Judetul BUZAU

I.Pozitia geografica
Judetul Buzau este situate in partea de sud-est a tarii , intre
paralelele 4450' si 4540' si meridianele 2615' si 2715'. Se invecineaza
cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest , Vrancea la nord-est , Braila la
est , Ialomita si Ilfov la sud si Prahova la vest.
Buzaul ocupa cea mai amre parte a bazinului hidrografic al raului
cu acelasi nume , cuprinzand in mod armonios toate formele de relief:
munti in partea de nord , campii la sud, intre acestea aflandu-se zona
coliniara subcarpatica.
Din punct de vedere petrografic , muntii judetului sunt constituiti
in cea mai mare parte din gresii , marne , argile , sisturi , conglomerate ,
cunoscute sub genericul de flis. In zona coliniara predomina marnele ,
argilele , nisipurile , calcarele si gresiile. Campia incepe sa se formeze in
era cuaternara si este alcatuita din pietrisuri si nisip adanc , din lut (loess)
spre suprafata.
II.Relieful
Zona de munte:
Este formata din muntii Buzaului si Vrancei , componenti ai
Carpatilor de Curbura.
Muntii Buzaului aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului
cu acelasi nume sunt constituiti din cinci
masive: Penteleu , Podu Calului , Siriu ,
Monteoru si Ivanetu.
Masivul Penteleu , delimitat de
Basca Mica si Basca amre , este cel mai
important , atat ca dimensiuni , cat si ca
altitudine (1772 m). sub aspect
petrografic , este format in mare parte din
flis grezos (gresie de Tarcau) , marne ,
marne calcaroase , flis bituminous , conglomerate. De-a lungul anilor ,
agentii externi au taiat vai adanci si interfluvii , care favorizeaza
alunecari de teren.
1

Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Basca mare si Buzau.
Inaltimea maxima este de 1440 m. rocile predominante sunt gresiile ,
marnele , sisturile argiloase. Ca aspect geografic , masivul se infatiseaza ,
raportat la Penteleu , mai fragmentat , individualizand culmile Podu
Calului , Teharau si Bota.
Masivul Siriu , cuprins intre Buzau , Crasna si Siriu , este alcatuit
din gresii dure si marne. Cota maxima este de 1663 m , in creasta Malaia.
Varful Siriu , cunoscut si sub numele de Bocarnea , are 1695m. ca aspect
general , masivul se aseamana cu celelalte din Carpatii de Curbura. In
apropierea Malaiei se afla Lacul Vulturilor , cunoscut si sub numele de
Lacul fara fund.
Masivul Monteoru este situate in partea de sud a muntilor Siriului.
Inaltimile , sub forma de semicerc , se mentin la peste 1000m , cu
altitudinea maxima in varful Monteoru(1345m). Masivul Ivanetu este
situate la sud de Basca Roziliei , cu orientare est-vest; face legatura cu
zona subcarpatica. Ca aspect geografic si structura petrografica , se
deosebeste prea putin de celelalte masive. Inaltimile maxime se mentin in
jur de 1000m ( Ivanetu 1191m). De mentionat faptul ca in acest masiv isi
are obarsia primul pinten paleogen (de Valeni) , care patrunde adanc in
zona subcarpatica.
Muntii Vrancei ocupa o suprafata mica in partea de nord-est a
judetului , la hotarul cu judetul Vrancea. Aici patrund versantii de vest ai
varfurilor Lacaut (1776m) , Goru(1984m) , Giurgiu (1720m) ,
Musa(1420m) , Pietrele Insirate (1476m) , Furu(1414m). Structura
petrografica si aspectul geografic nu sunt deosebite de Muntii Buzaului.
Principala bogatie montana o constituie lemnul , exploatat pradalnic
in trecut. Prin masurile luate in cadrul programului judetean de
conservare si dezvoltare a fondului forestier se asigura atat valorificarea
superioara a masei lemnoase , cat si intretinerea si refacera padurilor.
Prezenta active a omului se manifesta astazi si prin amplele lucrari de
modernizare a cailor de access pre punctele de exploatare , prin corectarea
torentilor si regularizarea cursurilor de apa , ceea ce se reflecta in
dezvoltarea rapida a localitatilor din zona si intensificarea activitatilor
turistice.

