Referat Resurse Agroturistice si Legislatie

COMUNA VRANCIOAIA, JUDEUL VRANCEA

Iunie 2012

1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA VRNCIOAIA

1.1 PREZENTAREA LOCALITII Comuna Vrincioaia este asezata in centrul Depresiunei Vrancei, fiind limitata administrativ de comunele Valea Sarii - Est, Birsesti si Paulesti - Nord, comuna Tulnici - Vest si comunele Nistoresti si Naruja - Sud.
Vrncioaia este situata geografic n inima vechii Tari a Vrancei, ultimul loc unde proprietatea particulara s-a conservat pna la nceputul primului razboi mondial, n prezent aceasta manifestndu-se prin proprietatea unor sate vechi asupra padurilor, generic numite obsti. Suprafata comunei este de 5890 ha, n majoritatea lor fnete si pasuni naturale, la care se adauga ntr-o pondere semnificativa suprafete mpadurite natural sau prin plantatii. Terenurile arabile, plantatiile de pomi fructiferi si cele de vita de vie au o pondere modesta raportata la suprafatacomunei. Relieful este deluros, altitudinea medie este undeva la 500m, n vestul comunei ncep culmile Muntilor Vrancei. Rul Putna strabate comuna de la nord la sud-est, Satul Poiana fiind asezat si de o parte si de alta a raului, iar praie mai importante fiind Vasuiu, Haulisca, Saratelul si Leadova.

Denumirea comunei vine din legenda lui Stefan cel Mare si baba Vrincioaia, legenda care spune ca, dupa infringerea din fata turcilor de la 1478, Stefan cel Mare a cautat sprijin in Tara Vrancei, unde l-a si gasit in persoana Vrincioaiei, mama a 7 feciori. Din legenda aflam ca Vrincioaia si-a trimis feciorii alaturi de alti barbati veniti la chemarea ei sa apere Moldova , victoria lui Stefan cel Mare asupra turcilor la retragerea acestora din Moldova fiind consemnata de istorie. Ca drept multumire, Domnitorul a lasat prin hrisov domnesc drept proprietate asupra Muntilor Vrancei la cei 7 feciori ai Vrincioaiei, care ulterior au infiintat, spune legenda, sapte sate. Doua din satele infiintate de copiii Vrincioaiei sunt pe administrativul comunei, si anume: satul Spinesti, atestat documentar din a doua domnie a lui Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare.

satul Bodesti, considerat a fi cel mai vechi sat din comuna, dar fara probe documentare

Comuna Vrincioaia poarta acest nume incepand cu anul 1938, pana la acea data, atunci cand a fost comuna, purtand denumirea de Vasuiu. Istoricul celorlalte sate este datat relativ recent, si anme: satul Vrincioaia, fost Vasuiu, fost Scatura Vasuiului, este mentionat prima data in anul 1788, in inscrisurile Episcopiei Buzaului, unde apare cu biserica si 18 fumuri( familii care plateau impozit la stat si biserica) satul Poiana se pare ca este mult mai vechi, unii cercetatori afirmand ca, avand in vedere unele diferente de port si obiceiuri, acesta si-ar avea radacinile undeva prin muntenia, de unde a pribegit in sec. 17 in Tara Vrancei. In Tara Vrancei reforma administrativa a inceput pe vremea lui Cuza, a continuat in perioada urmatoare pana la declararea Romaniei regat - 1881 - dupa acea data fiind atestate ca si comune satele Vasuiu, Poiana si Spinesti, sate componente a comunei Vrincioaia. In perioada interbelica, in urma celor trei reforme administrative, s-au produs urmatoarele schimbari 1931 - comunele Vasuiu si Poiana sunt comasate, comuna fiind Poiana 1938 - se revine la reforma din 1931, / comuna Vasuiu luind numele de VRINCIOAIA, 1940 - comuna Vrincioaia se desfiinteaza, satul trecand la comuna Poiana In timpul celui de-al doilea Razboi mondial, in anul 1942, comuna Vrincioaia a capatat iar personalitate juridica de drept public, de aceasta data incluzand in administrativul ei satul Poiana. In toata aceasta perioada comuna Spinesti a functionat ca structura administrativa teritoriala, incluzand in componenta ei si satul Bodesti, la care se adauga proaspatul sat Muncei, rezultat din stabilirea locuitorilor din Spinesti pe proprietatile detinute in zona actualului sat Muncei. In anul 1950, comuna Spinesti a fost desfiintata, satele Spinesti si Bodesti fiind arondate comunei vecine Paulesti, iar satul nou creat, Muncei, la comuna Vrincioaia. In anul 1950, comuna Vrincioaia se invecina la est cu Valea - Sarii, la nord cu Birsesti si Paulesti, la vest cu Paulesti, iar la sud cu Herastrau, Nistoresti si Naruja. Din anul 1968, prin reforma administrativa facuta in temeiul Legii nr. 2/1968 privind impartirea teritorial - administrativa a Romaniei, comuna Paulesti a fost divizata intre comunele Tulnici si Vrincioaia, comuna Vrincioaia capatand un nou sat, Plostina, in vestul comunei, alaturi de satele Spinesti si Bodesti ale vechii comune Spinesti.

In urma acestei reforme comuna este formata din satele Vrincioaia - resedinta comunei, Poiana, Spinesti, Muncei, Plostina si Bodesti, enumerate in ordinea descrescatoare a populatiei. Activitile specifice zonei sunt: creterea animalelor, agricultura, sculptura n lemn i piatr, dar i alte activiti cum ar fi: exploatarea i debitarea de lemn sau comerul cu amnuntul. Printre posibilitile de cazare menionm: cazare la biserica din Vrncioaia.

