Studiu de Evaluare Adecvata PUZ-Zona de Agrement Blasova - Nov.2015

Studiu de Evaluare Adecvat pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova, judetul
Braila
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Studiu de Evaluare Adecvata
Zona de agrement Lacul Blasova,

judetul Braila
2015
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Date generale
Denumire plan:
Plan Urbanistic Zonal Zona de Agrement - Lacul Blasova - Braila Proiect nr.
15/2009
Titular:
CONSILIUL JUDETEAN BRAILA
Amplasament:
Comuna Frecei, Judeul Braila
Proiectantul general al planului:

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti centrul de
cercetare, proiectare, expertiza si consulting, Bucureti, Persoana de contact:
prof. Dr.Arh. Emil Barbu Popescu
Elaboratori ai Studiului de Evaluare Adecvat:

SC DANIAS SRL, Galai, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, telefon /fax: 0236 412
126; Elaborator studii pentru protecia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind
impactul asupra mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), Evaluare adecvat (EA),
poziia 224 n Registrul Naional al Elaboratorilor de studii pentru protecia mediului;
www.mmediu.ro;
Glavan-Caranghel Teodor, Elaborator studii pentru protecia mediului: RM, RIM, BM,
EA, poziia 355 n Registrul Naional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;
Prezentul Studiu de Evaluare Adecvat s-a realizat n conformitate cu Ghidul metodologic privind
evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate
de interes comunitar, aprobat prin Ordinul MMP nr. 19 din 13/01/2010.
2
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CUPRINS
1. INFORMATII PRIVIND PLANUL 6

1.1. Informaii generale privind planul 6
1.1.1. Descrierea planului propus, obiectivele acestuia, informaii privind 9
producia care se va realiza
1.1.2. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice 10
utilizate
1.2. Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 10
Modificrile fizice ce decurg din plan i care vor avea loc pe durata diferitelor 10
1.3.
etape de implementare a planului
1.4. Resursele naturale necesare implementrii planului 14
Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de 14
1.5.
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Emisii i deeuri generate de plan (n apa, n aer, pe suprafaa unde sunt 15
1.6.
depozitate deeurile) i modalitatea de eliminare a acestora
1.7. Cerinele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia planului 15
Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului respectiv 16
1.8. modalitatea n care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale de interes comunitar
Durata construciei, funcionrii, dezafectrii obiectivelor planului i ealonarea 16
1.9.
perioadei de implementare a planului
1.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii planului 16
1.11. Descrierea proceselor tehnologice avute ca obiectiv al planului 16
Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact 17
1.12. cumulativ cu planul care este n procedura de evaluare i care poate afecta aria
natural protejat de interes comunitar
Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia 19
1.13.
mediului
INFORMAII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES
2. 19
COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
2.1 Date privind aria natural protejat de interes comunitar: suprafa, tipuri 19
de ecosisteme, tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin
implementarea planului
2.2 Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau 24
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata
vecintate a planului
2.2.1 Relaia planului cu Reeaua Natura 2000 24
2.2.1.1 Relaia planului (zonei de studiu si a terenului reglementat) cu 25
ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin
2.2.1.1.1 Speciile de psri de interes comunitar din Formularul Standard 26
ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin semnalate n zona de
studiu si in terenul reglementat
2.2.1.2 Relaia planului (zonei de studiu si a terenului reglementat) cu 53
ROSCI0012 Bratul Macin
3
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2.2.1.2.1 Habitate de tip terenuri agricole 54
2.2.1.2.2 Habitatele de interes comunitar din Formularul Standard 54
2.2.2 Concluzii privind relaia planului cu Reeaua Natura 2000 67
2.3 Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar 69
afectate i relaia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar
nvecinate i distribuia acestora
2.4 Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar 69
2.5 Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate 69
2.6 Relaiile structurale i funcionale care creaz i menin integritatea ariilor 69
protejate
2.7 Obiectivele de conservare a ariilor protejate 70
2.8 Descrierea strii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes 70
comunitar
2.9 Alte informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes 70
comunitar
3. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI 70
3.1. Evaluarea impactului direct 72
3.1.1 Evaluarea impactului direct asupra ROSPA0040 72
3.1.2 Evaluarea impactului directaupra ROSCI0012 74
3.1.3 Evaluarea semnificaiei impactului direct 76
3.2. Evaluarea impactului indirect 79
3.2.1 Evaluarea impactului indirect asupra ROSPA0040 79
3.2.2 Evaluarea impactului indirect aupra ROSCI0012 80
3.2.3 Evaluarea semnificaiei impactului indirect 83
3.3 Evaluarea impactului pe termen scurt 85
3.3.1 Evaluarea impactului pe termen scurt asupra ROSPA0040 85
3.3.2 Evaluarea impactului pe termen scurt asupra ROSCI0012 86
3.3.3 Evaluarea semnificaiei impactului pe termen scurt 89
3.4 Evaluarea impactului pe termen lung 91
3.4.1 Evaluarea impactului pe termen lung asupra ROSPA0040 91
3.4.2 Evaluarea impactului pe termen lung asupra ROSCI0012 93
3.4.3 Evaluarea semnificaiei impactului pe termen lung 96
3.5 Evaluarea impactului in faza de construire, de operare, dezafectare 97
3.5.1 Evaluarea impactului in faza de construire, de operare, dezafectare asupra 97
ROSPA0040
3.5.2 Evaluarea impactului in faza de construire, de operare, dezafectare asupra 99
ROSCI0012
3.5.3 Evaluarea semnificaiei impactului in faza de construire, de operare, 102
dezafectare
3.6 Evaluarea impactului rezidual 105
3.6.1 Evaluarea impactului rezidual 105
4
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.6.2 Evaluarea semnificaiei impactului rezidual 105
3.7 Evaluarea impactului cumulativ 107
4. MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITII 107

4.1. Plan de implementare al msurilor propuse 107
METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAIILOR PRIVIND SPECIILE
5. 111
I /SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
5.1. Materiale i metode 111
5.2. Echipa de elaborare a studiului 113
Bibliografie 114
Anexe
5
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
C:\Documents and Settings\ove\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00131181.HTML - #1.

Informaii privind planul
1.1. Informaii generale privind planul
Terenul care face obiectul PUZ este situat in extremitatea de nord est a Insulei Mari
a Brailei, la cca. 25 de km de municipiul Braila, resedinta de judet.
Insula mare a Brailei este strabatuta de la nord la sud, pe cca. 4/5 din teritoriul sau de
DJ 212A, formand doua UTR-uri: Macin (la vest) si frecatei (la est), in acesta din urma
fiind inclus si Lacul Blasova.
Zona lacului Blasova are urmatoarele vecinatati:
nord teritoriul comunei Frecatei
sud si est: bratul Macin si judetul Tulcea
vest teritoriul comunei Marasu
Amplasamentul studiat se afla situat in extravilanul comunei Frecatei si este amplasat

adiacent Bratului Macin la cca. 40 km de satul de resedinta Frecatei si la cca. 25 km
de orasul Braila.
Lacul Blasova este un fragment din bratul vechi al Dunarii, situat la o distanta de
proximitate fata de fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a
avea in sa legaturi directe
Lacul Blasova s-a format pe un vechi meandru prsit al fluviului Dunrea bratul
Dunrea Veche sau Mcin. Este situat n Insula Mare a Brilei (spre extremitatea sa
estic), pe teritoriul administrativ al comunei Frectei, avnd o suprafat de circa 400
ha. Accesul este doar rutier si se realizeaz, de la trecerea Dunrii cu bacul spre
insul, pe DJ 212A - circa 16 km, pn la intersectia cu drumul comunal Dc 59, apoi
aproximativ 4 km pe drumul comunal pna la lac, n zona campingului. Atractia
turistic a lacului este dat de oglinda de ap, cadrul natural pitoresc n care este
asezat, avnd Vrful Turcoaia (341 m alt.) spre linia de est a orizontului si vegetatia
specific de delt, la care se adaug fondul piscicol reprezentat prin specii valoroase
precum cele de crap, caras, somn. Nu exist amenajri specifice pentru pescuit si nici
spatii de primire turistic. Lacul are n prezent un important rol piscicol, dar functia de
baz poate s fie cea turistic, prin oportunittile si posibilittile de amenajare pe
terenul din jurul lacului, n zona constructiilor deja existente (fostul Camping Blasova,
Tabra Blasova, structuri cu destinatie turistic apartinnd unor societti - SC
Electrica SA, SC PROMEX SA, SNP PETROM SA, SC TURK ROM SA, CNADNR
SA, BRAIFOR).
6
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 1. Plan Urbanistic Zonal Incadrarea n teritoriu
Acccesul n teritoriu
Insula nu are acces direct rutier, acesta facandu-se cu bacul prin 4 puncte: cel mai
nordic punct este langa Braila, iar cel mai sudic este situat in apropiere de Harsova,
in zona satului Garliciu. Insula are cca. 70 de km de la nord la sud. Accesibilitatea
inspre si in insula este asigurata de drumul judetean DJ 212A.
7
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 2. Incadrarea in teritoriu
Poziia zonei fa de intravilanul localitii

Terenul aferent PUZ este situat n extravilanul comunei Frecatei, apartine domeniului
public al judetului Braila, aflat in administrare Consiliului Judetean Braila, conf HG
2158/2004 (450 ha), domeniului public al statului ,aflat in administrarea ADS,
domeniului public al UAT Frecatei, domeniului public al persoanelor fizice si juridice si
domeniului public al statului aflat in administrarea Romsilva, conform Certificatului de
urbanism nr. 37/08.02.2013.
Ci de acces
Accesul se realizeaza pe cale rutierta; de la trecerea fluviului Dunarea cu bacul, la
Braila, pe Insula Mare a Brailei, se parcurg circa 44 km pe DJ 212A si apoi circa 6 km
pe drumul comunal Dc 62 si pe un drum de exploatare.
Mai exista varianta trecerii cu bacul a bratului Dunarea Veche (sau Macin) dinspre
judetul Constanta, de pe DJ 222 / localitatea Garliciu spre satul Cistia / comuna
Marasu, apoi se urmeaza traseul Dc 57 si drumul de exploatare - circa 2 km de la
Dunare.
Terenul pe care se va amenaja zona de agrement este strabatut in prezent doar de
drumuri de exploatare de pamant/poteci.
8
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1.1.1. Descrierea planului propus, obiectivele acestuia, informaii privind producia
care se va realiza
Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un plan care are caracter de reglementare
specific detaliat a dezvoltrii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate
funciunile: locuire, servicii, producie, circulaie, spaii verzi, instituii publice, etc.) i
asigur corelarea dezvoltrii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG ului
localitii din care face parte.
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, aciunile, prioritile, reglementrile de urbanism

(permisiuni i restricii) necesar a fi aplicate n utilizarea terenurilor i conformarea
construciilor din zona studiat (PUZ ul reprezint o faz premergtoare realizrii
investiiilor, prevederile acestuia realizndu-se etapizat n timp, funcie de fondurile
disponibile).
Fig. 3. Plan Urbanistic Zonal. Situatia existenta disfunctionalitati si oportunitati
Planul de urbanism Zonal Zona de agrement lacul Blasova are ca obiect de studiu
teritoriul in suprafata de 692,00 ha (680 de ha in jurul Lacului Blasova si 12 ha in jurul
Popinei Blasova) in vederea determinarii amplasamentului si a inserarii unei zone de
grement sat de vacanta, prin valorificarea potentialului natural al zonei.
Planul Urbanistic Zonal prevede realizarea urmatoarelor obiective:

1. Stabilirea zonei pentru realizarea infrastructurii turistica formata din:
hotel, centru fitness
complex de vile cu o arhitectura cu specific deltaic folosind materiale
locale(lemn si stuf, pe fundatii de piatra)
bungalow-uri
zone de camping organizate in alveole
2. complex sportiv nautic, baza de antrenament cu hangare ambarcatiuni si
piscine de training
9
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3. Stabilirea zonei pentru realizarea complex de agrement cu piscina acoperita,
piscina descoperita, topogane cu apa, zona amenajata pe pontoane de lemn
amplasate pe luciul apei pentru plaja
4. Stabilirea zona de comert si alimentatie publica
5. Stabilirea zona administrativa a satului de vacanta cu punct de informare
turistica, punct de paza, cabinet medical, punct de intretinere, punct inchirieri
biciclete
6. Stabilirea zona terenuri sportive multifunctionale: volei, tenis, baschet, etc.
7. Stabilirea zona de jocuri sportive,
8. Stabilirea zona libera de picnic, gratar, pescuit prevazute cu grupuri sanitare,
umbrare, pontoane de lemn de acces la apa
9. Stabilirea zonei pentru locuri de joaca pentru copii
10. Stabilirea zonei pentru amenajari peisagere in cadrul zonelor
11. Stabilirea zonei pentru parcari aferente fiecarei zone
12. Stabilirea zonei pentru parc amenajat
13. Stabilirea zonei pentru plantatie de protectie pe terenurile agricole
14. Stabilirea zonei pentru plantatie de aliniament in lungul circulatiilor.
15. Stabilirea zonei pentru cai de comunicatie rutiere
Prin propunerile sale PUZ are n vedere reconversia funcional, transformarea zonei,
n prezent neconstruit, ntr-un pol de interes din punct de vedere economic, ct i din
punct de vedere al mediului de afaceri.
1.1.2. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate
Nu este cazul
1.2. Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Comuna Frecatei este situata in partea de Est a judetului Braila, in Insula Mare a
Brilei si are urmatoarele vecinatati:
Nord - comuna Smardan, judetul Tulcea,
Est - comunele Carcaliu, Turcoaia, Pecineaga, Daieni si orasul Macin (judetul
Tulcea), comuna Girliciu, judetul Constanta,
Sud - comuna Ciobanu, judetul Constanta, de care este delimitata, de fluviul
Dunarea prin bratul Macinului,
vest cu comuna Marasu, delimitata cu drumul judetean 212A.
Zona lacului Blasova are urmatoarele vecinatati:

nord teritoriul comunei Frecatei
sud si est: bratul Macin si judetul Tulcea
vest teritoriul comunei Marasu

de orasul Braila.
1.3. Modificrile fizice ce decurg din plan i care vor avea loc pe durata diferitelor
etape de implementare a planului
Conceptul planului a vizat creearea unei compozitii spatiale dezvoltata predominant in

insula din interiorul formei de potcoava a lacului si cateva nuclee izolate pe conturul
exterior al lacului aflate in relatii de proximitate cu directiile principale de acces in sit.
10
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
In urma analizelor de cadru configurativspatial si de peisaj a rezultat ca spatiul insulei
poseda calitati exceptionale de amenajare peisagera si scenografica.
Din punct de vedere functional au fost propuse tipologii de cazare adecvate sitului
grupate in nuclee amenajate pe mici forme de relief de tip movila amplasate in arc in
nordul insulei, beneficiind deorientarea optima cardinala si catre panoramele
interesante catre care se deschide spatiul. Aceasta tipologie de construire da
posibilitatea pastrarii malului de lac in forma naturala nealterata, zonele de stuf si
vegetatie limitrofe acestuia fiind deosebit de pitoresti, dar si mediu pentru speciile de
pasari si pesti, unele protejate care isi au aici habitatul.
In zona sudica a insulei sunt propuse diferite zone-nuclee adresate activitatilor de

agrement si sportive care ar putea oferi posibiltatea practicarii unei diversitati de
tipologii turistice: de week-end, vacanta, ecoturism, turism sportiv, turism stintific,
turism educational, turism nautic.
Lungimea si adancimea zonei de lac din sud este propice practicarii sporturilor
nautice, astfel am propus un complex de antrenament pentru caiac, canoe. In
completarea activitatilor de recreere s-a propus un o zona de terenuri de sport
multifunctionale si de agrement cu piscine, o zona de comert si alimentatie publica si o
zona administrativa cu structurile necesare functionarii autonome a unei dezvoltari
izolate de antropic. Configuratia spatiala aleasa este aceea de grupare inelara a unor
nuclee intr-o amenajare peisagera de tip parc avand ca punct de focalizare o zona de
jocuri sportive.
Zona de complex sportiv se va adresa turistilor dar mai ales sportivilor de performanta
pentru efectuarea cantonamentelor. Acesta va avea un port de ambarcatiuni amplasat
pe luciul apei.
In vederea asigurarii unui climat agreabil si potejarii impotriva vanturilor, curentilor de

praf dinspre intinderea insulei s-au propus zone de plantatie forestiera perdea de
protectie pe parcelele agricole invecinate.
Circulatiile carosabile propuse vor avea plantatie de aliniament.
Implementarea obiectivelor prevazute in PUZ vor implica urmatoarele lucrari specifice

proiectelor tehnice ce urmeaza a se realiza fizic:
- lucrari de decopertare;
- sapaturi;
- lucrari de nivelare teren;
- lucrari de constructii-montaj;
- lucrari de racordare la uitilitati: alimentare cu apa, canalizare evacuare ape uzate
menajere, energie electrica, gaze naturale, salubrizare
11
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 4. Plan Urbanistic Zonal situatia propusa
n urma analizei, concluziilor i propunerilor preliminare ale primei faze ale planului s-
au conturat cteva zone cu specific diferit pe teritoriul suprafeei studiate.
Astfel, datorit configuratiei limitei de studiu i configuratiei lacului, a fost detaliat
suprafata aflat n interiorul curbei naturale a lacului Blasova.
Astfel a fost tratat i reglementat o suprafa de 301,25 ha ea fiind mprtit n 7 zone
dup cum urmeaz:
- ZONA 1: ZON AGREMENT - Cuprinde zone de promenad, relaxare, meditatie,
parc avatic, birdwatching, plimbare cu barca i/sau hidrobicicleta, picnic, lacul de
agrement, locuri de joac
- ZONA 2: ZON ACTIVITTI SPORTIVE - Cuprinde zona terenurilor de sport, sli
de sport, zona complexelor de alimentaie public , minigolf i locuri de joac
amenajate, baz sportiv
- ZONA 3: ZON CAZARE - Cuprinde: vile, pensiuni, bungalowuri, camping
- ZONA 4: ZON SERVICII - Cuprinde : administratie, alimentatie public, hotel, sli
de conferint, hotel, club sportiv
- ZONA 5: PLANTAIE PROTECTIE - Cuprinde zone de plantatie cu rol de
protectie a malului de lac dar i a de igienizare
- a zonei de agrement
- ZONA 6: PISCICULTUR - Cuprinde bazine piscicole, ferm piscicol cu program
de vizitare
- ZONA 7: CIRCULATII
- La acestea se adaug doar cu caracter de recomandare i zona Popina Blasova
ca zon ce necesit protectie special.
Zonificarea propus este detaliat printr-o submprtire n urmtoarele subzone, cu

reglementri specifice :
12
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ZONA1 - ZONA AGREMENT, va rmne cu precdere o zon destinat petrecerii
timpului liber, distraciei i agrementului, cuprinznd amenajri destinate acestui tip de
activiti. Aceast zon cuprinde urmtoarele subzone:
o Subzona parc acvatic, zon amenajat special pentru practicarea acestui tip
de sport, cuprinznd amenajri peisagistice speciale, constructie tehnic anex
(grup sanitar, vestiare, garderob, punct taxare, echipament sporturi acvatice),
bazine (inclusiv un bazin de mic adncime posibil de amenajat n timpul
anotimpului rece ca patinoar) (UTR V1);
o Subzona picnic, care cuprinde cu precdere spatii plantate dar i locuri de
odihn relaxare, deschise, punct de acces cu administratie i alimentatie
public (V3a1, V3a2);
o Subzona oglinzii de ap destinat hidrobicicletelor i brcuelor, propus
pentru curare i ecologizare, pe suprafata cruia se vor amenaja pontoane i
amenajri peisagistice speciale. Va avea o zon special destinat pentru
caiac sau canoe (UTRV4);
o Subzona malului de lac amenajat cu diferite specializri de tipul plaj, traseu
de informare, vegetaie de balt, amenajate cu aparate de joc pe diferite
grupuri de vrst, piste de role si skate, triciclete, jocuri experimentale copii
mici, locuri de odihn relaxare, amenajri speciale pentru practicarea
caiaccanoeului (UTR V2a1 , V2a2, V2a3, V2a4, V2b, V2c, V2d1, V2d2);
o Subzona scuar pentru locuinte, amenajat peisager i preponderent
plantat, destinat diferitelor grupe de vrst, cu spaii pentu socializare i
farniente (UTR V3b);
ZONA 2 Activitati sportive, va constitui partea active a statiunii si va asigura

atractivitatea acesteia pentru intervale lungi de timp
o Subzona sporturi n aer liber, predominant plantat i cu alei amenajate cu
pietri, care cuprinde dotri de agrement inserate n masivul vegetal, instalaii
de skateboard, role, terenuri de tenis, tenis de mas, baschet, minifotbal,
handbal, zone de crare, minigolf, paintball, precum i locuri de odihn
relaxare.(VSa1, VSa2);
Subzona sporturi de sal, care va asigura funcionarea zonei de agrement pe
tot parcusrul anului, i va putea gzdui sporturi de tip badminton, handbal,
baschet, piscine acoperite, minifotbal (VSb1, VSb2);
o Subzon amenajare canotaj, cuprinde predominant echipamente pentru
canotaj, adpost pentru ambarcatiuni, administratie, mic alimentatie public (
VSc);
ZONA 3 ZON CAZARE, va asigura un necesar de locuri acoperitor pentu edere

sezonier sau permanent att pentru utilizatorii zonei de agrement ct si pentru
persoane cu un stil de viat privilegiat:
o Subzon vilepensiuni, ofer un numr de 104 loturi cu suprafete generoase,
cu un confort ridicat al locuirii, i pot folosi drept locuint sau cazare sezonier
(L1);
o Subzon bungalowuri, cuprinde unitti de cazare de tip bungalow cu
amenajri i dotri comune pentru socializare si petrecere a timpului liber, cu
spatii plantate, zone de odihn i relaxare (L2);
o Subzon camping (L3).
13
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ZONA 4 ZON SERVICII, asigur functionarea zonei de agrement Blasova ca
posibil centru coordonator al turismului n zon i ofer activitti pe tot timpul anului.
o Subzon administratie, ofer un punct de acces cu parcri, administratie,
punct medical, toalete, punct de informare, alimentatie public, cazare:
(UTRM1a, M1b);
o Subzon baz de canotaj, cuprinde cazare, sli training, antrenament,
teambuilding, administratie (UTRM2);
o Subzon complex sportiv, cuprinde centru de fitness, spa, wellness, piscine,
cazare, sli de conferint (UTRM3).
ZONA 5, PLANTAIE PROTECIE

o Subzon plantatii de protectie (VPa);
o Subzon plantatii de protectie cu amenajri (VPb).
ZONA 6 : PISCICULTUR
o Subzon bazine piscicole (A1a);
o Subzona ferm piscicol, cuprinde administratie, traseu educativ, alimentatie
(A1b).
ZONA 7 : CIRCULATII
ZONA 8 UTR C11 Zona Popina Blasova cu caracter de recomandare.
1.4. Resursele naturale necesare implementrii planului

Lacul Blasova este o resursa importanta, un capital care nu trebuie epuizat printr-un
gest gresit. Noua zona de agrement va trebui sa utilizeze teritoriul adiacent lacului
valorificandu-i cat mai bine geometria si orientarea spatiala, fara insa a-i agresa
ecosistemele naturale; este foarte important a dezvolta aici activitati durabile de turism
astfel incat viata acestui lac sa nu fie afectata sau agresata.
Prezenta lacului va trabui semnalizata de pe viitoarea prelungire a DJ 212 A, ca

element de noutate, dar si de identitate in peisajul zonei. Zonele de protectie sanitara
ale lacului vor trebui respectate si dezvoltarea plajelor va trebui sa se faca intr-un mod
rational si fara excese: amenajarea plajei de nisip va trebui sa aiba un caracter
minimal, strict functional, utilizand materiale locale (stuf, lut), iar zona de est a lacului
poate ramane la un nivel de amenajare naturala, impreuna cu oglinda de apa care va
trebui ferita intr-un areal definit, de anumite activitati turistice deranjante.
In acest sens de protejare, semnalizare a zonei si accentuare a caracteristicilor ei,

perdelele de vegetatie de talie inalta vor dubla circulatiile carosabile si pietonale
propuse, mentionate anterior, aceste trasee fiind punctate si prin grupuri masive de
vegetatie inalta, amplasate pe mici inaltari artificiale de tip movila, tipologie
caracteristica de construire acestei regiuni.
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Consideram prematur a mentiona resursele ce vor fi utilizate in cadrul ariei
naturale de interes comunitar, avand in vedere ca la acest moment discutam despre
stabilirea functiunilor terenului, urmand ca detalierea sa fie facuta in cadrul
14
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
procedurilor de mediu (EIA SI EA) la nivel de proiect
1.6. Emisii i deeuri generate de plan (n apa, n aer, pe suprafaa unde sunt
depozitate deeurile) i modalitatea de eliminare a acestora
a) Principala sursa de impurificare/poluare a aerului n zona care face obiectul

prezentei evaluri sunt reprezentate de:
- autovehicule ce tranziteaz zona,
- depozitarea necontrolat a deeurilor
Poluanii de interes sunt reprezentai de:

- pulberi n suspensie,
- oxizii de azot (exprimai n NO2),
- oxizii de sulf (exprimai n SO2),
- oxizi de carbon (CO, CO2).
Acetia sunt caracteristici principalelor artere de circulaie (DJ 212A i drumuri de
exploatare) i sunt reprezentate de hidrocarburi nearse i produi de oxidare.
Poluanii principali asociai acestor surse se ncadreaz n limitele impuse de:

- STAS 12574/1998 Aer din zonele protejate
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.
Distribuia spaial a concentraiilor de poluani este variabil fiind n strns corelare

cu:
- tipul surselor,
- amplasarea acestora,
- nivelul emisiilor
- condiiile topoclimatice.
n zon nu sunt surse majore de poluare a aerului.
b) Poluarea solului n zon este determinat de activitile agricole, ca urmare a

utilizrii unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zon, utilizarea unor
doze mai mari de fertilizani fr s fie realizate studii pedologice i agrochimice,
creterea animalelor, suprapunatul, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme
neamenajate (platforme neimpermeabilizate prevzute cu sistem de colectare a
levigatului).
c) Depozitarea deeurilor menajere n depozite neconforme a contribuit la

poluarea solului n zonele aferente amplasamentelor acestora. Lipsa unui sistem de
canalizare centralizat i utilizarea bazinelor absorbante neimpermeabilizate contribuie
la contaminarea solului i subsolului, ct i a apei freatice.
Conform prevederilor Ordinului comun MMDD i MADR nr. 1552/743 din 2008 pentru
aprobarea listei localitilor pe judee unde exist surse de nitrai din activiti agricole,
comuna Frecatei este nominalizat n lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrai.
1.7. Cerinele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia planului

Zona Lacului Blasova este situata in extravilan, avand in prezent folosinta agricola, ca
si celelalte terenuri invecinate (doar sporadic intilnim cateva trupuri izolate - ferme).
15
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
In prezent exista un nucleu de dezvoltare antropica in partea de N-E a lacului ce
cuprinde:
- o tabara scolara si cateva loturi de locuinte, cat si
- o amenajarea incipienta a unui viitor complex turistic aprobat prin PUD de
autoritati care propune concesionarea unui nr.de 104 loturi pentru: case de
week-end si de vacanta, structuri administrative, comert si alimentatie publica
- Izolat, adiacent se mai afla 2-3 ferme, dintre care una piscicola.
- In interiorul insulei din mijlocul lacului se afla punctual cateva structuri de
cazare.
Lacul nu se constituie intr-un reper spatial sau functional al comunei, fiind utilizat
pentru irigatii, adaparea animalelor si pescuit.
In judetul invecinat Tulcea, peste bratul Dunarii se afla comuna Turcoaia care ar putea
constitui o proximitate benefica prin dezvoltarea structurilor turistice si agroturistice de
explorare a traseelor din Parcul National al Muntilor Macin.
Pe o raza de 1 km se afla satele cu specific pescaresc Plopi (la vest), Stoenesti si
Cistia (la est).
Economia de subzistenta specifica acestei regiuni a tarii, face ca zonele intravilane ale
satelor sa combine, pe acceasi parcela, folosinta terenului ca rezidenta si totodata ca
productie, loturile lungi permitand cultivarea in treimea lor posterioara a legumelor,
vitei de vie, livezilor sau utilizarea lor pentru cresterea animalelor.
1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului respectiv modalitatea

n care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale
de interes comunitar
Nu este cazul
1.9. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii obictivelor planului i ealonarea

perioadei de implementare a planului
Implementarea planului se estimeaza pe o perioada de timp de ___ luni/ani.
1.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii planului

- Activitati turistice in spatii de cazare (hotel, vile, camping), si baza de
alimentatie publica, terenuri de sport piscine, loc de joaca pentru copii, spatii
verzi)
- Activitati generate de management al deseurilor si apelor uzate menajere
-
1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale obiectivelor prevazute in plan.

in cadrul construirii obictivelor prezentului plan apreciem derulrea unor lucrari de
sapaturi, fundatii, ridicare constructii, realizare reabilitare drumuri, plantare
amplasare conducte, stalpi, etc.
Procesele tehnologice vor fi descrise in cadrul proiectelor ce vor fi supuse procedurilor
de reglementare din punct de vedere al mediului (EIA si EA).
Dupa cum s-a speciaificat in prezentul studiu, prin realizarea PUZ se urmareste
reconversia funcional, transformarea zonei, n prezent neconstruit, ntr-un pol de
interes din punct de vedere economic si al mediului de afaceri.
16
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
1
cumulativ cu planul care este n procedura de evaluare i care poate afecta aria
natural protejat de interes comunitar
(Se prezinta o scurta caracterizare a planurilor si programelor existente in zona
Planului urbanistic zonal Zona de agrement Zaton).
Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) are caracter de reglementare specific detaliat a
dezvoltrii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funciunile: locuire,
servicii, producie, circulaie, spaii verzi, instituii publice, etc.) i asigur corelarea
dezvoltrii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG ului localitii din care
face parte.
Planul urbanistic zonal Zona de agrement LACUL ZATON are ca scop

reglementarea urbanistica a teritoriului in suprafata de 353,48 ha (zona de studiu =
1.443,00 ha) in vederea inserarii unui pol de dezvoltare turistica cu specific de
agrement, prin valorificarea potentialului natural al Lacului Zaton, stimuland astfel
dezvoltarea socio- economica a zonei de sud-est a Judetului Braila si promovand
calitatile remarcabile ale peisajului natural, antropic si cultural aferente zonei
Consiliul Judeean Brila a emis Certificatul de urbanism nr. 37 din 08.02.2013 n

scopul realizrii Planului urbanistic zonal Zona de agrement LACUL ZATON, ca
urmare a cererii adresate de Consiliul Judeean Brila, pentru terenul situat n
extravilanul comunei Frecatei, , n suprafa de 353,48 ha. identificat prin planul de
situaie
Planuri i programe la nivel local

Strategia de dezvoltare a Judeului Braila (2010 2015)
Obiectivul const n asigurarea dezvoltrii echilibrate a localitilor judeului, astfel
nct s se creeze o dezvoltare economic armonioas, s se asigure noi locuri de
munc, accentul fiind pus pe dezvoltarea rural, mbuntirea serviciilor,
mbuntirea mediului de afaceri.
Pentru realizarea obiectivului general al strategiei, au fost definite obiective specifice,

dintre care se evideniaz :
1. Dezvoltarea echilibrat a infrastructurii, coordonat cu implementarea
sistemelor adecvate de management al capitalului natural i de prevenire i
gestionare a riscurilor naturale;
2. Crearea condiiilor pentru o pia a muncii flexibil, n care oferta de munc
este adaptat permanent cerinelor angajatorilor prin promovarea culturii
antreprenoriale, a societii informaionale i a noilor servicii, n contextul
integrrii activitilor productive n spaiul economic european;
3. Gestionarea eco-eficient a consumului de resurse i valorificarea maximal a
acestora prin promovarea unor practici de consum i producie care s permit
o cretere economic sustenabil pe termen lung;
4. Ameliorarea propriettilor mediului fizic, ca suport al vieii din zonele rurale i
urbane ale judeului n vederea dezvoltrii durabile a judeului i diminurii
disparitilor dintre mediul rural i urban.
Stategia de dezvoltare a judetului Braila mai prevede si valorificarea atraciilor turistice

din judeul Brila care va contribui la creterea economic a unor zone n declin, prin
11
17
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
favorizarea apariiei i dezvoltrii firmelor locale, transformnd areale cu
competitivitate economic sczut n zone atractive pentru investitori i turiti.
Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila

Unul din obiectivele prevazute in strategia de valorificare a potentialului turistic consta
in :
1. valorificarea resursei hidrografice prin amenajarea de balti si iazuri antropice,
utilizate pentru piscicultura, agrement si din punct de vedere turistic si nautic.
pescuit sportiv - Lacul Lotu Alb, Lacul Blasova, Lacul Zton i Lacul Esna
2. dezvoltarea turismului tinanad cont de :
protejarea si promovarea stimulilor de atractivitate peisagistica a
elementelor naturale in Visani, Movila Miresii, Lacul Sarat, Insula Mica si
mare a Brailei
protectia celor dou specii endemice - Campanula rotundifolia L., ssp.
Romanica Savulescu Hayeck (clopoel) i Achillea coarctata Poir (coada
oricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova
nfiinarea unor amenajri turistice specifice pentru pescuit n
urmtoarele locaii Lacul Alb com. Movila Miresii, Lacul Blasova
Insula Mic a Brilei, Lacul Zton com. Mrau, respectnd PUZ-urile
n vigoare
3. dezvoltarea turismului culinar prin introducerea de noi activitati precum
cochilicultura, crescatorii de crustacee (la Movila Miresii, Gropeni, Maxineni,
Frecatei (Blasova, Stancuta, Marasu )
4. dezvoltarea turismului de pescuit sportiv prin valorificarea bogatului fond
piscicol din apele Dunrii, dar si din unele lacuri de ap dulce de pe teritoriul
judetului (Zton, Blasova, Lutul Alb, Esna etc.)
5. Dezvoltarea turismului balneoterapeutic (Lacul Blasova).
Planul de Urbanism General al Comunei Frecatei, Judeul Braila

Conform reglementrilor Documentaiei de urbanism, terenul este situat n extravilanul
localitii i aparine domeniului public de interes local.
Planuri i programe la nivel regional

Planul de dezvoltare al Regiunii 2 Sud Est pentru perioada 2007 2013
Programul national de dezvoltare urbana cuprinde Axa prioritarea nr 5 Dezvoltarea
durabila si promovarea turismului, domeniul de interventie major 5.2 Crearea,
dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor
naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice.
Strategia de dezvoltare regional elaborata pe baza planurilor de dezvoltare

Regionala si cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 au identificat
dezvoltarea turismului ca prioritate de dezvoltare regionala, dat fiind potentialul turistic
existent in toate regiunile.
Obiectivul general poate fi atins prin:

creterea atractivitii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin
imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului
turistic;
dezvoltarea sectorului privat, generator permanent de locuri de munca;
18
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
crearea de noi oportuniti de dezvoltare economic durabil i de cretere a
calitii vieii, prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental i promovarea
politicii de mediu.
Obiectivele menionate sunt corelate cu documentele programatice naionale i

europene, viznd asigurarea dezvoltrii echilibrate a teritoriului regiunii, prin
valorificarea resurselor i susinerea economiilor locale, pstrarea valorii mediului
nconjurtor i asigurarea oportunitilor egale.
Planul Regional de Aciune pentru Mediu Regiunea 2 Sud - Est

Planul Regional de Aciune pentru Mediu Regiunea 2 Sud Est (PRAM) cuprinde
problemele de mediu identificate ale Regiunii 2 Sud Est i prevede obiectivele i
aciunile propuse pentru soluionarea acestor probleme.
Obiectivele specifice ale PRAM se refer la:
- stimularea dezvoltrii echilibrate a zonei;
- diminuarea dezechilibrelor intraregionale, care vizeaz n special calitatea
factorilor de mediu;
- revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calitii mediului;
- prentmpinarea producerii de dezechilibre ecologice;
- stimularea cooperrii n domeniul proteciei mediului;
- schimbarea modului de abordare n problemele de mediu;
- conservarea spaiului natural n regiune n concordan cu normele i valorile
Uniunii Europene.
Pentru obiectivele regionale de mediu menionate au fost identificate i planificate pe
termen mediu i scurt msuri specifice pentru soluionarea problemelor prioritare.
In cadrul Planului Regional de Aciune pentru Mediu, urmtoarele aspecte comune cu
obiectivele propuse prin PUZ-ul analizat sunt considerate drept oportuniti de
dezvoltare: introducerea de surse regenerabile de energie; crearea de parteneriate
pentru dezvoltarea urban integrat a localitilor.
1.13. Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia

mediului
In sedinta GL1 din data de 13.11.2013 pentru care a fost redactat Procesul Verbal nr.
14134/13.22.2013 s-a solicitat punctul de vedere al CUP Dunarea pentru planul PUZ
Zaton.
2. Informaii privind aria natural protejat de interes comunitar afectat de

2.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar: suprafa, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea
planului
Pe teritoriul judetului Brila exista un numr de 18 arii protejate de interes
comunitar (Natura 2000) (Fig.1). Dintre acestea, doar dou arii protejate se afl n
relaie direct cu amplasamentul planului:
- ROSPA 0040 Dunrea Veche-Bratul Mcin
- ROSCI 0012 Braul Mcin
Celelalte arii de interes comunitar se afl la distane mult mai mari fa de
amplasamentul reglementat de plan, fapt pentru care nu fac obiectul acestui studiu
(Fig.5).
19
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 5. Ariile de interes comunitar Natura 2000 din judetul Brila
- Lacul Blasova, conform HG 971/2011 pentru modificarea si completarea HG

1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, este inscris
ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
(ROSPA 0040 Dunrea Veche Bratul Mcin).
- Lacul Blasova face parte din reteaua Natura 2000, conform Ordinului MMP
2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului
de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (ROSCI0012 Bratul Macin).
Prezentarea sitului ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin

Conform Formularului standard Natura 2000 aprobat prin HG nr.971/2011 pentru
modificarea si completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie
avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natuta 2000 in
Romania (ROSPA0040 Dunrea Veche-Braul Mcin, Fig. 5,6):
- Judeul Constana: Ciobanu (8%), Grliciu (42%), Hrova (7%), Saraiu (<1%)
- Judeul Tulcea: Carcaliu (14%), Cerna (1%), Deni (24%), Greci (<1%), Mcin
(6%), Ostrov (27%), Peceneaga (18%), Smrdan (2%), Topolog (4%), Turcoaia
(27%)
- Judeul Brila: Frecei (14%), Mrau (<1%)
Coordonatele sitului: latitudine= N44591; longitudine= E 28 9' 14''
Suprafata sitului (ha): 18.759 ha
Altitudine (m) : Max.=198; Med.=17
20
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 6. Aria de protecie special avifaunistic ROSPA 0040 Dunrea Veche-Braul Mcin
Specii de pasari enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: Accipiter

brevipes, Acrocephalus melanopogon, Alcedo atthis, Anthus campestris, Ardea
purpurea, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Bubo bubo, Burhinus
oedicnemus, Buteo rufinus, Calandrella brachydactyla, Caprimulgus europaeus,
Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus macrourus, Coracias garrulus,
Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta garzetta, Emberiza hortulana,
Falco vespertinus, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Haliaeetus albicilla, Himantopus
himantopus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio , Lanius minor,Larus
melanocephalus, Larus minutus, Lullula arborea, Melanocorypha calandra, Milvus
migrans, Nycticorax nycticorax, Oenanthe pleschanka, Pandion haliaetus,
Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea leucorodia,
Plegadis falcinellus, Porzana parva, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons, Sterna
hirundo, Sylvia nisoria, Tringa glareola, Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus,
Pelecanus onocrotalus, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus pygargus, Circus
aeruginosus, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Pernis apivorus.
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate n anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC: Buteo buteo, Riparia riparia, Accipiter nisus.
Descrierea sitului
Caracteristici generale ale sitului:
Ruri, lacuri= 16%; Mlastini, turbarii = 4%; Pajisti naturale, stepe= 2%; Culturi (teren
arabil)= 30%; Pasuni= 9%; Alte terenuri arabile= 4%; Paduri de foioase= 35%.
Alte caracteristici ale sitului:
La intrarea n judetul Braila fluviului Dunarea se desparte n trei brate: Dunarea
navigabila (n vest), Bratul Vlciu (n mijloc) si Bratul Macin (n est). Bratul Macin
realizeaza limita dintre judetul Braila si judelele Tulcea si Constanta, iar impreuna cu
Bratul Vlciu delimiteaza Insula Mare a Brailei.
Insula Mare a Brailei cuprinde o suprafata mare de terenuri agricole si s-a format prin
indiguirea Baltii Brailei, din care a ramas cu regim liber de inundatie Balta Mica a
Brailei.
21
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 63
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 55
c) numar de specii periclitate la nivel global: 7
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias
garrulus, Falco vespertinus, Aythya nyroca, Accipiter brevipes, Anthus
campestres,Lanius minor, Lanius collurio, Calandrella brachydactyla.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Pelecanus crispus,
Accipiter brevipes, Branta ruficollis, Pelecanus, onocrotalus, Phalacrocorax
pygmaeus.
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Phalacrocorax pygmaeus,
Anser albifrons.
Vulnerabilitate:
- braconaj, vnatoarea in timpul cuibaritului, vnatoarea n zona locurilor de cuibarire
a speciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor
in timpul cuibaritului (colonii), desecarea zonelor umede, industrializare si extinderea
zonelor urbane, pescuitul sportiv n imediata vecinatate a cuiburilor speciilor
periclitate, electrocutare si coliziune cu linii electrice, pescuitul sportiv n masa care
deranjeaza pasarile migratoare, arderea stufului, arderea vegetatiei (a miristii si a
prloagelor), amplasare de generatoare eoliene, turismul in masa, nmultirea
necontrolata a speciilor invazive
Organismul responsabil pentru managementul sitului: Ministerul Mediului si
Schimbarilor Climatice
Planuri de management ale sitului: Nu are plan de management.
Prezentarea sitului ROSCI0012 Bratul Macin

- conform Formularului standard Natura 2000 aprobat prin Ordinul MMDD
nr.2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD nr.1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte
intrgranta a retelei ecologoce europene Natura 2000 in Romania ROSCI0012 - Bratul
Macin
Judeul Constana: Ciobanu(2%), Grliciu(5%), Hrova(7%)
Judeul Tulcea: Carcaliu(15%), Deni(11%), Greci(<1%), Mcin(7%), Ostrov(10%),
Peceneaga(7%), Smrdan(2%), Turcoaia(27%)
Judeul Brila: Frecei(9%), Mrau(1%)
Coordonatele sitului: latitudine= N45 0 29; longitudine= E 28 7' 52''
Suprafata sitului (ha): 10.235 ha
Altitudine (m) : Max.=94; Med.= 8
22
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 7. Harta ROSCI0012 Bratul Macin (Formularul standard Natura 2000)
Tipuri de habitate: ape stttoare oligotrofice pn la mezotrofice cu vegetaie din

Littorelletea uniflorae i/sau Isoeto-Nanojuncetea; ape puternic oligo-mezotrofice cu
vegetaie bentonic de specii de Chara spp.; ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie
din Chenopodion rubri p.p. i Bidention p.p; stepe pontosarmatice; comuniti de
lizier cu ierburi nalte higrofile de la cmpie pn n etajele montan i alpin; pajiti
aluviale din Cnidion dubii; pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis); zvoaie cu Salix alba i Populus alba.
Specii de mamifere: Lutra lutra (Vidr, Lutr); Spermophilus citellus (Popndu, uit)
Specii de amfibieni i reptile: Bombina bombina (Buhai de balt cu burta roie); Emys
orbicularis (Broasc estoas de ap); Testudo graeca (estoas de uscat
dobrogean); Triturus dobrogicus (Triton cu creast dobrogean).
Specii de peti: Alosa tanaica (Rizeafc); Aspius aspius (Avat); Cobitis taenia
(Zvrlug); Gobio kessleri (Porcuor de nisip); Gymnocephalus schraetzer (Rspr);
Misgurnus fossilis (ipar); Pelecus cultratus (Sabi); Rhodeus sericeus amarus
(Boar); Sabanejewia aurata (Dunari); Zingel streber (Fusar); Zingel zingel (Pietrar).
Specii de plante: Marsilea quadrifolia;
Calitate si importanta:
Situl prezinta importanta n primul rnd pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba
and Populus alba galleries, ce ocupa aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din
suprafata habitatului la nivel national.
Habitatul este reprezentat pe suprafete mai mult sau mai putin reduse si prin arborete
asupra carora nu s-au facut interventii silvice, nca de la formare, suprafete ce pot fi
considerate paduri vigine (n prezent sau potentiale). Nu au fost nsa identificate pna
n prezent arborete seculare din acest habitat.
Pe locul secund ca importanta se situeaza habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic
steppes, ce ocupa o suprafata de aproximativ 4% din suprafaaa nationala a
habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri balane (asociatia
Agropyretum pectiniformae), ntlnite n tara, predominant n Dobrogea, si stepe
petrofile pe sisturi paleozoice (asociatia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi)
23
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ncadrate n alianta endemica pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda,
Arcus, 1999).
In sit a fost citata (Savulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea quadrifolia,
din zona lacului Iglita, care exista si n prezent (nsa ca amenajare piscicola), fapt
pentru care se poate presupune ca specia respectiva nu a disparut.
Situl reprezinta partea nordica a coridorului de migratie a speciilor de plante din
Peninsula Balcanica spre Dobrogea de Nord si Delta Dunarii.
n plus acesta constituie si o importanta cale de migratie pentru pasari (fiind propus si
ca SPA), precum si pentru anumite specii de pesti, inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dunarii n sit este esentiala pentru asigurarea continuitatii ct si
pentru transportul de catre apele fluviului a organelor de reproducere (seminte, lastari
etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaza propagarea acestora spre nordul
Dobrogei si Delta Dunarii.
Vulnerabilitate:
Situl este ndeosebi amenintat prin :
- efectuarea de plantatii n cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, intensitatea
acestui factor fiind medie.
- exploatari forestiere si alte tipuri de lucrari silvice n habitatul 92 A0, inclusiv cu
specii alohtone (plopi hibrizi), aceste interventii fiind de intensitate medie.
- poluari ale apelor Dunarii, ndeosebi cu hidrocarburi (potential si radioactive
sau cu metale grele )- intensitate redusa.
- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene n zona sitului sau n
vecinatate.
- amenintarea potentiala de efectuare a unor dragari- probabilitate redus.
- pasunat mediu-intens pe suprafete reduse-medii din sit (ex. zona Iglita com.
Turcoaia).
- constructii, predominant abandonate, n habitatul 62C0*, localizate n
apropierea cetatilor romane de la Turcoaia- Iglita, pe arii reduse.
Organismul responsabil pentru managementul sitului: AJPS Galati conform
Conventie /Contract de administrare nr. 261/29.03.2011
Planuri de management ale sitului: Nu are plan de management.
2.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a
planului
2.2.1 Relaia planului cu Reeaua Natura 2000

Referitor la relaia planului cu Reeaua Natura 2000, studiul in cauza trateaza
aspectele de vecintate si de suprapunere a planului cu cele dou arii de interes
comunitar existente n zon:
- ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin
- ROSCI0012 Bratul Macin
Responsabilitatea administrarii ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0040
Dunarea Veche-Bratul Macin, incluzand aria naturala protejata ca sit de
importanta comunitara ROSCI0012 Bratul Macin, revine custodelui Asociatia
Judeteana a Pescarilor Sportivi Galati, ca urmare a conventiei de custodie nr.
261/29.03.2011, incheiate cu Ministerul Mediului si Padurilor in calitate de autoritate
responsabila.
24
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
In Capitolul 2.2.1 se prezinta date asupra prezenei, localizarii, ecologiei (structura,
dinamica, statutul de conservare) speciilor / populaiilor i a habitatelor de interes
comunitar de pe suprafata pe suprafaa i n imediata vecintate a planului.
De asemenea, sunt prezentate relaiile dintre zona de studiu / terenul care este
analizat prin PUZ cu cele dou arii protejate, respectiv impactul produs de
implementarea planului asupra speciilor i habitatelor de interes comunitar.
Sunt analizate doua situatii:

o relaia zonei de studiu (692 ha) stabilit pentru PUZ cu cele dou arii de interes
comunitar;
o relaia suprafetei terenului ce urmeaza a fi reglementat (301,25 ha) si analizat
prin PUZ cu cele dou arii de interes comunitar.
2.2.1.1 Relatia planului (zonei de studiu si a terenului reglementat) cu

Planul de urbanism Zonal Zona de agrement lacul Blasova are ca obiect de studiu
teritoriul in suprafata de 692,00 ha (680 de ha in jurul Lacului Blasova si 12 ha in jurul
Popinei Blasova), iar suprafata reglementata prin prezentul plan este de 301,25 ha
Aria de protecie special avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin are

o suprafa total de 18.759 ha (a se vedea Fig. 5,6), suprafata reglementata prin
PUZ reprezentand 1,605 %.

de orasul Braila.
Lacul Blasova este un fragment din bratul vechi al Dunarii, situat la o distanta de
proximitate fata de fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a
avea insa legaturi directe.
25
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 8. Relatia dintre zona de studiu si ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin
Suprafata actuala a lacului Blasova s-a format pe un vechi meandru prsit al

fluviului Dunrea bratul Dunrea Veche sau Mcin. Este situat n Insula Mare a
Brilei (spre extremitatea sa estic), pe teritoriul administrativ al comunei Frectei,
avnd o suprafat de circa 294 ha. Dac ne raportm la suprafaa total a ariei
protejate, sectorul de la lacul Blasova reprezint 1,56 % din aceast suprafa.
2.2.1.1.1 Speciile de psri de interes comunitar din Formularul Standard

ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin semnalate n zona de studiu si teren
reglementat
n zona studiata s-au identificat 73 de specii de psri, dintre care 10 sunt de interes
comunitar incluse n Anexa I din Directiva Psri, respectiv 13,70%. incluse in
Formular Standard al sitului
Investigatii in teren s-au realizat n perioada 2014-2015 n intervalul lunilor

martie-decembrie pe toat suprafaa zonei de studiu, incluznd Lacul Blasova si
suprafetele de teren invecinate.
Metodele de lucru utilizate au fost: observaia direct asupra speciilor in teren;
observarea pasarilor in puncte fixe, stabilite prin utilizarea coordonatelor GPS pentru
fiecare punct in parte.
26
Studiu de Evaluare Adecvat pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova, judetul Braila
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Lista speciilor de avifauna din zona PUZ studiata Tabel 1

Nr. Denumirea Denumirea popular Familia Ordinul Fenologie Tip
crt. stiintific reproductiv
1. Podiceps cristatus Corcodel mare Pidicipedidae Podicipediformes MP C
2. Phalacrocoracidae Pelecaniformes OV/RI N
Phalacrocorax carbo Cormoran mare
3. Nycticorax nycticorax Starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV N
4. Ixobrychus minutus Starc pitic Ardeidae Ciconiiformes OV C
5. Ardeola ralloides Starc galben Ardeidae Ciconiiformes OV N
6. Egretta garzetta Egret mic Ardeidae Ciconiiformes OV N
7. Ardea cinerea Strc cenuiu Ardeidae Ciconiiformes OV N
8. Ardea purpurea Strc rosu Ardeidae Ciconiiformes OV N
9. Cygnus olor Lebd de var Anatidae Anseriformes MP C
10. Anas penelope Ra fluiertoare Anatidae Anseriformes OIP N
11. Anas crecca Ra mic Anatidae Anseriformes P/OI N
12. Anas platyrhynchos Ra mare Anatidae Anseriformes MP C
13. Aythya nyroca Ra roie Anatidae Anseriformes OV/P N
14. Aythya ferina Ra cu cap castaniu Anatidae Anseriformes OV/P N
15. Circus aeruginosus Erete de stuf Accipitridae Falconiformes OV/RI N
16. Falco tinnunculus Vnturel rou Falconidae Falconiformes MP C
17. Falco subbuteo Falconidae Falconiformes OV PC
oimul rndunelelor
18. Gallinula chloropus Gainusa de balta Rallidae Gruiformes OV C
19. Fulica atra Lii Rallidae Gruiformes MP C
20. Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes OV N
Himantopus himantopus
21. Vanellus vanellus Nag Charadriidae Charadriiformes OV PC
22. Philomachus pugnax Btu Scolopacidae Charadriiformes P N
23. Gallinago gallinago Becain comun Scolopacidae Charadriiformes P N
24. Limosa limosa Sitar de mal Scolopacidae Charadriiformes OVP N
25. Tringa erythropus Fluierar negru Scolopacidae Charadriiformes P N
26. Tringa totanus Scolopacidae Charadriiformes OVP N
Fluierar cu picioare roii
27. Tringa glareola Scolopacidae Charadriiformes P N
Fluierar de mlatin
28. Larus ridibundus Pescru rztor Laridae Charadriiformes MP N
29. Larus cachinnans Pescru argintiu Laridae Charadriiformes S N
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
30. Chlidonias hybridus Sternidae Charadriiformes OV C

Chirighi cu obraji albi
31. Streptopelia decaocto Gugutiuc Columbidae Columbiformes S C
32. Cuculus canorus Cuc Cuculidae Cuculiformes OV C
33. Athene noctua Cucuvea Strigidae Strigiformes S C
34. Apus apus Drepnea neagra Apodidae Apodiformes OV N
35. Coracias garrulus Dumbraveanca Coraciidae Apodiformes OV PC
36. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes OVP N
37. Upupa epops Pupz Upupidae Coraciiformes OV C
38. Picus canus Ghionoaie sura Picidae Piciformes S C
39. Galerida cristata Ciocrlan Alaudidae Passeriformes S C
40. Alauda arvensis Ciocrlie de cmp Alaudidae Passeriformes MP C
41. Hirundo rustica Rndunic Hirundinidae Passeriformes OV C
42. Motacilla alba Codobatur alb Motacillidae Passeriformes OV C
43. Motacilla flava Codobatur galbena Motacillidae Passeriformes OV C
44. Troglodytes troglodytes Ochiuboului Troglodytidae Passeriformes OV/RI C
45. Erithacus rubecula Mcleandru Turdidae Passeriformes OV C
46. Luscinia megarhynchos Privighetoare rocat Turdidae Passeriformes OV C
47. Codro de pdure Turdidae Passeriformes OV C
Phoenicurus phoenicurus
48. Turdus pilaris Cocoar Turdidae Passeriformes OI/P N
49. Lcar mare Sylviidae Passeriformes OV C
Acrocephalus arundinaceus
50. Acrocephalus schoenobaenus
Lacar mic Sylviidae Passeriformes OV C
51. Acrocephalus scirpaceus Lacar de stuf Sylviidae Passeriformes OV C
52. Sylvia curruca Silvie mic Sylviidae Passeriformes OV C
53. Sylvia communis Silvie de camp Sylviidae Passeriformes OV C
54. Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru Sylviidae Passeriformes OV C
55. Phylloscopus collybita Pitulice mic Sylviidae Passeriformes P N
56. Muscicapa striata Muscar sur Muscicapidae Passeriformes OV C
57. Parus caeruleus Piigoi albastru Paridae Passeriformes S C
58. Parus major Pitigoi mare Paridae Passeriformes S C
59. Oriolus oriolus Grangur Oriolidae Passeriformes OV C
60. Lanius collurio C
Sfrncioc roiatic Laniidae Passeriformes OV
61. Pica pica Coofan Corvidae Passeriformes S C
28
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
62. Corvus monedula Stncu Corvidae Passeriformes S PC

63. Corvus frugilegus Corvidae Passeriformes S N
Cioar de semntur
64. Corvus corone cornix Cioar griv Corvidae Passeriformes S C
65. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes MP C
66. Passer domesticus Vrabie de cas Passeridae Passeriformes S C
67. Passer montanus Vrabie de cmp Passeridae Passeriformes S C
68. Fringilla coelebs Cintez Fringillidae Passeriformes MP PC
69. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes S PC
70. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes S C
71. Emberiza citrinella Presur galben Emberizidae Passeriformes S PC
72. Emberiza schoeniclus Presur de stuf Emberizidae Passeriformes MP C
73. Miliaria calandra Presur sur Emberizidae Passeriformes MP C
Legend: Fen tip fenologic: S - sedentare, MP - parial migratoare, OV - oaspei de var, OV - oaspei de var, OVDH - oaspei de var n deplasare de hrnire, OI - oaspei
de iarn, P - pasaj, Rep tip reproductiv: C - cuibritor; N - necuibritor; PC - potenial cuibritor.
29
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Abundenta absolut a speciilor de psri identificate in zona de studiu n perioada 2014-2015 tabel 2
Nr. 2014 2015
crt. Specia IV V VI VII VIII IX X XI XII III IV V VI VII VIII IX X XI
1. Podiceps cristatus 3 5 8 4 4 12 5
2. Phalacrocorax carbo 6 18 3 5 5 28 6
3. Nycticorax Nycticorax 6 4
4. Ixobrychus minutus 2 3 6 3
5. Ardeola ralloides 1 1 3 2
6. Egretta garzetta 12 3 1 2 14 3
7. Ardea cinerea 2 10 3 9
8. Ardea purpurea 1 2 3 3
9. Cygnus olor 2 4 1
10. Anas penelope 5
11. Anas crecca 2 3 2
12. Anas platyrhynchos 12 6 50 9 3 8 12 44 9 14
13. Aythya nyroca 8 4 6 5
14. Aythya ferina 10 15 11
15. Circus aeruginosus 1 1 1 2
16. Falco tinnunculus 3 1 6 2 1
17. Falco subbuteo 2
18. Galinulla chloropus 3 4 2 2 2
19. Fulica atra 14 32 6 18 12
20. Himantopus himantopus 4 3 5 3 2
21. Vanellus vanellus 2 3 3 2 1 1 8 1 3
22. Philomachus pugnax 5 34 6 28 4 5
23. Gallinago gallinago 5
24. Limosa limosa 3 8 4 2 5 6 3 4
25. Tringa erythropus 2 5 3 3 3
26. Tringa totanus 11 3 12 2
27. Tringa glareola 5 4 3 3
28. Larus ridibundus 25 2 57 10 56 170 120 90 6 2 52 4 30 65 40
29. Larus cachinnans 18 4 65 3 30 40 25 14 3 59 8 5 80 14
30. Chlidonias hybridus 29 3 26 4 6
31. Streptopelia decaocto 5 3 4 6 3 4 5 3 4 3 1 4 9 2 4 6 3 5
32. Cuculus canorus 4 9 4 13
33. Apus apus 2
34. Athene noctua 1 1
35. Coracias garrulus 2 3 1 4 1 2
36. Merops apiaster 17 10 20 8 15 12
37. Upupa epops 1 2 4 3
38. Picus canus 1 1
30
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
39. Galerida cristata 3 2 2 3 2 1 4 3 2 4

40. Alauda arvensis 10 8 6 6 8
41. Hirundo rustica 15 59 25 18 10 51 13 24
42. Motacilla alba 7 8 12 5 6 12
43. Motacilla flava 6 17 5 13 5 9
44. Troglodytes troglodytes 1 1
45. Erithacus rubecula 1 2 2 1 3
46. Luscinia megarhynchos 2 3 2
47. Phoenicurus phoenicurus 1 2 2 2 4 2 1 1
48. Turdus pilaris 18
49. Acrocephalus arundinaceus 19 2 1 1 13
50. Acrocephalus schoenobaenus 3 4
51. Acrocephalus scirpaceus 2 11 9
52. Sylvia curruca 2 4 1 1
53. Sylvia communis 2 1 1 2
54. Sylvia atricapilla 1 2
55. Phylloscopus collybita 4 1
56. Muscicapa striata 2 1 2 3
57. Parus caeruleus 5 3 2 3 4 2 3 4 1 3 2 2
58. Parus major 8 4 6 4 4 3 2 5 2 5 3 2 1 2 5 3 1
59. Oriolus oriolus 3 5 4 4 3 2
60. Lanius collurio 1 2 1 2 2
61. Pica pica 8 1 28 3 2 1 4 3 7 3 1 2 22 3 1 5 3 2
62. Corvus monedula 2 4 2 5
63. Corvus frugilegus 45 10 75 10 6 7 15 50 120 45 8 5 62 7 14 10 92 100
64. Corvus corone cornix 4 70 5 3 2 10 3 5 1 76 2 5 11 15 7
65. Sturnus vulgaris 60 7 250 11 18 29 150 16 8 204 7 10 18 28
66. Passer domesticus 40 31 55 30 25 45 62 50 35 28 25 30 60 40 32 27 30 85
67. Passer montanus 20 8 12 20 15 16 8 20 25 8 10 15 50 23 18 32 15 25
68. Fringilla coelebs 15 1 5 16 14 2 7 12 10
69. Carduelis chloris 6 4 3 3 1 5
70. Carduelis carduelis 10 9 1 2 2 12 5 4 2 3 7 14
71. Emberiza citrinella 23 7 8 7 6
72. Emberiza schoeniclus 8 4 5 3 4 3 5
73. Miliaria calandra 12 14 9 8 19
31
Braila
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Avifauna de interes comunitar identificata n zona de studiu, in majoritate,

aparine tipului ecologic acvatic, cu excepia unor specii terestre (Circus
aeruginosus, Coracias garrulus, Picus canus, Lanius collurio).
Pentru stabilirea grupelor de abunden a speciilor de psri s-a inut cont de

urmatorii parametri:
- numrul de probe n care a fost semnalat specia respectiv;
- efectivele observate (abundena absolut).
Astfel, s-a utilizat clasificarea standard n astfel de situaii:

- specii numeroase: specii semnalate n efective mari de peste 50 exemplare
(SN)
- specii comune: specii semnalate n efective medii, de 10 50 exemplare
(SC)
- specii rare: specii semnalate n efective mici, de 4 10 exemplare (SR)
- specii foarte rare: specii semnalate n efective mici, de 1 4 exemplare
(SFR)
n estimarea populaiilor cuibritoare la nivel european i naional s-au utilizat datele
oficiale din anul 2000 (ultima monitorizare oficial), aprobate de BirdLife
International; estimarea populaiilor locale din zona de studiu s-a realizat prin
raportare la populaia cuibritoare la nivel naional i folosirea abundenei absolute
maxime nregistrate n zona de studiu pentru fiecare specie n parte (n perioada de
reproducere pentru speciile cuibritoare n zon). Aceast estimare nu se poate
realiza i pentru speciile care nu cuibresc n zon.
In aprecierea statutului de conservare european s-au folosit termenii acceptati
n Bird in Europe (2004 ediia electronic: http: //www. birdlife.org/ action/ science/
species/ birds_in_europe/ species_search.html) i lista roie elaborat de IUCN
(2001 - ediia electronic:
http://www.iucnredlist.org/documents/redlist_cats_crit_en_v1223290226.pdf):
- Cat. 1: specii care necesit o atenie deosebit
- Cat. 2: specii concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil
- Cat. 3: specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut
nefavorabil
- Cat. 4: specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil
-: specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut favorabil
-E: specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil
Pentru tendina speciilor au fost folosii urmtorii termeni:
- S: specie stabil;
- R: specie rar;
- VU: specie vulnerabil;
- EN: specie n pericol
- D: specie n declin;
- DP: redus ca urmare a unui declin constant;
- NT: aproape de ameninare
- UE25: statutul de conservare al speciilor de psri la nivelul statelor
membre ale UE
- PanE: statutul de conservare al speciilor de psri la nivel ntregului
continent european;
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 9. Puncte de observatie biodiversitate in aria planului pe perioada 2014
Fig. 10. Puncte de observatie biodiversitate in aria planului pe perioada 2015
33
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Punct de observatie nr. 1 (zona sudica a lacului Blasova) Zona agrement (UTR,
Parc acvatic; Plaja V2c).
Coordonate Stereo70: 406638; 747175; alt. 6m
Tip vegetatie: vegetatie acvatica (stufaris) de-a lungul malurilor; vegetatie ruderala
de-a lungul drumurilor de acces; vegetatie arboricola (salcisuri si plopisuri) pe malul
apei.
In acest punct de observatie au fost identificate doua habitate de interes national
R5309 Comuniti danubiene cu Phragmites australis i Schoenoplectus lacustris si
R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia.*
Nota* Analiza habitatelor de interes national va fi realizata in Raportul de mediu.
Specii de herpetofauna: Bufo viridis, Lacerta agilis (suprafete terestre), Natrix

natrix, Emys orbicularis (zone acvatice).
Specii de mamifere: Arvicola terrestris (zone acvatice), Microtus arvalis, Talpa
europaea (terenuri cu culturi agricole).
Specii de avifauna observate:
Tabel 3
Nr. Specia Nr. de indivizi (ex.) Tip fenologic
crt.
1. Acrocephalus arundinaceus 10 OV
2. Fulica atra 23 MP
3. Phalacrocorax carbo 10 OV/RI
4. Ardea cinerea 7 OV
5. Falco tinnunculus 4 MP
6. Egretta garzetta 5 OV
7. Motacilla flava 3 OV
8. Cuculus canorus 13 OV
9. Pelecanus onocrotalus 28 OV
10. Passer montanus 42 S
11. Chlidonias hybridus 12 OV
12. Ardeola ralloides 2 OV
13. Ardea purpurea 1 OV
14. Anas platyrhynchos 6 MP
15. Passer domesticus 15 S
16. Lanius collurio 1 OV
Foto. 11. Aspect din zona punctului de observatie nr. 1
34
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Punct de observatie nr. 2 (zona sudica a lacului Blasova) Camping (L3).

Tip vegetatie: vegetatie acvatica (papuris si stufaris) de-a lungul malurilor; vegetatie
ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona; campuri agricole (culturi cerealiere,
culturi de soia); vegetatie arboricola de-a lungul malului lacului Blasova (arbori
singulari de salcie si plop).

R5309 Comuniti danubiene cu Phragmites australis i Schoenoplectus lacustris si -
R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia cu mentiunea
ca sunt foarte slab reprezentate*.
natrix (zone acvatice).
Specii de mamifere: Microtus arvalis, Talpa europaea, Lepus europaeus.
Nr. crt. Specia Nr. de indivizi (ex.) Tip fenologic
1. Acrocephalus scirpaceus 9 OV
2. Upupa epops 1 OV
3. Corvus corone cornix 30 S
4. Ixobrychus minutus 2 OV
5. Larus ridibundus 8 MP
6. Larus cachinnans 7 S
8. Corvus frugilegus 25 S
9. Streptopelia decaocto 6 S
10. Hirundo rustica 15 OV
11. Sturnus vulgaris 45 MP
13. Coracias garrulus 2 OV
14. Nycticorax nycticorax 4 OV
15. Podiceps cristatus 2 OV/RI
17. Aythya ferina 8 MP
Foto. 12. Imagini din zona punctului de observatie nr. 2
35
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Punct de observatie nr. 3 (zona sud-vestica a lacului Blasova) - Parc promenada

(V2d), Sport agrement (Vab).
ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona; campuri agricole (culturi
cerealiere);

Specii de herpetofauna: Lacerta agilis, Lacerta viridis (margini de drumuri, hotar cu

campuri agricole), Natrix natrix (zone acvatice).
Tabel 4
crt.
1. Streptopelia decaocto 3 S
3. Apus apus 2 OV
4 Circus aeruginosus 1 OV/RI
5. Gallinula chloropus 2 OV
6. Motacilla alba 5 OV
7. Vanellus vanellus 3 OV
9. Merops apiaster 5 OV
17. Pica pica 6 S
Foto. 13. Zona sud-vestica a lacului Blasova (Punctul de observatie nr. 3)
36
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Punct de observatie nr. 4 (zona sud-vestica a lacului Blasova) Sport agrement

specializat (Vsc), Baza sportiva (M2).
Tip vegetatie: campuri agricole (culturin cerealiere),vegetatie acvatica (stufaris si
papuris) de-a lungul malurilor; vegetatie ruderala de-a lungul drumurilor de acces in
zona;
In acest punct de observatie au fost identificate patru habitate de interes national ,

predominante fiind habitatele antropizate R8702 Comuniti antropice cu
Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa, R8704 Comuniti
antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura i Plantago
major *.
Habitatele acvatice si palustre R5309 Comuniti danubiene cu Phragmites australis

i Schoenoplectus lacustris si R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i
Typha latifolia sunt slab reprezentate si cantonate preponderent pe malul lacului*.

europaea, Lepus europaeus (terenuri cu culturi agricole).
Tabel 5
crt.
1. Podiceps cristatus 5 OV
5. Aythya ferina 3 MP
6. Luscinia megarynchos 3 OV
7. Phasianus colchicus 2 S
8. Sylvia atricapilla 1 OV
9. Erythacus rubecula 1 OV
14. Pica pica 3 S
37
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Foto. 14. Aspect al zonei de studiu. Punctul de observatie nr. 4
Punct de observatie nr. 5 (sud-vestica a lacului Blasova in interiorul insulei din

mijlocul lacului) Complex sportiv (M3), Sport agrement (4).
Tip vegetatie: campuri agricole (culturi cerealiere); vegetatie acvatica (stufaris si
papuris); vegetatie palustra din preajma malurilor lacului Blasova;
In acest punct de observatie au fost identificate cateva habitate de interes national ,
predominante fiind habitatele ruderalizate si antropizate precum R8702 Comuniti
antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa,
R8704 Comuniti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa
dura i Plantago major*.
Dintre habitatele acvatice si palustre sunt prezente R5309 Comuniti danubiene cu
Phragmites australis i Schoenoplectus lacustris si -R5305 Comuniti danubiene cu
Typha angustifolia i Typha latifolia sunt slab reprezentate si cantonate
preponderent pe malul lacului*
.
Specii de avifauna observate: Tabel 6
crt.
1. Phasianus colchicus 2 S
2. Sylvia atricapilla 1 OV
4 Pica pica 3 S
11. Vanellus vanellus 5 OV/P
38
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Foto. 15. Imagini din zona punctului de observatie nr. 5
Punct de observatie nr. 6 (zona vestica, nord-vestica a malului lacului Blasova)

Parc promenada (V2a), Bungalowuri (L2).
Tip vegetatie: vegetatie acvatica (stufaris) de-a lungul malurilor; vegetatie ruderala
de-a lungul drumurilor de acces in zona; vegetatie arboricola (salcii si plop) pe malul
apei.
R5309 Comuniti danubiene cu Phragmites australis i Schoenoplectus lacustris si
R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia*.

natrix, Emys orbicularis (zone acvatice).
europaea (terenuri cu culturi agricole).

crt.
2. Aythya nyroca 6 OV
6. Philomachus pugnax 18 P
7. Ardea cinerea 2 OV/RI
8. Tringa glareola 3 P
10. Cygnus olor 7 MP
12. Ardeola ralloides 1 OV
39
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Foto. 16. Aspect al zonei de studiu. Punctul de observatie nr. 6

Punct de observatie nr. 7 (zona nord, nord-estica a malului lacului Blasova) - Parc
promenada (V2a), Zona cazare vile (L1).
ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona; campuri agricole (culturi cerealiere,
culturi de soia); vegetatie arboricola de-a lungul malului lacului Blasova (arbori
singulari de salcie si plop).

crt.
8. Upupa epops 3 OV
10. Acrocephalus arundinaceus 3 OV
14. Pica pica 5 S
16. Lanius collurio 1 OV
18. Ardea cinerea 2 OV
40
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Foto.17. Zona punctului de observatie nr. 7
Punct de observatie nr. 8 (zona estica a malului lacului Blasova) Mal amenajat
(V2a).
ruderala de-a lungul drumurilor de acces in zona; campuri agricole (culturi
cerealiere);


crt.
4 Larus cachinnans 19 S
6. Limosa limosa 6 OV/P
7. Himantopus himantopus 5 OV/P
11. Tringa erythropus 3 OV/P
12. Coracias garrulus 2 OV
14. Podiceps cristatus 5 OV/RI
15. Tringa totanus 12 OV/P
41
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
18. Corvus frugilegus 37 S
19. Pica pica 5 S
20. Philomachus pugnax 10 P
Foto. 18. Zona estica a lacului Blasova (Punctul de observatie nr. 8)
Descrierea speciilor de pasari incluse in Anexa I a Directivei Pasari.