Zona de deal:
Este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului, fiind formata
dintr-o succesiune de culmi deluroase si depresiuni; altitudinea culmilor
variaza intre 400 si 800 m. Acestea sunt constituite din formatiuni mai
tinere , cum ar fi marnele , argila , nisipurile , gresiile , iar in parte
conglomeratele si calcarele. Cutarile largi , care le urmeaza ca orientare
pe cele ale muntilor (de le sud-vest la nord-est) , asa cum este cazul
dealurilor din sud si est(Istrita , ciolanu , Blajani si Buda).
Data fiind complexitatea de ordin geologic , dar mai ales geografic,
Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe.
Grupa centrala (Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile
Buzaului si Slanicului. Altitudinea maxima in Dealul Blidisel este de
821m. Eroziunea apelor Saratel , Balaneasa , Sibiciu , Rasavatu etc. a
fragmentat aceasta grupa intr-o serie de subunitati.
Dealurile Muscelului sunt delimitate de apele Balaneaza , Sibiciu si
Buzau. In componenta acestor dealuri intra culmile Bidisel (821m) ,
Muchea(746m) si Ursoaia (669m). Pedomina conglomeratele si gresiile ,
roci mai dure , situatie care explica si altitudinea mai mare.
Dealurile Dalma sunt cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa.
Alcatuirea geologica este asemanatoare cu a dealurilor precedente.
Principalele culmi sunt: Botanul(799m) , Posobesti(707m) , Muchea
Stanii (449m).
Dealurile Bocului cuprind partea de nord-est a grupei centrale.
Caracteristicile generale sunt asemanatoare cu dealurile mentionate.
Altitudinile de peste 800m sunt frecvente: Bocul (825m) , Glodul(807m),
Pitigoiul(806m). dintre varfurile cu altitudine mai mica mentionam:
Budineasa (663m) si Badinesti(591m).
Dealurile Paclelor sunt delimitate de paraurile Slanic , Saratel si
Baligoasa , afluenti ai raului Buzau. Culmile , paralele , au directia
aproape nord_sud si oscileaza intre 300-500m. Se unesc in partea de nord,
in dealul Tocilei, cu altitudinea de 598m.
Despaduririle si pasunatul irational din timpul regimului burghezomosieresc au dus la amplificarea degradarilor de teren , zona siind
cunoscuta sub numele de pamanturile buzoiene. Aspectul selenar al
peisajului este completat de Vulcanii noroiosi , fenomen unic in tara.
Acestia sunt grupati in doua platouri: Paclele Mici cei mai spectaculosi
si Paclele Mari , un studiu cuprinzator al acestora fiind realizat de
3

profesorul Sinpetru Silvestru, publicat in volumul Geografia judetului

Buzau.
Locuitorii acestei zone poarta astazi , pe baza programului judetean
de conservare a fondului financiar si combatere a eroziunii solului , o
adevarata batalie pentru reintroducerea pamanturilor rele in circuitul
productive, experimentele desfasurate pe suprafete din ce in ce mai marioferind rezultate mai mult decat promitatoare.
Grupa sudica este formata din dealurile Istrita si Cioalnu , zona
bine individualizata prin masivitate , altitudini mari , structura
petrografica, contact brusc cu campia.
Dealul Istrita este constituit din formatiuni grezoase si calcaroase ,
mai dure. Acestea au influentat atat masivitatea , cat si altitudinea (751m ,
in varful Istrita). La randul sau , dealul Istrita se imparte in mai multe
subunitati: dealurile Niscovului , situate in partea de est a grupei,
constituite din roci Levantine si cuaternare vechi , cu altitudini cuprinse
intre 200 si 400 m; masivul Istrita propriu-zis , mentionat mai sus , si
dealurile Naienilor , situate in vestul grupei , formate din aceleasi calcare
si gresii sarmatiene , care mentin aici , ca si in masivul Istrita , altitudini
in jurul cotei de 600m.
Expozitia sudica , solul calcaros si conditiile de micro-climat de tip
submediteranean favorizeaza cultivarea viteide vie. Masurile luate in
ultimii ani au vizat atat extinderea suprafetelor , prin executarea de terase
la altitudini tot mai mari , cat si modernizarea plantatiilor , cresterea
productiilor de struguri la hectar , omogenizarea si diversificarea soiurilor.
Rezultatele incurajatoare a obtinut Statiunea de cercetari viticole Pietroasa
si in experimental de aclimatizare in zona migdalului.
Dealul Ciolanu se dezvolta paralel cu Istrita si este unul din cele
mai mari masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni , fiind delimitat la sud
de depresiunea Niscovului , iar la nord de vaile Cricovului si Buzaului.
Gresiile sarmatiene si calcarele mentin si aici altitudini intre 600 si 700m:
Poiana Hotilor (737m) , Poiana Brosa(641m) , Varful bradului (661 m) ,
Varful Cetatuia(623m) etc. La est, intre Magura si Candesti , dealul
Ciolanului se prelungeste , in dealul Cerbului. Constituit din roci mai
slabe (argile , nisipuri , pietrisuri) , este supus intr-o masura mai mare
degradarilor de teren , altitudinea ajungand la 539m.
Grupa estica este dominate de Delaurile Calnaului , limitate intre
vaile Slanic si Ramnic si drenate de paraul Calnau. Are doua mari
4

