoromanica.ro
 - 33.-

Desigur cd gi site texte Slave vechi s-au scruPpe te-

ritoriul Daciei, insa vitregia yremurilor prin care a trecut nea-
mul românesc de la construirea lui ca popor au flout ca sX dis-
para printre atitea vestigil ale trecutului nostzu gi aceste mar-
turii ale vechli culturi romlnegti imbracata in halal slayä.
Sint apoi citeva manuscrise din secolele al XII-lea,
al XIII-lea gi al XIV-lea care deasemeni sint presupuse de invä-
tati a fi nest scrise pe teritoria românesc. Astfel stralucitul
invatat rus A.J.Jacimirski - care a facut atit de mult pentru
scoaterea la lumina qi evidentierea textelor rominegti scrise in
limba slaws" de catre stramogii nogtri - sustine ca fragments ale
unui manuscris din sec. XII-XIII, aflat in colectia P.I.5Cukin a
Muzeului istoric de stat din Moscova este saris de un român.
Aceeagi origine au gi cele doul foi care alcátuiesc ma-
nuscrisul nr.682 din fondul manuscris slay al Bibliotecii Acade-
miei R.S.Ramania scrise la ineeputul sec.al XIIrlea - din acest
text autorul rindurilor de fata a publicat un facsimil in anul
1956.
Manuscrisul nr.I94 al fondului Bibliotecii Nationale
Chiril gi Metodie" din Sofia dup l. eminentul slavist rus A.I. So-
boleyski - care gi-a adus aportul sau la studiul textelor romAno-
slave este saris in Moldova.
glanghelia lui Eusebia (Emuldeiskoe evanghellat)din
anal 1282, care formeaza manuscrisul nr. 3163 al Bibliotecii de
stet "V.I.Lenin" din Moscova s-a saris - dupl acelagi inyatat in
Santis gi anume acolo unde agezarile rominegti convergeau cu ce-
le bulgareqti.
Sub cote 2e din fondul manuscris slay al Bibliotecii
Academiei noastre se gasegte un Apostol din sec.al XIII-lea sari-
oe intr-o regiune rom5neasca.
Partea chirilica din vestita Luschllip_z19.5,21oticil
lin catedrela Reims evanghelie pe care pina aproape de mijlo-
cul veacului trecut regii Frantei depuneau jur'imintul negtiindu-
se ea este yorba de un text ortodox - se crede de c4tre unii in-
yatati ca a fost scrisI de un roman.
Din a doua jueltate a secolului al XIII-lea se crede
c5 a fost saris intr-o regiune romilneasca Octoihul de la Caranse-
Ilat

www.dacoromanica.ro
publicat de strglucitul invgtat P.A.Sircu -roman crescut in cul-
tura ruseascg - in anul 1906. Octoihul de la Caransebeg este on
volum in ecu 162 de file, saris pe piele (17 file sint pe Un-
tie) gi se pgstra la sfirgitul veacului trecut in incinta
catedralei ortodoxe din Caransebes.
Invgtatul ucrainean Al.Kolessa a dovedit in anul 1923 cg
Tiplaul,care se pgstra inaiate de cel de al doilea rgzboi mon-
dial in Biblioteca Secietgtii aulturale din agorod (E.S.S.Uorai-
na) este saris de um roman in sec. al XIV-lea.-
Sfirgitul sec. al XIV-lea sau inceputului veacalui urmgter
ii apartine Prologul bisericii Sf.Nicolae din Schell Bragovului,
despre care Jacimiirski a sustinut in 1920 cg s-a saris de cAtre
ma scrib roman.
In secolul al XV-lea manuscrisele romano-slave se inmultesc,
cel mai vechi cm data fiind Tetraevangheliarul 1Si Niaodim, saris
in anul 1405 de cátre Niooctid.
Acest manuseris luorat pe piele, din care Alexandra gte-
,

fulescu gi Sextil Pagoariu au publigat trei facsimile, se pgstrea-

zg astgzi in Muzeul de artg al R.S.Romania,
Dia anal 14e7 dateazg Pomelnicul mangstirii moldevenegti
BIALEitel_7 pgstrat intr.() copie din vremea lui pet= eel Mare
-aflat in fondul de manuscrise slave al Bibliotecii Aoademiei
noastre sub nr. 78, publicat in edi§ie critic& gi au fùsi-
mile de cgtre autorul acestor rindnri.
Primei jumätäti a sec'. al XV-lea apartin citeva manuscrise
care s-au pgstrat di la oel mai vestit caligraf pi carturar din
vremea lui Alexandra col Ban gi al armagiler acestuiat Gavril
de la Neamt fial uricarUlui Paisie. De la Gavril au ajuns pi-
ng la noi paste zece manuscrise din'oare eel mai pretuit - 0
adevaratii comoarg de artg a timpului - este tetraevangheliarul
din anal 1429. Acest manuscris 9 astgzi bilingv intruait ulte-
rior pe marginea din dre4ta a filelor s-a inscris textul grec
corespunzAtor celui slay, se pästreazg im Biblioteaa Bodleiand
din Oxford printre manuscrisele greeestiarumoase plange in
culori - 16 - a publicat in 1922 dug scoot manuscris cgrtura-
rul IBjaact cel mai vrednic diatre direetorii Bibliotecii
Academiei noastre.. Pondul manuscris slay al Bibliotecii Aeade-
miei R.SRomania cuprinde sab ram 149, 164, 165, 136,122,143