Egretta garzetta Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC; tendina
- egreta mic populaiei: stabil (S). Categoria NonSPEC: -.
Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa II.
Fenologie: specie acvatic limicol, oaspete de var.
Cuibrire: cuibrete n colonii. Habitatul preferat de cuibrire este reprezentat de pdurile
de salcie din Delta Dunrii sau Lunca Dunrii. Nu cuibrete n zon lacului Blasova, unde
acest habitat lipsete.
Hrnire: se hrnete cu hran de origine animal, nevertebrate i peti din zonele umede
cu ap dulce.
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare din Europa era estimat la
61000-72000 de pererchi, iar n Romnia la 2800 de perechi. Procentual populaia
cuibritoare a Romniei este cuprins ntre 3,9-4,6 % din populaia la nivel european.
n zona de studiu a fost identificata in efective relativ mici,de 12-14 exemplare, att n
zbor, ct i pe malul lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu
reprezint un habitat favorabil pentru egreta mic, aceasta specie acvatica prefera luciul
apei si malurile lacului
Pe baza preferinelor ecologice de hrnire i de cuibrire, corelate cu numrul

relativ, redus de exemplare semnalat, putem spune c planul nu va influena negativ
statutul de conservare al speciei n zon.
Implementarea planului nu va afecta dinamica speciei n zon i nici capacitatea de
suport a ariei protejate (habitate de hrnire, odihn).
Ca msuri de preventie in vederea evitarii deranjului speciei, propunem stabilirea
unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obiectivele propuse in plan precum
42
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
si mentinerea terenurilor inundabile adiacente malului la starea actuala, nealterand

habitatele propice speciei.
Fig.19 Localizarea speciei Egretta garzetta in zona planului studiat (Puncte de observatie nr.
1,2,6,7)
Ardea purpurea Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3; tendina
strc rou populaiei: redus (DP).
Inclus n Directiva Psri: Anexa I; Convenia de la Berna: Anexa II; Convenia de la
Bonn: Anexa II.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de vegetaia palustr dur, stuf. papur,
rogoz etc. Este o specie cu un comportamnet criptic, care caut locurile retrase.
Hrnire: se hrnete cu nevertebrate i peti de dimensiuni mici din lacuri i bli cu ap
dulce.
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare n Europa era estimat la 50000-
100000 de perechi, iar n Romnia la 800-1200 de perechi. Procentual populaia din
Romnia este cuprins ntre 1,6-1,6 % din populaia la nivel european.
n zona de studiu a fost identificata in efective reduse,de de 3 exemplare, att n zbor, ct

i pe malul lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un
habitat favorabil pentru strc rou, aceasta specie acvatica prefera luciul apei si malurile
lacului

Propunem pastrarea unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obiectivele
propuse in plan precum si mentinerea stufarisurilor dese si suprafetelor de apa
deschisa, putin adanca din zona de mal a lacului.
43
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 20. Localizarea speciei Ardea purpurea in zona planului studiat (Punct de observatie nr. 6,
7)
Ixobrychus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3; tendina
minutus strc populaiei: redus (DP).
pitic Inclus n Directiva Psri: Anexa I; Convenia de la Berna: Anexa II; Convenia de la
Bonn: Anexa II.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de vegetaia palustr dur, stuf, papur,
rogoz etc. Este o specie cu un comportamnet criptic, care caut locurile retrase.
dulce.
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare n Europa era estimat la
37000-110000 de perechi, iar n Romnia la 10000-20000 de perechi. Procentual
populaia din Romnia este cuprins ntre 18-27 % din populaia la nivel european.
.
n zona reglementata a fost identificata in efective reduse,de de 6 exemplare, att n zbor,
ct i in stufarisul de pe malul lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren
agricol nu reprezint un habitat favorabil pentru strc pitic aceasta specie acvatica
prefera stufarisul de pe malurile lacului

suport a ariei protejate (habitate de hrnire, cuibarit si odihn).
Ca si in cazul celorlalte specii, recomandam mentinerea unei distante de 100 m de la
malul lacului fata de obiectivele propuse in plan precum si pastrarea suprafetelor
acoperite cu stuf de pe mal lacului.
44
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 21. Localizarea speciei Ixobrychus minutus in zona planului studiat (Punct de observatie
nr. 2, 5, 7)
Aythya Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 1; tendina
nyroca raa populaiei: vulnerabil (VU).
roie Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa III; convenia de
la Bonn, Anexa I/II.
Fenologie: specie acvatic, oaspete de var.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de stufriurile dese din lacuri i bli
cu ap dulce. Nu cuibrete n zona Lacului Blasova, unde nu sunt ntrunite aceste
condiii.
Hrnire: se hrnete cu plante acvatice sau microorganisme acvatice, pe care le
caut prin scufundare n adncimea bazinelor cu ap dulce. n aceste condiii Lacul
Blasova ntrunete parial aceste condiii, nefiind un habitat favorabil de hrnire
pentru aceast specie, apariiile fiind doar accidentale.
13000-20000 de perechi, iar n Romnia la 8000 de perechi. Procentual populaia
din Romniei este cuprins ntre 40-62 % din populaia la nivel european.
n zona studiata a fost identificata in efective mici,de 6 exemplare, pe luciul apei. In

partea de vest, nord-vest in dreptul zonei de promenada V2a, bungawouri L2.
Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un habitat
favorabil pentru rata rosie. Protrivit preferintelor ecologice de hranire si cuibarire,
corelat cu nr. Redus de exemplare semnalat putem aprecia ca planul nu va influenta
negativ ststutul de conservare a speciei in zona, nu va afecta dinemica speciei in
zona si nici capacitatea de suport a ariei proytejate (habitate de hranire sau odihna)
Pe baza preferinelor ecologice de hrnire i de cuibrire, corelate cu numrul redus

de exemplare semnalat, putem spune c planul nu va influena negativ statutul de
conservare al speciei n zon.
45
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ca si in cazul celorlalte specii, recomandam mentinerea unei distante de 100 m de la

malul lacului fata de obiectivele propuse in plan precum si pastrarea vegetatiei
acvatice/palustre abundente (inclusiv stufaris) si suprafete de apa libera.
Fig.22. Localizarea speciei Aythya nyroca in zona planului studiat (Punct de observatie nr. 6)
Philomachus pugnax Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2;
- btu tendina populaiei: vulnerabil (VU).
Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa III;
convenia de la Bonn, Anexa II.
Fenologie: specie acvatic limicol, n pasaj.
Cuibrire: cuibrete n nord-estul Europei, pentru Romnia fiind doar o
specie de pasaj. Nu cuibrete n zona lacului Blasova.
Hrnire: se hrnete cu nevertebrate pe care le gsete n zona limicol a
lacurilor salmastre sau srate. Din acest punct de vedere Lacul Blasova nu
reprezint un habitat favorabil de hrnire.
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare n Europa era
estimat la 1100000-10000000 de perechi, iar pentru Romnia nu exist o
estimare a numrului de exemplare care tranziteaz diferitele zone umede.
n zona studiata a fost observat n efective mici, pe malul lacului, in zonele
mocirloase. Zona reglementata constituie un habitat favorabil speciei doar i
zona malului lacului.

de exemplare semnalat, apreciem c planul nu va influena negativ statutul de
conservare al speciei n zon, dinamica speciei n zon i nici capacitatea de suport
a ariei protejate (habitate de hrnire, odihn).
propuse in plan, precum si pastrarea terenurilor mlastinoase, putin adanci de pe
malul lacului.
46
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 23. Localizarea speciei Philomachus pugnax in zona planului studiat: (Punct de observatie
nr. 6,8)
Himantopus Statut european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC;

himantopus - tendina populaiei: stabil (S).
piciorong Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa II;
convenia de la Bonn, Anexa II.
Fenologie: specie acavatic limicol, oaspete de var i n pasaj.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de terenurile srturate cu
vegetaie joas din jurul lacurilor srate sau salmastre. Nu este specie
cuibritoare n zona lacului Blasova.
lacurilor salmastre sau srate. Din acest punct de vedere Lacul Blasova nu
estimat la 21000-37000 de perechi, iar n Romnia la 100-250 de perechi.
Procentual populaia din Romnia este cuprins ntre 0,47-0,67 % din
populaia la nivel european.
n zona studiata a fost observat n efective mici, n zbor i pe sol. Este
prezent n numr variabil de perechi de la un an la altul, cu o repartiie
neregulat, observate 5 exemplare.
Informatiile despre aceasta specie ne conduc la aprecierea ca zona
reglementata, actualmente teren agricol, nu este specifica speciei, pentru
cuibarire, hranire, specia preferand zonele acvatice (terenuri mlastiniase,
putin adanci de pe malul lacului)
Avnd n vedere preferinele ecologice de hrnire i cuibrire care se limiteaz la

zonele limicole ale Lacului Blasova, considerm c implementarea planului nu va
influena negativ statutul de conservare al speciei n zon.
suport a ariei protejate (habitate de hrnire, reproducere sau odihn).
malul lacului.
47
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 24. Localizarea speciei Himantopus himantopus in zona planului studiat (Punct de
observatie nr. 8)
Tringa glareola Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3;
fluierar de mlatin tendina populaiei: redus (DP).
Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa II; convenia
de la Bonn, Anexa II.
Fenologie: specie acvatic limicol, n pasaj.
Cuibrire: cuibrete n nord-estul Europei, pentru Romnia fiind doar o specie
de pasaj. Nu cuibrete n zona lacului Blasova.
lacurilor salmastre sau srate. Din acest punct de vedere Lacul Blasova
Abunden: la nivelul anului 2000 populaia cuibritoare n Europa era estimat
la 380000-1430000 de perechi, iar pentru Romnia nu exist o estimare a
numrului de exemplare care tranziteaz diferitele zone umede.
n zona studiata specia a fost observat n efective mici,aproximativ 3
exemplare, pe malul lacului in cautarea hranei.
Acest lucru ne indic faptul c zona reglementata nu reprezint un habitat
favorabil pentru fluierarul de mlatin, exceptie facand malul lacului
Avnd n vedere distribuia speciei n zona reglementata i preferinele ecologice de

hrnire i odihna a speciei in zona Lacului Blasova, considerm c implementarea
planului nu va influena negativ statutul de conservare al speciei n zon.
malul lacului.
48
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig.25. Localizarea speciei Tringa glareola in zona planului studiat (Punct de observatie nr. 6).
Chlidonias Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3; tendina
hybridus populaiei: redus (DP).
chirighia cu obraji Inclus n Directiva Psri, Anexa I; Convenia de la Berna, Anexa II.
albi Fenologie: specie acvatic, oaspete de var.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de lacurile i blile puin adnci i cu
vegetaie natant. Cuibrete n zona lacului Blasova, in partea nord-vestica a
obiectivului de investitie, in afara ariei planului.
dulce. n zona Lacului Blasova se hrnete cu nevertebratele acvatice.
35000-52000 de perechi, iar n Romnia la 6000-10000 de perechi. Procentual populaia
din Romnia este cuprins ntre 17-19 % din populaia la nivel european.
A fost observat n efective mici, n zbor, 26 exemplare.
Acest lucru ne indic faptul c zona reglementata nu reprezint un habitat favorabil
pentru chirighia cu obraji albi, att pentru reproducere, ct i pentru hrnire n timpul
migraiilor de primvar i toamn.specia prefera suprafete acvatice deschise (luciu de
apa si vegetatie acvatica plutitoare)
Avnd n vedere distribuia speciei n zona de studiu i preferinele ecologice de hrnire

i cuibrire care se limiteaz la luciul apei Lacului Blasova, considerm c
implementarea planului nu va influena negativ statutul de conservare al speciei n zon.
suport a ariei protejate (habitate de hrnire, reproducere sau odihn).
propuse in plan.
.
49
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 26. Localizarea speciei Chlidonias hybridus in zona planului studiat: (Punct de observatie
nr. 3, 5, 6, 8)
Coracias garrulus Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC
dumbrveanc 2; tendina populaiei: vulnerabil (VU).
Inclus n Directiva Psri: Anexa I; Convenia de la Berna: Anexa II;
Convenia de la Bonn: Anexa II.
Fenologie: specie terestr, oaspete de var.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de arbori mari, cu scorburi,
unde i instaleaz cuibul.
Hrnire: se hrnete cu insecte.
estimat la 29000-180000 de perechi, iar n Romnia la 2000-4000 de
perechi. Procentual populaia din Romnia este cuprins ntre 2,2-6,8 %
din populaia la nivel european.
In zona de studiu au fost observate 4 exemplare, in zbor, pe vegetatiei
arboricola de pe malul lacului si pe stalpii de electricitate.
Apreciem ca zona reglementata constituie habitat favorabil numai in zona
de mal al lacului cu vegetatie arboricola

suport a ariei protejate (habitate de hrnire, reproducere sau odihn) intrucat specia
este adaptata zonelor antropizate.
Propunem respectarea unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obiectivele
propuse in plan, de asemenea pastrarea vegetatiei arboricole din zona, a padurilor
de lunca cu copaci scorburosi.
50
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig.27. Localizarea speciei Coracias garrulus in zona planului studiat: (Punct de observatie nr.
2, 8;)
Lanius collurio Statut european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2;
sfrncioc rosiatic tendina populaiei: vulnerabil (VU).
Inclus n Directiva Psri: Anexa I; Convenia de la Berna: Anexa II.
Fenologie: specie terestr, oaspete de var.
Cuibrire: habitatul preferat este reprezentat de zonele deschise, cu arbori
rzlei i tufiuri.
Hrnire: se hrnete cu insecte.
estimat la 77000-320000 de perechi, iar n Romnia la 30000-70000 de
perechi. Procentual populaia din Romniei este cuprins ntre 21-39 % din
populaia la nivel european.
In zona de studiu a fost observat in zbor si pe vegetatie (tufaris pe malul
lacului) 2 exemplare.
Apreciem ca zona reglementata constituie habitat favorabil numai in zona de
mal al lacului cu vegetatie arbustiva (tufaris)

suport a ariei protejate (habitate de hrnire, reproducere).
Propunem respectarea unei distante de 100 m de la malul lacului fata de obictivele
propuse de plan, mentinand astfel vegetatia arbustiva (tufarisuri existente)
51
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig.28. Localizarea speciei Lanius collurio in zona planului studiat: (Punct de observatie nr. 1,
7)
52
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2.2.1.2. Relatia zonei de studiu si a terenului reglementat cu ROSCI0012

Bratul Macin
Situl de importan comunitar ROSCI0012 Bratul Macin are o suprafa total de
10.235 ha. In judetul Braila aceasta arie protejata se extinde la nivelul localitatilor
Frecei (10%) si Mrau (1%),
Dac ne raportm la suprafaa total a ariei protejate, suprafata reglementata prin
PUZ (301.25 ha) reprezenta 2,94 %.
Figura 29
53
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Zona de studiu se suprapune pe situl de importan comunitar ROSCI0012 Bratul

Macin, astfel incat suprafata efectiva a ariei protejate din zona de studiu este de 692
ha, iar in zona reglementata este de 301.25 ha.
Zona reglementata de PUZ reprezinta 2.94% din suprafata ROSCI0012
Cercetarile floristice (specii de flora vasculara si habitate) realizate in zona de studiu

s-au efectuat in baza speciilor caracteristice (Oltean M. et al., 1994; Negrean G. et
al., 2001; Sarbu A.,2007; Gafta i Mountford 2008; Doni i colab. 2005).
Pentru aprecierea distribuiei n teren a vegetaiei s-a folosit urmtoarea scar de

valori:
- distribuie randomizat (ntmpltoare)
- distribuie uniform
- distribuie grupat
Structural, n interiorul zonei de studiu habitatele au fost descriuse avandu-se in
vedere urmatoarele categorii:
terenuri agricole
habitate de interes comunitar, desemnate prin Formularul Standard Natura
2000 pentru ROSCI0012 Bratul Macin
alte habitate de interes naional
2.2.1.2.1. Habitate de tip terenuri agricole

n zona de reglementare (301,25) habitatele reprezentate de terenurile agricole
ocup o suprafa de 265,69 ha, ceea ce reprezint aproximativ 88,2% din zona de
studiu.
Toate terenurile agricole se gsesc n jurul lacului Blasova cat si in interiorul
potcoavei acestia, parte componenta a sitului de interes comunitar ROSCI0012
Bratul Macin.
2.2.1.2.2. Habitatele de interes comunitar din Formularul Standard ROSCI0012

Bratul Macin
Situl de importan comunitar ROSCI0012 Bratul Macin a fost desemnat pe baza a
urmatoarelor habitate comunitare:
- ape stttoare oligotrofice pn la mezotrofice cu vegetaie din
Littorelletea uniflorae i/sau Isoeto-Nanojuncetea;
- ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetaie bentonic de specii de Chara
spp.;
- ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie din Chenopodion rubri p.p. i
Bidention p.p;
- stepe pontosarmatice;
- comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la cmpie pn n etajele
montan i alpin;
- pajiti aluviale din Cnidion dubii;
- pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);
- zvoaie cu Salix alba i Populus alba.
Situl prezinta importanta n primul rnd pentru conservarea habitatului 92A0 Salix
alba and Populus alba galleries, ce ocupa aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4%
din suprafata habitatului la nivel national.
54
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Habitatul este reprezentat pe suprafete mai mult sau mai putin reduse si prin
arborete asupra carora nu s-au facut interventii silvice.
Urmare a cercetarilor floristice realizate in zona de studiu PUZ (identificare a
fitotaxonilor si a comunitatilor vegetale) nu s-au identificat habitate sau specii de
plante de interes comunitar incluse in Formularul Standard ROSCI0012 Bratul
Macin.
Pentru analiza florei din zona planului s-au efectuat studii in teren, perioada 2014 -
2015, fiind identificai o serie de fitotaxoni pe care-i amintim mai jos:
1. Abutilon theophrasti Medicus (Malvaceae)

2. Achilea setacea Waldst. et Kit (Asteraceae)-coada soricelului
3. Agrimonia eupatoria L. (Rosaceae ) turita mare
4. Alisma lanceolatum Wither (Alismataceae)
5. Alisma plantago-aquatica L. (Alismataceae)
6. Alopecurus pratensis L. ( Poaceae) coada vulpii
7. Althaea officinalis L. (Malvaceae ) nalba mare, ruja
8. Amaranthus blitoides S. Watson (Amaranthaceae ) stir
9. Ambrosia artemisiifolia L. (Asteraceae )
10. Arctium lappa L. (Asteraceae ) brusture
11. Artemisia austriaca Jacq (Asteraceae ) pelini
12. Artemisia absinthium L.(Asteraceae) -pelin
13. Aster tripolium L. subsp. pannonicus (Jacq.)Soo (Asteraceae) albastrica
14. Atriplex tatarica L. (Chenopodiaceae) -caprita
15. Berteroa incana (L.) DC (Brassicaceae) ciucuoar
16. Bidens tripartita L. (Asteraceae)
17. Bolboschoenus maritimus (L.) Palla (Cyperaceae) - rogoz
18. Bromus arvensis L. (Poaceae) - obsig
19. Bromus tectorum L. (Poaceae) - obsig
20. Butomus umbellatus L. (Butomaceae)
21. Calystegia sepium (L.) R. Br. (Convolvulaceae ) cupa vacii, volbura mare
22. Cardaria draba (L.) Desv. (Brassicaceae) - urda vacii
23. Carex hirta L. (Cyperaceae)
24. Carex riparia Curtis (Cyperaceae)
25. Carex vulpina L. (Cyperaceae)
26. Centaurea diffusa Lam. (Asteraceae)
27. Ceratophyllum submersum L. (Ceratophyllaceae)-cosor, bradis
28. Chenopodium album (Chenopodiaceae)
29. Chondrilla juncea L. (Asteraceae) rasfug
30. Cichorium intybus L. ( Asteraceae) - cicoare
31. Cirsium palustre (L.) Scop. ( Asteraceae) -crapusnic
32. Conium maculatum L. (Apiaceae) -cucuta
33. Convolvulus arvensis L. (Convolvulaceae) - volbur
34. Crataegus monogyna Jacq (Rosaceae) - pducel
35. Cynodon dactylon (L.) Pers. (Poaceae) pir gros, chirau
36. Cyperus fuscus L. (Cyperaceae)
37. Cyperus glomeratus L. (Cyperaceae)
38. Cyperus michelianus (L.) Link. (Cyperaceae)
39. Datura stramonium L. (Solanaceae) - ciumafaie
40. Echium vulgare L. (Boraginaceae)
41. Elaeagnus angustifolia L. (Elaeagnaceae)
55
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
42. Eleocharis palustris (L.) Roemer &Schultes

43. Elymus repens (L.) Gould (Poaceae) - pir
44. Epilobium palustre L. (Onagraceae)
45. Equisetum palustre L. (Equisetaceae)
46. Erigeron annuus (L.) Pers. ( Asteraceae) bungior
47. Eryngium campestre L. (Poaceae) scaiul dracului
48. Euphorbia esula L. (Euphorbiaceae)
49. Galega officinalis L. (Fabaceae) ciumrea
50. Galium humifusum M. Bieb. (Rubiaceae)
51. Gliceria maxima (Hartman) Holmberg (Poaceae) mana de apa
52. Glycirrhiza echinata L. (Fabaceae) lemn dulce, unghia gaii
53. Hordeum murinum Huds. (Poaceae ) orzul oarecilor
54. Iris pseudacorus L. (Iridaceae) - stnjenel de balt
55. Lathyrus tuberosus L. (Fabaceae) - orejni
56. Lemna minor L. (Lemnaceae) - linti
57. Linaria genistifolia (L.) Mill. (Scrophulariaceae) - linari
58. Lotus corniculatus L. (Fabaceae ) ghizdei
59. Lycopus europaeus L. (Lamiaceae)
60. Lythrum salicaria L. (Lythraceae) - rchitan
61. Malva sylvestris L. (Malvaceae) nalba
62. Matricaria recutita L. (Asteraceae)
63. Mentha aquatica L. (Lamiaceae)
64. Myriophyllum verticillatum L. (Haloragaceae)
65. Onopordum acanthium L. (Asteraceae)- scaiul mgarului
66. Phragmites australis (Cav.) Trin. et Steudel (Poaceae) - stuf
67. Plantago lanceolata L. (Plantaginaceae) patagin cu frunza ngust
68. Plantago major L. (Plantaginaceae) patagin mare
69. Poa angustifolia L. (Poaceae )
70. Poa palustris L. (Poaceae ) firuta
71. Polygonum amphibium L. f. aquaticum Leiss (Polygonaceae)
72. Polygonum hydropiper L. (Polygonaceae)
73. Polygonum lapathifolium L. (Polygonaceae)
74. Polygonum mite Schrank (Polygonaceae)
75. Populus alba L. (Salicaceae)
76. Populus nigra L. (Salicaceae)
77. Potamogeton crispus L. (Potamogetonaceae)
78. Potamogeton gramineus L. (Schreber) Schinz&Keller (Potamogetonaceae)
79. Potamogeton pectinatus L. (Potamogetonaceae)
80. Potentilla reptans L. (Rosaceae)
81. Ranunculus repens L. (Ranunculaceae)
82. Ranunculus sceleratus L. (Ranunculaceae) - boglari
83. Rosa canina L. (Rosaceae)
84. Rubus caesius L. (Rosaceae) mur de mirite
85. Rumex crispus L. (Polygonaceae )-dragavei
86. Rumex palustris Sm. (Polygonaceae)
87. Salix alba L. (Salicaceae)
88. Salix fragilis L. (Salicaceae)
89. Salix purpurea L. (Salicaceae)
90. Sambucus ebulus L. (Caprifoliaceae)
91. Schoenoplectes lacustris (L.) Palla (Cyperaceae) pipirig
56
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
92. Setaria pumila (Poiret) Schultes ( Poaceae) mohor

93. Silene alba (Caryophillaceae) - opai
94. Sisymbrium officinale (L.) Scop.(Brassicaceae) - brncu
95. Solanum dulcamara L. (Solanaceae) -lasnicior
96. Solanum nigrum L. ( Solanaceae) zarna
97. Sonchus arvensis L. (Asteraceae) - susai
98. Sorghum halepense (Poaceae)
99. Spirodela polyrhiza (L.) Schleiden (Lemnaceae)
100. Stachys palustris L. (Lamiaceae) jales de balta
101. Tamarix ramosissima Ledeb. (Tamaricaceae) ctin roie
102. Tanacetum vulgare L. ( Asteraceae) - vetrice
103. Taraxacum officinale Weber ex Wiggers (Asteraceae) - ppdie
104. Trifolium fragiferum L. (Fabaceae) trifoi fragut, talpa gastei
105. Trifolium hybridum L. (Fabaceae)
106. Typha angustifolia L.(Typhaceae) - papur
107. Typha latifolia L. (Typhaceae) - papur
108. Urtica dioica L. (Urticaceae) - urzic
109. Vicia cracca L. (Fabaceae )- mzriche
110. Xanthium spinosum L.(Asteraceae) holera
111. Xanthium strumarium L. ( Asteraceae) - cornui
Inventarul floristic pune in evidenta o diversitate vegetala specifica zonelor joase de
lunca dar si prezenta unor specii adventive si ruderale, datorate activitilor antropice
semnalate n zon (punat, practicare culturi agricole, pescuit sportiv, etc).
In prezent se practica un pasunat necontrolat (Fig. 30) fenomen marcat si prin
patrunderea n compoziia floristica a speciilor din clasa Artemisietea si Stellarietea
mediae, dar si un turism de sfarsit de saptamana (Fig. 31).
Fig. 30. Pasunat necontrolat in perimetrul lacului Blasova
57
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 31. Practicarea turismului la malurile lacului Blasova
Fig. 32. Digul perimetral exterior al lacului Blasova
S-a constatat prezenta unor specii adventive Xanthium spinosum L, cu origine n

America de Sud, si Datura stramonium L. cu origine n America de Nord. Ambele
specii sunt considerate cosmopolite .
58
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din studiile floristice efectuate in perioada 2014-2015 rezulta si prezenta speciei

Ambrosia artemisiifolia din familia Asteraceae.
Aceasta specie, terofita, de cca. 50 cm ce a fost semnalata la aproximativ 20 m de
luciul de apa al lacului Blasova este adventiva (America de Nord) si este considerata
buruiana de carantina.
Substratul de sol putin fertil face posibila existenta redusa a speciilor ierboase inalte
pana la 50-60 cm, in vecinatatea lacului. Sunt semnalate si tufe rare de salcioara
(Elaeagnus angustifolia L.) si maces (Rosa canina), dispuse pe latura vestica a
amplasamentului (Fig. 33).
Pentru a pune in evidenta frumusetea si specificul lacului Blasova este nevoie de

amenajarea unor cai de acces (Fig. 32) care sa faciliteze accesul turistilor dar si
gestionarea si protectia controlata a fondului vegetal si faunistic.
Fig. 33. Rosa canina (maces) pe marginea lacului Blasova
n urma cercetrilor efectuate aupra florei din zona de interes s-a constatat c nici
una dintre speciile inventariate nu se regsete in Listele Rosii ale plantelor
superioare din Romania (Oltean M. et al., 1994; Boscaiu, Coldea, Horeanu, 1994;
Dihoru, Dihoru, 1994), Lista rosie a plantelor din Romania existente in pajisti (inclusiv
endemite si subendemite), dupa Negrean G. et al. (2001) si nici in Arii speciale
pentru Protectia si Conservarea Plantelor din Romania (Sarbu A.,2007), sau n
Cartea Rosie (Dihoru, Negrean, 2009).
Tipuri de habitate
Habitate terestre ruderalizate si antropizate
In zona de implementate au fost identificate fitocenoze ruderalizate si antropizate
care intra in componenta unor habitate de interes national precum R8702 Comuniti
59
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans si Centaurea calcitrapa, R8704