subdiviziuni : una Nordica , formata din depozite vechi(varsta miopliocena) , si alta estica , formata din depozite mai noi , de varsta
levantina si cuaternara.
Din prima subdiviziune fac parte Dealurile Bisocii , delimitate de
Slanic si Ramnic. Altitudinile maxime sunt cuprinse intre 00 si 970m ,
atat ca urmare a cutarilor violente , cat si datorita rocilor mai dure (de
varsta meotiana , potiana si daciana). Cele mai inalte varfuri : Bisoca
(970m) , Ulmusorul(943m) , Sindrila(900m) , Badicul (814m).
delimitarea de munti este bine conturata de un culoar depresionar , care
trece prin localitatile Lopatari , Brebu , Bustea , Ciresu , Lopatareasa,
Recea , Sindrila , Plesi , Jitia , Neculele.
A doua subdiviziune , cea de sud-est , se caracterizeaza prin directia
culmilor nord-sud , prin roci moi , de varsta levantina si cuaternara , prin
suprafetele mari expuse degradarii (alunecari de teren , torenti noroiosi).
Dupa fragmentarile cauzate de vaile principale , aceste dealuri subdivid in
trei culmi:
Dealurile Blajani sunt situate intre Calnau si Slanic, cu directia de
cutare nord-sud , avand ca principale culmi Caratnaul(663m) , Blajani
(482m) , Varful Mare (486m).
Dealurile Budei , situate intre Calnau si Ramnic , sunt constituite din
pietrisuri de Candesti. Inaltimea lor se mentine in jurul a 500 m la nors ,
iar in sud ajunge la 637 m(Piatra Alba).
Dealurile Capatanei se afla intre Ramnic si Ramna , altitudinea
maxima fiind de 591 m (Varful Capatanei).
Grupa vestica (sau Dealurile priporului) este constituita dintr-o
serie de dealuri relative inalte:
Dealul Cornetel , situate intre Buzau si Basca Chiojdului , este
constituit din formatiuni Pliocene si cuaternare vechi , formand o regiune
intens degradata. Inaltimile cele mai mari sunt de 827 m(vf Cornetel) si
713 (vf Cetatuia).
Dealul Priporului ,situate intre Valea Zeletinului si Basca
Chiojdului , prezinta o structura petrografica asemanatoare cu zona
carpatica , iar altitudinea maxima atinge 823 m in varful cu acelasi nume.
Dealul Salcia, masiv cuprins intre Zeletin si dealul Ciolanu , limitat
de doua cursuri de apa-Cricov si Buzau, se imparte in trei subunitati :
dealul Salcia (716m) , constituit din roci vechi; la sudintre varful Salcia si
dealul Cioalnu , se afla inseuarea Cislau-Cricov , cu altitudini intre 400
5

si 500m; intre varful Salcia si Zeletin urmeaza a treia subunitate , Podurile

Frasinelului , cu aspect de campie la o altitudine de 400-500m , care face
trecerea intre Valea Buzaului si bazinul Cricovului.
In zona de deal se afla , de asemenea , depresiunea-culoar RatestiScortoasa-Vintila Voda, precum si depresiunile Niscovului , PatarlageleCislau si Parscov-Berca.

Depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda incepe ,

dupa cum arata si numele , din Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana in
Valea Slanicului (Vintila Voda). Are un caracter subcarpatic , fiind
delimitata de dealurile Dalmei , Blocului ,Bisocii si Paclelor.
Depresiunea Niscovului , careia Dida Popescu i-a sacrat un studiu
geografic geomorfologic , aparut in volumul Geografia judetului Buzau
si a imprejurimilor, are forma unui uluc larg , cuprins intre dealurile
Istritei si Ciolanu, prin mijlocul caruia curge Niscovul , care si-a construit
cinci terase. Spre est se uneste cu lunca Buzaului , iar spre vest , peste o
inseurare de 300-400m , altitudine , se prelungeste in in depresiunea
Sangeru-Lapos.
Depresiunea Patarlagele-Cislau ,drenata de raul Buzau , este tipul
clasic al unei depresini cu vatra fara denivelari , inconjurata de inaltimi
(dealurile Muscelului , Cornetel , Salciei ,Ciolanu).
Depresiunea Parscov-Berca se intinde intre cele doua localitati ,
nefiind bine individualizata. Ea poate fi confundata cu lunca Buzaului ,
care o dreneaza.
Conditiile geografice prielnice au determinat-inca din vechimeconstituirea a numeroase asezari in zona subcarpatica a judetului Buzau.
In ultimii ani , pe baza politicii de dezvoltare echilibrata a tuturor zonelor,
acestea cunosc o puternica inflorire , ocupatiilor traditionale-viticultura ,
pomicultura , cresterea aminaleloradaugandu-li-se preocupari noi , legate
de activitati neagricole , care asigura mai buna valorificare a resurselor
solului si subsolului , a fortei de munca.
Zona de campie:
Cuprinde terenul dintre 40 si 100m altitudine. Trecerea de la zona
deluroasa se face lent la est de Buzau si brusc la vest de acest rau.
Pe un fundament dur , ce se gaseste mai ales in zonele inalte, s-au
depus , de-a lungul timpului , sedimente aduse de ape: bolovanis , pietris,
argile, marne , nisip , precum si loessul transportat de vant sau
6

cernoziomul provenit din putrezirea plantelor si aminalelor in amestec cu

loessul. In judetul Buzau zona de campie se subdivide in patru unitati
principale:
Campia Gheorghitei, care ocupa partea de vest , spre judetul
Prahova , ajunge pana la linia ce uneste localitatile Stalpu, Movila
Banului , Glodeanu Sarat. Predomina pietrisurile si depozitele loessoide.
Campia Baraganului de
mijloc ocupa interfluviul dintre
Calmatui si Ialomita. Este inclinata
pe directia sud-est. Partea din dreapta
Calmatuiului este ocupata de o fasie
lata de nisipuri , de la Smeeni si
Florica pana la Pogoanele, Caldaresti
si Padina. Dunele formate aici sunt ,
in cea mai mare parte , fixate. La sud de Rusetu se mai intalnesc dune
nefixate , intre ele formandu-se , temporar , lipsind , s-au format crovuri.
Campia Buzau-Calmatui cuprinde suprafata dintre cele doua rauri ,
avand aspectul a doua lunci comune. La contactul cu zona deluroasa ,
campia este formata de un con de depunere. Dincolo de Cilibia , ea devine
neteda , cu saraturi , cu grinduri , cu martori de eroziune , peste care
Buzaul isi trimite , uneori , viiturile spre Calmatui. In aceasta zona, intre
Tabarasti si Cilibia , se pot vedea buzoienele (vechi albii parasite ale
Buzaului). Prezenta acestor vai parasite , precum si depozitele de origine
carpatica si subcarpatica intalnite in lunca dintre Stalpu si Rusetu intaresc
ipoteza ca Buzaul a curs candva pe actuala vale a Calnaului.
Campia Ramnicului cuprinde partea de est a judetului. Are o
altitudine mai ridicata , nefiind afectata in prea mare masura de
subsidenta.Formatiile cuaternare sunt prezente si aici, prin depozite
loessoide si pietrisuri de Candesti. In partea de est , campia este limitata
de Buzau, de-a lungul caruia s-au format limane fluviale in vaile parasite
ale Ramnicului Sarat.
Subsolul este bogat in depozite de origine organica(petrol , carbune,
chihlimbar , calcar) si minerala (sare, gresie , argila , nisipuri , pietrisuri).
Carbunele , prospectat pana in prezent pe un perimetru de circa 125
de hectare , in zona localitatii Ojasca, este inferior si , deocamdata,
nerentabil pentru exploatare.