.: Obiective turistice: - Observatorul seismologic Dr. Cornelius Radu - Observatorul seismologic Plotina - Biserica din lemn "Sf.Nicolae" din Vrncioaia - Obiective religioase n Plotina, Poiana i Spineti - Aria protejat Algheanu - atelier meter popular unde se confectioneaz obiecte bisericeti - case care pastreaz arhitectura tradiional - produse naturale: racitur de pleurotus, brnza de oaie la putin/capacica - Biserica "Adormirea Maicii Domnului", localitate Plotina - Biserica Sf. Maria, localitatea Poiana - Biserica Bodeti - Biserica Sf. Parascheva, localitatea Spineti

Vecini comunei Vrancioaia: Sihlea Fitionesti Vizantea-Livezi Tifesti Barsesti

Localitati Componente: Bodesti Muncei Plostina Poiana Spinesti Vrancioaia

comunei Vrincioaia este in totalitate formata din romani, conform declaratiilor de la recensamantul populatiei. Numarul maxim de locuitori comuna l-a avut in primii ani ai deceniului 8 din sec. 20, cand populatia comunei a atins in 1973 4400 de locuitori. Dupa acea data comuna a fost in regres, principala cauza fiind migrarea populatiei tinere la oras din cauza industrializarii. In anii 80 s-a ajuns la o situatie de relativ echilibru, pentru ca din anul 1992, sporul natural sa fie negativ, ajungand si la -25 la mie, in 2003, fiind undeva intre -15-17 la mie. In prezent comuna Vrincioaia are o populatie de aproape 3182 de locuitori. Satul cu populatia cea mai numeroasa a fost si este satul Poiana, care in ultimii 20 de ani se afla in cel mai accelerat ritm de descrestere , cauzata in principal de migrarea populatiei tinere. Populatie Feminina 1570(49.34%) Populatie Masculina 1612(50.66%) Satul cu o relativa constanta privind populatia este satul Spinesti, unde, din fericirre ponderea populatiei tinere este multumitoare. Raportul dintre barbati si femei este de 49,5% la 50,5%, iar pe sate se pastreaza aproape de acesta.
5

Populatia

Structura pe varste a populatiei este urmatoarea: 0-18 ani cca 20% 19 - 55 ani cca 37% peste 60 de ani Cca 43% Majoritatea tinerilor cu varste intre 20 si 35 de ani lucreaza in strainatate, dupa aprecierile administratiei nr. acestora fiind in jurul a 350 de persoane, barbati si femei, cu o pondere un pic mai mare a barbatilor. Nr. de gospodarii pe sate este urmatorul: Vrincioaia .. 250 Poiana 320 Spinesti . 210 Muncei ..170 Plostina . 85 Bodesti . 65 Din pacate, un procent insemnat din acestea sunt formate dintr-o singura persoana (cca 8%). Ocupatia majoritatii locuitorilor de vastra activa ( 16 - 65 ani ) este agricultura de subzistenta, totusi o parte relativ mare din productie- lapte si carne - merge la procesare In invatamant si administratia locala lucreaza aproape 100 de persoane iar in alte sectoare- comert, debitare lemn, altele , inca cca 40 de persoane. Economia locala este influientata si de cele trei obsti care detin in proprietate aproape 10.000 ha de padure si pasuni montane, din pacate acestea aflandu-sa pe teritoriul comunelor Nereju- majoritatea si Nistoresti. Profitul adus de exploatarea lemnului a dus la realizarea unor edificii de interes public, s-au dotat unele scoli cu mobilier, membrii obstilor primind an de an dividente si drepturi in natura, lucru care a dus la o relativa crestere a nivelului de trai, mai ales la persoanele sarace. Ca obiective economice locale putem enumera urmatoarele : sectia de prelucrare a laptelui din satul Poiana a firmei SC Monaco SRL atelierul de debitat lemn al aceleiasi firme sectia de cherestea a firmei ALT FORLEMN din Vrincioaia linia de debitat lemn a firmei S.C. Sorlemn SRL Vrincioaia linia de debitat lemn a Obstei Muntele Frumoasele din Vrincioaia Exista deasemeni o brutarie in satul Vrincioaia care este in curs de modernizare, brutarie cre a asigurat painea pentru comuna noastra cat si pentru satele limitrofe. Pe administrativul comunei avem un numar de 6 scoli, cate una in fiecare sat, cu gimnaziu fiind, incepand cu anul scolar 2008 - 2009, numai scoala de centru Vrincioaia. Populatia scolara totala nu depaseste 250 de copii, fiind in continua descrestere, fapt care a dus la inchiderea scolilor gimnaziale de la Muncei, Poiana si Spinesti
6

Posta Romana are organizata in Vrincioaia trei agentii : Plostina, Bodesti si Poiana. Reteaua de comert este formata din mici magazine satesti, nr. acestora fiind de 16 in toata comuna. Utilitatile de care beneficiaza locuitorii comunei noastre sunt: satele Plostina, Muncei si Vrincioaia au sistem de alimentare cu apa realizat pe programul SAPARD. Satul Poiana are alimentare cu apa in curs de realizare Retelele de telefonie mobila acopera aproape toate colturile comunei, telefonia fixa fiind slab reprezentata Satele care au obsti, si anume : Vrincioaia, Poiana, Spinestiul si Munceiul au televiziune prin cablu. Toate satele comunei sunt electrificate, existand totusi 12 locuinte neelectrificate, 6 din ele fiind in Magura, unde nu este retea electrica.

Clima
Clima este temperat continentala, cu ierni relativ blande, in ultimii ani lipsite de zapada, verile fiind toride si secetoase. Volumul anual al precipitatiilor nu este cunoscut, in ultimii ani s-a observat o polarizare a acestora, in sensul ca exista luni aproape fara precipitatii si luni in care, intr-o singura zi pot cade pana la 100 l/ mp. Circulaia diferit a maselor de aer, de la o perioad la alta, determin schimbri nepericuloase ale strii vremii, tocmai datorit faptului c teritoriul judeului Vrancea este destul de deschis maselor de aer de provenien i cu proprieti diferite, formate n zone situate la mii de kilometri. Aici se primete o cantitate de precipitaii mai mare de 400 mm. Relieful determin ns, o repartiie inegal de precipitaii. Astfel, n Cmpia Siretului, treapta de relief cea mai joas, cantitatea medie de precipitaii este mai mic de 600 mm, n regiunea dealurilor subcarpatice, ns ea nu depete dect local 800 mm, pe cnd n regiunea muntoas aceast cantitate ajunge pn la 1200 mm. Intervalul cel mai ploios este mai iunie, iar cel mai uscat decembrie februarie, cu prelungiri pn n luna martie. Cderile de precipitaii n cantiti mai mari de 30 mm n 24 ore sunt foarte frecvente pe ntreg teritoriul judeului. Cea mai mare cantitate de precipitaii, 199.5 mm n 24 ore, a fost nregistrat n depresiunea intradeluroas Mera.
7