Comunit si antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si
Plantago major.
n acest categorie sunt incluse tipurile de habitate care sufer presiune antropic i
cuprind pajiti puternic ruderalizate datorit punatului, terenuri aflate n imediata
vecintate a culturilor agricole, suprafee de prloag.
Aceste tipuri de habitate sunt lipsite de valoare conservativ, flora i vegetaia fiind
un amestec de specii stepice comune, des ntlnite n compoziia acestor tipuri de
habitate, la care se adaug specii ruderale sau segetale emigrate din terenurile
agricole.
Din acesta categorie sunt prezente cu precadere in zona de implementare

urmotoarele asociaii vegetele:
- Bromo-Cynodontetum I. Pop 1970
- Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964
- Agropyretum repentis Ravarut 1956
- Asociaia Bromo-Cynodontetum se instaleaz pe terenuri uscate,
bttorite i vntuite, cu rol important n fixarea nisipurilor. Specia caracteristic i
dominant este Bromus tectorum, care realizeaz mpreun cu speciile nsoitoare o
acoperire de 90%. n zona de studiu este prezent pe marginea cailor de acces i a
terenurilor cultivate. Compoziia floristic este ntregit de specii vegetale precum:
Convolvulus arvensis, Erigeron annuus, Taraxacum officinale, Silene alba, Rumex
crispus, Artemisia vulgaris, Sorghum halepense, Accillea setacea, Agrimonia
eupatoria, etc.
- Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964 este o asociaie care
vegeteaz pe teresamentul cilor ferate, locuri bttorite, uscate i moderate n azot,
sau la marginea drumurilor, cum este cazul i n zona noastr de studiu. Specia
caracteristic i dominant este Hordeum murinum aflatn relaie de codominan
cu specia Bromus tectorum, mpreun cu care realizeaz o acoperire de aproximativ
95%. Dintre speciile nsoitoare care ntregesc covorul vegetal amintim: Atriplex
tatarica, Cynodon dactylon, Elymus repens, Xanthium strumarium, Sonchus
arvensis, Berteroa incana, Solanum nigrum, Matricaria recutita, Convolvulus
arvensis, etc.
- Agropyretum repentis
Fitocenozele edificate de Elymus repens vegeteaza pe terenuri plane, in pajisti
umede, cu panzade apa freatica la suprafata, in luncile raurilor din zonele de
campie si colinara, pe soluri aluvionare, adesea compacte si uneori saraturate sau
sarace in humus, moderat-bogate in elemente nutritive, mezo-eutrofe. Descrierea
generala din literatura de specialitate se ragaseste fidel si in zona de interes. Specia
dominanta este Elymus repens, care realizeaza o acoperire de 90-95%, formand
fitocenoze compacte. Dintre speciile nsoitoare amintin: Elymus repens, Bromus
tectorum, Plantago lanceolata, Artemisia austriaca, Artemisia vulgaris, Cichorium
intybus, Chondrilla juncea, Sissymbrium officinale, Linaria genistifolia, Centaurea
difussa, Galium humifusum, Eryngium campestre, Convolvulus arvensis, Erigeron
annuus, etc.
60
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fig. 34. Comunitati vegetale cu Cynodon dactylon
Habitate acvatice
n zona de studiu au fost semnalate habitate acvatice de interes naional, precum:
R5305 Comuniti danubiene cu Typha angustifolia i Typha latifolia
R5309 Comuniti danubiene cu Phragmites australis i
Schoenoplectus lacustris
Fig. 35. Vegetatie cu stuf pe malul lacului Blasova
61
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Asadar, cnd la limita terenului care a fost analizat prin PUZ se suprapune cu limita
ariei protejate, sectorul identificat se suprapune cu drumul de acces de pmnt,
drum de exploatare, folosit de localnici pentru activitile agricole zon.
n dreptul acestui sector habitatele reprezentate sunt: habitatul de importan
naional R8074 Comuniti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne,
Sclerochloa dura i Plantago major. precum i habitatul de importan naional
R8074 Comuniti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa
dura i Plantago major.
Avnd n vedere faptul c n dreptul acestui sector se gsesc terenuri agricole
(majoritare pe ntreg terenul care a fost analizat prin PUZ), putem aprecia c pentru
sectorul amintit poate apare un impact indirect, pe termen scurt, nesemnificativ, att
n faza de execuie (ca urmare a modernizrii drumului de acces de pmnt existent
i a lucrrilor de construcie din interiorul terenului care a fost analizat prin PUZ), ct
i n faza de exploatare (ca urmare a activitilor de pe terenul care a fost analizat
prin PUZ, inclusiv folosirea drumului modernizat de la limita dintre terenul care a fost
analizat prin PUZ i aria protejat).
Pentru ca acest impact s se menin indirect i nesemnificativ, se recomand:
- n perioada de execuie toate lucrrile prevzute , organizarea de santier
trebuie s se realizeze spre interiorul terenului care a fost analizat prin PUZ,
fr a se trece de limita exterioar a ariei protejate din acest sector evitand
malurile lacului si distanta tampon de 100m de la malul lacului spre interior;
- se interzice staionarea utilajelor de antier n aria protejat mai mult decat
perioadele de functionare a acestora;
- se interzice depozitarea materialelor de antier in alte zone decat cea
destinata organizarii de santier n aria protejat
- se interzice depozitarea deeurilor rezultate n urma activitilor de antier n
aria protejat si se va proceda la un management riguros al gestiunii desurilor
si a predarii acestora catre socitetatile autorizate;
- n perioada de execuie toate lucrrile prevzute pentru modernizarea drumului
de acces s se realizeze strict pe drumul de pmnt existent, fr a se trece
de limitele acestuia
- se interzice pe timpul perioadei de execuie folosirea drumului de pmnt
existent de la limita dintre terenul care a fost analizat prin PUZ i aria protejat
(sau modernizat) ca drum de acces pentru utilaje sau materiale de construcie
n sezonul de vegetaie.
Pentru acest scop se recomand folosirea sau crearea altor drumuri din
interiorul terenului care a fost analizat prin PUZ (pe terenuri agricole). La
executia acestora se va respecta distanta de evitare a deranjului, care este de
100 m. i care pot fi executate la minimum 50 m de limita ariei protejate
- pentru terenul care a fost analizat prin PUZ unde limita acestuia se suprapune
peste limita ariei protejate se recomand s se pstreze o distan de 50 100
m de la limita ariei protejate / terenului care a fost analizat prin PUZ spre
interior pentru toate obiectivele edilitare propuse a se construi.
n acest fel se poate evita perturbarea speciilor de psri datorat lucrrilor de
antier (sau de activitile din cadrul obiectivului pe timpul fazei de exploatare),
iar distana de la malul lacului i pn la primele obiective construite pe terenul
care a fost analizat prin PUZ va fi de 100 m.
Prin respectarea acestor recomandri nu vor avea loc pierderi de habitat i nici
fragmentarea acestuia ca urmare a activitilor de antier.
62
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
n faza de exploatare apreciem un impact nesemnificativ pentru acest sector.

pentru sectorul aflat in partea de sud vest care se nvecineaz cu habitatul de
importan naional R8704. Tinand cont ca in perioada de exploatare a obiectivelor
planului va fi implementat un management riguros al deseurilor consideram un castig
pentru aceasta zona avand in vedere ca la acest moment se practica depozitari
necontrolate de deseuri. va rezulta n faza de exploatare un impact pozitiv ca
urmare a ndeprtrii resturilor menajere i nemenajere care sunt depozitate
necontrolat pe acest tronson in faza neimplementarii planului.
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE din Formularul Standard ROSCI0012 Bratul Macin
Spermophilus citellus (popndu)

Populeaz zona de step, nempdurit, fiind prezent n biotopuri foarte diferite:
izlazuri, pajiti, terenuri cultivate sau nierbate, grdini, livezi, rpe, diguri etc.
Pe suprafaa studiat pentru PUZ nu au fost identificai indivizi ai acestei specii sau
locuri de intrare n galerii. Utilizarea suprafeelor propuse de plan nu va avea nici un
impact asupra speciei Spermophilus citellus.
Lutra lutra vidra

Specie localizata n delta si pe lnga rurile de munte bogate n pstrvi, rmurile
mpdurite ale apelor curgtoare i stttoare.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie cu
densitate redus fa de media la nivel naional (nesemnificativ la nivel naional)
aflat ntr-o stare de conservare bun.
Efectul anticipat al activitii de pe amplasament asupra populaiei speciei.
Implementarea PUZ propus nu va avea impact asupra rspndirii i abundenei
speciei la nivelul ROSCI 0012 Braul Mcin, nesprapunndu-se cu habitatul preferat
de Lutra lutra.
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE din Formularul Standard ROSCI0012 Bratul Macin
Bombina bombina buhai de balta cu burta rosie

Este intalnita pe langa bazinele statatoare mari sau mici, permanente sau temporare
(lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri etc) in care se
reproduce. Prefera bazinele putin adanci sau marginile lacurilor mai mari si in afara
perioadei de reproducere traieste pe uscat. Suporta si habitatele antropizate (santuri,
bazine arificiale).
In Formularul Standard Natura 2000, populatia speciei este notata cu B, ceea ce
semnifica faptul ca la nivelul sitului se gaseste 2 - 5% din totalul acestei specii, la
nivel national, iar conservare B ne indica o stare de conservare buna a acestei
specii.
In zona adiacenta investitiei exista conditii corespunzatoare cerintelor ecologice in
care se dezvolta Bombina Bombina, dar datorita faptului ca suprafata pe care se
realizeaza investitia va fi retras fa de luciul apei cu 100m, habitatul acestei specii
nu va fi afectat. Se estimeaza ca prin investitia propusa nu va exista impact asupra
acestei specii.
63
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Emys orbicularis testoasa de apa

Traieste in ape statatoare, maloase, si in cele cu curs linistit; prefera habitate
acvatice(zone umede cu lacuri, balti, locuri mlastinose) si nu terestre (zone
antropice, terenuri agricole).
specii.
La vizitele efectuate in teren, nu au fost identificati indivizi ai acestei specii, nici urme
ale prezenei acesteia.
Triturus dobrogicus -tritonul dobrogean

Traieste doar la ses, ajungand rareori la altitudini mai mari de 200 m. Sunt intalniti
atat in ape statatoare cat si in ape lin curgatoare, cu vegetatie bogata, din zonele de
lunca si din Delta, inclusiv in baltile mici temporare, de infiltratie, situate in zonele
indiguite.
specii.
La vizitele efectuate in teren, nu au fost identificati indivizi ai acestei specii. Se
estimeaza ca exemplarele de Triturus dobrogicus prezente in interiorul sitului nu vor
fi afectate de implementarea planului.
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

din Formularul Standard ROSCI0012 Bratul Macin
Cobitis taenia zvarluga

Traieste atat in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros,
cat si in ape statatoare, evitandu-le insa in general pe cele namoloase. In balti se
intalneste mai ales pe fundul tare nisipos sau argilos.
specii.
La vizitele efectuate in teren, si in urma discutiilor cu pescarii din zona, nu s-au
intalnit exemplare ale acestei specii. Se estimeaza ca exemplarele de Cobitis taenia
zvarluga prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Misgurnus fossilis - tipar

Este o specie dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare raspandita in toate
baltile pana in zona colinara, mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in
portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera fundul malos si vegetatia.
In Formularul Standard Natura 2000, populatia speciei este notata cu C, ceea ce
semnifica faptul ca la nivelul sitului se gaseste sub 2% din totalul acestei specii, la
specii.
intalnit exemplare ale acestei specii. Se estimeaza ca exemplarele de Misgurnus
fossilis prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
64
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pelecus cultratus - sabita

Este un peste pelagic, bun inotator, care traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in
multe lacuri mari interioare. Frecvent se mai intalneste in limanurile si lacurile litorale,
in zonele indulcite ale acestora.
specii.
intalnit exemplare ale acestei specii. Se estimeaza ca exemplarele de Pelecus
cultratus prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Rhodeus sericeus amarus boarta
Este un peste ce traieste exclusiv in ape dulci, lipsind chiar si din cele foarte
usor salmastre. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste
mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana
aproape de zona montana a raurilor.
nivel national, iar conservare A ne indica o stare de conservare excelenta,
indiferent de posibilitatea de refacere.
intalnit exemplare ale acestei specii. Se estimeaza ca exemplarele de Rhodeus
sericeus amarus prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea
PUZ.
Aspius aspius avat

In Romania este unul din cei mai comuni pesti, fiind intalnit in toate apele dulci, si
chiar in fata gurilor Dunarii si in Razim- Sinoe. Cea mai mare abundenta si frecventa
se inregistreaza pe Dunare. Este o specie rapitoare diurna. O buna parte din
exemplarele din Dunare intra pentru reproducere in balti si se retrag la scaderea
apelor. Altele raman in Dunare, iar altele sunt sedentare in balti.
specii.
Balta Blasova reprezint o zon specific pentru dezvoltarea speciei, dar avnd n
vedere caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri
de antier), considerm c implementarea planului nu va influena negativ statutul de
conservare al speciei n zon. Impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i
de operare va fi nesemnificativ. Nu se impun msuri speciale de reducere a
impactului.
Gobio kessleri petroc

Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari, din partea inferioara a zonei scobarului
pana in zona crapului, si in unele rauri mici de ses in zona cleanului.
specii.
65
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

intalnit exemplare ale acestei specii. Lacul Blasova nu reprezint habitatul acestei
specii, care populeaza cursurile raurilor doar in periada de reproducere. Se
estimeaza ca exemplarele de Gobio kessleri prezente in interiorul sitului nu vor fi
afectate de implementarea PUZ.
Gymnocephalus schraetzer- raspar

Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunarii.
specii.
Lacul Blasova nu reprezint habitatul acestei specii, care populeaza cursurile raurilor
doar in periada de reproducere. Se estimeaza ca exemplarele de Gymnocephalus
schraetzer prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Zingel zingel pietrar

Este o specie dulcicola, demersala, specifica bazinului Dunarii si al Nistrului. In
baltile Dunarii ajunge rar, in timpul viiturilor.
specii.
estimeaza ca exemplarele de Zingel zingel prezente in interiorul sitului nu vor fi
Zingel streber fusar mic

Este o specie bentonica, avand un regim de viata preponderent nocturn. In
majoritatea timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos. Prezenta
in Dunare si in rauri (pana in zona colinara a acestora) exclusiv in locuri cu curent,
pe fund de pietris, nisip sau argila.
specii.
Lacul Blasova nu reprezint habitatul acestei specii, care populeaza cursurile raurilor
doar in periada de reproducere. Se estimeaza ca exemplarele de Zingel streber
prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea PUZ.
Alosa tanaica - rizeafca

Este un pete teleostean rpitor marin anadrom din Marea Neagr i Marea Azov
care ptrunde pentru reproducere n lacurile litorale sau n cursurile inferioare ale
Dunrii, Nistrului, Prutului).
specii.
66
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

estimeaza ca exemplarele de Alosa tanaica prezente in interiorul sitului nu vor fi
Sabanejewia aurata - dunarita

Este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane, Corabia,
Oltenita, Silistra, Calarasi si n Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai intalneste
pe funduri pietroase.
specii.
estimeaza ca exemplarele de Sabanejewia aurata prezente in interiorul sitului nu vor
fi afectate de implementarea PUZ.
2.2.2 Concluzii privind relatia planului cu Reteaua Natura 2000
Concluzii la subcapitolul Speciile de psri de interes comunitar din

Formularul Standard ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin semnalate n
zona de studiu
Speciile de psri de interes comunitar semnalate n zona de studiu pot fi grupate
dup habitatul de hrnire/reproducere preferat n:
specii care prefer luciul apei:
- Aythya nyroca (raa roie)
- Chlidonias hybridus (chirighia cu obraji albi);
specii care prefer zona limicol a lacului:
- Egretta garzetta (egreta mic)
- Ixobrychus minutus (starc pitic)
- Ardea purpurea (starc rosu)
- Himantopus himantopus (piciorong)
- Philomachus pugnax (btu)
- Tringa glareola (fluierar de mlatin);
specii care prefer habitatele terestre:
- Coracias garrulus (dumbraveanca)
- Lanius collurio (sfrancioc rosiatic)
Ca o caracteristic general a speciilor semnalate este numrul de perechi sau de

exemplare redus. Putem trage concluzia c zona(actual teren agricol) de studiu cu
exceptia malului de lac, nu asigur toate condiiile optime de hran i reproducere.
Pe baza datelor privind biologia i ecologia speciilor de interes comunitar semnalate

n zona de studiu cat si in zona reglementata, coroborate cu dinamica i distribuia
fiecrei specii n parte la nivel european i naional, precum si propunerea de
mentinere a unei distante de evitare de 100 m de la malul lacului la obiectivele
67
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
planului concluzionam ca pentru nici una din specile mentionate, implementarea

planului nu va influenta negativ statutul de conservare a acestora.
Concluzii la subcapitolul Speciile de interes comunitar din Formularul

Standard ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin care nu au fost observate
n zona de studiu.
Pentru speciile de interes comunitar care nu sunt prezente n zona de studiu,
respectiv n perimetrul Lacului Blasova (pentru speciile acvatice), sau habitatele
terestre limitrofe lacului (pentru speciile terestre), lipsa condiiilor optime de hrnire
sau cuibrire reprezint un impediment important. Pentru speciile de psri terestre
este mai greu de precizat absena lor din habitatele terestre din zona de studiu, dar
cu siguran este n strns legtur cu preferinele lor ecologice i condiiile de
mediu din arealul studiat, mai ales cele legate de reproducere.
Concluzii la subcapitolul Speciile de psri care au fost observate n zona de

studiu i nu fac obiectul Formularului Standard pentru ROSPA0040 Dunarea
Veche-Bratul Macin
Speciile semnalate n zona de studiu, dar nu sunt incluse n Formularul Standard
pentru Aria de protecie special avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul
Macin sunt n general specii comune, unele de importan naional. Prezena lor n
zona de studiu, fie n perimetrul lacului Blasova, fie n habitatele terestre, este
modest din punct de vedere numeric, ceea ce ne determin s spunem c arealul
studiat nu reprezint un loc important pentru hrnirea i reproducerea acestor specii.
Putem considera c implementarea planului nu va influena negativ statutul de
conservare al speciilor n zon. Ca urmare a poziiei terenului care a fost analizat
prin PUZ, cu o limit de cel puin 100 m fa de malul lacului Blasova, i innd cont
de toate caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri
de antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i
de exploatare va fi nesemnificativ. Nu se impun msuri de reducere a impactului.
Concluzii la subcapitolul Speciile de psri de interes comunitar din
Formularul Standard ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin semnalate pe
terenul care a fost analizat prin PUZ
Pe teritoriul terenului care a fost analizat prin PUZ au fost semnalate specii de psri
de interes comunitar n numr redus.
Concluzii la subcapitolul Speciile de psri care au fost observate pe terenul
care a fost analizat prin PUZ i nu fac obiectul Formularului Standard pentru
Toate speciile observate pe terenul care a fost analizat prin PUZ sunt specii tereste
i sedentare (sau parial migratoare). Prezena lor pe terenul care a fost analizat prin
PUZ indic faptul c preferinele lor ecologice privind n special habitatele de hrnire,
i n unele cazuri i de reproducere nu gsesc un corespondent n condiiile oferite
de habitatele terenului care a fost analizat prin PUZ, ntre care terenurile agricole
sunt majoritare. Cele mai multe specii sunt n tranzit pe terenul care a fost analizat
prin PUZ, iar cutarea hranei reprezint o activitate secundar. Singura specie care
potenial poate s se reproduc i prefer culturile agricole este presura galben,
dar prezena ei la cuibrit n aceste habitate nu a fost confirmat.
Pe baza analizei preferinelor ecologice, coroborate cu dinamica pe terenul care a

fost analizat prin PUZ a speciilor observate putem spune c implementarea planului
pe terenul care a fost analizat prin PUZ nu va afecta statutul de conservare al
68
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
speciei n zon. Ca urmare a poziiei terenului care a fost analizat prin PUZ cu o
limit de cel puin 100 m fa de malul lacului Blasova, i innd cont de toate
caracteristicile planului, inclusiv sursele de impact (prezena uman, lucrri de
antier) se apreciaz c impactul asupra speciei att n faza de execuie, ct i de
exploatare va fi nesemnificativ i nu se impun msuri de reducere a impactului.
Pierderea habitatului de reproducere i de hrnire reprezentat de culturile agricole
prin implementarea planului i construirea pe terenul care a fost analizat prin PUZ a
obiectivelor prevzute, nu reprezint neaprat un impact negativ, deoarece
suprafaa terenurilor agricole de pe terenul care a fost analizat prin PUZ au o
pondere foarte mic n comparaie cu restul terenurilor agricole i neagricole din
zon. La acest argument se adaug i numrul mic de specii care prefer culturile
agricole ca habitat de reproducere i hrnire.
Concluzii la subcapitolul Habitatele de interes comunitar din Formularul

Standard ROSCI0012 Bratul Macin semnalate n zona de studiu
n zona de studiu nu s-au semnalat habitate de interes comunitar din Formularul
Standard ROSCI0012 Bratul Macin.
Concluzii la subcapitolul Relaia terenului care a fost analizat prin PUZ cu

n urma analizei relaiei dintre terenul care a fost analizat prin PUZ i situl de
importan comunitar ROSCI0012 Bratul Macin, constatam urmatoarea concluzie:
- implementarea planului nu va genera un impact negativ asupra habitatelor
(terenuri agricole) i biodiversitii de pe terenul care a fost analizat prin PUZ.
2.3 Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes

comunitar afectate i relaia acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar nvecinate i distribuia acestora
Informaii detaliate cu privire la funciile ecologice ale speciilor de psri i a
habitatelor de interes comunitar au fost prezentate n subcapitolul 2.2.1 Relaia
planului cu Reeaua Natura 2000.
2.4 Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar

Informaii detaliate cu privire la statutul de conservare al speciilor de psri i al
habitatelor de interes comunitar au fost prezentate n subcapitolul 2.2.1 Relaia
planului cu Reeaua Natura 2000.
2.5 Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate

Informaii detaliate cu privire la structura i dinamica populaiilor de specii afectate
prin implementarea planului au fost prezentate n subcapitolul 2.2.1 Relaia planului
cu Reeaua Natura 2000.
2.6 Relaiile structurale i funcionale care creaz i menin integritatea

ariilor protejate
Relaiile structurale i funcionale care conclucreaz la meninerea integritii unei

arii protejate sunt de natur complex. La realizarea strii de echilibru n cadrul unui
ecosistem (sau grupuri de ecosisteme, aa cum este cazul ariilor protejate din zona
Lacul Blasova) contribuie att factori biotici, ct i abiotici. Ei au fost analizai n
cadrul capitolelor i subcapitolelor anterioare.
69
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2.7 Obiectivele de conservare a ariilor protejate

Aria de protecie special avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin i
Situl de importan comunitar ROSCI0012 Bratul Macin sunt arii cu administraie
proprie, fiind preluate in custodie de A.J.P.S. Galati. La momentul actual, ambele
situri Natura 2000 nu au nc planuri de management elaborate.
Unul din obiectivele principale de conservare pentru ambele arii protejate l constituie
meninerea ecosistemelor acvatice i terestre, respectiv a speciilor de psri i
habitate de interes comunitar n parametrii optimi de structur i funcionare. n urma
implementrii planului capacitatea de suport a celor dou arii protejate (habitate
comunitare, habitate de hrnire, reproducere i odihn) nu vor suferi modificri fa
de starea actual de conservare.
2.8 Descrierea strii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de

interes comunitar
Informaii detaliate cu privire la starea actual de conservare a ariilor naturale
protejate de interes comunitar au fost prezentate n subcapitolul 2.1 Date privind
ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea
planului.
2.9 Alte informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate

de interes comunitar
Nu este cazul
3. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI
Aspectele legate de identificarea i evaluarea impactului asupra speciilor i

habitatelor de interes comunitar au fost analizate pe parcursul subcapitolului 2.2.1
Relaia planului cu Reeaua Natura 2000.
Pentru realizarea unei evaluari, corecte, a impactului asupra mediului pentru
PUZ Zona de agreement Lacul Blasova, jud Braila se va folosi n analiz o scal
care s ierarhizeze n ce direcie (pozitiv sau negativ) va influena calitatea factorilor
de mediu prin reglementarea prezentului PUZ propus. Vom utiliza o scal cu 5
niveluri:
peste + 3 = impact pozitiv semnificativ
+ 1 - + 3 = impact pozitiv
0 = nici un impact (neutru)
- 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ
sub - 3 = impact negativ semnificativ
n cele ce urmeaz vor fi analizate urmtoarele tipuri de impact:
direct
indirect;
pe termen scurt;
pe termen lung;
residual;
cumulativ.
70
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Evaluarea impactului direct, indirect, pe termen scurt si lung si rezidual