Calcarele se exploateaza la Ciuta , Viperesti si Badeni , fiind folosite

nu numai pentru amenajarea cailo rutiere sau obtinerea varului , ci si
pentru executarea unor lucrari de arta , cum sunt cele de la Muzeul de
sculptura in aer liber de la Magura.
Chihlimbarul se gaseste in perimetrul localitatii Mlajet , Sibiciu ,
Colti , Bozioru , Plostina si Terca.
In zona Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita , care
formeaza materia prima pentru fabricile de sticla din Buzau , Azuga ,
Scaieni. Argila , materia prima pentru industria ceramica se exploateaza la
Simileasca , Berca, Satuc si in zona din sud-vestul orasului Ramnicul
Sarat.
Din apele Buzaului si ale Ramnicului se extrag cantitati mari de
nisip si pietris , necesare la inaltarea obiectivelor de investitii industriale
si social-culturale , in care scop s-au amenajat numeroase balastiere.Din
zona de munte se exploateaza , tot pentru constructii , gresia.
Sarea formeaza zacaminte mari, sub forma unei diagonale
subpamantene , care strabate judetul din directia Istritei spre Manzalesti ,
Bisoca, Bratilesti , Goidesti.
Apele minerale sunt in cantitati mari si variate in continut, nefiind
valorificate decat in mica masura. Principalele zone cu izvoare sulfuroase,
feruginoase , clorosodica se afla la Siriu , Nehoiu , Monteoru , Fisici ,
Balta Alba, Strajeni , Nifon , Lopatari etc.
III.Clima
Judetul Buzau se incadreaza in zona de climat temperat-continental ,
caracteristica pentru intreaga tara. Datorita reliefului divers , in judet se
disting trei tipuri principale de climat: de munte , de deal si de campie.
Climatul de munte se caracterizeaza printr-o temperatura medie
anuala de 4-6. Vanturile bat deseori violent, predominant fiind cel de
nord-est. De remarcat prezenta foenului , format din masele de aer ce
coboara de la munte , in zonele unde se produc inversiuni de temperatura.
Precipitatiile sunt cuprinse intre 800 si 1200 mm anual.
In zona subcarpatica , unde predomina climatul de deal ,
temperatura medie anuala este de 8-10. In luna iulie aceasta ajunge la 1920, culminand , in anul 1968, la 37. Vanturile din nord-vest bat mai putin
8

violent, din cauza culmilor ce tin adapost. Si aici, ca si la munte, se

formeaza foenul. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 600-800
mm.
La campie temperatura medie anuala este cuprinsa intre 12-14. In
timpul verii maxima atinge valori de 37,4 , in luna iulie , iar in timpul
iernii -21. Vanturile dominante sunt cele din nord0est si sud-vest.
Crivatul aduce mase de aer reci , iar Austrul de aer cald , indiferent de
anotimp. Precipitatiile in aceasta zona sunt putine , cuprinse intre 400500mm.
Temperaturile maxime in aceasta zona sunt inregistrate in luna
august : 38 (1952, la Nehoiu); 38,4(1951, la Parscov); 39,6(1951 , la
Buzau); 39(1951, la Ramnicul Sarat), iar cele mai scazute , in februarie :23,5(1947, la Nehoiu); -29,6(1954, la Parscov); -29,6(1942, la Buzau);
-26,2(1940, la Ramnicul Sarat).
IV.Hidrografia
Relieful, conditiile climatice , structurageologica si logica si-in
ultimul timp, din ce in ce mai mult-omul influenteaza regimul hidrografic
atat de suprafata , cat si cel subteran.

