Udroiu Gabriel, Tobos Eric, Dimache Matei, Laurentiu Nicolae.

Stanciu
Teodora, Bratu alexandra

SCULPTURA SI LITERATURA
GREACA
Sculptura Greaca
 Spre deosebire de cea egipteană și
babiloniană, sculptura greacă nu mai este
hieratică, sau supusă unor norme rigide, ci
căuta idealul, frumusețea din natură.
Sculptura greacă clasică a avut o perioadă
de evoluție relativ scurtă (circa trei
secole), dar a marcat puternic istoria
sculpturii universale.
 Istoria sculpturii grecești poate fi divizată
în mai multe perioade:perioada egeeană ;
perioada de formare ; perioada arhaică ;
perioada clasică; perioada elenistică.
 In perioada Egeeana se remarca 3
culturi:cultura cicladica;cultura
minoica;cultura miceniana. Fiecare fiind
diferite una de alta dar avand conexiuni
una cu alta.
 perioada de formare (secolele IX - VIII î.Hr.).
Sculpturile sunt de mici dimensiuni și au mai
mult un rol votiv: sunt reprezentați mai ales
atleți sub formă de nud. Materiale utilizate:
alabastru, aur, bronz.

 perioada arhaică (secolele VII - VI î.Hr.):

apare sculptura monumetală, asemeni celei
egiptene, utilizată în temple și lăcașe de cult.
Tinerii sunt reprezentați în ipostază nudă,
reliefând astfel frumusețea trupului uman, dar
și trăsături ca eroismul, vitejia. Tinerele sunt
reprezentate îmbrăcate și pline de grație.
 Sculptura în epoca arhaică este mai
convențională în ceea ce privește
reprezentarea figurilor masculine și feminine,
numite Kouros și respectiv Kore.
 perioada elenistică (secolele IV - I î.Hr.):
are loc o înflorire a sculpturii, temele
devin tot mai variate, trăsăturile umane
sunt reprezentate cu multă acuratețe.Cel
mai cunoscut sculptor fiind Myron.
 perioada clasică (secolele al V-lea și al IV-
lea î.Hr.). Trupul uman este prezentat în
toată splendoarea sa
(utilizarea bronzului permițând redarea
mai fină a masei musculare), fiind vizibile
și dramatismul, eroismul. Un exemplu:
carul de luptă din Delphi realizat în
mărime naturală din bronz. Tot perioadei
clasice aparțin și sculpturile și
basoreliefurile care ornează Parthenonul
Sculptori renumiti
 Polykleitos , activ între 465 și 417 î.Hr. , mai întâi
în Peloponez și apoi la Atena , este considerat
inițiatorul fazei clasice a sculpturii, grație aranjării
raționale a studiilor privind armonia și proporția
umană. De asemenea, a aprofundat
tema chiasmului , adică ritmul încrucișat care
generează lucrări elegante și libere, de extremă
naturalețe  .
 Phidias , un contemporan al Polykleitos, a fost
printre cei mai influenți sculptori ai timpului său.
Ateneul, deja pregătit ca un artist de bronz de
succes, a fost însărcinat de Pericles să
supravegheze decorarea sculpturală
a Partenonului . După ce a creat o Athena colosală
pe Acropole , s-a dedicat simulacrului noului
templu, apoi frontoanelor , metopelor și frizei
interne a celulei. În aceste lucrări a demonstrat
abilitatea de a construi figuri mișcate dinamic, de
mare vitalitate, care interacționează liber cu
spațiul înconjurător  .
Literatura Greceasca
 Literatura Greciei antice se referă la literatura scrisă
în greaca veche de la cele mai vechi opere scrise
în limba greacă până în secolul al V-lea și
ridicarea Imperiului Bizantin.
 Cele mai importante opere de la începuturile
literaturii grecești îi aparțin
lui Homer, Iliada și Odiseea. Celălalt mare poet al
perioadei preclasice a fost Hesiod. Cele doua opere
ale sale, care s-au păstrat până în prezent sunt Munci
și Zile și Teogonia.
 Cei doi poeți lirici mai importanți au
fost Sappho și Pindar. Tot grecii au inventat
și teatrul și au creat opere care sunt încă recunoscute
ca fiind printre cele mai bune scrise vreodată. Dintre
sutele de tragedii scrise și reprezentate în epoca
clasică, s-au păstrat doar câteva piese a trei
autori: Eschil, Sofocle și Euripide.
 Asemenea tragediei, comedia a apărut dintr-un ritual
în cinstea lui Dionysos, doar că în acest caz piesele
conțineau obscenități, insulte și vulgarități. Piesele
care s-au păstrat, aparținând lui Aristofan, au
reprezentat un model pentru generațiile și epocile
viitoare. Menandru este considerat ca fiind cel mai
bun dintre scriitorii Noii comedii.
 Doi dintre cei mai importanți istorici care au trăit
vreodată au scris în timpul epocii clasice
grecești: Herodot și Tucidide. Un al treilea
istoric, Xenophon, și-a început opera,
"Hellenica", de unde a terminat Tucidide, din 411
î. Hr. până în 362 î. Hr.
 Cele mai mari realizări în proză din secolul al IV-
lea sunt din domeniul filozofiei. Au existat
mulți filozofi greci, dar trei s-au detașat de
restul: Socrate,
 Până în 338 î.Hr., toate orașele state grecești, cu
excepția Spartei au fost cucerite de Filip al II-lea
al Macedoniei. Fiul lu lea î. Hr. centrul principal
al culturii grecești. Poezia greacă a înflorit în
special în secolul al III-lea î. Hr. Poeții principali
au fost Teocrit, Callimah, și Apollonius din
Rodos. Teocrit, care a trăit aproximativ din 310
până în 250 î. Hr., a fost creatorul poeziei
pastorale, un gen dezvoltat apoi de poetul
roman Vergilius în Ecloge.
Literatura greceasca moderna(dupa 1453

 Literatura greacă modernă se referă la

literatura scrisă în limba greacă
începând cu secolul al XV-lea,
desprinsă din literatura bizantină târzie,
din secolul al XI-lea. Erotokritos este
fără îndoială capodopera acestei
perioade, și poate a literaturii grecești
moderne. Este o romanță în versuri
scrisă în jurul anului 1600
de Vitsentzos Kornaros (1553-
1613). Korakistika (1819), un pamflet
scris de Jakovakis Rizos Neroulos și
îndreptat împotriva intelectualului
grec Adamantios Korais, este un
exemplu important al Renașterii
grecești și a naționalismului apărut.