Pe lng evaluarea impactului general asupra florei i faunei vom prezenta i
o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate n formularul standard Natura
2000.
Efectele negative ale obiectivelor planului se datoreaz urmtoarelor aspecte:
lucrarilor de santier in faza de realizare a obiectivelor planului;
perioada de operarea obiectivelor prevazute in plan
Formele poteniale de impact generate de zgomot i vibraii, sunt tipice i cuprind n
general:
operarea vehiculelor pentru transport;
operarea obiectivelor prevazute in plan.
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt psrile
deoarece aceste sunete interfereaz n mod direct cu comunicarea interspecific
prin intermediul sunetelor i n acest mod afecteaz indirect comportamentul de
teritorialitate i rata mperecherii.
Suprafetele ocupate ale obiectivele planului in raport cu ROSPA 0040 si
ROSCI 0012 sunt prezentate in Tabelele 10 si 11.
Tabel 10 - Suprafaa ocupat de PUZ, raportat la suprafaa ROSPA0040 Dunarea

Veche Bratul Macin
Suprafaa Suprafaa ocupat de plan
Codul clasei de Existent Propus
clasei Clasa de habitat habitat din Din suprafaa Din suprafaa Din
de suprafaa sitului clasei de suprafaa
habitat ROSPA 0040 habitat clasei de
(18759 ha) habitat
% ha ha % ha % ha %
N06 Ruri, lacuri 16 3001,44 0 0 0 0
N07 Mlastini, turbarii 4 750,36 0 0 0 0
N09 Pazisti naturale, 2 375,18 0 0 0 0
stepe
N12 Culturi (teren 30 5627,70 301,25 1,605 265,69 4,72 0 0
arabil)
N14 puni 9 1688,31 0 0 0 0
N15 Alte terenuri 4 750,36 0 0 0 0
arabile
N16 Pduri de 35 6565,65 35,56 0,54 35,56 0,54
foioase
Tabel 11 - Suprafaa ocupat de perimetrul planului raportat la suprafaa

ROSCI0012 Bratul Macin i a claselor de habitate de pe teritoriul acestuia
Suprafaa Suprafaa ocupat de plan
Codul clasei de Existent
clasei Clasa de habitat habitat din Propus
de suprafaa Din suprafaa Din suprafaa Din
habitat ROSCI0012 sitului clasei de suprafaa
Bratul Macin habitat clasei de
(10235 ha) habitat
% ha ha % ha % ha %
71
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
N06 ruri, lacuri 25 2558,75 0 0 0 0

N07 mlatini, tubrii 3 307,05 0 0 0 0
N12 culturi (teren 7 716,45 265,69 37,08 0 0
arabil
N14 puni 6 614,10 301,25 2,94 0 0 0
N16 pduri de 59 6038,65 35,69 0,59 35,69 0,59
foioase
In concluzie, planul propus si supus analizei ocupa:

- din suprafata totala a ROSPA 0040: o suprafata de 1,605% din total
suprafata, reprezentand 4,72% din suprafata clasei de habitate culturi (teren
arabil) si 0,54% din suprafata clasei de habitate pduri de foioase
- din suprafata totala a ROSCI 0012: o suprafata de 2,94% reprezentand
37,08% din suprafata clasei de habitate culturi (teren arabil) si 0,59% din
suprafata clasei de habitate pduri de foioase
3.1. IMPACTUL DIRECT

3.1.1 Identificarea i evaluarea impactului direct planului propus asupra
speciilor prioritare de interes conservativ din ROSPA0040 Dunarea
Veche Bratul Macin:
Denumire Concluzii identificare i evaluare impact
Cod
specie
A029 Ardea purpurea- Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
starc rosu de impact direct deoarece aceasta a fost identificata in efective
reduse, de 3 exemplare, att n zbor, ct i pe malul lacului.
Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu
reprezint un habitat favorabil pentru strc rou, aceasta specie
acvatica prefera luciul apei si malurile lacului.
A060 Aythya nyroca Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are un impact
raa roie direct deoarece aceasta a fost identificata in zona reglementata
in efective mici,de 6 exemplare, pe luciul apei. In partea de vest,
nord-vest in dreptul zonei de promenada V2a, bungawouri L2.
reprezint un habitat favorabil pentru rata rosie. Protrivit
preferintelor ecologice de hranire si cuibarire, corelat cu nr.
redus de exemplare semnalat putem aprecia ca planul nu va
influenta negativ statutul de conservare a speciei in zona, nu va
afecta dinemica speciei in zona si nici capacitatea de suport a
ariei protejate (habitate de hranire sau odihna)
A026 Egretta Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
garzetta - de impact direct deoarece aceasta a fost identificata in efective
egreta mic relativ mici,de 12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe malul
lacului.
Zona reglementata prin PUZ actualmente teren agricol nu
reprezint un habitat favorabil pentru egreta mic, aceasta
specie acvatica prefera luciul apei si malurile lacului
72
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A022 Ixobrychus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
minutus strc de impact direct deoarece aceasta a fost identificata in zona
pitic reglementata in efective reduse,de de 6 exemplare, att n zbor,
ct i in stufarisul de pe malul lacului. Zona reglementata prin
PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un habitat favorabil
pentru strc pitic aceasta specie acvatica prefera stufarisul de
pe malurile lacului
A151 Philomachus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
pugnax - de impact direct deoarece aceasta a fost observat n zona
btu reglementata in efective mici, pe malul lacului, in zonele
mocirloase.
A131 Himantopus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
himantopus - de impact direct deoarece aceasta a fost observat in zona
piciorong reglementata n efective mici, n zbor i pe sol. Este prezent n
numr variabil de perechi de la un an la altul, cu o repartiie
neregulat, au fost observate 5 exemplare.
Informatiile despre aceasta specie ne conduc la aprecierea ca
zona reglementata, actualmente teren agricol, nu este specific
speciei, pentru cuibarire, hranire, specia preferand zonele
acvatice (terenuri mlastiniase, putin adanci de pe malul lacului)
A166 Tringa glareola Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
fluierar de de impact direct deoarece aceasta a fost observat in zona
mlatin reglementata n efective mici,aproximativ 3 exemplare, pe malul
lacului in cautarea hranei.
Acest lucru ne indic faptul c zona reglementata nu reprezint
un habitat favorabil pentru fluierarul de mlatin.
A196 Chlidonias Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
hybridus de impact direct deoarece aceasta a fost observat n efective
chirighia cu mici, n zbor, 26 exemplare.
obraji albi Acest lucru ne indic faptul c zona reglementata nu reprezint
un habitat favorabil pentru chirighia cu obraji albi, att pentru
reproducere, ct i pentru hrnire n timpul migraiilor de
primvar i toamn.specia prefera suprafete acvatice deschise
(luciu de apa si vegetatie acvatica plutitoare)
A231 Coracias Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
garrulus de impact direct deoarece aceasta a fost observat n efective
dumbrveanc mici in zona reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe vegetatiei
arboricola de pe malul lacului si pe stalpii de electricitate
A336 Lanius Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
collurio de impact direct deoarece aceasta a fost observat n efective
sfrncioc mici. In amplasament a fost observat in zbor si pe vegetatie
rosiatic (tufaris pe pe malul lacului) 2 exemplare.
73
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.1.2. Identificarea i evaluarea impactului direct planului propus asupra

habitatelor i speciilor prioritare de interes conservativ din ROSCI0012
Bratul Macin.
Tipuri de habitate prezente in sit
Cod Denumire habitat Concluzii
Cursuri de ap din zonele de Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu
cmpie, pn la cele are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
3260 montane, cu vegetaie din este prezent pe amplasamentul reglementat i nici
Littorelletea uniflorae si/sau n vecintatea acestuia.
lsoeto-Nanojuncetea
6430 Comunitati de liziera cu Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu
ierburi inalte higrofile de la are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
nivelul campiilor, pana la cel este prezent pe amplasamentul reglementat i nici
montan si alpin n vecintatea acestuia.
6440 Pajiti aluviale din Cnidion Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu
dubii are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
este prezent pe amplasamentul reglementat i nici
n vecintatea acestuia.
62CO Stepe ponto-sarmatice Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu
are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
6510 Pajisti de altitudine joasa Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu
(Alopecurus pratensis are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
Sanguisorba officinalis) este prezent pe amplasamentul reglementat i nici
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu
cu vegetatie bentonica de are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
specii de Chara este prezent pe amplasamentul reglementat i nici
3270 Ruri cu maluri namoloase cu Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu
vegetaie de Chenopodion are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
rubri si Bidention este prezent pe amplasamentul reglementat i nici
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Asupra acestui habitat prioritar planul propus nu
Populus alba are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Concluzii identificare i evaluare impact
Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
Spermophilus impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1335
citellus prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1355 Lutra lutra
prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
74
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE
Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
Bombina de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1188
bombina prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1220 Emys orbicularis
acestuia.
Triturus de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1993
dobrogicus prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1219 Testudo graeca
acestuia.

Cod Specie Concluzii
1130 Aspius aspius Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
1149 Cobitis taenia Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
2511 Gobio kessleri Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
4127 Alosa tanaica Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
1157 Gymnocephalus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
schraetzer impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
1145 Misgurnus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
fossilis impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
2522 Pelecus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
cultratus impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
75
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
acestuia.
1134 Rhodeus Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
sericeus amarus impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
1146 Sabanejewia Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
aurata impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
1160 Zingel streber Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
acestuia.
Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1428 Marsilea Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel de
Quadrifolia impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
Alte specii importante de flora si fauna

Cat Specie Concluzii
P Echinops ritro Asupra acestei specii importante planul propus nu are nici un fel
ssp. ruthenicus de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
P Thymus Asupra acestei specii importante planul propus nu are nici un fel
zygioides de impact direct deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
3.1.3. Evaluarea semnificaiei impactului direct
Nr. Indicatori cheie pentru Cuanti- Nivel Justificarea nivelului de

crt. evaluarea semnificaiei ficare impact impact acordat
impactului
Procentul din suprafaa 0% 0 Implementarea planului nu
1 habitatului de importan va afecta habitatele de
comunitar care va fi importan comunitar de la
pierdut nivelul ROSCI0012 Bratul
Macin
Procentul care va fi ROSCI 00012 Prin implementarea planului
pierdut din suprafeele - 2,94 % din S nu vor fi pierdute habitate
2 habitatelor folosite pentru sitului 0 folosite pentru necesitile de
necesitile de hran, - 37,08 % din S hran, odihn i reproducere
odihn i reproducere ale clasei de ale speciilor de interes
speciilor de interes habitate culturi comunitar care constituie
comunitar (teren arabil). obiectivele de conservare ale
76
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
celor dou arii naturale

ROSPA 0040 protejate, pentru ca speciile
- 1,605% din S identificate prefera zonele de
sitului pe malul lacului.
- 4,72 % din S Prin EA se propune
clasei de pastrarea unei fasii de 100 m
habitate culturi de la malul lacului catre
(teren arabil). obiectivele PUZ pe toata
lungimea lacului, cu
pastrarea vegetatiei de
stuf,arbori si arbusti.
Fragmentarea habitatelor - Planul nu va determina
3 de interes comunitar 0 fragmentarea habitatelor de
importan comunitar din
zon.
Durata sau persistena - implementarea planului
4 fragmentrii habitatelor 0 propus nu va determina
de interes comunitar fragmentarea habitatelor de
interes comunitar.
Durata sau persistena 3-4 luni/an -1 PUZ reglementeaza un teren
5 perturbrii speciilor de care este situat ntr-o zon
interes comunitar antropizat, habitatul prezent
pe suprafaa propus nu este
favorabil majoritii speciilor
citate n formularul standard
Natura 2000
Avnd n vedere
caracteristicile habitatului de
pe terenul reglementat si
constatarile din perioada de
studiu din teren se consider
c nu vor fi afectate
suprafee utilizate de aceast
pentru satisfacerea
necesitilor ecologice situate
n aria de protecie special
avifaunistic ROSPA0040.
Implementarea planului va
avea un impact potenial
negativ nesemnificativ
asupra habitatelor utilizate
de acesate specii pentru
procurarea hranei n aria de
protecie special
avifaunistic.
Implementarea planului nu
va avea impact asupra
speciilor care constituie
obiective de protecie pentru
ROSCI 0012., acestea
77
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
nefiind identificate.
Terenul reglementat 301,25 ha 0 Suprafaa perimetrului este
6 cuprins n ROSCI0012
Bratul Macin i n ROSPA
0040 Dunarea Veche-Bratul
Macin.
Schimbri n densitatea - Am considerat impactul
7 populaiilor 0 potenial ca fiind
nesemnificativ deoarece au
fost identificate un numar
scazut de specii de pasari n
habitatele din zon analizata,
zona fiind deja antropizata
accentuat.
Reducerea numrului Numrul exemplarelor
8 exemplarelor speciilor de 0% 0 speciilor de de interes
interes comunitar comunitar nu va scdea.
9 Perioada de timp Populatiile de pasari nu vor fi

necesar pentru afectate,obiectivele planului
refacerea populaiilor - 0 fiind situate in zona terenului
speciilor afectate de agricol
10 Perioada de timp Reglementarea planului nu
necesar pentru 0 0 afecteaz habitate de interes
refacerea habitatelor comunitar astfel nct nu este
afectate de necesar estimarea unei
implementarea planului perioade pentru refacerea
acestora.
11 Modificri ale dinamicii Nu este cazul 0 Reglementarea planului nu
relaiilor care definesc determin modificri ale
structura i/sau funcia relaiilor care definesc
ANPIC (arie naturala structura siturilor nnatura
protejata de inters 2000.
comunitar)
12 Modificarea altor factori Nu este cazul.
(resurse naturale) care
determin meninerea 0% 0
strii favorabile de
conservare a ANPIC
TOTAL -1 impact negativ nesemnificativ
78
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.2. IMPACTUL INDIRECT

3.2.1. Identificarea i evaluarea impactului indirect planului propus asupra
speciilor prioritare de interes conservativ din ROSPA0040 Dunarea
Veche Bratul Macin
Cod
specie
A029 Ardea purpurea Asupra acestei specii prioritare planul propus nu are nici un fel
starc rosu de impact indirect deoarece aceasta a fost identificata in
efective reduse,de de 3 exemplare, att n zbor, ct i pe malul
lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmente teren agricol
nu reprezint un habitat favorabil pentru strc rou, aceasta
specie acvatica prefera luciul apei si malurile lacului.
raa roie indirect deoarece aceasta a fost identificata in zona
reglementata in efective mici,de 6 exemplare, pe luciul apei. In
partea de vest, nord-vest in dreptul zonei de promenada V2a,
bungawouri L2.
garzetta - de impact indirect deoarece aceasta a fost identificata in
egreta mic efective relativ mici,de 12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe
malul lacului.
minutus strc de impact indirect deoarece aceasta a fost identificata in zona
pe malurile lacului
pugnax - de impact indirect deoarece aceasta a fost observat n zona
btu reglementata in efective mici, pe malul lacului, in zonele
mocirloase.
himantopus - de impact indirect deoarece aceasta a fost observat in zona
piciorong reglementata n efective mici, n zbor i pe sol. Este prezent n
numr variabil de perechi de la un an la altul, cu o repartiie
neregulat, au fost observate 5 exemplare.
79
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
fluierar de de impact indirect deoarece aceasta a fost observat in zona
mlatin reglementata n efective mici,aproximativ 3 exemplare, pe malul
lacului in cautarea hranei.
hybridus de impact indirect deoarece aceasta a fost observat n efective
chirighia cu mici, n zbor, 26 exemplare.
garrulus de impact indirect deoarece aceasta a fost observat n efective
dumbrveanc mici in zona reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe vegetatiei
arboricola de pe malul lacului si pe stalpii de electricitate
collurio de impact indirect deoarece aceasta a fost observat n efective
sfrncioc mici. In amplasament a fost observat in zbor si pe vegetatie
rosiatic (tufaris pe pe malul lacului) 2 exemplare.
3.2.2. Identificarea i evaluarea impactului indirect prin planul propus asupra

habitatelor i speciilor prioritare de interes conservativ din ROSCI0012
Bratul Macin.
cmpie, pn la cele are nici un fel de impact indirect deoarece acesta
3260 montane, cu vegetaie din nu este prezent pe amplasamentul reglementat i
Littorelletea uniflorae si/sau nici n vecintatea acestuia.
lsoeto-Nanojuncetea
ierburi inalte higrofile de la are nici un fel de impact indirect deoarece acesta
nivelul campiilor, pana la cel nu este prezent pe amplasamentul reglementat i
montan si alpin nici n vecintatea acestuia.
dubii are nici un fel de impact indirect deoarece acesta
nu este prezent pe amplasamentul reglementat i
nici n vecintatea acestuia.
are nici un fel de impact indirect deoarece acesta
(Alopecurus pratensis are nici un fel de impact indirect deoarece acesta
80
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sanguisorba officinalis) nu este prezent pe amplasamentul reglementat i

cu vegetatie bentonica de are nici un fel de impact indirect deoarece acesta
specii de Chara nu este prezent pe amplasamentul reglementat i
vegetaie de Chenopodion are nici un fel de impact indirect deoarece acesta
rubri si Bidention nu este prezent pe amplasamentul reglementat i
Populus alba are nici un fel de impact indirect deoarece acesta

Spermophilus impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1335
citellus prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1355 Lutra lutra
acestuia.
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Bombina de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1188
bombina prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
Triturus de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1993
dobrogicus prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
1219 Testudo graeca
acestuia.
81
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

acestuia.
acestuia.
acestuia.
acestuia.
schraetzer impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
fossilis impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
cultratus impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
sericeus amarus impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
aurata impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
acestuia.

Quadrifolia impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
82
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ssp. ruthenicus de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
zygioides de impact indirect deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind
acestuia.
3.2.3. Evaluarea semnificaiei impactului indirect
Nr. Indicatori cheie Cuanti- Nivel Justificarea nivelului de impact

crt. pentru evaluarea ficare impact acordat
semnificaiei
impactului
Procentul din 0% 0 Planul reglementat nu va avea
1 suprafaa habitatului impact indirect asupra habitatelor
de importan importan comunitar din
comunitar care va fi ROSCI0012 Dunarea Veche-Bratul
pierdut Macin i ROSPA0040 Bratul Macin
Procentul care va fi ROSCI 00012 Prin implementarea planului nu vor
pierdut din - 2,94 % din S fi pierdute habitate folosite pentru
2 suprafeele sitului 0 necesitile de hran, odihn i
habitatelor folosite - 37,08 % din reproducere ale speciilor de interes
pentru necesitile de S clasei de comunitar care constituie
hran, odihn i habitate obiectivele de conservare ale celor
reproducere ale culturi (teren dou arii naturale protejate, pentru
speciilor de interes arabil). ca speciile identificate prefera
comunitar zonele de pe malul lacului.
ROSPA 0040 Prin EA se propune pastrarea unei
- 1,605% din fasii de 100 m de la malul lacului
S sitului catre obiectivele PUZ pe toata
- 4,72 % din S lungimea lacului, cu pastrarea
clasei de vegetatiei de stuf si arbusti
habitate
culturi (teren
arabil).
3 Fragmentarea Nu este cazul habitatele de
habitatelor de interes 0% 0 interes comunitar nu vor fi
comunitar fragmentate de PUZ-ul
reglementat.
Durata sau 3-4luni/an Perturbrile determinate de
4 persistena perturbrii -1 prezena utilajelor, mijloacelor de
speciilor de interes transport si a turistilor terenul
comunitar reglementat de PUZ sunt produse
periodic (nu permanent) i persist
pn la desfiinarea amenajarii
83
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
turistice. Deranjul va fi minim

deoarece se va produce ntr-o zon
deja supus presiunilor antropice.
Terenul reglementat 301,25 ha 0 Suprafaa perimetrului este
6 cuprins n ROSCI 0012 i
ROSPA 0040.
Schimbri n necuantificabil 0 Obiectivele planului va produce, n
7 densitatea populaiilor mod indirect, prin prezena utilajelor
pe suprafeele ale ariei naturale
protejate un deranj care se
manifest, n special pentru
speciilor de psri prin modificri
ale distribuiei n zon.
Reducerea numrului Prezena utilajelor n zon i traficul
8 exemplarelor speciilor necuantificabil 0 determinat de obiectivele
de interes comunitar reglementate prin PUZ nu pot
genera accidente care s aib ca
efect uciderea sau rnirea
exemplarelor speciilor de interes
comunitar.
Perioada de timp Prin implementarea planului nu vor
necesar pentru fi afectate speciile de interes
refacerea populaiilor 0 0 comunitar care constituie
9 speciilor afectate de obiectivele de conservare ale celor
implementarea dou arii naturale protejate, pentru
planului ca speciile identificate prefera
zonele de pe malul lacului.
Prin EA se propune pastrarea unei
fasii de 100 m de la malul lacului
catre obiectivele PUZ pe toata
lungimea lacului, cu pastrarea
vegetatiei de stuf si arbusti
Perioada de timp Implementarea planului nu va
10 necesar pentru afecta habitate de interes
refacerea habitatelor 0 0 comunitar din ROSCI 0012 i
afectate de ROSPA 0040..
implementarea
planului
Modificri ale Nu vor fi modificari ale relatiilor
dinamicii relaiilor 0 0 trofice sau de alta natura in
care definesc structura biocenozelor ce compun
11 structura i/sau aria protejata
funcia ANPIC
12 Modificarea altor Implementarea PUZ nu va atrage
factori (resurse 0% 0 modificri ale factorilor care
naturale) care determin meninerea strii de
determin meninerea conservare a siturilor Natura 2000.
strii favorabile de n perioada de funcionare impactul
conservare a ANPIC asupra aririilor naturale protejate va
fi unul pozitiv, prin apariia n zon
84
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
a unui habitat care poate fi utilizat

pentru satisfacerea necesitilor
ecologice de ctre multe dintre
speciile ce constituie obiective de
conservare ale ROSCI 0012 i
ROSPA 0040.
TOTAL -1 IMPACT NEGATIV
NESEMNIFICATIV
3.3. IMPACTUL PE TERMEN SCURT.

3.3.1. Identificarea i evaluarea impactului pe termen scurt planului propus
asupra speciilor prioritare de interes conservativ din ROSPA0040
Dunarea Veche Bratul Macin:
Cod
specie
starc rosu de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost identificata
in efective reduse, de de 3 exemplare, att n zbor, ct i pe
malul lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren
agricol nu reprezint un habitat favorabil pentru strc rou,
aceasta specie acvatica prefera luciul apei si malurile lacului.
raa roie pe termen scurt deoarece aceasta a fost identificata in zona
bungawouri L2.
garzetta - de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost identificata
egreta mic in efective relativ mici,de 12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe
malul lacului.
minutus strc de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost identificata
pitic in zona reglementata in efective reduse,de de 6 exemplare, att
n zbor, ct i in stufarisul de pe malul lacului. Zona reglementata
prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un habitat
favorabil pentru strc pitic aceasta specie acvatica prefera
stufarisul de pe malurile lacului
85
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
pugnax - de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat n
btu zona reglementata in efective mici, pe malul lacului, in zonele
mocirloase.
himantopus - de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat in
piciorong zona reglementata n efective mici, n zbor i pe sol. Este
prezent n numr variabil de perechi de la un an la altul, cu o
repartiie neregulat, au fost observate 5 exemplare.
fluierar de de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat in
mlatin zona reglementata n efective mici,aproximativ 3 exemplare, pe
malul lacului in cautarea hranei.
hybridus de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat n
chirighia cu efective mici, n zbor, 26 exemplare.
garrulus de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat n
dumbrveanc efective mici in zona reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe
vegetatiei arboricola de pe malul lacului si pe stalpii de
electricitate
collurio de impact pe termen scurt deoarece aceasta a fost observat n
sfrncioc efective mici. In amplasament a fost observat in zbor si pe
rosiatic vegetatie (tufaris pe pe malul lacului) 2 exemplare.
3.3.2. Identificarea i evaluarea impactului pe termen scurt planului propus

asupra habitatelor i speciilor prioritare de interes conservativ din
ROSCI0012 Bratul Macin.
cmpie, pn la cele are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
3260 montane, cu vegetaie din acesta nu este prezent pe amplasamentul
Littorelletea uniflorae si/sau reglementat i nici n vecintatea acestuia.
lsoeto-Nanojuncetea
ierburi inalte higrofile de la are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
86
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
nivelul campiilor, pana la cel acesta nu este prezent pe amplasamentul

montan si alpin reglementat i nici n vecintatea acestuia.
dubii are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
acesta nu este prezent pe amplasamentul
reglementat i nici n vecintatea acestuia.
are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
(Alopecurus pratensis are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
Sanguisorba officinalis) acesta nu este prezent pe amplasamentul
cu vegetatie bentonica de are nici un fel de impact dir pe termen scurt ect
specii de Chara deoarece acesta nu este prezent pe
amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
vegetaie de Chenopodion are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece
rubri si Bidention acesta nu este prezent pe amplasamentul
Populus alba are nici un fel de impact pe termen scurt deoarece

impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
Spermophilus
1335
citellus fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
vecintatea acestuia.
1355 Lutra lutra
fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
92/43/CEE
Bombina de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost
1188
bombina identificat ca fiind prezent pe amplasamentul reglementat i
1220 Emys orbicularis de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost
identificat ca fiind prezent pe amplasamentul reglementat i
87
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Triturus de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost
1993
dobrogicus identificat ca fiind prezent pe amplasamentul reglementat i
de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost
1219 Testudo graeca
identificat ca fiind prezent pe amplasamentul reglementat i

fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n vecintatea
acestuia.
acestuia.
acestuia.
acestuia.
schraetzer impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
fossilis impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
cultratus impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
sericeus amarus impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
aurata impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
88
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

acestuia.