www.dacoromanica.ro
 - 35 -

0. 123 manuscrise lucrate de carturarol *i caligraful Gavriil in

anii 1430, 1438, 1441, 1443, 1445; 1446,gi 1447. Manuscrise ale
aceluiagi scrib *i anume din anii 1437; 1444; 1447; 14L18 gi 1450
se afla in strainatate gi anume in diferite muzee gi biblioteci
din URSS-
Din a doua juoritate a aceluiagi veac se remarca in prima
rind cronica vremii lui Stefan cel Mare imetatenita in litera-
1
tura de specialitate sub denumirea de LetonistiRLIe la%Bistr1-
A2; creata de catre stralucitul nostru slavist Iao,Idan la sfir-
*itul veacului trecat, degi cercetari ulterioare au dovedit ea
letopiset,a nta s-a aerie in manastirea respectiva, ci la cumtea
marelui demn moldovean. Aceasta cronica.- intr-e otpie din altimul
deceniu al secs..XVI-se pastreaza in mannscrisul slay nr. 649 -la
sfirgitul a,estuia - din fondul manascris slay al Bibliotecii
Academiei noasbre, prima gi cea mai bun& editie a letapisetUlui
di2d-o in anul 1895.I..Bogd.an cm o reproducere in litecopie gi
a intregulai text.
Dintre manuocrisele romano-pslave lucrate ii. Tara Roma-
neasca se remarca dapa tetraevangheliarul lui Nicodim; SiataKma
lui Matei Vlastares scrisa de gramaticul Dragomir la Tirgoviste
in anul 1451, pastrata in colectia Korobanov a Bibliotecii Salty-
kov-Mdtin din Leningrad.-
Din veacull al XVI-dea - cea de a doma decada - se re-
marca in primal rind vestitele Inv4 Atari ale lui Neacqui Basa-
rab care au ajurs pina in zilele noastre in doua arhetipnri sau
protografe slave dupa care s-an creat versiunile: romaneasca 9
prezenta in mai multe manuscrise - gi greaca - pastrata antr-iun
singur manuscris al mangstirii Dionisiu de la muntele Athos. Ver-
siunea originala a fost descoperita la sfirgitul veacolui tre-
cut de invätatul sirb Sv..Vu1oyi4 in Sofia , uncle se pastreoza gi
astazi ca patrimoniu al Bibliotecii Nationale Chiril *i Metodie.
Textui acestei versiuni s-a publicat in anal 1904 de catre stra-
lucitol invatat rus P.A;Lavrov, editie reprodasá apoi, co unele
ababeri - de catre prof. P..1)Panaitescu in anul 1959. Morita a fi
mentionst gi tetraevangheliarul darnit de postelnicul Marcea *i
ferecat in anul 1519 care se pastreaza in Muzeo1 de Arta al Re-
publicii noSstre Tpiezentat foarte bine *i cu facsimile - unele in
culori - de catre Victor Bratulescu in anul 1)39.

www.dacoromanica.ro
 - 36 1".