Foarte frecvente sunt cantitile cuprinse ntre 40 i 80 mm n 24 ore, ceea ce arat agresivitatea mare a precipitaiilor i, implicit, rolul important pe care l are scurgerea superficial, fie n pnze, fie concentrat, n eroziunea solurilor de pe ntinsul teritoriului judeului, n special a celor din regiunea dealurilor i glacisului subcarpatic. Referitor la cderile de zpad i pstrarea lor pe sol, n regiunea muntoas i n dealurile subcarpatice nalte aceasta persist 80 120 de zile, pe dealurile joase, iar pe dealurile Tutovei rmne ntre 60 80 zile.

1.2 Resursele agroturistice naturale ale localitii

Relief
Subsolul Vrancei adpostete minerale utile, roci de construcii, ape minerale etc. Cele mai importante resurse sunt localizate n aria dealurilor subcarpatice, fiind reprezentate de sare, izvoare minerale, iar n cantiti mai reduse iei, gaze naturale i crbuni. Fiind situata in Depresiunea Vrancei, depresiune subcarpatica, relieful este de deal, cu altitudini medii.Dealurile au inaltimi cuprinse intre 500 si 600 de metri, fiind despartite de vai relativ adanci.Altitudinea maxima de pe teritoriul comunei este de 612 metri, atinsa de varful MaguraSpinesti. Inclinarea mare a straturilor geologige,existenta unor straturi acvifere (datorita argilelor din subsol), au dus la instabilitatea unora dintre versantii dealurilor,fenomenul alunecarii de teren si al degradarii solului fiind relativ des prezent in regiune.

Raurile Principalul curs de apa care traverseaza pe un parcurs de cca 15 km comuna Vrincioaia este raul Putna, care intra in comuna prin partea de NE, din comuna Birsesti si iese prin partea de E, in comuna Valea Sarii, unde dupa 100 de metri se uneste cu raul Zabala in punctul Grumaz. Este populat cu clean, mreana, scobar si specii de

peste de talie mai mica, uneori, coborand din amonte si pastravul. Populatia piscicola se regaseste, mult mai modest in principal pe paraul Vasuiu si ocazional pe Saratel si Haulisca. Paraiele care traverseaza comuna sunt : 1. Vasuiu - paraul care a dat denumirea vechii comune, care izvoraste din punctul Blana Stanii, tot pe administrativul comunei Vrincioaia si care se varsa la punctul Grumaz in raul Putna, dupa un parcurs de 18 km. 2. Leadova - parau care isvoraste din zona satului Spinesti - Coasta Sorii si se varsa in Vasuiu la intrarea in satul Vrincioaia dupa un parcurs de cca 12 km. 3. Haulisca - parau ce pleaca de langa satul cu acelasi nume din comuna vecina, se varsa in Vasuiu la limita dintre satele Vrincioaia si Muncei, pe administrativul comunei avand un curs de cca 7 km. 4. Saratelul - parau ce izvoraste din dealul Fetigului - ( Barhaboaia), isi ia denumirea de la gustul sarat pe care il capata cu 500 de m inainte de varsarea in Vasui, datorita depozitelor de sare pe care le traverseaza. 5. Algheanul - parau mult mai mic decat cele enumerate, izvoraste din zona satului Bodesti, are un parcurs de cca 6 km. Pana la varsarea in Vasui, pe segmentul sau inferior fiind o arie protejata de 27 de ha de saraturi cu vegetatie specifica, administrata de OSE Vidra. Debitul modest al acestor ape nu a creat probleme semnificative privind inundatiile din ultimii ani. Pe raza comunei Vrincioaia nu avem lacuri, unele balti, numite balhuie, avand un caracter temporar.

Rezervaii naturale
Rezervatia naturala Algheanu Aria protejat Algheanu ( tip geologic, peisaj ), are o suprafa de 10 ha i este situat n localitatea Vrncioaia. Structura geologic este alcatuit din depozitele de terasei a 6-a a Putnei, respectiv din prundiuri i nisipuri rocateglbui, situate peste depozitele salifere de vrsta aquitanian-burdigaliana formate din argile cenuii intercalate cu gipsuri i gresii gipsifere, acoperite de formaiuni ale breciei srii. n aceste formaiuni geologice deosebit de friabile i solubile, Pr. Algheanu i-a tiat o vale larg cu profil n U, ai crei versani sunt modelai de apele de precipitaii n forme specifice de lapiezuri ntlnite i pe masivul de sare care apare la zi pe versantul stng al vii.
9

Peisajul este definit de microrelieful cu lapiezuri al masivului de sare si de valea Paraului Algheanu, taiata in depozitele cu prundisuri de terasa ce acopera formatiunile gipsifere si salifere, de varsta burdigalian-aqitaniana. DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Algheanu LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 52^ 20^^N, 260 49^ 45^^E Aria protejata este situata in bazinul hidrografic al Paraului Algheanu. TIP geologica si de peisaj SUPRAFATA 10ha. CUSTODE Directia Silvica Vrancea SCURTA DESCRIERE Peisajul este definit de microrelieful cu lapiezuri al masivului de sare si de valea Paraului Algheanu, taiata in depozitele cu prundisuri de terasa ce acopera formatiunile gipsifere si salifere, de varsta burdigalian-aqitaniana.