Quadrifolia impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.

ssp. ruthenicus de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat
ca fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
zygioides de impact pe termen scurt deoarece aceasta nu a fost identificat
3.3.3. Evaluarea semnificaiei impactului pe termen scurt

impactului
Procentul din suprafaa 0% 0 Implementarea planului nu
1 habitatului de importan va afecta habitatele de
comunitar care va fi importan comunitar de la
pierdut nivelul ROSCI0012 Bratul
Macin si ROSPA 0040
Dunarea Veche Bratul
Macin.
Procentul care va fi ROSCI 00012 Prin implementarea planului
pierdut din suprafeele - 2,94 % din S nu vor fi pierdute habitate
2 habitatelor folosite pentru sitului 0 folosite pentru necesitile de
necesitile de hran, - 37,08 % din S hran, odihn i reproducere
odihn i reproducere ale clasei de ale speciilor de interes
speciilor de interes habitate culturi comunitar care constituie
comunitar (teren arabil). obiectivele de conservare ale
celor dou arii naturale
ROSPA 0040 protejate, pentru ca speciile
- 1,605% din S identificate prefera zonele de
sitului pe malul lacului.
- 4,72 % din S Prin EA se propune
clasei de pastrarea unei fasii de 100 m
habitate culturi de la malul lacului catre
(teren arabil). obiectivele PUZ pe toata
89
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
lungimea lacului, cu
pastrarea vegetatiei de stuf si
arbusti.
Fragmentarea habitatelor Exploatarea agregatelor
3 de interes comunitar 0% 0 minerale nu va determina
fragmentarea habitatelor de
importan comunitar din
zon.
Durata sau persistena Nu este cazul
4 fragmentrii habitatelor 0 0 implementarea planului
de interes comunitar propus nu va determina
interes comunitar.
Durata sau persistena Pe durata Pe termen scurt planul nu va
5 perturbrii speciilor de constructiei -1 determina perturbarea
interes comunitar speciilor pe durata
constructiilor.
Amplasamentul planului - 0 Suprafaa perimetrului
6 reglementat este cuprins n
ROSCI 01012 i n ROSPA
0040.
Schimbri n densitatea - Implementarea planului va
7 populaiilor 0 ocupa o suprafata redusa din
cadrul ROSPA0040, arie
protejat care a fost
declarat pentru protecia a
41 specii de psri. Terenul
reglementat prin PUZ este
situat n sit, ntr-o zon
antropizat, habitatul prezent
pe suprafa propus nu este
favorabil majoritii speciilor
citate n formularul standard
Natura 2000.
Planul nu va aduce schimbari
asupra densitatii populatiilor
de pasari din aria de
protecie special
avifaunistic ROSPA 0040
Dunarea Veche-Bratul
Macin. Implementarea
planului propus nu va avea
un impact potenial negativ
nesemnificativ asupra
habitatelor utilizate de
acesate specii pentru
procurarea hranei n
vecintatea ariei de protecie
special avifaunistic.
Reglementarea planului nu
90
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
va avea impact asupra

speciilor care constituie
obiective de protecie pentru
ROSCI 0012.
Reducerea numrului Avand in vedere faptul ca in
exemplarelor speciilor de 0% 0 perioada de studiu in teren, a
8 interes comunitar fost identificat un numar
redus din speciile de pasari
enumerate in Anexa 1
rezulta ca numrul
exemplarelor speciilor de de
interes comunitar nu va
scdea.
9 Perioada de timp Populatiile de pasari nu vor fi
necesar pentru afectate
refacerea populaiilor - 0
speciilor afectate de
10 Perioada de timp Reglementarea planului nu
necesar pentru 0 0 afecteaz habitate de interes
refacerea habitatelor comunitar astfel nct nu este
afectate de necesar estimarea unei
implementarea perioade pentru refacerea
obiectivelor planului acestora.
11 Modificri ale dinamicii Nu este cazul 0 Implementarea planului nu
structura i/sau funcia relaiilor care definesc
ANPIC structura siturilor nnatura
2000.
strii favorabile de
conservare a ANPIC
NESEMNIFICATIV
3.4. Evaluarea impactului pe termen lung

3.4.1. Identificarea i evaluarea impactului pe termen lung planului propus
asupra speciilor prioritare de interes conservativ din ROSPA0040
Dunarea Veche-Bratul Macin
Cod
specie
starc rosu de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost identificata in
efective reduse,de de 3 exemplare, att n zbor, ct i pe malul
lacului. Zona reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu
reprezint un habitat favorabil pentru strc rou, aceasta specie
acvatica prefera luciul apei si malurile lacului.
91
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
raa roie pe termen lung deoarece aceasta a fost identificata in zona
bungawouri L2.
garzetta - de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost identificata in
egreta mic efective relativ mici,de 12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe
malul lacului.
minutus strc de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost identificata in
pitic zona reglementata in efective reduse,de de 6 exemplare, att n
zbor, ct i in stufarisul de pe malul lacului. Zona reglementata
prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un habitat
favorabil pentru strc pitic aceasta specie acvatica prefera
stufarisul de pe malurile lacului
pugnax - de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat n
btu zona reglementata in efective mici, pe malul lacului, in zonele
mocirloase.
himantopus - de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat in
piciorong zona reglementata n efective mici, n zbor i pe sol. Este
prezent n numr variabil de perechi de la un an la altul, cu o
repartiie neregulat, au fost observate 5 exemplare.
fluierar de de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat in
mlatin zona reglementata n efective mici,aproximativ 3 exemplare, pe
malul lacului in cautarea hranei.
92
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
hybridus de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat n
chirighia cu efective mici, n zbor, 26 exemplare.
garrulus de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat n
dumbrveanc efective mici in zona reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe
vegetatiei arboricola de pe malul lacului si pe stalpii de
electricitate
collurio de impact pe termen lung deoarece aceasta a fost observat n
sfrncioc efective mici. In amplasament a fost observat in zbor si pe
rosiatic vegetatie (tufaris pe pe malul lacului) 2 exemplare.
3.4.2. Identificarea i evaluarea impactului pe termen lung planului propus

asupra habitatelor i speciilor prioritare de interes conservativ din
ROSCI0012 Bratul Macin:
cmpie, pn la cele are nici un fel de impact pe termen lung deoarece
3260 montane, cu vegetaie din acesta nu este prezent pe amplasamentul
Littorelletea uniflorae si/sau reglementat i nici n vecintatea acestuia.
lsoeto-Nanojuncetea
ierburi inalte higrofile de la are nici un fel de impact pe termen lung deoarece
nivelul campiilor, pana la cel acesta nu este prezent pe amplasamentul
montan si alpin reglementat i nici n vecintatea acestuia.
dubii are nici un fel de impact pe termen lung deoarece
are nici un fel de impact pe termen lung deoarece
(Alopecurus pratensis are nici un fel de impact pe termen lung deoarece
Sanguisorba officinalis) acesta nu este prezent pe amplasamentul
cu vegetatie bentonica de are nici un fel de impact pe termen lung deoarece
specii de Chara acesta nu este prezent pe amplasamentul
93
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
vegetaie de Chenopodion are nici un fel de impact pe termen lung deoarece

rubri si Bidention acesta nu este prezent pe amplasamentul
Populus alba are nici un fel de impact pe termen lung deoarece

Spermophilus impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1335
citellus fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
1355 Lutra lutra
fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
92/43/CEE
Bombina de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat
1188
bombina ca fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat
Triturus de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat
1993
dobrogicus ca fiind prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat
1219 Testudo graeca

acestuia.
acestuia.
94
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
acestuia.
acestuia.
schraetzer impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
fossilis impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
cultratus impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
sericeus amarus impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
aurata impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.
acestuia.

Quadrifolia impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat ca
acestuia.

ssp. ruthenicus de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat
zygioides de impact pe termen lung deoarece aceasta nu a fost identificat
95
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.4.3. Evaluarea semnificaiei impactului pe termen lung

impactului
Procentul din suprafaa 0% 0 Nu exist suprafee ocupate
1 habitatului de importan de habitate de interes
comunitar care va fi comunitar care vor fi afectate
pierdut de plan.
Procentul care va fi ROSCI 00012 0 Reglementarea obiectivelor
2 pierdut din suprafeele - 2,94 % din S planului PUZ Zona de
habitatelor folosite sitului agrement Lacul Blasova, jud
pentru necesitile de - 37,08 % din S Braila nu va afecta suprafee
hran, odihn i clasei de care prezint habitate utilizate
reproducere ale speciilor habitate culturi pentru necesiti de hran,
de interes comunitar (teren arabil). odihn i reproducere ale
speciilor de interes comunitar.
ROSPA 0040
- 1,605% din S
sitului
- 4,72 % din S
clasei de
habitate culturi
(teren arabil)
3 Fragmentarea habitatelor Nu este cazul
de interes comunitar 0% 0 implementarea PUZ propus
nu va determina
interes comunitar.
Durata sau persistena Nu este cazul
4 fragmentrii habitatelor 0 0 implementarea PUZ propus
de interes comunitar nu va determina
interes comunitar astfel nct
nu este necesar estimarea
duratei sau persistenei.
Durata sau persistena Dup implementarea
5 perturbrii speciilor de 0 0 obiectivelor PUZ, , nu va
interes comunitar exista nici un impact pe
termen lung asupra speciilor
de importan comunitar din
ROSCI 0012 i ROSPA 0040.
6 Amplasamentul planului - 0 Suprafaa perimetrului este
(distana fa de ANPIC) cuprins n ROSCI 0012 i
in afara ariei ROSPA 0040
Schimbri n densitatea Functiunile propuse prin PUZ
7 populaiilor 0% 0 nu vor determina, pe termen
lung, modificri ale densitii
96
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
populaiilor speciilor de
interes comunitar.
Reducerea numrului Functiunile propuse prin PUZ
8 exemplarelor speciilor de 0% 0 nu vor determina, pe termen
interes comunitar lung, reducerea numrului
exemplarelor speciilor de
interes comunitar.
Perioada de timp Nu este cazul.
necesar pentru
9 refacerea populaiilor - 0
speciilor afectate de
implementarea
obiectivelor planului
Perioada de timp Nu este cazul.
10 necesar pentru 0 0
refacerea habitatelor
afectate de
Modificri ale dinamicii Implementarea planului nu
11 structura i/sau funcia 0 0 dinamicii relaiilor care
ANPIC definesc structura i funcia
ANPIC.
Efectele implementarii
planului sunt localizate pe
amplasament i n imediata
vecintate.
strii favorabile de
conservare a ANPIC
TOTAL 0 IMPACT NEUTRU
3.5. Evaluarea impactului din faza de construcie, de operare i de

dezafectare
3.5.1. Identificarea i evaluarea impactului din faza de construcie, de operare
i de dezafectare a planului propus asupra speciilor prioritare de
interes conservativ din ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin:
Cod
specie
starc rosu de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
deoarece aceasta a fost identificata in efective reduse,de de 3
exemplare, att n zbor, ct i pe malul lacului. Zona
reglementata prin PUZ actualmnte teren agricol nu reprezint un
habitat favorabil pentru strc rou, aceasta specie acvatica
prefera luciul apei si malurile lacului.
97
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
raa roie din faza de construcie, de operare i de dezafectare deoarece
aceasta a fost identificata in zona reglementata in efective
mici,de 6 exemplare, pe luciul apei. In partea de vest, nord-vest
in dreptul zonei de promenada V2a, bungawouri L2.
garzetta - de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
egreta mic deoarece aceasta a fost identificata in efective relativ mici,de
12-14 exemplare, att n zbor, ct i pe malul lacului.
minutus strc de impact direct deoarece aceasta a fost identificata in zona
pe malurile lacului
pugnax - de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
btu deoarece aceasta a fost observat n zona reglementata in
efective mici, pe malul lacului, in zonele mocirloase.
himantopus - de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
piciorong deoarece aceasta a fost observat in zona reglementata n
efective mici, n zbor i pe sol. Este prezent n numr variabil
de perechi de la un an la altul, cu o repartiie neregulat, au fost
observate 5 exemplare.
fluierar de de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
mlatin deoarece aceasta a fost observat in zona reglementata n
efective mici,aproximativ 3 exemplare, pe malul lacului in
cautarea hranei.
98
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
hybridus de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
chirighia cu deoarece aceasta a fost observat n efective mici, n zbor, 26
obraji albi exemplare.
garrulus de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
dumbrveanc deoarece aceasta a fost observat n efective mici in zona
reglementata, 4 exemplare, in zbor, pe vegetatiei arboricola de
pe malul lacului si pe stalpii de electricitate
collurio de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
sfrncioc deoarece aceasta a fost observat n efective mici. In
rosiatic amplasament a fost observat in zbor si pe vegetatie (tufaris pe
pe malul lacului) 2 exemplare.
3.5.2. Identificarea i evaluarea impactului din faza de construcie, de operare

i de dezafectare a planului propus asupra habitatelor i speciilor
prioritare de interes conservativ din ROSCI0012 Bratul Macin:
cmpie, pn la cele are nici un fel de impact din faza de construcie, de
3260 montane, cu vegetaie din operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
Littorelletea uniflorae si/sau prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
lsoeto-Nanojuncetea vecintatea acestuia.
ierburi inalte higrofile de la are nici un fel de impact din faza de construcie, de
nivelul campiilor, pana la cel operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
montan si alpin prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
dubii are nici un fel de impact din faza de construcie, de
operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
prezent pe amplasamentul reglementat i nici n
are nici un fel de impact din faza de construcie, de
(Alopecurus pratensis are nici un fel de impact din faza de construcie, de
Sanguisorba officinalis) operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
99
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
cu vegetatie bentonica de are nici un fel de impact direct deoarece acesta nu
specii de Chara este prezent pe amplasamentul reglementat i nici
vegetaie de Chenopodion are nici un fel de impact din faza de construcie, de
rubri si Bidention operare i de dezafectare deoarece acesta nu este
Populus alba are nici un fel de impact din faza de construcie, de

Spermophilus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1335
citellus deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind prezent pe
amplasamentul reglementat i nici n vecintatea acestuia.
impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1355 Lutra lutra
deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind prezent pe

92/43/CEE
Bombina de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1188
bombina deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind prezent pe
de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
Triturus de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1993
dobrogicus deoarece aceasta nu a fost identificat ca fiind prezent pe
de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
1219 Testudo graeca

100
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
schraetzer impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
fossilis impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
cultratus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
sericeus amarus impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
aurata impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare

Quadrifolia impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
4. Alte specii importante de flora si fauna
101
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ssp. ruthenicus de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
zygioides de impact din faza de construcie, de operare i de dezafectare
3.5.3. Evaluarea semnificaiei impactului din faza de construcie, de operare i

de dezafectare
semnificaiei
impactului
Procentul din 0% 0 Implementarea obiectivelor planului
1 suprafaa habitatului nu va avea impact indirect asupra
de importan habitatelor importan comunitar
comunitar care va fi din ROSCI 0012 i ROSPA 0040.
pierdut
Procentul care va fi ROSCI 00012
pierdut din - 2,94 % din S Prin reglementarea PUZ nu vor fi
2 suprafeele sitului pierdute habitate comunitare
habitatelor folosite - 37,08 % din folosite pentru necesitile de
pentru necesitile de S clasei de hran, odihn i reproducere ale
hran, odihn i habitate 0 speciilor de interes comunitar.
reproducere ale culturi (teren
speciilor de interes arabil).
comunitar
ROSPA 0040
- 1,605% din
S sitului
- 4,72 % din S
clasei de
habitate
culturi (teren
arabil)
3 Fragmentarea Nu este cazul habitatele de
habitatelor de interes 0% 0 interes comunitar nu vor fi
comunitar fragmentate de implementarea
planului.
Durata sau 3-4 luni/an PUZ reglementeaza un teren care
4 persistena perturbrii -1 este situat ntr-o zon antropizat,
speciilor de interes habitatul prezent pe suprafaa
comunitar propus nu este favorabil majoritii
speciilor citate n formularul
standard Natura 2000.
Planul nu va aduce schimbari
102
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
asupra densitatii populatiilor de

pasari din aria de protecie special
avifaunistic ROSPA 0040
Dunarea Veche-Bratul Macin.
Implementarea planului va avea un
impact potenial negativ
nesemnificativ asupra habitatelor
utilizate de acesate specii pentru
procurarea hranei n aria de
protecie special avifaunistic.
Implementarea planului nu va avea
impact asupra speciilor care
constituie obiective de protecie
pentru ROSCI 0012.
Amplasamentul 0 0 Suprafaa perimetrului este
6 planului (distana fa cuprins n ROSCI 0012 i
de ANPIC) ROSPA 0040
Schimbri n necuantificabil 0 Planul va conduce n mod indirect
7 densitatea populaiilor in faza de implementare a
proiectelor, prin prezena utilajelor
pe suprafeele ale ariei naturale
protejate, un deranj care se
manifest, n special pentru
speciilor de psri prin modificri
ale distribuiei n zon.
Reducerea numrului Functiunea obiectivelor
8 exemplarelor speciilor necuantificabil 0 reglementate prin PUZ nu pot
de interes comunitar genera accidente care s aib ca
efect uciderea sau rnirea
exemplarelor speciilor de interes
comunitar.
Perioada de timp Dup finalizarea nchiderea
necesar pentru obiectivelor planului suprafaa va fi
refacerea populaiilor 30 zile 0 utilizat de speciile din zon.
9 speciilor afectate de
implementarea
planului
Perioada de timp Reglementarea PUZ nu va afecta
10 necesar pentru habitate de interes comunitar din
refacerea habitatelor 0 0 ROSCI 0012 si ROSCI 0040
afectate de Lunca Siretului Inferior.
implementarea
obiectivelor planului
Modificri ale Nu vor fi modificari ale relatiilor
dinamicii relaiilor 0 trofice sau de alta natura in
care definesc 0 structura biocenozelor ce compun
11 structura i/sau aria protejata
funcia ANPIC
12 Modificarea altor Planul reglementat nu va atrage
factori (resurse 0% modificri ale factorilor care
103
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
naturale) care 0 determin meninerea strii de

determin meninerea conservare a siturilor Natura 2000.
strii favorabile de n perioada de funcionare-
conservare a ANPIC implementare obiective PUZ, se va
analiza impactul pe procedurile
parcurse individual pentru fiecare
proiect fiind analizat si efectul
cumulat al acestora asupra aririilor
naturale protejate ROSCI 0012 i
ROSPA 0040.
NESEMNIFICATIV
Evalurea impactului in faza de executie

Pentru speciile de psri de interes comunitar (specii aparinnd Ariei de protecie
special avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin), a fost identificat
un impact negativ nesemnificativ, pe termen scurt i care poate apare si mentine
doar pe perioada fazei de execuie a planului datorat lucrarilor de construire si
organizare de santier.
Speciile de psri de interes comunitar pot fi deranjate n principal de funcionarea
mainilor i utilajele de antier (zgomot, vibraii, emisii de pulberi n aer etc.).
Majoritatea acestora sunt specii acvatice( chirighite, fluierari), distanta de deranj a
carora variaza intre: 100-120 m pentru starci, egrete; 160-200 m pentru chirighite,
limicole (fluierari, batausi, piciorongi).
Cea mai frecventata zona de catre pasari este cea din nord, nord-estul si estul
planului unde se propune a se realiza:
Nord: parc promenada (V2a), zona cazare vile (L1), zona bungalowori (L2);
Nord-est: parc (V3b), padure (Vp1);
Est: mal amenajat (V2a),
pentru care propunem respectarea unei distante minime de deranj a pasarilor de
cca 100 m de la malul lacului fat de obiective construite, exceptie facand padurea.
In ceeea ce priveste sectorul sud, sud-vest si sud-est, unde sunt propuse cele mai
multe dezvoltari de obiective ale planului:
Sud-vest :sport agrement V4, complex sportiv M3, padure VP1, baza sportiva
M2, spot agrement specializat Vsc;
Sud: parc promenada V2, camping L3, plaja amenajata ponton lemn;
Sud-est: parc acvatic, administrare M1, picnic V3a,
mentionam ca acest sector este cel mai puin frecventat ca habitat de hrnire de
ctre speciile de psri de interes comunitar (in special acvatice), fapt pentru care
deranjul psrilor este minim. La fel, se propune reducerea impactului asupra
pasarilor prin pastrarea distantei de 100 m de la malul lacului si pana la constructiile
ce urmeaza a fi realizate.
Nu se vor inregistra pierderi de habitate de hrnire sau reproducere pentru speciile
de psri de interes comunitar, deoarece vegetatia de pe malul lacului
(stufaris,papuris,vegetatie arbustiva) va ramane intacta, apreciind astfel un impact
negativ nesemnificativ n faza de execuie.
Avand in vedere ca in zona reglemntata de plan nu au fost identificate habitate de
interes comunitar (apartinnd Sitului de important comunitar ROSCI0012 Bratul
Macin) apreciem un impact nesemnificativ, pe perioada fazei de executie.
104
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
n faza de operare a obiectivelor planului

Avand in vedere ca suprafata ce se reglementeaza prin plan in marea ei majoritate
este teren agricol si ca s-a propus pastrarea unei distante de protectie de 100 metri
in jurul si de-a lungul malului lacului, fapt ce va permite pastrarea vegetatiei existente
de-a lungul malului lacului, consideram ca nu va exista un impact negativ
semnificativ asupra speciilor de pasari de interes comunitar, specii apartinand Ariei
de protectie special avifaunistica ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin, precum
nici a habitatelor de interes comunitar din situl ROSCI 0012 Bratul Macin.
Activittile ce se vor desfsura nu vor afecta speciile sau habitatele de interes
comunitar.
n faza de dezafectare
n cazul n care obiectivul realizat prin PUZ Zona de agrement Lacul Blasova va fi
scos din funciune, pentru dezafectarea lui se vor parcurge urmtoarele etape
standard:
- dezinstalarea i dezasamblarea echipamentelor existente;
- demolarea cldirilor.
Se vor urma toate procedurile legale, astfel nct terenul pe care s-a aflat investiia
s poat fi readus la o stare apropiat de cea iniial, de dinainte de nceprea
implementrii planului n zon.
3.6. Impactul rezidual

3.6.1. Evaluarea impactului rezidual.
Pe baza analizei efectuate asupra relaiilor dintre implementarea planului i ariile de
interes comunitar din zona lacului Blasova (ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul
Macin i ROSCI0012 Bratul Macin; vezi subcapitolul 2.2.1 Relaia planului cu
Reeaua Natura 2000, putem spune c prin respectarea legislaiei de mediu n
vigoare, precum i prin implementarea recomandrilor efectuate pentru prevenirea
sau reducerea impactului, nu va exista nici un impact rezidual.
3.6.2. Evaluarea semnificaiei impactului rezidual

semnificaiei
impactului
Procentul din 0% 0 Habitatele de interes comunitar
1 suprafaa habitatului de la nivelul ariilor naturale
de importan protejate nu vor fi afectate de
comunitar care va fi implementarea Planului.
pierdut
Procentul care va fi ROSCI 00012 Prin implementarea planului nu
2 pierdut din - 2,94 % din S vor fi pierdute habitate folosite
suprafeele sitului 0 pentru necesitile de hran,
habitatelor folosite - 37,08 % din odihn i reproducere ale
pentru necesitile de S clasei de speciilor de interes comunitar
hran, odihn i habitate care constituie obiectivele de
reproducere ale culturi (teren conservare ale celor dou arii
speciilor de interes arabil). naturale protejate, pentru ca
comunitar speciile identificate prefera
105
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ROSPA 0040 zonele de pe malul lacului.