1.Apele freatice subterane

Apele freatice subterane concorda in mare masura cu unitatile de
relief.
Zona montana , constituita din roci dure, prezinta fisuri care
faciliteaza circulatia apei. Ca urmare , izvoarele sunt numeroase si cu
debit mare. De mentionat aici izvoarele minerale, care contin H2S, cum
sunt cele de la Siriu, Lopatari , Nehoiu si Fisici.
Zona subcarpatica se imaprte in doua sectoare. Cel situate la vest
de Slanic este caracterizat printr-o circulatie rapida, dar la adancime, si o
mineralizare accentuate a izvoarelor, ca urmare a prezentei sari si a

gipsului. Astfel se explica existenta a numeroase izvoare clorosodice ,

cum ar fi cele de la Mledic , Gavanele si din Valea Muratoarei.
In sectorul din estul Slanicului apa este prezenta atat la mica
adancime , pe vai, cat si la mare adancime , pe interfluvii. Mineralizarea
izvoarelor este minima.
Zona de campie detine cantitati mari de ape subterane , in panze
mai groase spre zona de contact cu Subcarpatii. Din punct de vedere al
mineralizarii , acestea se incadreaza in tipul hidrochimid bicarbonate, cu o
mineralizare totala de 0,650gr/kg.
2.Apele curgatoare
Principala apa curgatoare este raul Buzau. Suprafata bazinului sau
este de 5505 km2 , lungimea de 325km, cu un debit mediu de 25,2mc/sec
la statia Banita. Izvoraste de pe partea estica a Muntilr Ciucas. In sectorul
montan primeste de pe partea stanga urmatorii afluenti principali:
Zabratau , Hartagu , Casoca , Basca Roziliei (formata , la randul sau , din
Basca Mare si Basca Mica) , iar pe partea dreapta , Valea Neagra , Siriu ,
Nehoiu. In sectorul subcarpatic viteza apei scade , valea se largeste si
forta de transport se diminueaza treptat, in special in depresiunile
Patarlagele-Cislau si Parscov-Berca. Principalii afluenti din zona sunt
Basca Chiojului si Niscovul , pe dreapta , iar pe partea stanga Sibiciul ,
Balaneasa , Saratelulu , Muratoarea , Paclele si Slanicul.
In sectorul de campie raul Buzau. , care se varsa in Siret , incepe sasi fixeze cursul pe o singura albie , viteza de curgere scade , transportul se
diminueaza , formand meander. In acesta zona are afluenti putini si cu un
debit neinsemnat. Principalul afluent este Calnaul. Se remarca , asa cum
aratam mai sus , prezenta limanelor fluviatile si a buzoienelor.
De-a lungul vremii , raul Buzau , care a avut mai multe albii ,
inclusive cea actuala a Calmatuiului , a pricinuit mari pagube materiale ,
caracterul sau torrential provocand inundatii catastrofale. In cadrul
programului national de hidroamelioratii , pe raul Buzau se construieste
barajul de la Siriu , primul din seria amenajarilor de acest fel prevazute
pana in anul 2000. infaptuirea acestui important volum de lucrari va
conduce , prin corectarea caracterului torrential al Buzaului si afluentilor
sai la dezvoltarea economica a intregii zone , la imbunatatirea conditiilor

10

de munca si de viata ale localnicilor, asigurandu-se , totodata , apa

necesara irigarii a peste 50000 de hectare de teren.
Raul Ramnic izvoraste de sud varful Furu. Dupa ce strabate zona
subcarpatica si de campie , se varsa in Siret. Debitul mediu, la Ramnicul
Sarat, ajunge la 17,7mc/sec. Lungimea este de 139,5 km , iar suprafata
bazinului de 943 km2.
Raul Calmatui are lungimea de 145 km , suprafata bazinului fiind de
820km2. izvoraste din zona mlastinoasa, delimitate de municipiul Buzau si
de comunele Stalpu , Costesti , Tintesti. Apele mlastinilor provin din
Buzau si Niscov. Conform principiului vaselor comunicante , isi fac
aparitia aici pe sub conul de depunere al Buzaului. Nu este lipsita de
interes ipotezza-afirmata anterior- ca, pe vremea cand se varsa in Dunare ,
Buzaulu curgea pe actuala vale a Calmatuiului.
Este demn de mentioant si paraul Sarata care, dup ace izvoraste din
jurul localitatii Monteoru , strabate partea de sud-vest a judetului si se
varsa in Ialomita.
3.Lacurile
Lacurile sunt multe si variate. Dupa geneza , aspect analizat in
detaliu in studiul lui Gr. Posea si M. Ielenicz , Judetul Buzau ,Editura
Academiei R.S.R., Bucuresti , 1971, situatia lor se prezinta astfel:
Lacuri preglaciare, intre care cel ami
reprezentativ este Lacul Vulturilor din Masivul
Siriu. Multi specialisti sunt de parere ca lacul s-a
format ca urmare a deplasarilor de teren in
conditii preglaciare.
Lacuri formate ca urmare a alunecarilor
de teren. Acestea au aparut in spatele sau intre valurile de alunecari a
terenului: grupul de lacuri de la Joseni , Policiori , de pe Valea grabicina.
Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei ape
curgatoare , prin alunecari de teren: Lacul Talharilor , de pe Valea Hansaru
, Lacul Casoca si altele.
Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si a tasarii in
zonele cu sare. Exemple: grupul de lacuri de la Meledic, lacul de la
Odaile, situat la izvoarele Muratoarei etc. In afara celor maturale, exista
numeroase lacuri artificiale , formate ca urmare a unor baraje de retinere
11