REZERVATIA NATURALA CASCADA PUTNEI

Declarata rezervatie naturala prin Legea nr. 5/2000 Cascada Putnei este arie protejata de tip mixt, ce cuprinde zona in care raul Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane. Aria protejata cuprinde zona in care Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane. La iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite (gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), in care a sculptat un sector de defileu, o cascada pe care a parasit-o in urma miscarilor tectonice si o albie actuala caracterizata de o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76 metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri. In zona cascadei au avut loc intense procese tectonice dintre care cel mai recent a fost probabil cutremurul din 1802 in urma caruia este posibil ca raul sa-si fi schimbat cursul pe un sector de cca. 350 m aval de actuala cascada Urmarind albia Putnei in aval de viaduct, se constata direct caracterul transversal, marcat de o succesiune de ruperi de panta in trepte, din ce in ce mai accentuate, pe masura apropierii de "saritoare". Dupa ruperea de panta cea mai mare (cascada propriuziza), urmeaza un jgheab ingust de cca. 11,5 m cu mici marmite de evorsiune laterala, care debuseaza intr-o marmita bazala lunga de cca. 200 m si lata de 35 45 m care a ramas separata in actualul curs printr-un interfluviu in peretii caruia se manifesta numeroase microfalieri pe flanc de anticlinal reprezentand vechea cascada, care impreuna cu cea actuala si cu cascada Cainelui formeaza un ansamblu complex unic in Romania.

10

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Cascada Putnei LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 55^ 50^^N, 260 36^ 01^^E Aria protejata cuprinde zona in care Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane, TIP mixt, (hidrogeomorfolog c, botanic, peisaj) SUPRAFATA 10 ha. CUSTODE Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Focul Viu SCURTA DESCRIERE La iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite( gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), in care a sculptat un sector de defileu, o cascada pe care a parasit-o in urma miscarilor tectonice si o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76 metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri.

Vegetatia

este specifica tranzitului de la stepa la padure, majoritatea teritoriului fiind acoperita ierboasa, cca 15% cu tufarisuri iar diferenta cu padure . Predomina esentele de foioase, dar in extremitatea vestica a comunei, la cca 800 m altitudine, se intilnesc si coniferele. Versantii degradati ai torentelor si paraielor au fos plantati in special cu pin, plantatii care s-au adaptat conditiilor din zona(440Ha).

Vegetatia Vrancei cuprinde trei zone de vegetatie: padurea, silvostepa si stepa, cea mai intinsa fiind prima zona, care include pasunile, fanetele, livezile, viile precum si unele terenuri agricole, acoperind impreuna peste 70 % sin cele 481 700 ha ale fondului funciar. In cadrul acestei structuri se disting asociatii vegetale specifice diferitelor forme de relief. Astfel, molidisurile pure si in amestec acopera culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, cu goluri pe varfuri in care domina parusca, paiusul vanat si afinisurile. Fagetele montane pure si in amestec se intalnesc pe culmile mai joase ale muntilor si, in parte, pe dealurile inalte vestice. Gorunetele, goruneto-fagetele si fagetele cresc pe dealurile subcarpatice. Pajistile montane din depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin asociatii mixte defiruta violacee, paius vanat si rosu, iarba campului, ghizdeiul si altele. Padurile se intind pe 181 898 ha, reprezentand 2,9% din suprafata forestiera a tarii. Pasunile acopera cca. 8%, iar fanetele 5% din suprafata totala a fondului funciar. Un loc important il ocupa viile, renumite inca din secolul al XVII lea, atat in tara cat si peste hotare. Ele totalizeaza 32752 ha si sunt distribuite in trei bazine viticole principale: Cotesti, Odobesti si Panciu. Livezile ocupa 5408 ha, fiind raspandite in zona depresiunilor submontane si a dealurilor subcarpatice. Suprafata arabila cuprinde 146 871 ha.

Flora

cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante avnd ca origini

fitogeografice inuturi din Orientul ndeprtat pn la Oceanul Atlantic i din nordul Eurasiei pn la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de col, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc). 11

Fauna este specifica vegetatiei, aici se intalnesc majoritatea speciilor de pasari din
zona subcarpatica, mai putin cele specifice baltilor. Ca animale se intilnesc aproape toate speciile, si anume: cerb carpatin- rar, caprior- se inmulteste aici, mistret - in numar foarte mare, urs si lup - in tranzit, dar se pare ca se inmultesc si aici, animale mici de tot felul. Bogatia relativ mare a faunei din zona este datorata lipsei activitatilor umane din arealul lor de existenta, odata cu imbatranirea populatiei si orientarea celei tinere spre alte activitati, importante terenuri, in speta fanete si pasuni, nu au mai fost intens folosite, permitand faunei dezvoltarea nestingherita.

1.3 Resursele agroturistice antropice ale localitii: Monumente istorice Biserica de lemn "Sfntul Nicolae" din Vrncioaia poate fi datat pe baza unor inscripii n chirilic de pe brnele din lemn. Acestea au fost descoperite datorit lucrrilor de refacere a monumentului ncepute n vara anului 2003. n partea de sud al pronaosului se afl gravat n lemn: S tie de cndu s-au sfinitu biserica aceasta ombla vliatu 7286 (1778) i era domn Ghica Vod protopop era Neculaiu Vidra. Pe o brn din lemn situat n partea de nord se gsete nscrierea: s tie de cndu s-au indrilitu biserica let 7290 (1782) Mai 25...popa Cristian tefan. Putem afirma c 1778 este anul sfinirii i nceperii construciei, iar anul 1782 ca definitivare.
12

Planul Bisericii Sfntul Nicolae este monovanat, avnd pereii nlai pe o temelie de piatr de ru, cu rol n protejarea materialului lemnos folosit n constructie. Accesul n incint se face printr-o ua din lemn, dup ce se urc dou trepte din lespezi de piatr. Acoperiul cu nvelitoare din indril, unic pentru ntregul edificiu, nglobeaz i volumul bolilor, ncununat de cruci din fier forjat. Interiorul este reprezentat de icoanele pictate pe lemn, cu scene din viaa sfinilor, precum i de icoanele mprteti vopsite cu rou. n anul 2003, la monumentul din Vrncioaia au nceput lucrri de restaurare i reparaii la acoperi i la temelie, punndu-se n valoare inscripiile in chirilic spate pe brnele din pronaos, n urma decaprilor interioare.