Din deceniile doi gi trei ale aceluiagi veac sint din

Moldova Cronies de la Putna nr".1. gi Cronica de la Putna nr.21
pAstratA prima in manuscrisul miscelantio (2bornic) lui Isaia de
la Slatina din Biblioteca Aoademiei de gtiinte a R.S.S.Ultraina
din Kiev; iar a doua intr-an manuscris miscelaneu al Bibitotecii
Saltykov-tXedrin din Leningrad.-
Din deoadele armAtoare de pinA la jumAtatea see. al XVI:-
lea dateazA Cronies lui Maoarie, vestit cArturar qi oaligraf
moldovean; care a aottot pi ca episcop de Roman. Cronica lui
Maoarie se pAstreazA in trei manuscrise din care primul este cel
mentionat al lui Isaia de la Slatina; al doilea se aflA in
amintitul miscelaneu de la Leningrad iar al treilea constituie
o parte din manoscristal care a apartintat lui M.V.Baraov gi as-
täzi se aflA in Minima istoric de stat din Moscova.
Tot cArturarol Macarie se remarcA gi prin orearea anal
versiuni romano-slave a Sintagmei lmi Matei Vlastares preluora-
re solicitata domnului Moldoyei Alexandra Lapugneana de cAtre
tarml Rusiei; Ivan al IV-lea.
Primei jumAtAti a seo.al XVI-lea apartin qi armAtoare-
le letopisete moldovenegti Oronioa lui Eftimie gi Cronica lui
Azarie.Cea dintii se aflä in miscelaneul liiIsaia de la Slatina;
iar a clout in zbornicul de la Leningrad. Toate aceste
amintit
cinci cronici - ajunse pinA la noi in oopii - au fost publioate
intii de I.Bogdan - la sfirgitul secolului trecut; iar in 1959,
republicate de prof.P.P.Panaitesou.
Din Transilvania se pAstretizA in Biblioteca Aoademiei
R,S.Rompania paste doulzeci de manuscrise din care Gale mai vechi
sint din sec.IVI-lea.
Avem apoi manuserisele luorate in Maramureg din care
se aflA in Biblioteca Academiei aproape toate din sec. al XVII-
lea.-
Si in Banat s-au copiat manusorise românowslaye ; din
care unul din anal 1541 se aflA in fondul manuscris slay al Bib-
liotecii Academiei R.S.România ; sub nr.11.-
Manmscrisele rémano-slave continua gi in veacul al XVII-
lea end cele mai de prat apartin vestitului cArturar gi minia-
turist din prima jumAtate a acestui secol; mitropolitul Anasta-
sie Crimoovici. Dintre manusorisele aoestei personalitAti; patru

www.dacoromanica.ro
 - 37 -

se pastreazA qi astAzi in biblioteca ctitoriei sale mAnAstirea

Dragomirna.
Manmscrisele româno-slave se lucreazA qi in veacul al
XVIII-lea cum 0 la inceputul secolului armAtor mai malt in
*colile de slovenie temeinicite in schitbrile Poiana Maralui
gi TrAisteni, oit qi in AnAstirea Neamt datoritA activitAtii pe
meleagurile noastre a carturarului ucrainean Paisie Velicikovski.-
Cel dintit document romano-s1av care a ajuns ping la noi
este hrisovul domnului pripRVIEBIL I, fArA dat, ea si majo-
ritatea texteior din seo. X-IIV, act destinat mAngstirii Vodita
ziditA de pribeagal sirb de vita domneascA Nicodim, intemeietorul
monahismului in Tara RomfineascA. Acest document se pAstreazA in
sectia istoricA a Arhivelor Statalni din Bucuregti qi a fost re-
produs pentru prima oarA in litocopie de cAtre B.P.Hasdeu, in
anal 1898. Actul urmAtor este din 3 ootombrie 1385 - apartine lui
Dan I. i a ajuns pinä la noi intr-o copie oontemporaná,
pAstrata deasomeni la Arhivele Statulai din. Bucureqti.-
Epoca Viteazului domalTárii Romane*ti , Mircea cel Bat-
rin corespund0 *i celui mai vechi document care ni s-a pAstrat
din Moldova *1 in acest sens este sarisoarea din lo februarie
1388 a domnului Petru Moot adresatA regeluipolon Vladislav
Jagello. Scrisoarea este redatA in fotocopie de cAtre loan Bog-
dan in albumul BAIA de documents moldoVenegti t dupä originalul
aflat in Archiwna G14wne din Vargovia.-
Din Transilvania cel mai vechi document care a ajuns
pinä la noi , este scrisoarea fArA data 9 insA datatä de I,Bog.
dan - primal ei editor - prin anii 1462.1463 , adresatá de ja-
dotal *i pirgarii Bragovului unuia Duca din Greci si aflAtA
la Arhivele Statulai din Braqov.
Documentele româno-slave continua qi se inmultesc in
aecolele al XVI-lea gi al XVII-lea, insA numarul lar scade ince-
pind ou a doma jumátate a veacului al XVII-lea, fiind depAqite
de textele cu aceleaqi caracter slIise in românegte ou litere
chirilioew Documente româno-slave se scria si in secolal al XVIII-
lea ins& prea patine, acestea fiind numai acte destinate unor
14cagari bisericegti din afara tArilor romane 0 cum este de ex-
empla cartea domaulai Moldovei Antioh Cantemir din 29 iunie
1706 datá mAnAstirii loan Teologul de pe insula Patmos, descope.

www.dacoromanica.ro
 - 38 -

rita de Marcu Beza gi publicata dupa lectura *i tradmeerea auto,.