sau amenajari speciale. Dintre acestea, mai importante sint cele de la

Luciu , Boldu, Amaru, Costeiu si Glodeanu Sarat.
Limanele fluviale se afla pe malul stang al buzaului, cunoscute fiind
Balta Alba si Amara. Primul are apa salmastra si mal cu o valoare
terapeutica. La Balta Alba a inceput amenajarea unei statiuni balneare de
odihna si tratament. Amara are apa ulce , fiind alimentat de un parau si de
un canal din Buzau.
V.Solurile
Dintre factorii naturali care influenteaza formarea solurilor (relieful ,
roca mama , flora, fauna, omul), prin actiuni directe sau indirecte , relieful
are un rol principal. Iata de ce vom urmari repartitia solurilor in functie de
acesta.
Solurile din zona de munte sunt formate din podzoluri humicoferiiluviale, brune argilo-humice, brune acide de pajiste si , in luncile
raurilor principale , aluvionare. Din cauza umiditatii ridicate si a
temperaturii medii destul de scazute , material organica nu se poate
transforma in humus si, deci , au o fertilitate scazuta. Favorizeaza
dezvoltarea padurilor de rasinoase si foioase , pajistilor si pomilor
fructiferi.
Solurile din Subcarpati formeaza o gama variata de tipuri si
subtipuri. Predomina solurile zonale , cum ar fi cele brune sib rune
podzolice(depresiunea Niscovului). Din grupa solurilor intrazonale, legate
de roca, mentionam rendzinele , pseudorenzinele (in masivele Istrita si
Ciolanu); pep anta cu umezeala accentuate s-au format soluri gleice,
humico-gleice , iar in vaile raurilor , solurile de lunca. Pe aceste tipuri de
soluri , se cultiva cereale painoase , inul si canepapentru fibra, plantele
furajere fibroase. De asemenea , s-au infiintat plantatii intensive si
supraintensive de vita de vie si pfructiferi, cu deosebire meri.
Solurile de campie sunt dominante de cernoziomuri. Aceasta
familie este formata din cernoziomul levigat, acre ocupa cea mai mare
suprafata: la poalele Istritei , in piemontul Ramnicului , interfluviul dintre
Calmatui si Ialomita, in Campia RAmicului. Cernoziomul ciocolatiu si
castaniu ocupa partea de sud si est a zonei de campie. Solurile
sarate(soloneturi, soloceacuri , solodii), sunt prezente de-a lungul
12