Biserica Sf. Nicolae din Vrncioaia Biserica Sfntul Nicolae din Vrncioaia a fost construit ntre anii 1939-1945. Este una dintre frumoasele biserici de zid din ara Vrancei. BisericaSfntul Nicolae a fost construit ntre anii 19391945, n timpul pstoririi preotului Pslaru Nicolae. Cutremurele din anii 1977, 1986 i 1990 i-au afectat structura de rezisten fiind necesar executarea de lucrri de consolidare-restaurare. Pictura a fost restaurat ntre 2003-2005 de pictorul preot Braoveanu Petric. A fost resfinit n ziua de 3 mai 2009 de episcopul Epifanie Norocel.

13

Observatorul seismologic Dr. Cornelius Radu este situat in comuna Vrancioaia; are drept scop monitorizarea seismica a teritoriului Romaniei, masurarea diferitilor factori precursori in vederea corelarii cu activitatea seismica si furnizeaza date pentru sistemul de alarmare seismica a obiectivelor industriale si civile; a fost infiintat in 1942, dupa cutremurul din 1940; locul constructiei sale a fost ales pentru urmatoarele motive: localitatea are rezonanta istorica; este situata in zona epicentrala delimitata de trei puncte: undeva spre Ramnicu Sarat, spre Marasesti si Vrancioaia - un triunghi in care, daca s-ar uni cele trei puncte, se afla majoritatea epicentrelor seismelor din Vrancea; - la inceputuri statia era sub forma unei incaperi de sase pe sase, dar dupa cutremurul din 1952 aceasta a ajuns in atentia autoritatilor care au dotat-o cu echipamente costisitoare rusesti, in prezent iesite din uz; de-a lungul timpului au mai existat donatii de aparatura din partea americanilor, nemtilor; - la 8 km de Vrancioaia mai exista o statie seismica, Plostina, situata in mijlocul unei paduri; deosebirea intre aceasta si cea de la Vrancioaia este data de faptul ca aici exista si senzori de adancime, nu numai de suprafata, primii preluand mai bine miscarea seismica

OBSERVATORUL SEISMOLOGIC PLOSTINA Observatorul Seismologic Plostina este situat la 7 km N de Observatorul Seismologic Dr. Radu Cornelius - Vrincioaia formand impreuna cu acesta un complex de cercetare stiintifica destinat monitorizarii seismice a teritoriului Romaniei, masurarii diferitilor factori precursori in vederea corelarii cu activitatea seismica si furnizarii de date pentru sistemul de alarmare seismica a obiectivelor indu striale si civile.

Aria protejat Algheanu ( tip geologic, peisaj ), are o suprafa de 10 ha i este situat n localitatea Vrncioaia. Structura geologic este alcatuit din depozitele de terasei a 6-a a Putnei, respectiv din prundiuri i nisipuri rocate-glbui, situate peste depozitele salifere de
14

vrsta aquitanian-burdigaliana formate din argile cenuii intercalate cu gipsuri i gresii gipsifere, acoperite de formaiuni ale breciei srii. n aceste formaiuni geologice deosebit de friabile i solubile, Pr. Algheanu i-a tiat o vale larg cu profil n U, ai crei versani sunt modelai de apele de precipitaii n forme specifice de lapiezuri ntlnite i pe masivul de sare care apare la zi pe versantul stng al vii.

Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. 5 / 2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a zone protejate: 1. Caldarile Zabalei - Zarna Mica - Raoaza; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nereju; 350 ha 2. Muntele Goru; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 388,1 ha; 3. Lacul Negru - Cheile Narujei I; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala Comuna Nistoresti; 20 ha; 4. Padurea Verdele - Cheile Narujei II; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 250 ha; 5. Padurea Lepsa - Zboina; Tip Forestier IV; Rezervatie naturala; Comunele Tulnici si Soveja; 210,7 ha; 6. Cascada Misina; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 183,5 ha; 7. Groapa cu Pini; Tip Paleontologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici 11,1 ha; 8. Rapa Rosie - Dealu Morii; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 49,6 ha; 9. Stramtura - Coza; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 15 ha; 10. Cascada Putnei; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 10 ha; 11. Valea Tisitei; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 307 ha; TOTAL zona montana a judetului Vrancea: 1795 ha.

15

Festivaluri i manifestri tradiionale Festivalurile folclorice din zona Vrancea sunt adevrate manifestri ale tradiiilor i datinilor strmoeti. n comunele i satele de munte au loc n fiecare an astfel de festivaluri la care particip locuitorii satelor din zon, precum i invitai de valoare din comunele judeelor vecine. Aceste evenimente culturale deosebite nu fac dect s contribuie la perpetuarea portului i dansului popular din acest spaiu mioritic. Ele au loc sub forma unor srbtori cmpeneti ntr-un cadru natural i peisagistic deosebit. Pe scen evolueaz soliti de muzic popular i formaii de dansuri tradiionale din toate comunele zonei, dar i invitai din alte localiti. La aceste manifestri se remarc costumele populare, foarte apreciate de specialitii etnografi. Un astfel de costum este confecionat n totalitate cu materiale obinute n gospodria proprie de ctre femeile satelor. Toate etapele prin care se obin aceste bijuterii vestimentare se desfoar manual. n ceea ce privete dansurile i cntecele populare putem afirma cu certitudine c n acest zon s-au pstrat versiuni folclorice pstoreti de o valoare estetic superioar. 1. Festivalul-concurs interjudetean de muzica populara "Comoara Vrancei", Naruja, editia aXXIX-a, 26 iunie 2011 2. Festivalul Folcloric "Baba Vrancioaia", Birsesti, editia a-III-a, 10 iulie 2011 >> 3. Festivalul-concurs interjudetean al ansamblurilor folclorice traditionale "Pe Plaiul Tojanului", Paltin, editia a-XLIV-a, 31 iulie 2011 >> 4. Manifestarea traditionala "Boteitul Oilor", Negrilesti >> 5. Festivalul Folcloric "La Muchia Bradului", Nereju, editia a-VII-a, 08 septembrie 2011 >> 6. Targul Traditional de la Tichiris, Vidra, editia a-XI-a, 14 septembrie 2011 >> Traditii din comuna Vrancioaia Obiceiuri traditionale: - Chiparusul (dans practicat de sute de ani la priveghiul unei persoane decedate) este un obicei care apartine zonei etnofolclorice de pe vaile Putnei, Narujei si Zabalei.. Boteitul oilor este un obicei practicat in luna aprilie cand incepe pasunatul; - Valaritul este un obicei de primavara traditional, propriu Vrancei arhaice care nu a mai fost practicat de zeci de ani- traditia spune ca a doua zi de Pasti,
16

tinerii gata de insuratoare formeaza un alai sarbatoresc si merg la gospodarii satului care au fete de maritat, sunt condusi de un vataf ales prin concurs, acesta fiind considerat cel mai destoinic. - Mosul si Baba, Ursul si Capra - mastile grotesti de o mare expresivitate marcheaza coregrafic intreruperea firului vietii, focul purificator al facliilor purtate de mascati si salturile si trecerile personajelor peste/si prin foc ce exprima dorinta de purificare si alungare a spiritelor raului; - Boboteaza, 6 ianuarie - ultima zi a ciclului sarbatorilor de iarna si printre primele din noul an este Boboteaza. Traditia specifica zilei de 6 ianuarie se leaga de sfintirea apelor, stropitul cu agheasma a caselor, oamenilor, animalelor, alungarea spiritelor rele in lacasurile lor subterane, purificarea vazduhului prin zgomote. - incondeierea oualor de Pasti inca se mai pastreaza obiceiul in cateva sate. Creatii artistice populare: - paretarul si cergile sunt piesele cele mai folosite in interiorul incaperilor; -- cusaturile populare din lana, cergi, scoarte populare, etc.; - artizanat (cusaturi, tesaturi) la orice gospodarie exista cergi, valuri de stofa si zeci de coti de laicere ce inconjoara incaperea; - prelucrarea lemnului; - mobilierul interior vrancean se caracterizeaza prin simplitate si functionalitate: pat, lavite, masa joasa, scaune, lada de zestre, etc.;

Arta populara Zona int este un spaiu etnografic distinct, caracterizat prin prezena unor elemente valoroase de ordin etnografic i folcloric. Prelucrarea lemnului este una dintre ndeletnicirile de baz ale creatorilor populari din judeul Vrancea. Din punct de vedere artistic, cele mai valoroase obiecte de art popular confecionate din lemn sunt tiparele i ppuarele pentru ca cu crestturi ornamentale unice care nu se mai realizeaz n alte zone ale rii. ntre creaiile originale ce se mai pstreaz n Vrancea arhaic se remarc i buciumul, instrument muzical popular cu larg rspndire n zonele de munte, confecionat doar n localitatea Spulber. esturi tradiionale se confecioneaz la Brseti, localitile de munte ale judeului fcnd parte din categoria zonelor etnografice n care populaia din mediul rural continu s poarte la evenimente speciale, costumul popular tradiional. Turistul aflat n trecere prin Vrancea montan poate vizita i se poate chiar implica n prelucrarea lutului, care ia forme deosebite n minile meterilor olari din Ireti, comuna Vidra, comuna situat la intrarea n Vrancea arhaic. Totodat, la Nereju, poate fi descoperit un meteug mai rar, confecionarea mtilor. Mtile se folosesc n cadrul unor obiceiuri i datini legate n special de solstiiul de var, la Anul Nou sau cu ocazia unor evenimente speciale din viaa colectivitii (nunt,
17

nmormntare, precum i n ritualuri ale fertilitii ori nainte de vntoare) i reprezint personaje din mitologia popular. Portul popular vrncenesc, oieritul, esutul pnzei, caul afumat, cioplitul lemnului (mica dogrie, tiparele i ppuarele de ca, troiele, obiectele gospodreti), olritul, confecionarea tergarelor (cusutul, brodatul), confecionarea de instrumente populare (fluier, caval, cimpoi, bucium, ocarin, etc) din ntreaga arie turistic vizat, dar i autenticele mti tradiionale reprezint i n prezent vechile meteuguri populare tradiionale din zona Vrancea. Aici se menin i astzi elemente caracteristice vechilor aezri vrncene de rzei, n multe sate putndu-se admira locuine construite n ntregime din brne, cu structura i amenajarea interioar ce pstreaz elementele de baz caracteristice tradiiei locale. Spaiul rural vrncean este important pentru potenialul su turistic generos, att datorit mediului natural de o nalt valoare ecologic, ct i al celui cultural-etnografic. Creatorii populari continu i n prezent s confecioneze buciume, fluiere i buciume - instrumente populare care au o larg rspndire n zonele montane ale rii noastre. Casele rneti din Tulnici pstreaz i acum amenajarea motenit din generaiile trecute, femeile realiznd piese textile de interior ce sunt printre cele mai izbutite piese de art popular romneasc. n Negrileti, spre exemplu se menine meteugul sculptatului n lemn (tipare de ca din lemn cu ornamente), iar n Nereju pot fi ntlnii creatorii populari de mti cu un deosebit talent, dar i furitori de vase pirogravate, vase specifice odinioar activitii meteugarilor vrnceni. S nu uitm c produsele agricole i alimentare de origine tradiional sunt valorificate cu mare interes de localnicii acestor meleaguri.

Portul popular vrncean ntr-o societate n care planeaz confuzia asupra a ceea ce este autentic i ceea ce este kitsch, se aud voci care strig cu putere : costumul popular romnesc nu a murit. Aceast reacie semnaleaz apariia, pe fondul ncercrii de uniformizare, a unui localism, care nu este altceva dect ntoarcerea la nelepciunea popular, la datinile care au meniunut unitatea poporului romn. Judeul Vrancea este una dintre vetrele folclorului romnesc, care a oferit o bogie de date etnografice nscrise pe un continuum ntre cultura material i cea spiritual. Frumuseea portului vrncean este dat att de piesele sale, ct i de indiscutabila miestrie cu care au fost realizate. Influena bizantin este de necontestat, cel puin n ceea ce privete realizarea broderiilor. Acestea erau realizate din cnep, in sau ln n gospodriile rneti sau din mtase, perle, catifea, brocart veneian la curtea boierilor, iar firul metalic va da o not de originalitate portului vrncean. Din pcate, acesta va cunoate un declin odat cu declanarea evenimentelor secolului al XX-lea. Srcirea populaiei va determina utilizarea unor materiale de mai slab calitate, folosirea altor modele de ornamente, pentru ca n final,
18

alturi de consecinele unei tot mai accentuate urbanizri, s se renune la purtarea lui n multe din gospodriile steti.

Costumul femeiesc: Gteala capului tergarul Podoabele Cmaa Catrina

Costumul brbtesc: Gteala capului Cmaa Iarii

CAPITOLUL 2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE I GRADUL LOR DE CLASIFICARE

Monte Carlo***
Situata in Lepsa , Vrancea adapostita intre munti si inconjurata de aroma padurilor, Vila Monte Carlo de la Lepsa este situata la aproximativ 20 km de comuna Vrancioaia si 2 km de Cascada Putnei, intr-un peisaj feeric, cu tente rurale dominat de splendoarea Muntilor Vrancei , unde rafinamentul este imbinat cu confortul. Vila Monte Carlo Lepsa, o vila de lux ideala prin amplasare si dotari oferind conditi optime pentru turismul de tranzit, vacante, wekenduri, intilniri de afaceri, conferinte, seminari, mese festive pentru anversari sau evenimente deosebite.

19

CasaBlanca*****
Aflat ntr-o locaie deosebit, n mijlocul munilor Vrancei, Pensiunea Casablanca v ofer oaza de relaxare de care avei nevoie cnd dorii s scpai de rutina cotidianului sau de zgomotul oraului. Pstrnd un aer modernist, fiecare camer din Pensiunea Casablanca are o individualitate proprie, iar mobilierul de lux pus la dispoziia oaspeilor are un dublu efect, asigurnd att confortul estetic ct i funcional. n fiecare camer din pensiunea noastr beneficiai de confortul asigurat de mocheta pufoas, de o baie proprie dotat ultra-modern, precum i de pat matrimonial, TV LCD cu programe prin satelit, balcon i vedere panoramic, etc.

Pensiunea Vulturul ***

Pensiunea Vulturul, a fost infiintata in cursul anului 2010 si si-a deschis portile in Iulie 2010. Aflata intr-o zona de o frumusete deosebita, in muntii Vrancei, Pensiunea Vulturul ofera oaspetilor sai posibilitatea de a fi in mijlocul naturii, departe de zgomotul si stresul orasului. Numele pensiunii deriva din numele muntelui pe care a fost construita si anume ,,Muntele hulturului" Se stie ca unui vultur ii trebuie un loc inalt si cu vizibilitate larga si cuprinzatoare pentru a-si lua zborul. Este exact ce gasiti in acest loc.Va mai reamintim ca toate materialele ce au stat la constuctia pensiunii au fost carate cu singurul mijloc de transport ce pute face fata aici, in muntii Vrancei si anume: caruta cu boi.

Vila Boroka **
Vila Boroka se gaseste la poalele muntelui Laur la o distanta de 200 m de partia de schi.Vila se afla intr-o zona pitoreasca . Locatia se compune din trei (3) dormitoare ,aflate la mansarda, cu 8 paturi; doua paturi matrimoniale si sase paturi simple. Tot la
20

mansarda se gaseste un grup sanitar, si un hol. Parterul este compus dintr-un liwing, cu o masa mare, coltar, care la nevoie se poate transforma in pat dublu.Tot la parter se gaseste si bucataria si baia (dus, wc., chiuveta). Liwingul are o iesire spre o terasa partial acoperita. Se afla la 53 km de comuna Vrancioaia.

Analiza SWOT Metoda utilizat pentru evaluarea potenialului i a limitrilor comunitii comunei Vrancioaia este analiza SWOT. Analiza SWOT reprezint una din metodele utilizate pentru evaluarea potenialului i limitelor comunitii, dar i oportuniti i ameninri ce sunt considerate externe.

PUNCTE TARI Poziie geografic avantajoas . Climat continental moderat. Prezena pdurilor Relieful comunei ce permite un grad nalt de regenerare a atmosferei. Zona viticola dezvoltat . Tradiii etnofolclorice pstrate n multe localiti nu numai in comuna Vrancioia Zone protejate declarate Marea diversitate a ariilor protejate Valoarea i importana stiintifica a ariilor protejate Cadru natural si biodiversitate bine conservate in arealele neantropizate sau in perimetrul ariilor protejate. Implementarea unor proiecte specifice cu efecte majore in conservarea si protectia biodiversitatii Extinderea retelei de arii protejate pe baza unor studii reale de actualitate Asigurarea administrarii corespunzatoare a ariilor protejate prin identificarea unor custozi vechi tradiii n prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramic); tradiii locale n creterea animalelor, n special a porcinelor i psrilor; existena unor societi comerciale i persoane fizice autorizate cu activitate n zon.