- 1,605% din Prin EA se propune pastrarea
S sitului unei fasii de 100 m de la malul
- 4,72 % din S lacului catre obiectivele PUZ pe
clasei de toata lungimea lacului, cu
habitate pastrarea vegetatiei de stuf si
culturi (teren arbusti.
arabil).
Fragmentarea Implementarea planului nu
3 habitatelor de interes 0% 0 produce fragmentarea
comunitar habitatelor de importan
comunitar.
Durata sau Nu este cazul implementarea
4 persistena 0 0 reglementarea planului nu va
fragmentrii determina fragmentarea
habitatelor de interes habitatelor de interes comunitar.
comunitar
Durata sau Activitatea nu este permanenta
5 persistena perturbrii 3-4 luni/an -1 (8 ore pe zi) si nu se desfasoara
speciilor de interes pe tot parcursul anului.
comunitar
Amplasamentul - 0 Suprafaa perimetrului este
6 planului (distana fa cuprins n ROSCI 0012 si in
de ANPIC) ROSPA 0040 Lunca Siretului
Inferior.
Schimbri n necuantificabil 0 Planul nu va produce modificri
7 densitatea populaiilor temporare ale distribuiei
populaiilor speciilor de psri
care utilizeaz habitatele din
zon.
Reducerea numrului - Numrul exemplarelor speciilor
8 exemplarelor speciilor 0 de interes comunitar nu va
de interes comunitar scdea deoarece au condiii
similare de habitat n zona
propus pentru reglementarea
planului - n vecinatatea PUZ
exist suprafee ntinse care
prezint aceleai caracteristici
de biotop.
Perioada de timp Numrul exemplarelor speciilor
necesar pentru de interes comunitar nu se va
refacerea populaiilor - 0 reduce astfel nct nu este
9 speciilor afectate de necesar estimarea unei
implementarea perioade de timp pentru
planului refacerea populaiilor.
Perioada de timp Impactul rezidual va fi analizat
necesar pentru pentru realizarea fiecarui
10 refacerea habitatelor 0 obiectiv in faza EIA.
afectate de
implementarea
106
Braila
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
obiectivelor
reglmentate prin PUZ
Modificri ale Nu exist impact rezidual asupra
dinamicii relaiilor factorilor care definesc structura
11 care definesc 0 0 i funcia ANPIC.
structura i/sau
funcia ANPIC
12 Modificarea altor Nu au loc modificri ale
factori (resurse resurselor naturale care sa
naturale) care 0% 0 modifice starea favorabil de
determin meninerea conservare a ROSCI 0012
strii favorabile de
conservare a ANPIC
NESEMNIFICATIV
3.7. Impactul cumulativ

In apropierea zonei PUZ Zona de agrement Lacul Blasova exista in
procedura de mediu privind obtinerea avizului de mediu Planul urbanistic zonal
Zona de agrement LACUL ZATON
Planul urbanistic zonal Zona de agrement LACUL ZATON are ca scop

reglementarea urbanistica a teritoriului in suprafata de 353,48 ha (zona de studiu =
1.443,00 ha) in vederea inserarii unui pol de dezvoltare turistica cu specific de
agrement, prin valorificarea potentialului natural al Lacului Zaton, stimuland astfel
dezvoltarea socio- economica a zonei de sud-est a Judetului Braila si promovand
calitatile remarcabile ale peisajului natural, antropic si cultural aferente zonei
Consiliul Judeean Brila a emis Certificatul de urbanism nr. 37 din
08.02.2013 n scopul realizrii Planului urbanistic zonal Zona de agrement
LACUL ZATON, ca urmare a cererii adresate de Consiliul Judeean Brila, pentru
terenul situat n extravilanul comunei Frecatei, n suprafa de 353,48 ha. identificat
prin planul de situaie.
Amplasamentul care a generat PUZ Zona de agrement LACUL ZATON se
afla in perimetrul ariei de protectie speciala avifaunistica Dunarea Veche Bratul
Macin ROSPA0040 si in imediata vecinatate a sitului de importanta comunitara
Bratul Macin ROSCI 0012.
n eventualitatea apariiei unor noi investiii n zon, analiza impactului cumulativ
intr n sarcina beneficiarilor respectivelor investiii.
4. MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITII

Apectele legate de reducerea impactului asupra speciilor i habitatelor de importan
comunitar au fost detaliate pe parcursul subcapitolului 2.2.1 Relaia planului cu
Reeaua Natura 2000. Urmare a evaluarii semnificatiei impactului a rezultat, in
general ca impactul este indirect, nesemnificativ i cu manifestare n etapa de
execuie.
4.1 Plan de implementare a msurilor propuse

Planul de implementare a msurilor propuse pentru reducerea impactului sunt
prezentate n tabelul urmator.
107
Msuri de reducere a impactului asupra biodiversitii Tabelul nr. 12

Biodiversitate/ Etapa Localizare / Impact Msuri pentru evitarea (reducerea) impactului Perioada
Specii i habitate
Faza de - perimetrul zonei de studiu si in - se recomand ca lucrrile propuse in amplasament s se Faza de execuie, cu
Specii de psri de interes executie zona reglementata pe malul execute n intervalul calendaristic septembrie-aprilie, perioad n evitarea deranjului in
comunitar lacului Blasova care speciilede pasari de interes comunitar nu sunt prezent n intervalul aprilie-mai,
(ROSPA0040 Dunarea - impact indirect (specii de areal septembrie-octombrie
Veche-Bratul Macin) pasari acvatice),direct (specii - pentru toate lucrrile de execuie planificate a se desfura pe
de pasari terestre parcursul unui an,in interiorul ariei protejate ROSPA0040
nesemnificativ Dunarea Veche-Bratul Macin, se recomanda evitarea acestora
in perioadele de migratie si reproducere , n intervalul
calendaristic aprilie-mai, iulie-august. n acest sens se vor
monta panouri de avertizare i se va realiza un instructaj
adecvat personalului de antier.
--lucrarile generatoare de emisii ,zgomot si vibratie din
amplasament se vor efectua in afara perioadei de cuibarit si
migratie aprilie-mai, iulie-august;
- recomandam etapizarea lucrarilor pe perioada de constructie
avand ca scop reducerea surelor generatoare de zgomot;
- drumurile de acces folosite in amplasament sa fie stabilite cat
mai departe de zona malului lacului , unde a fost observata o
activitate mai intensa a speciilor de pasari.
-umezirea drumurilor de acces pentru reducerea emisiilor de
praf
- se recomand s se pstreze o distan de 100 m de mal spre
interior pentru toate obiectivele edilitare propuse. n acest fel se
poate evita perturbarea speciilor de psri datorat lucrrilor de
antier (sau de activitile din cadrul obiectivului pe timpul fazei
de operare).
-depozitarea materialului sapat sa nu se faca in arealul zonei
tampon de 100 metri de la malul lacului la obiectivele planului si
sa se fac pe cat posibil pe suprafata terenului agricol;
- limitarea accesului animalelor si activitatilor de pasunat in zona
tampon de 100 m de la mal la obiectivele planului (stufaris,
vegetatie palustra)
- interzicerea depozitarii deseurilor pe malul lacului, limitand
atragerea efectivelor de pasari;
-organizarea de santier sa fie facuta in afara zonelor cuprinse in
aria protejata, in mod special cat mai departe de malul lacului;
In cazul identificarii cuiburilor sau a oualeleor/puilor se interzice

deranjul sau colectarea acestora .
Faza de - se interzice colectarea de ou sau cuiburi din perimetrul ariei permanent
operare - perimetrul zonei reglementata protejate;
pe malul lacului Blasova - se recomnada ca activitatile din amplasament sa nu fie
- impact indirect (specii de producatoare de zgomot (gen discoteci, muzica la nivel peste
pasari acvatice),direct (specii limita de 65 db_
de pasari terestre) _ se recomnada a nu se utiliza in amplasament ATV-uri si
nesemnificativ echipamente sportive generatoare de zgomot mai mare,;
-se recomnada ca pe luciul apei sa nu se foloseasca barcile cu
motor;
Se recomanda ca pescuitul sportiv sa se desfasoare numai in
locurile special amenajate si cu girul AJVPS;
Se recomnada mentinerea unui management riguros al
deseurilor si monitorizarea depozitarilor de desuri necontrolate
Se recomanda ca organizarea sesiunilor de vanatoare sa se
faca numai in mod organizat si aprobat de catre AJVPS;
Recomnadam interzicerea pescuitului si vanatorii in alte locuri
decat cele pentru care au fost eliberate avize.
- Se va interzice pescarilor si turistilor accesul si
stationarea indelungata cu masinile pe malul lacului in
zonele cu stufaris si vegetatie palustra
Faza de - respectarea normelor n vigoare privind dezafectarea Fazade dezafectare
dezafectare obiectivelor de interes public
- perimetrul zonei reglementate, - se recomand ca lucrrile propuse in amplasameent s se
pe malul lacului Blasova execute n intervalul calendaristic noiembrie-martie, perioad n
- impact indirect (specii de care speciilede pasari de interes comunitar nu sunt prezent n
pasari acvatice),direct (specii areal;
de pasari terestre) - pentru toate lucrrile de execuie planificate a se desfura pe
nesemnificativ parcursul unui an,in interiorul ariei protejate ROSPA0040
Dunarea Veche-Bratul Macin, se recomanda evitarea acestora
in perioadele de migratie si reproducere , n intervalul
calendaristic aprilie-mai ,septembrie-octombrie. n acest sens se
vor monta panouri de avertizare i se va realiza un instructaj
adecvat personalului de antier.
Faza de - au fost identificate cu Evitarea organizarii de santier pe suprafetele din imediata Faza de execuie, cu
execuie precdere n jurul malului vecinatate a malului lacului unde au fost identificate suprafete atenie sporit n
lacului Blasova n zona de teren cu stuf, papaura, vegetatie arboricola si arbustiva; intervalul mai-august
Habitate de hrnire pentru reglementata prin PUZ
109
speciile de interes - impact indirect, nesemnificativ Evitarea decopertarii suprafetelor de teren in care au fost
comunitar identificate stufaris si vegetatie arboricola si arbustiva de pe
(ROSPA0040 Dunarea marginea lacului.
Veche-Bratul Macin) Se recomand s se pstreze o distan de 100 m de mal spre
interior pentru toate obiectivele edilitare propuse, in vederea
mentinerii habitatelor existente.
Interzicerea incendierii si taierii a vegetatiei stuf, papura,
vegetatie arboricola si arbustiva si ierboasa din imediata
vecinatate a malului lacului .
Faza de - au fost identificate cu - Interzicerea incendierii si taierii a vegetatiei stuf, papura, Faza de exploatare,
operare precdere n jurul malului vegetatie arboricola si arbustiva si ierboasa din imediata cu atenie sporit n
lacului Blasova n zona vecinatate a malului lacului . intervalul mai-august
reglementata prin PUZ
- impact indirect, nesemnificativ
Faza de - au fost identificate cu Evitarea organizarii de santier pe suprafetele din imediata Faza de dezafectare,
dezafectare precdere n jurul malului vecinatate a malului lacului unde au fost identificate suprafete cu atenie sporit n
lacului Blasova n zona de teren cu stuf, papaura, vegetatie arboricola si arbustiva; intervalul mai-august
reglementata prin PUZ
- impact indirect, nesemnificativ Evitarea decopertarii suprafetelor de teren in care au fost
identificate stufaris si vgetatie arboricola si arbustiva de pe
marginea lacului
Interzicerea incendierii si taierii a vegetatiei stuf, papura,
vegetatie arboricola si arbustiva si ierboasa din imediata
vecinatate a malului lacului .
Alte grupe de specii Toate - impact indirect, nesemnificativ - se vor respecta toate recomandrile cu caracter general fcute Fazele de executie si
(inclusiv faun de fazele pentru habitatele acvatice si la speciile i habitatele de interes comunitar operare
nevertebrate i vertebrate) palustre de interes national. speciile si habitate care nu sunt de interes comunitar vor fi
i habitate care nu sunt de - Impact direct , permanent pe analizate in Raportul de mediu aferent PUZ
interes comunitar suprafata ocupata de habitatele
R8702 Comunitti antropice cu
Onopordum acanthium,
Carduus nutans si Centaurea
calcitrapa, R8704 Comunitti
antropice cu Polygonum
aviculare, Lolium perenne,
Sclerochloa dura i Plantago
major.
110
Braila
5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAIILOR PRIVIND

SPECIILE I /SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
5.1 MATERIALE I METODE

Materiale i metode de lucru utilizate pe parcursul investigaiilor de teren privind
flora, vegetaia i habitatele naturale din zona Lacului Blasova, judetul Braila.
Metode de lucru utilizate in studiul florei si vegetatiei zonei:
- inventarierea florei din zona vizat pentru exploatare i mprejurimi;
- colectarea de material vegetal n cazul speciilor dificil de identificat direct pe
teren;
- realizarea de fotografii ale plantelor n vederea verificrii ulterioare a identitii
taxonomice sau, dup caz, n vederea identificrii n laborator, cu ajutorul
determinatoarelor de specialitate;
- nregistrarea coordonatelor geografice pentru speciile rare;
- identificarea habitatelor/asociaiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;
- realizarea de fotografii care sa permit localizarea i recunoaterea tipului de
habitat;
- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate n teren,
realizarea listei de plante.
La identificarea si determinarea speciilor si subspeciilor de cormofite din zona
studiata a planului s-a folosit Ciocarlan V., 2009, Buia AL.,1974.
Aprecierea gradelor de periclitare a speciilor si habitatelor s-a realizat in baza:
Listele Rosii a plantelor superioare din Romania (Oltean M. et al., 1994, Boscaiu,
Coldea, Horeanu,1994, Dihoru, Dihoru, 1994); Lista rosie a plantelor din Romania
existente in pajisti (inclusiv endemite si subendemite), dupa Negrean G. et al. (2001) si
in Arii speciale pentru Protectia si Conservarea Plantelor din Romania (Sarbu A., 2007),
Cartea Rosie (Dihoru, Negrean, 2009).
Metode de cercetare a faunei. Studii faunistice s-au realizat asupra insectelor,
reptilelor, pasarilor si mamiferelor in perioada 2014-2015. Studii entomologice s-au
realizat n perioada mai-iulie, prin colectare de material entomologic (exemplare de
insecte - juvenili, aduli), cu ajutorul fileului entomologic n staiile de cercetare de pe
terenul care a fost analizat prin PUZ studiat. Studii herpetologice au cuprins aspectele
de primavara (luna mai) si vara (lunile mai - august). Identificarea animalelor s-a realizat
prin utilizarea metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staiile de
cercetare din perimetrul analizat, cat si pe terenurile limitrofe. Cercetari avifaunistice s-
au realizat iarna (ianuarie-februarie), in timpul migraiei (martie-mai; octombrie-
noiembrie), vara (iunie-august) n staii din zona de studiu. Metodele de evaluare a
populaiilor de psri utilizate n studiu au fost: punctele fixe i transecte, evaluarea
psrilor n migraie, la cuibarit s.a. Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de
vara (iunie-august) n staii din zona de interes, dar i n zonele limitrofe. Metodele
utilizate n studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.
Studii avifaunistice (pasari). n vederea identificrii speciilor de psri
cuibritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din
care s-au efectuat observaiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost
selectate aleatoriu astfel nct s se asigure o ct mai bun corectitudine n colectarea
datelor. n vederea completrii datelor obinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat
111
Braila
i transecte n puncte, n vederea confirmrii i fundamentrii primei categorii de date

asigurnd astfel o uniformizare a datelor precum i evidenierea distribuiei speciilor pe
toat suprafaa zonei de studiu. Observaiile de teren pentru identificarea speciilor
cuibritoare s-au efectuat n perioade cnd acestea sunt mai active, ca de exemplu
perioada cnd deja puii au prsit cuibul i sunt api de zbor, moment cnd este cel mai
uor de stabilit prezena sau absena unei specii n zona de interes. Pentru speciile de
psri migratoare s-au implementat i utilizat metode diferite de monitorizare care s
poat reda toate particularitile de pasaj (direcii de deplasare, culoare de migraie,
comportament etc.). Principala metod de lucru utilizat a fost cea a punctelor fixe
deoarece aceast metod poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea
dinamicilor migraionale. n acest sens au fost alese puncte cheie care s acopere
ntreaga zon de studiu n vederea identificrii direciilor i culoarelor de pasaj preferate
de speciile de psri. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate nct s
surprind perioadele de vrf al migraiei n vederea stabilirii importanei eventualelor
rute de migraie ce traverseaz zona de studiu.
Recensmnt din puncte fixe - folosit pentru recensmntul psrilor de talie
mic (psri cnttoare) i a mamiferelor, poate fi aplicat pe teren deschis. Punctele
de observaie sunt aezate ntr-o reea dreptunghiular, unde distana dintre puncte
este intre 25-50
m sau chiar mai mult, daca terenul permite.
Evaluare pe trasee lineare (transecte) folosita n diferite tipuri de terenuri
deschise, sau cu vizibilitate mai mare, n special pentru speciile de psri de talie mica
i mamifere.
Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversitii. Pentru
prognozarea impactului produs de Planul Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul
Blasova, judetul Braila s-a avut n vedere att folosirea unor tehnologii performante, ct
i diminuarea impactului produs asupra mediului natural, fazele de executie, ct i celei
de operare. Totodat, au fost luate n calcul habitatele i speciile de flor i faun
slbatic care au stat la baza desemnarii siturilor protejate: ariei de protecie special
avifaunistic ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin, precum i alte specii de flor i
faun slbatic ntlnite pe terenul care a fost analizat prin PUZ obiectivului de investitie
i n vecintatea acesteia.
Anticiparea impactului asupra biodiversitii s-a realizat dupa urmtoarele criterii:
- distribuia i frecvena speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate n
fia sitului;
- suprafaa habitatelor afectate;
- habitate ntlnite n perimetrul studiat;
- calitatea ecosistemelor prezente pe terenul care a fost analizat prin PUZ planului
i imediata vecinatate;
- numrul de specii protejate identificate n arealul studiat, inclusiv cele care au
stat la baza desemnarii siturilor protejate: ariei de protecie special avifaunistic
ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin;
- marimea populatiilor speciilor protejate identificate n perimetrul studiat, raportata
la populaiile inventariate n siturile protejate;
- ecologia speciilor identificate n zona investigate;
- activiti antropice desfasurate n perimetrul studiat i vecinatatea acestuia;
112
Braila
- impactul cumulat al acestei investitii fa de cele existente i viitoare (din datele

disponibile).
5.2 Echipa de elaborare a studiului

DANIAS SRL, Auditor principal/Evaluator principal, Certificate de atestare: EIM 07-
102/22.10.2008, BM 07 93/22.10.2008; Sediul social n Galai, Strada Saturn nr. 2,
Bloc B1, Ap. 61, Judeul Galai, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126,
fax: 0236 412 126, mobil: 0745 116 685;
Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecia mediului:

Evaluare adecvat (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra
mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), poziia nr. 355 n Registrul Naional al
Elaboratorilor, Sediul social n Galai, str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53,
telefon: 0755 073 761
Dr. biolog Tupu Eliza specialist taxonomie, fitosociologie, habitate, Galati telefon:
0746265670, email: elizatupu@yahoo.com
113
Braila
BIBLIOGRAFIE
Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British

Trust for Ornithology, Thetford;
Botnariuc N., A.Vdineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti;
Doni N. i colab. (2005) - Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti;
Doni N. i colab. (2006) - Habitatele din Romnia. Modificri conform
amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnic
Silvic, Bucureti;
Feinsinger, P. (1999) - Designing Field Studies for Biodiversity Conservation, Island
Press, Washington;
Fir V., Nstsescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactic i pedagogic,
Bucureti;
Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie i metodologii pentru studii ecologice,
Ovidius University Press, Constanta;
Hagemeijer W., Blair M. (1997) The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their
Distribution and Abundance, T & A. D. Poyser, London;
Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for
conservation, vol. 2, Bird Life International, London;
Ionescu V. (1968) Vertebratele din Romnia, Ed. Acad. RSR, Bucureti;
Ivan D., Doni N., Coldea Gh., Sanda V., Popescu A., Chifu Th., Pauc M., Mititelu D.,
Bocaiu N. (1992) - Vegetaia Romniei, Ed. Tehnic Agricol, Bucureti;
Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundenei psrilor, Publicaiile Societii
Ornitologice Romne nr. 10, Cluj;
Munteanu, D. (2002) - Atlasul psrilor clocitoare din Romnia, Ed. Societii
Ornitologice Romne, Cluj;
Onea N. (2002) - Ecologia i etologia psrilor de ap din Insula Mic a Brilei, Ed.
Istros, Brila;
Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mic ilustrat a Romniei, Ed. Agro-Silvic, Bucureti;
Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E. (2005) - Bird Ecology and Conservation. A
Handbook of Techniques, Oxford University Press;
Rdule N. & Stnescu M. (1996) - Contributions la connaissance des mammifres du
sud de la Dobrogea (Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. Gr. Antipa , Bucureti, 36:
373-384;
Rudescu L. (1958) - Migraia psrilor, Ed. tiinific, Bucureti;
Robu B., Macoveanu M., Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila, 2010.
*** Certificat de urbanism nr. 37 din 08.02.2013. Elaborare Plan Urbanistic Zonal Zona
de agrement Blasova;
*** Memoriu de prezentare. PLAN URBANISTIC ZONAL- Faza 1: Analiza situatiei
existente si disfunctionalitati, propuneri preliminare. UNIVERSITATEA DE
ARHITECTURA SI URBANISM Ion Mincu- Bucuresti - Centrul de Cercetare,
Proiectare, Expertiza si Consulting, Proiect nr: 16/2009;
*** Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Braila aflat in curs de elaborare
aprobat prin HCJ 158/2011;
114
Braila
*** Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudetean Braila - Galati Tulcea. Pod
peste Dunare la Braila implicatii in teritoriul celor trei judete,UrbanProiect Iulie 2005;
*** Strategia de dezvoltare a judetului Braila 2009 aprobata prin HCJ nr.41/29.04.2009;
*** Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila aprobat prin HCJ
nr.185/27.11.2008-PATJ Braila;
*** Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Ameriajare a Teritoriului National
(P.A.T.N.)-sectiunea a III-a - zone protejate;
*** Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
*** HG nr.971/2011 pentru modificarea si completarea HG nr.1284/2007 privind
declararea ariilor de protectie avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania;
*** Ordinul MMP nr.2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD nr.1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara ca patre integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
115

Studiu de Evaluare Adecvata PUZ-Zona de Agrement Blasova - Nov.2015

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Evaluare Adecvata PUZ-Zona de Agrement Blasova - Nov.2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Evaluare Adecvat pentru Plan Urbanistic Zonal Zona de agrement Lacul Blasova, judetul

Studiu de Evaluare Adecvata

Zona de agrement Lacul Blasova,

Proiectantul general al planului:

Elaboratori ai Studiului de Evaluare Adecvat:

1. INFORMATII PRIVIND PLANUL 6

4. MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITII 107

C:\Documents and Settings\ove\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00131181.HTML - #1.

1.1. Informaii generale privind planul

Amplasamentul studiat se afla situat in extravilanul comunei Frecatei si este amplasat

Fig. 1. Plan Urbanistic Zonal Incadrarea n teritoriu

Fig. 2. Incadrarea in teritoriu

Poziia zonei fa de intravilanul localitii

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, aciunile, prioritile, reglementrile de urbanism

Fig. 3. Plan Urbanistic Zonal. Situatia existenta disfunctionalitati si oportunitati

Planul Urbanistic Zonal prevede realizarea urmatoarelor obiective:

1.2. Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Zona lacului Blasova are urmatoarele vecinatati:

Amplasamentul studiat se afla situat in extravilanul comunei Frecatei si este amplasat

Conceptul planului a vizat creearea unei compozitii spatiale dezvoltata predominant in

In zona sudica a insulei sunt propuse diferite zone-nuclee adresate activitatilor de

In vederea asigurarii unui climat agreabil si potejarii impotriva vanturilor, curentilor de

Implementarea obiectivelor prevazute in PUZ vor implica urmatoarele lucrari specifice

Fig. 4. Plan Urbanistic Zonal situatia propusa

Zonificarea propus este detaliat printr-o submprtire n urmtoarele subzone, cu

ZONA 2 Activitati sportive, va constitui partea active a statiunii si va asigura

ZONA 3 ZON CAZARE, va asigura un necesar de locuri acoperitor pentu edere

ZONA 5, PLANTAIE PROTECIE

ZONA 8 UTR C11 Zona Popina Blasova cu caracter de recomandare.

1.4. Resursele naturale necesare implementrii planului

Prezenta lacului va trabui semnalizata de pe viitoarea prelungire a DJ 212 A, ca

In acest sens de protejare, semnalizare a zonei si accentuare a caracteristicilor ei,

a) Principala sursa de impurificare/poluare a aerului n zona care face obiectul

Poluanii de interes sunt reprezentai de:

Poluanii principali asociai acestor surse se ncadreaz n limitele impuse de:

Distribuia spaial a concentraiilor de poluani este variabil fiind n strns corelare

n zon nu sunt surse majore de poluare a aerului.

b) Poluarea solului n zon este determinat de activitile agricole, ca urmare a

c) Depozitarea deeurilor menajere n depozite neconforme a contribuit la

1.7. Cerinele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia planului

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului respectiv modalitatea

1.9. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii obictivelor planului i ealonarea

1.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii planului

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale obiectivelor prevazute in plan.

Planul urbanistic zonal Zona de agrement LACUL ZATON are ca scop

Consiliul Judeean Brila a emis Certificatul de urbanism nr. 37 din 08.02.2013 n

Planuri i programe la nivel local

Pentru realizarea obiectivului general al strategiei, au fost definite obiective specifice,

Stategia de dezvoltare a judetului Braila mai prevede si valorificarea atraciilor turistice

Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila

Planul de Urbanism General al Comunei Frecatei, Judeul Braila

Planuri i programe la nivel regional

Strategia de dezvoltare regional elaborata pe baza planurilor de dezvoltare

Obiectivul general poate fi atins prin:

Obiectivele menionate sunt corelate cu documentele programatice naionale i

Planul Regional de Aciune pentru Mediu Regiunea 2 Sud - Est

1.13. Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia

2. Informaii privind aria natural protejat de interes comunitar afectat de

Fig. 5. Ariile de interes comunitar Natura 2000 din judetul Brila

- Lacul Blasova, conform HG 971/2011 pentru modificarea si completarea HG

Prezentarea sitului ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin

Specii de pasari enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: Accipiter

Prezentarea sitului ROSCI0012 Bratul Macin

Fig. 7. Harta ROSCI0012 Bratul Macin (Formularul standard Natura 2000)