Calmatuiului , pe Valea Saratei, in zona localiatii Stalpu si in sudul

Campiei Ramnicului. In partea de sud a Calmatuiului exista cernoziomuri
levigate nisipoase fosile, ce s-au stabilizat in deschiderile naturale din
vaile Buzau, Calnau, Slanic, Ramnic. Aceste soluri se preteaza foarte bine
cultivarii cerealelor grau, orz, porumb-florii-soarelui, sfeclei de zahar ,
precum si plantelor medicinale si furajere. De asemenea , mai ales de-a
lungul albiei raului Buzau s-au infiintat mari ferme legumicole. In terasa
Calnaului panza freatica fiind la mare adncime , capacitatea productive a
solurilor este conditionata de amenajarea unor incinte irrigate.
VI. Vegetatia si fauna
Relieful favorizeaza mareavarietate a florei si faunei judetului,
repartitia acestora putand fi urmarita in functie de altitudine.
Etajul subalpin ocupa suprafata de la 1400-1450 m in sus. Plantele
caracteristice sunt: jneapanul , smardanul , salcia pitica, aninul , afinul,
iarba stancilor, paiusca, taposica, stanjenul de munte, coacaza,roua
cerului, rogozul, stelarita , urzica etc.
Dintre vietuitoare mentionam: cinteza alpine, fasa
alpine, pietrarul , sturzul de piatra , ulii, vipera comuna,
soparla, ursii, lupii etc.
Etajul coniferelor se subdivide in:
Subetajul fagului, care cuprinde suprafete dintre
700 si 1300m. predomina , evident, padurea de fag, in asociatie cu aninul,
mesteacanul , paltinul, almul, cu arbustii de alun, tulchin, soc negru si
rosu etc. Plante ierboase: taposica, fragii, zmeurul , murul , asociatii de
ovascior , parusca, firuta etc.
Conditiile de viata , favorabile in raport cu etajul
superior , au facilitate existenta unui numar mare de vietati
, de la insecte la cerb si urs. De mentionat: cerbul ,
mistretul , veverita, rasul , jderul , ursul brun carpatin,
lupul ,vulpea, iepurele , soarecele de padure , ierunca,
cocosul de munte, mierla , sturzul , privighetoarea, uliul , vulturul etc.
Subetajul gorunului, corespunde cu zona subcarpatica. Padurea este
dominate de gorun, dar nu lipseste nici fagul , in special in zonele mai
inalte sau in locurile umbroase. In asociatie cu aceasta doau specii cresc
13

mesteacanul , plopul si arinul. Dintre arbusti: actina, jneapanul etc. Plante

ierboase:festuca, barboasa, firuta cu bulbi, mojdreanul , scumpia ,
carpinita, liliacul. In zona Vulcanilor noriiosi se intalneste Nitraria
schoberi(gardurarita). Este singurul loc din europa unde creste aceasta
planta.
Animalele sunt reprezentatede specii care vin fie din etajele
superioare , fie din cele inferioare. Exemple: veverita, caprioara , rasul ,
lupul, iepurele , soarecii de padure, ciocarlia, sarpele orb, scorpionul etc.
Silvostepa. Stepa cu palcuri de arbori ocupa cea mai mare parte din
campia judetului. Cuprinde glacisul Istritei si piemontul Ramnicului la
nord , iar la sud ajunge pana la o linie relative , are uneste localitatile
Padina, Rusetu, Galbenu, pe la nord-vest de localitatile Amara , Balta
Alba, avand ca limia la est comuna Valcele. Aici cresc:stejarul pufos,
brumariu, pedunculat, ulmul, parul, marul; dintre arbusti: paducelul ,
parul ciutei, macesul, lemnul cainesc, porumbarul , sangerul, drobita,
socul, murul; intre plantele ierboase predomina graimineele , asa cum
vom intalni si in zona de stepa.
Stepa ocupa numai partea de sud-est a judetului, iar reprezentantii
florei si-au restrans aria de crestere pe izlazuri , viroage si marginile
drumurilor. Aceasta este reprezentata de plante ierboase si arbusti. Dintre
ierboase mentionam grameneele-paisul , negara, pirul crestat, colilia- si
dicotiledonate: sofranul, maturile , trifoiul, mazarichea etc.
Prezenta in silvostepa si speta a nisipurilor , saraturilor si a luncilor
a asigurat o flora azonala. In terenurile saratoase dintre Buzau si Calmatui
vegeteaza obsiga , trifoiul si gusa porumbului.
In luncile Buzaului , Ramnicului si de-a lungul vailor cu mai
multasau mai putina apa s-au dezvoltat zavoaiele , formate din ulmi,
plopi, salcii, catina alba si cenusie. Plantele ierboase au ca principali
reprezentanti pirul si trestia de camp.
Fauna din stepa si silvostepa este reprezentata de clasele urmatoare:
mamifere(ordinal rozatoare:soarecele de camp, popandaul , iepurele de
camp); pasari(prepelita, potarnichea, gaurul , ciocarlia, cioara de
manatura, porumbelul , vrabia iar in ultimul timp si-a facut aparitia ,
venind din sud si imnultindu-se repede , gugustiucul);insecte(lacustele,
greierii, cosasii).

14

15

16