rului acestor rinduri - de catre N.Iorga In anul 1937 dimpreuna
cu o fotocopie.
Referitor la depozitele undo se pastreaza izvoarele pa-
leografiei romano-slave, cele mai multe dintre astfel de texte
se pástreaza in tara. Astfel in Bucuregti locurilg de pastrare
sint reprezentate prin : Biblioteca Aoademiel R.S.Romania 9
Arhivele StatUlui - mai mult documente Muzeul de arta al Re-
publicii Socialiste Romania - exclusiv mannscrise Muzeul ro-
mano-rus. La Iasi depokitele sint : Biblioteca Universitatii ,
Institutul de istorie qi Arhivele Statmlni - mai malt documente.
La Cluj, Biblioteca Universitatii, constituie nn fond important,
iar Arhivele Statulni aproape exclustv documente. Sint apoi
Arhivele Statului din fiecare judet care pastreaza aproape eicc1u-4
clustv documente.-
In strainatate cele mai multe manuscrise *i documente
romano-slava pastreaza bibiiotecle, muzeele *i arhivele din
Uniurca Sovietica - in centre ea de exemplu Moscova Leningrad,
ChiginauCernauti, Kiev *i Lwow. Astfel numAi intr-o singura
colectie .A.S.Uvarovo a Muzeului istoric de stat din Moscova,
se aflA peste 800 de manuscrise romano-slave, acestecconstituind
o trelme din intreaga colectie.
Izvoare ale paleografiei romano-slave se gäsesc in fie-,
care tara slava, caoi in afara de U.R.S.S. se mai afla astfel
de texte in Bulgaria - la Sofia gi Plovdiv , - Cehoslovacia - la
Praga Jugoslavia- la Belgrad, Zagreb *i Ljnbliana-, Polonia -
la Cracovia gi Vargovia. In tarile din apus exista deasemeni ma-
nuscrise gi documente romano-slave. In acest sens sint de men-
tionat Cdbinetul de mannscrise al Bibliotecii Nationale din Ps-
ria, Biblioteca Nationala *i Arhivele Statulni din View, biblio-
tecile din Berlin., Dresda, Leipzig *i MUnohen cit gi Bibliote
ca Bodleyana din Oxford. 0 bogatie de izvoare paleografice romano-
slave cuprind deasemeni mai toate manästirile de pe muntele Athos.
In ceace prive*te numarul manuscriselor fi documentelor
româno-slave este foarte gran de a fi precizat dirt fiind prea
marea dispersare a acestor texte . Cele mai multe texte paleo-
grafice s-au pastrat din Moldova:cam 2000 de manutscrise *i paste
4000 de documente. Din 5:ara Româneasca s-au pastrat aproximativ

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
500 de manuscrise gi cam 3000 de documente. Din Transilvania au
ajuns pin g. la noi aproape 30 de manuscrise gi ceva mai mult de
10 documents Insa aceste cifre aproximative nu infatigeaza de-
cit numai o foarte mica parte din totalul izvoarelor paleografi-
ce slave care in sec. XI-XIX s-au saris de eatre romani caci
din datele consemnate in izvoare mai ales in documente se vede
ca numaral textelor depagea in chip covirgitor cifrele aproxima-
tive exprimate mai sus.-

BIBLIOGRAPIE
Emil Kaluiniacki Obzor slaviano.russkih paNatnikav
pislma i jazyka nahodjaVihsja v
bibliotekah i arhivah l'vovskih in
"Trudy arheologi;eskogo saezda v
Kieve", II, la, 258-259 gi 3o9.
TOspenschi - 0 nekotasausaalawiLati
21-sitamh.s4k2agad hronjagaihsja v
Londona A Oasarnal Minis.
terstva Narodnogo Prosve;Cenila" CC
(1878) ,no1embrie,p170-943

A.J.Jacimirski Slavjanl4a i russkija rukopisi rumyn-

skih bibliotek in"Zbornik otdelenija
russkogo jazyka i. slovesnosti impe..
rator. Akademidnauk" 79, S.Petersbug,
1905.
Ilie Barbulescu - Cur tele literare la_romani
ca sl.avonismului cultural (Bucuregti).
1928.
Damian Paogdan - Despre manuscrisele slave din Bib-
lioteca Academiei Romaneein "Arhiva
romaneasoatIV,(1940), pag.103-135.-
as, 10 am In° pjja_.pj22.josaus.Aáy.2::EpjL_can.5., p.108-
1147.

- Le Syntagme de B1astarts dans le

version du chroni taear roumain Ma-
caire, in "Premier Cong* interna-
tional dqtades balkaniques et sud-

www.dacoromanica.ro
 - 40 -
-est europetnes #116suas des communica-
tions de la de16gation rommaine.
Moyen ágeV Bucarest ,1966, pag.7-10.
- it
- La mise en valeur des fonds de manus-
scrits et de documents slaves de la Bib-
liottheque de l'Academie de la Rtpub-
lique Sooialiste de Roumanie in Re-
vue Roumaine d'histoire"VII (1968),Nr.
4 p. 587-612.
P.P.Panaitescu - Manuscrisele slave dia Biblioteca Acq-
demiei R.S.R. I (Bucuregti)1959

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro