IZVOARELE STUDIERII Descifrarea scrierii ieroglifice.

Apariţia şi
dezvoltarea egiptologiei.
ISTORIEI ORIENTULUI Selectarea & Prezentare
ANTIC (EGIPTUL ŞI
Sergiu Valuta/Cristian Abdusha
MESOPOTAMIA)

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

LIMBA SCRISUL SISTEMUL DE
INSTRUIRE
 Limba vorbita si literara a egiptenilor antici s-a schimbat pe parcursul istoriei aproape IV mil a poporului si a
trecut prin cinci stadii consecutive ale dezvoltarii ei. In literatura stiintifica se disting
 Limba Regatului Vechi – limba egipteana veche 2700 a.Chr - 2050 a.Chr

 Limba egipteana medie – numita si limba clasica , datorita faptului ca anume in aceasta limba au fost scrise
cele mai bune opere literare , considerate mai tarziu modele de imitat. 2050 a.Chr - 1500 a.Chr
 Limba egipteana noua - 1500 a.Chr - 700 a.Chr

 Limba demotica - 700 a.CHr - 400 a.Chr

 Limba copta - 200 a.Chr - 700 p.Chr

 Desi intre aceste limbi exista o continuitate , fiecare dintre ele era o limba specifica cu o structura gramaticala si
lexicala care se deosebeau una de alta. [1]
În Egipt, datorită cerințelor economice, sistemul Sistemul de scriere se dezvoltase
deja în Regatul Timpuriu. Compoziția semnelor prezintă etapele de dezvoltare a
scrierii antice. Semne ale Egipteanului literele erau picturale și sonore, exprimând
una sau mai multe mai multe consoane.[2]
SCRISUL
 Pentru fixarea diferitelor fenomene ale vieţii multilaterale Şi activităţii economice, egiptenii
antici au creat un sistem original şi complex al scrisului, care putea să redea diver-sele nuanţe
ale gîndirii și manifestărilor sufletului uman. Scrisul egiptean a luat naștere la sfîrșitul mileni-
ului al IV-lea f. e. n., a parcurs o cale lungă de formare și s-a constituit ca un sistem dezvoltat
la inceputul perioadei Regatului Mijlociu. Baza lui iniţială a fost scrierea pictografică,
pictografia, în care orice cuvint sau noţiune (de exemplu. <soare>, <casa> sau <luarea de
prizonieri>) erau înfățişate sub forma desenelor respective (soare, casă sau oameni cu mii-nile
legate).[1]
SCRIEREA
IEROGLIFICA
 ἱερογλύφος, Hieróglyphos) este numele
semnului scris în unele sisteme de scriere.
Hieroglifele pot însemna atât sunete individuale și
silabe (elemente de scriere alfabetică și silabică),
cât și morfeme, cuvinte întregi și concepte (
ideograme).[3]
 Semnele au devenit ultrasonice atunci când desenul a încetat să transmită doar sensul
cuvântului, dar a început să fie folosit, ca și în rebus, și pentru transmiterea sunetelor incluse în
ea. Deși pentru fiecare sunet individual (consoană, deoarece vocalele nu au fost evacuate) a
fost dezvoltat un semn pentru o literă alfabetică egiptenii nu au trecut niciodată.[2]
 Odata cu scurgerea timpului si pe masura complicarii conducerii , necesitatii aplicarii mai
frecvente a scrisului pentru diferite nevoi desenele pictografice au inceput sa reprezinte nu
numai notiunile concrete respective – soare , casa … dar si imbinari de sunete , silabe , cu
ajutorul carora puteau fi exprima si mai multe alte cuvinte si notiuni . [2]
 Aceste semne grafice au căpătat denumirea de hieroglife, iar scrisul egiptean - de scriere
hieroglifică. Pe la mijlocul mileniului al Il-lea f. e. n numărul hieroglifelor folosite mai des era
de circa 700, iar in epoca greco-romană de cîteva mii.[2]
INSTRUIREA
 Studierea diferitelor tipuri de scriere hieroglifică
avea loc în școli speciale de scribi și era accestibilă
numai reprezentanţilor clasei dominante.[1]
 Pentru inceput unele surse ne vorbesc ca viitorul
ucenic scris era necesar sa aduca un prinos / jertfa
pentru zeul Tot (inventatorul scrisului si idolul
cunostiintelor) si sa citeasca un text deosebit . [4]
MODALITATI SI ALTE
INCERCARI DE DESCIFRARE
A IEROGLIFELOR EGIPTENE
 In sec.XVII Athanasius Kircher scrie o multime
de lucrari stiintifice prin care staruia fara de
succes sa descifreze heroglifele egiptene ,
explicand in mod arbitrar fiecare semn ca un
cuvant sau notiune filosofica . Meritul lui
consta numai in aceia ca a recunoscut limba
copta drept urmasa a limbii egiptene vechi.[4]
 Spre sfr.sec.XVIII savantii Georg
Zoega si Guin Iosif au determinat just ,
ca hieroglifele egiptene insemnau in par
te sunete si ca
in ramele ovale (cartuse) erau inscrise n
umele regilor egipteni (ale faraonilor).
[4]
 Apoi Thomas Young
a descoperit in scrierea egipteana existenta semnelo
r fonetice si a reusit sa descifreze chiar si cateva nu
me .[4]
Lucrarea : ,,Descoperir
ea Egiptului,, in 48 de
volume 1809 – 1828[1]
DESCIFRAREA
SCRIERII IEROGLIFICE
 Descoperirea în anul 1822 a cheii descifrării scrisului egiptean
antic dat uitării de către savantul francez Jan Fransois
Champollion Analizînd o inscripţie antică (începutul secolului
al II-lea i.e.n.), descoperită în satul Rozetta (Delta Nilului),
care era scrisă în două limbi (in limba egipteană antică și
limba greacă antică), Champollion, bazîndu-se pe cunoașterea
limbii grecești, a reușit la început să descifreze semnele
numelor de regi (Ptolemeu și Cleopatra), iar apoi şi multe alte
semne ale scrisului egiptean.[1]
Champollion nu numai că a pus începutul descifrării scrisului egiptean, dar, și
a condus o expediție specială în Egipt. El a elaborat prima gramatică și primul
dicţionar ale limbii antice egiptene care au fost editate după moartea lui. [1]

Începind cu anii 20 şi terminînd cu anii 80 ai secolului al XIX-lea, îin știința

europeană a fost înfăptuită o amplă muncă de încheierea descifrării scrisului,
de colectare a inscripţiilor și a materialelor autentice, de editare a
monumentelor civilizaţiei egiptene antice. [1]
 O mare insemnătate a avut activitatea savanţilor germani C. Lepsius Si H. Brugs care
au încheiat descifrarea începută de Champollion,
au îmbogăţit ştinţa cu noi monumente, cercetate de ei în timpul expediţiilor arheologice.
Tot ei au pus începutul istoriei şi cronologiei egiptene antice propriu-zise (studiile lui C.
Lepsius <Cronologia egipteană> și <Cartea despre faraonii egipteni> (1848-
1849) şi H. Brugs <Istoria faraonilor>)[1]
 Ын ачеастэ привинцэ ун принос маре ын ежиптоложие ау адус де Руже , Шаба , Масперо
Лепсиус , Бругш , Ревью , Ерман , Зете , Гардинер ши ынвэцэторул рус В.С. Голенишчев.
[4]
 Data iniţială a nașterii egiptologiei ca disciplină
APARIŢIA ŞI
ştiinţifică a devenit, însă, descoperirea în anul 1822 a DEZVOLTAR
cheii descifrării scrisului egiptean antic dat uitării de
către savantul francez Jan Fransois Champollion[1]
EA EGIPTOL
OGIEI.
 Champollion n-a pus decit bazele egiptologiei. Incepînd cu anii 20 şi terminînd cu anii 80 ai
secolului al XIX-lea, în știința europeană a fost înfăptuită o amplă muncă de încheiere a
descifrării scrisului, de colectare a inscripţiilor și a materialelor autentice, de editare a
monumentelor civilizaţiei egiptene antice.[1]
PERIOADA DE ,,AUR,, A
EGIPTOLOGIEI
 Din anii 80 ai secolului al XIX-lea a început o etapă_nouă,strălucită în egiptologie care s-a
caracterizat prin:
 l) crearea unei metodici riguroase a săpăturilor arheologice efectuate pe suprafeţe
vaste prelucrarea minuţioasă și păstrarea în bune condiţii a materialului colectat;
 2) editarea știinţifică a monumentelor scrisului sub formă de culegeri, însoțite de comentarii
filologice și istorice amănunţite;
 3) elaborarea diferitelor probleme ale istoriei şi culturii Egiptului Antic, apariţia unor lucrări
de sinteză despre istoria Egiptului Antic și despre rolul civilizaţiei egiptene in istoria
Orientului Apropiat.[1]
 Unul dintre primii egiptologi, care au inceput săpăturile sistematice
pe suprafeţe vaste, precum și organizarea unui muzeu specializat de
antichităţi egiptene, a fost O. Mariett, care a descoperit complexul
religios Serapeus,[1]
 Activitatea lui rodnică a fost continuată cu succes de către englezul
U. Flinders Pitri, care a început studierea sistematică a piramidelor
egiptene, și care a efectuat săpături de amploare îin unul dintre
orașele Rega tului Mijlociu (Cahun) - Illahun[1]
F. Pitri a stidiat multe monumente ale scrisului și culturii materiale, începind cu epoca
străveche şi terminînd cu perioada saisă.[1]

El a devenit unul dintre intemmeetorii ,,Fondului de cercetari ale Egiptului

O. Mariett și F. Pitri au organizat bune depozitare a monumentelor descoperite și

păstrarea lor pentru știinţă, în timp ce mai înainte multe dintre ele erau prădate şi
nimereau in miinile numeroșilor colecţionari.[1]
 Mare importanţă a avut publicarea materialelor arheologice sub formă de serii în mai multe
volume, bunăoară: <Catalogul general al antichităţilor egiptene ale muzeului din Cairo>
(1901--1916). 0 mare realizare în publicarea monumentelor scrise a devenit opera in cinci
volume <Documente istorice despre istoria Egiptului din cele mai vechi timpuri și pină la
cucerirea persană> de cercetătorul american D. Brested.[1]
 În culegerea monumentală
<Izvoarele prime ale antichităţilor
egiptene>, sub
conducerea papirologului German C.
Zete, au fost editate colecţii foarte
preţioase de documente de cea mai
mare importanţă din regatele
Vechi,Mijlociu și Nou, inclusiv 4
volume de <Texte ale piramidelor>,
4 volume de documente ale dinastiei
a XVIII-ea.[1]
 În istoriografia europeană de la începutul secolului
al XX-lea a căpătat o mare însemnătate lucrarea
egiptologului rus V. A. Turaev <Istoria Orientului
Antic> (vol, I--I1, 1912 - 1913). La fel ca şi pentru
G. Maspero și Ed. Meyer, așa și pentru B. A. Turaev
istoria Egiptului Antic ocupă unul dintre locurile
principale[1]
 Q nouă etapă în dezvoltarea cercetărilor egiptologice
a început din anii 20 ai secolului al XX-lea. În stiinţa
europeană are loc reevaluarea rolului și locului
civilizaţiei egiptene în istoria antică a Orientului
clasic.[1]
CUNCLUZII PARERI &
REFLECTII
Istoria Egiptului antic prezinta un capitol de baza in studierea aparitiei primelor civilizatii , formarii primelor forme statale si o
bogata sursa de izvoare istorice scrise/nescrise care prezinta o importanta enorma pentru societatea coontemporana.
Pe baza cunostiintelor aflate in urma descifrarii scrierii ieroglifice egiptene antice sau obtinun o multitudine de cunostiinte a
societatii antice pe parcursul dezvoltarii acesteia ce ne fac fa privim imaginea lumii antice mai complex.
Aparitia egiptologiei ca stiinta a dat dovada cat de importanta este insusi istoria si cultura egiptului antic , iar dezvoltarea acesteia pe
parcursul ultemelor secole si ramificarea acesteia in cateva subgategorii cum ar fi :
 Descifrarea scrierii ieroglifice – Scoala Veche si Scoala de Berlin

 Egiptologia Biomedicinala si Mumiile

 Egiptologia Muzeala

Pe masura ce aceasta stiinta afla progres aflam si vom continua sa descoperim lumea antica cu mult mai indetaliat , biblioteca noastra
bogata acumulata in urma cercetarii egiptului antic ne va servi ca sursa de informa si prevenire a unor potentiale eventualitati neplacute
pe viitor , aici putem face referire cat si la istorie in intregime.
SURSE SI MATERIALE
BIBLIOGRAFICE
Descifrarea Scrierii Ieroglifice Aparitia si Dezvoltarea Egiptologiei

 Istoria Orientului Antic trad.rusa. De  Istoria Orientului Antic trad.rusa.

F.Obada Sectiunea I an.1990 [1] De F.Obada Sectiunea I an.1990 [1]
 История Древнего Мира глав.ред.
И.М.Дьяконов Глав.Ред.Вост.Литер.
Москва 1989 [2]
 История Ориентулуй Антик
В.И.Авдиев едит.Картя
Молдовеняскэ 1962 [4]
 Иероглиф — Википедия
(wikipedia.org) 22.09.23 / 22:30 [3]