21

PUNCTE SLABE Reea hidrografic neuniform distribuit. Grad nalt de torenialitate al cursurilor de ap implicit pericol de inundaii. Fenomene naturale extreme: alunecri de teren, inundaii, secete, etc. Suprafaa mare a terenurilor degradate , in diferite grade , Echipamente i tehnologii depite Extinderea terenurilor agricole degradate. Scaderea puterii de cumparare Infrastructura turistic slab dezvoltat sau inexistent n unele zone montane i n mediul rural Potenial turistic nevalorificat corespunztor. Neintegrarea unor zone turistice n reelele turistice naionale Reeaua de canalizare deficitar n mediul urban i aproape inexistent n mediul rural. Managementul deficitar al deeurilor . Capacitate insuficienta n realizarea unor proiecte de mediu. Dotri social-culturale, sanitare, insuficiente Slaba calitate a serviciilor publice Unele din zonele protejate nu sunt clar delimitate, nu sunt bornate i supravegheate curent. Suprafaa redus a unor zone protejate Lipsa de pregatire specifica a personalului implicat in administrarea ariilor protejate Neconcordanta intre actiunile de gospodarire a fondului forestier si actiunile de protectie a naturii starea tehnic necorespunzatoare a reelei rutiere; alimentarea cu ap n reeaua public este limitat; nu exista reea de canalizare n toat comuna; zone fr acces la gaze naturale. extinderea unitilor de prestri servicii pentru populaie mbuntirea canalizrilor OPORTUNITI Suport legislativ i financiar U.E. Transpunerea i implementarea Directivelor U.E. n legislaia naional Implicarea autoritilor locale n realizarea unor proiecte cu componente de mediu . Existena unei structuri instituionale la nivel regional punerea n valoare a bogatului patrimoniu cultural i istoric al comunei

AMENINRI Implementarea dificil a legislaiei datorit situaiei economice de tranziie reducerea ponderii populaiei active; natalitate scazut;
22

 creterea omajului n rndul tinerilor absolveni; creterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieei muncii i economiei locale datorit fiscalitii ridicate. orientarea spre alte zone de interes.

Studiu de caz
Suprafata comunei (ha) 5890 ha Suprafata ocupata de padure in anul 1990 si in anul 2012 - 446 Suprafata ocupata de pasuni si fanete in anul 1990 si anul 2012 - 3049

Populatia (pe sexe si categorii de varsta ) in anul 1990 si anul 2012 - 3200 in 1990 , 54 ,2 % Barbati 2747 in 2012 51,1% Barbati .

Numarul de someri in anul 2012 10 Numarul de societati comerciale in anul 2012 - 18 Numarul de pensiuni si numarul de locuri de cazare din comuna in anul 2012 Internatul Scolar 60 locuri de cazare

Intravilan: Extravilan: Populatie: Gospodarii: Nr. locuinte: Nr. gradinite: Nr. scoli:

1690 ha 4200 ha

3182
1380 1500 4 6

23

Date demografice
Conform estimrilor, la 1 ianuarie 2009 populaia stabil a comunei Vrncioaia constituia 2874 persoane, 18.65% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaiei n limitele comunei este de 44.5 locuitori/km2. La recensmntul din anul 2002, populaia comunei alctuia 2982 locuitori, 50.30% brbai i 49.70% femei. Persoanele sub 15 ani alctuiau 17.37% pe cnd persoanele peste 59 de ani alctuiau 32.09% din populaia total. n 2002 densitatea populaiei la nivelul comunei era de 46.2 locuitori/km2. Mai jos se prezint structura populaiei pe sexe i vrst, dup limba matern, precum i dup etnie i confesiune n comun conform recensmntului din 2002.

Populaia pe sexe i vrst n comuna Vrncioaia la recensmntul din 2002 Grupe de varsta Ambele sexe
Numr % fa de persoane total 518 17.37% 1507 957 2982 50.54% 32.09% 100.00%

Barbate
Numr persoane 268 797 435 1500 % fa de total 8.99% 26.73% 14.59% 50.30%

Femei
Numr persoane 250 710 522 1482 % fa de total 8.38% 23.81% 17.51% 49.70%

Sub 15 ani 15 - 59 ani 60 ani i peste Total

Structura etnic a populaiei n comuna Vrncioaia la recensmntul din 2002

Etnia Romni Numr persoane 2982 % fa de total 100.00 %

Structura populaiei dup limba matern n comuna Vrncioaia la recensmntul din 2002
Limba matern Romn Numr persoane 2982 % fa de total 100.00 %

24

Concluzii
Activiti i manifestri umane cu funcie turistic Turitii care vor s viziteze judetul Vrancea pot participa la diferite activiti culturale, folclorice care vor destinde i vor uimi prin organizarea i frumuseea lor. Astfel turitii pot participa la numeroase festivaluri folclorice care au loc ncepnd cu luna iunie-iulie pn toamna trziu, de la Soveja, Paltin, Nruja, Cmpuri, ce reunesc maetrii n art, portul i cntecul popular. Turitii pot urmri cum aceti maetri cnt i danseaz n stilul propriu vrncean. Printre dansurile frecvente n Vrancea pe care turitii le pot urmri la aceste festivaluri folclorice se numr: Hora lui Gheorghe, Raa jucat la Nereju, De doi. Acestea sunt originare din Tulnici, Spulber, Paltin, Brseti, Topeti, Negrileti etc. n luna iulie este obiceiul srbtoririi Zilelor Focaniului (4 iulie) la care ca i la festivalul Viei i Vinului, se pot urmri spectacole. Aceste spectacole mbin muzica i dansurile moderne cu muzica i dansurile populare.

25

Bibliografie : http://www.vrancea.insse.ro/main.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vr%C3%A2ncioaia,_Vrancea http://www.vrancea.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?keyword=informatii http://primariavrincioaia.uv.ro/ http://www.skytrip.ro/biserica-din-lemn-sfantul-nicolae-din-vrancioaia-din-judetul-vrancea-ob1680.html http://harta-romaniei.blogspot.com/2008/06/peisaje-din-vrancea.html http://comunavrincioaia.blogspot.com/2012_03_01_archive.html http://vrancioaia.ziare.com/descriere http://judetulvrancea.blogspot.com/search/label/rezervatia%20naturala http://www.scritube.com/geografie/turism/TURISM-VRANCEA23317202421.php http://www.plecat.ro/cazare/romania/vrancea/vrancioaia/ http://www.vranceaturistica.ro/index.php?option=com_k2&view=item&layout=item&id=279&Itemi d=167 http://comunavrincioaia.blogspot.ro/2012/04/investitii-comuna-vrincioaia-2008-2012.html

26